POS Mediu

CUPRINS
Introducere
I Analiza situaţiei actuale

I.1 Aspecte generale privind protecţia mediului în România
1.1. Descrierea situaţiei actuale
1.1.1. Gospodărirea apelor şi prevenirea inundaţiilor
1.1.2. Managementul integrat al deşeurilor
1.1.3. Protecţia calităţii aerului
1.1.4. Conservarea biodiversităţii
1.2. Experienţa anterioara în domeniul managementului programelor şi instrumentelor
de pre-aderare
1.3. Consultarea partenerilor
1.4. Analiza SWOT
II Aspecte strategice
2.1 Obiective generale şi specifice
2.2 Priorităţi strategice
2.3 Coerenta cu politicile comunitare şi naţionale
2.3.1 Coerenta cu politicile comunitare
2.3.1.1 Egalitatea de sanse
2.3.1.2 Dezvoltarea regională
2.3.1.3 Licitatii publice
2.3.1.4 Concurenta şi ajutorul de stat
2.3.1.5 Principiul parteneriatului
2.3.1.6 Dezvoltarea societatii informationale
2.3.2 Coerenta cu politicile naţionale, Planul Naţional de Dezvoltare şi celelalte
Programe Operaţionale
III. Planul financiar al POS Mediu

3.1 Consideratii generale
3.2 Planul financiar
IV Cadrul institutional pentru POS Mediu

4. Cadrul general pentru implementarea POS Mediu
4.1 Autoritatea de Management pentru POS Mediu
4.2 Organismele Intermediare pentru POS Mediu
4.3 Diviziunea sarcinilor între AM POS Mediu şi OI POS Mediu
4.4 Experienţa AM/OI POS Mediu în managementul proiectelor
4.5 Monitorizare
4.5.1 Comitetul de Monitorizare
4.5.2 Sistemul de Monitorizare pentru POS Mediu. SMIS
4.5.3 Rapoartele de implementare anuale şi finale
4.6 Managementul şi controlul financiar
4.7 Auditul
4.8 Evaluarea infrastructurii POS Mediu
V Publicitate şi informare
VI Indicatorii POS Mediu
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, draft Program Operaţional Sectorial de Mediu, Ianuarie 2006, pag. 1
INTRODUCERE
Programul Operaţional Sectorial pentru Infrastructura de Mediu (POS Mediu) este în strânsă
corelare obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi se
bazează pe principiile şi practicile Uniunii Europene. POS este astfel conceput încât să
stabileasca o baza şi să reprezinte un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu
mai bun şi o dezvoltare regională mai echilibrată. POS continuă programele de dezvoltare a
infrastructurii de mediu desfăşurate în cadrul asistenţei de pre-aderare (Phare, ISPA,
SAPARD). POS se bazează în totalitate pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu şi
infrastructură ale Uniunii Europene şi reflectă atât obligaţiile internaţionale ale României cât şi
interesele specifice naţionale.
Bugetul total al POS Mediu pentru perioada de programare 2007-2013 este de aproximativ
4,900 miliarde Euro, ceea ce reprezintă 18,5% din sursele financiare alocate Planului Naţional
de Dezvoltare. Din aceştia, 3,960 miliarde Euro reprezintă sprijinul comunitar, mai mult de 940
milioane Euro provenind din bugetul naţional. Sursele comunitare sunt asigurate din Fondul de
Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Obiectivul principal al POS Mediu consta în reducerea decalajului privind infrastructura de

mediu care exista între Uniunea Europeană şi România, atât în termeni de cantitate cât şi de
calitate. Rezultatele aşteptate au în vedere eficientizarea şi extinderea serviciilor în domeniul
mediului, ţinând cont de principiul dezvoltării durabile şi de principiul “poluatorul plăteşte”.
Obiectivele specifice POS Mediu sunt:

1. îmbunătăţirea accesului la utilităţile publice, prin asigurarea infrastructurii regionale
de apă şi management al deşeurilor în minimum 35 de judete, care să acopere 70% din
populaţie până în 2015;
2. îmbunătăţirea calităţii mediului, prin sprijinirea acţiunilor în vederea promovării
politicilor integrate pentru apă, sol şi protecţia naturii, cu accent deosebit pe conformarea
cu acquis-ul comunitar de mediu, astfel încât, până în 2015, să se asigure:
epurarea suficientă a apelor uzate pentru mai mult de 200 aglomerări mai mari de
10 000 locuitori echivalenţi, reprezentând 60% din încărcarea biodegradabilă;
calitatea corespunzătoare a apei potabile în toate localităţile;
închiderea a minimum 80 de depozite de deşeuri neconforme şi reabilitarea
ecologică a siturilor afectate de poluare istorică sau eroziune costieră;
retehnologizarea sistemelor de încălzire centrală în unele dintre cele mai poluate
zone.
3. îmbunătăţirea protecţiei naturii şi managemntul riscului inundaţiilor în zonele
prioritare selectate, prin acţiuni de:
îmbunătăţire a managementului reţelei Natura 2000;
prevenire a dezastrelor provocate de inundaţii
Aceste obiective ale POS Mediu se transpun în 4 priorităţi strategice:

Prioritatea 1 – Dezvoltarea sistemelor regionale de management al apei şi al deşeurilor
Prioritatea 2 – Dezvoltarea investiţiilor durabile în infrastructura de mediu
Prioritatea 3 – Stabilirea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii şi
prevenirea riscurilor inundaţiilor în zonele prioritare selectate
Prioritatea 4 – Asistenţa Tehnică
Asistenţa Tehnică (AT) va asista implementarea şi monitorizarea programului şi va contribui
semnificativ la atingerea obiectivului global şi a celor specifice ale POS Mediu.
Programul acopera perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale
României dincolo de 2013 prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. POS va
contribui la îndeplinirea obligaţiilor pe care România le are în sectoarele de mediu, în mod
special în regiunile mai puţin dezvoltate ale ţării.
Punctul de plecare pentru POS îl reprezintă analiza situaţiei actuale a mediului din România.
Este urmata de analiza SWOT pe baza căreia este construita strategia de dezvoltare. POS
contine şi o scurta descriere a măsurilor şi identificarea proiectelor, dar şi prevederi de
implementare a acestora.
Elaborarea POS Mediu a fost realizata de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA)
în coordonarea Ministerului Finanţelor Publice şi în colaborare cu instituţiile publice centrale şi
locale şi cu alti partenri implicati în acest domeniu. Implementarea programului este
responsabilitatea Autorităţii de Management pentru POS Mediu (AMPM) reprezentata de
Direcţia Generala pentru Managementul Instrumentelor Structurale din cadrul MMGA. În
vederea realizarii eficiente a acestui program, Agentiile Regionale pentru Protecţia Mediului au
fost desemnate Organisme Intermediare (OI) pentru POS Mediu.
POS Mediu este unul din cele 7 programe operaţionale care vor sprijini implementarea
Planului Naţional de Dezvoltare al României (PND) pentru perioada de programare 2007-2013.
POS contine elementele esentiale pentru implementarea cu succes a PND în domeniul
protecţiei mediului; obiectivul sau de baza fiind promovarea dezvoltării durabile a ţării.
Obiectivul pe termen lung al PND este îmbunătăţirea calităţii vietii prin reducerea decalajului
privind veniturile populatiei raportat la media Uniunii Europene.
PND reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltarea ţării.

Acest plan s-a elaborat pentru a stabili directiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţii
cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale, din surse interne (buget de stat,
bugete locale, etc.) sau externe (fondurile structurale, credite externe, etc.), în scopul diminuarii
decalajelor de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană şi a disparitatilor interne (ex. urban-rural,
regiunea X faţă de media naţională etc.).
POS va contribui la realizarea acestor obiective prin:

Îmbunătăţirea calităţii mediului pentru a contribui la îmbunătăţirea calităţii vietii şi
Dezvoltarea infrastructurii de mediu în aşa fel încât mediul să constituie baza dezvoltării
economice.
Având în vedere legatura strânsă dintre mediu şi toate celelalte sectoare economice şi sociale,
POS Mediu a fost elaborat în strânsă corelare cu celelalte programe operaţionale şi s-a avut în
vedere eliminarea suprapunerilor şi realizarea complementaritatii între programe.
Elaborarea POS Mediu a avut în vedere respectarea prevederilor Regulamentului Consiliului

(CE) nr ........ care stabileste procedurile generale privind Fondurile Structurale şi Vademecum-
ul privind planurile şi documentele de programare ale Fondurilor Structurale. Domeniile ce vor
trebui sprijinite sunt conforme cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al
Consiliului privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională nr ...... şi ale
Regulamentului Consiliului (CE) nr. ....... privind Fondul de Coeziune. Reglementarile
naţionale şi ale UE, precum şi planurile şi documentele programatice ale României şi UE au
fost de asemenea utilizate la pregatirea Programului Operaţional Sectorial pentru Infrastructura
de Mediu.
I. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE
I.1 Aspecte generale privind protecţia mediului în România
Comparativ cu celelalte state europene, România este o ţară de dimensiuni medii, cu o suprafaţa de
238391 km2 (a treisprezecea ţară din Europa) şi o populaţie totala de 21.733.556 locuitori la 1 iulie
2003.
România se afla situata în partea de sud-est a Europei, la intersectia principalelor axe europene de
comunicatie vest - sud-est şi nord – sud-est. Se invecineaza la nord cu Ucraina, la est cu Republica
Moldova, la sud cu Bulgaria, la vest cu Serbia şi Montenegru şi Ungaria.
Situata în zona Europei de interferenta a ecosistemelor complexe carpato-danubian şi danubiano-

pontic, România are o zestre naturala şi peisagistica de o frumusete, varietate şi echilibru de invidiat.
Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componenta esentiala a bogatiei României.

Valorificarea acestei resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor
regenerabile şi prelucrarea lor în produse necesare vietii, determina în mare masura stadiul de
dezvoltare economica şi sociala a ţării, starea mediului şi conditiile de trai ale populatiei. Pentru
îmbunătăţirea conditilor de viata în România este necesar ca aceste resurse naturale să fie exploatate
într-o maniera durabila.
Misiunea dezvoltării durabile este de a gasi caile de creştere a bogatiei totale, concomitent cu
folosirea, în mod prudent, a resurselor naturale comune, astfel încât resursele regenerabile să poata
fi mentinute, iar cele neregenerabile să fie folosite într-un ritm care să tina seama de nevoile
generatiilor viitoare.
Valorile naturale ale României vor avea o contribuţie substantiala pentru Uniunea Europeană iar
mostenirea naturala a Uniunii Europene se va imbogati cu o regiune care contine doua arii bio-
geografice semnificative, Delta Dunării şi Muntii Carpati. Un tablou sinoptic al principalelor
aspecte de mediu, atât cele pozitive cât şi cele care necesita îmbunătăţire, este prezentat mai jos.
• 97,8 % din reţeaua hidrografica a României este cuprinsa în bazinul fluviului Dunarea;
• Aproximativ 38% din lungimea Dunării se afla pe teritoriul României;
• 84% din încărcarea cu azot şi 73% din încărcarea cu fosfor a apelor Dunării este
cauzata de ţările situate în amonte;
• Cu o medie de numai 2660 m3 de apă/loc/an, faţă de media de 4000 m3 de apă/
loc/an în Europa, România se situeaza în categoria tarilor relativ sarace în resurse de
apă;
• 71% din apele uzate ajung neepurate în receptorii naturali;
• Numai 52% din populatia României beneficiaza atât de servicii de alimentare cu apă
cât şi de canalizare;
• 362,95 milioane tone de deşeuri au fost generate în 2003 (97,5 % deşeuri industriale
şi 0,61% deşeuri periculoase);
• Materialele reciclabile reprezintă aproximativ 40% din deşeurile urbane, din care
20% pot fi recuperate; în prezent doar 2% din materialele reciclabile sunt recuperate;
• Doar 0,25% din cantitatea totala de deşeuri urbane colectata este reutilizata, în timp
ce peste 99% este depozitata;
• 91% din deşeurile de productie provin din industria extractiva,
• aproximativ 4 milioane tone de deşeuri sunt generate anual de industria energetica ;
• exista 267 de depozite de deşeuri municipale, din care 238 nu se conformeaza
standardelor de mediu; exista aproximativ 2686 locuri de depozitare în zonele rurale
(dumping sites);
• Ecosistemele naturale şi semi-naturale reprezintă 47% din teritoriul ţării;
• Suprafaţa zonelor naturale protejate acopera aproximativ 7% din teritoriul ţării.
Utilizarea durabila a resurselor naturale reprezintă un obiectiv cheie pentru România şi poate fi
atins numai prin integrarea protecţiei mediului şi conservarea naturii în politicile sectoriale.
Aceasta integrare este extrem de importanta în domenii ca utilizarea terenurilor, dezvoltarea
rurala, utilizarea durabila a apelor, managementul deşeurilor şi siguranta mediului, precum şi
dezvoltarea regională şi a asezarilor umane şi planificarea teritoriului.
1.1 DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE
1.1.1 Gospodărirea apelor şi protecţia împotriva inundaţiilor

Situaţia apelor uzate.
Analiza statistica a situaţiei principalelor surse de ape uzate, în anul 2004, a relevat faptul ca faţă
de un volum total evacuat de 3854,16 mil. m3/an, 2098,71 mil. m3/an, deci circa 54,5%,
constituie ape uzate care trebuie epurate. Din volumul total de ape uzate necesitand epurare, cca.
28,8 % au fost suficient (corespunzator) epurate, cca. 42 % ape uzate au fost insuficient epurate,
apele uzate neepurate reprezentând restul de cca. 29,3%. Prin urmare, în anul 2004, cca. 71% din
apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în receptorii naturali, în
special rauri, neepurate sau insuficient epurate.
Cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele de racire, a fost evacuat de unitati din domeniile:
energie electrica şi termica: (peste 49 % din total); gospodarie comunala (peste 39%); industria
chimica (cca.4%), industria extractiva şi metalurgica, zootehnie. Cei mai mari poluatori ai apelor
de suprafaţa cu substanţe organice, suspensii, substanţe minerale, amoniu, grasimi, cianuri,
fenoli, detergenti, metale grele sunt marile aglomerări urbane.
Din numarul total de 1.359 de staţii şi instalatii de epurare şi stocare investigate în anul 2004,
555 staţii, reprezentând circa 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul staţiilor, adica
59,2%, au functionat necorespunzator. Situaţia critica a staţiilor de epurare este generata de
vechimea reţelelor şi a instalatiilor de epurare, de modificarea capacităţii de epurare, fără
adaptarea acesteia la parametrii constructivi, slaba capacitate manageriala şi situaţia financiara
precara a serviciilor de canalizare.
Din totalul de 2.609 aglomerări umane mai mari de 2000 l.e. (locuitori echivalenţi), au fost
identificate 340 aglomerări umane care au staţii de epurare. Tipul staţiilor de epurare existente
este prezentat în tabelul nr. 1, iar numarul total de aglomerarilor umane este prezentat în tabelul
nr 2.
Tabel nr 1 Staţii de epurare existente

Staţii de epurare Staţii de epurare Staţii epurare Staţii de epurare Total staţii de
mecanice mecano-biologice mecano-biologice- mecano-chimice epurare (în
chimice aglomerări
umane)
112 212 10 6 340
Sursa: Document poziţie complementar pentru cap. 22-Mediu CONF-RO 40/04 ADD 3
Tabel nr 2 Număr total de aglomerări umane

Aglomerări umane Total locuitori % din totalul populatiei
echivalenţi echivalente
2.000-10.000 l.e. 2346 10.192.131 39
10.000-150.000 l.e. 241 7.012.655 27
> 150.000 l.e. 22 9.562.512 34
Total 2609 26.767.398 100
Sursa: Document poziţie complementar pentru cap. 22-Mediu CONF-RO 40/04 ADD 3
Distributia aglomerarilor în functie de marime şi regiuni (Tabelul 3) arata ca în Regiunea 1 –
Nord- Est exista cel mai mare numar de locuitori echivalenţi.
Tabel nr.3 Distributia aglomerarilor umane pe regiuni

Regiunea / locuitori 2000 - 10000 - 15000 - Peste
echivalenţi 10000 15000 150000 150000 Total
Regiunea 1 Nord-Est 2143018 257283 948568 1410000 4758869
Regiunea 2 Sud-Est 1311223 213170 758731 1538080 3821204
Regiunea 3 Sud
Muntenia 2013594 256967 1112436 618500 4001497
Regiunea 4 Sud-Vest 1457474 130456 608059 590632 2786621
Regiunea 5 Vest 763592 163562 630775 665000 2222929
Regiunea 6 Nord-Vest 1252983 186688 584656 1030000 3054327
Regiunea 7 Centru 1062030 122413 913528 1510300 3608271
Regiunea 8 Bucureşti-
Ilfov 188317 35024 90339 2200000 2513680
TOTAL 10192231 1365563 5647092 9562512 26767398
Sursa: Date compilate din Documentul de poziţie complementar pentru cap. 22-Mediu CONF-
RO 40/04 ADD 3
Distributia sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare pe regiuni este prezentată în Tabelul 4.

Aceasta situaţie reflecta faptul ca sunt necesare investiţii substantiale atât pentru reabilitarea /
extinderea / sistemelor de colectare cât şi pentru construirea de staţii de epurare a apelor uzate.
Cea mai dificila situaţie este în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov, deoarece nu exista încă o statie de
epurare în municipiul Bucureşti.
Tabel nr 4 Distributia încărcării pe sisteme de colectare şi staţii de epurare existente

Sistem colectare Staţii de epurare
Procent Procent
Total Total
Regiunea încărcare Total p.e. încărcare
p.e. p.e.
% %
Regiunea 1 Nord-Est 4758869 1813987 38 1448783 30
Regiunea 2 Sud-Est 3821204 1845587 48 1057582 28
Regiunea 3 Sud
Muntenia 4001497 1192130 30 696669 17
Regiunea 4 Sud-Vest 2786621 1101270 40 408720 15
Regiunea 5 Vest 2222929 870289 40 452969 21
Regiunea 6 Nord-Vest 3054327 1270162 42 985362 32
Regiunea 7 Centru 3608271 1738879 48 1319578 37
Regiunea 8 Bucureşti-
Ilfov 2513680 1020670 41 219247 9
TOTAL 26767398 10852974 41 6588912 25
Sursa: Date compilate din Documentul de poziţie complementar pentru cap. 22-Mediu CONF-
RO 40/04 ADD 3
Ţinand cont de aspectele privind protecţia mediului şi de asezarea sa geografica în bazinul

Dunării şi Marii Negre, România a declarat prin HG 352/2005 întregul sau teritoriu drept arie
sensibila, acest aspect presupunand obligatia ca toate aglomerarile umane cu mai mult de 10.000
locuitori echivalenţi să fie prevăzute cu staţii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv
treapta tertiara.
În conformitate cu obligatiile asumate în procesul de negociere, România va trebui să se
conformeze Directivei 91/271/CE privind apele uzate urbane până în anul 2018, iar costurile
estimate pentru implementare sunt de circa 9,5 miliarde Euro pentru investiţii, din care 5,7
miliarde Euro pentru statiile de epurare şi 3,8 miliarde Euro pentru sistemele de canalizare.
Reţeaua publica de alimentare cu apă potabila. Din totalul populatiei de 21,7 mil. locuitori, în
România beneficiaza de apă potabila din reţeaua publica 14,7 mil. persoane (68%), din care 11,3
mil. în mediul urban (98% din populatia urbana) şi 3,4 mil. în mediul rural (33% din populatia
rurala ).
În prezent dispun de sisteme centralizate de distributie a apei potabile 2915 de localitati, din care
265 municipii şi orase (100%) şi 2647 localitati rurale, reprezentând cca.17% din numarul total
al acestora (date din ianuarie 2002).
Retelele de distributie a apei potabile au o lungime totala de 40.269 km, asigurand o echipare în
mediul urban de 71% din lungimea totala a strazilor. Reţeaua de alimentare cu apă potabila s-a
extins continuu (în anul 2002 reţeaua de apă era cu 20,1% mai mare comparativ cu 1995),
Cantitatea anuala de apă potabila distribuita consumatorilor insumeaza cca. 1.350 mil. m3, din
care pentru uz casnic 811 mil. m3. În ultimii 10 ani se constata o scădere a cantitatii totale de apă
distribuita în reţea datorata în principal contorizarii şi a reducerii activităţilor industriale. În anul
2002, volumul apei potabile distribuite a fost de 1,349 milioane m3, cu 33,6% mai mic decat în
anul 1995.
Repartizarea neuniforma a resurselor de apă pe teritoriul ţării, gradul insuficient de regularizare a

debitelor pe cursurile de apă, poluarea semnificativa a unor rauri interioare, face ca zone
importante ale ţării să nu dispuna de surse suficiente de alimentare cu apă în tot cursul anului,
mai ales în perioadele de seceta sau în iernile cu temperaturi scazute.
Reţeaua de canalizare. La sfarsitul anului 2004, numarul localitatilor cu instalatii de canalizare

publica era de 675 (tabelul nr. 5). Reţeaua de canalizare are o lungime totala de 17.514 km, din
care, în mediul urban 16.397 km. Doar 73% din lungimea totala a strazilor sunt echipate cu
reţele de canalizare în mediul urban.
Tabel nr. 5 Evolutia reţelei de canalizare

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Lungimea
simpla a 15.199 15.291 15.502 16.012 16.080 16.348 16.590 16.812 17.183 17.514
reţelei (km)
Numar
607 616 619 636 654 674 682 679 664 675
localitati (nr)
Sursa: Institutul Naţional de Statistica
În cele 263 staţii de epurare a apelor uzate municipale existente în România se epureaza numai
77% din debitul total evacuat prin retelele publice de canalizare; 47 de localitati urbane (printre
care: Bucureşti, Craiova, Drobeta-Turnu-Severin, Braila, Galati, Tulcea) deverseaza apele uzate
în receptorii naturali fără o epurare prealabila.
Populatia care beneficiaza de serviciul de canalizare este de cca. 11,5 mil. locuitori, din care 10,3
mil. locuitori în mediul urban (reprezentând 90% din populatia urbana), respectiv 1,15 mil.
locuitori în mediul rural (10% din populatia rurala).
Coreland cele doua echipari hidroedilitare – distributie de apă potabila şi canalizare - populatia
ţării se poate grupa în trei mari categorii:
- populatia care beneficiaza de ambele servicii - 52%;
- populatia care beneficiaza numai de alimentare cu apă, dar nu şi de canalizare - 16%;
- populatia care nu beneficiaza nici de alimentare cu apă şi nici de canalizare - 32%;
Calitatea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare. Calitatea chimica a apei distribuite

prin sisteme publice de aprovizionare, caracterizata prin indicatorii generali de potabilitate, a
fost determinata prin analize efectuate pentru determinarea substantelor toxice din apă (4%
având valori mai mari decat concentratiile admise), a consumului chimic de oxigen (5% având
valori mai mari decat concentratiile admise), a amoniacului (5% valori necorespunzatoare) şi a
azotatilor (3% rezultate necorespunzatoare).
Raportul din 2001 al Institutului de Sanatate Publica-Bucureşti privind calitatea apei potabile din
localităţile urbane, a evidentiat ca pentru parametrii monitorizati în prezent, numarul populatiei
afectate de apă caracterizata de parametrii necorespunzatori este de aproximativ 3,5 milioane
locuitori, distribuiti astfel :
o 1,1 milioane de locuitori cu frecventa crescuta de probe necorespunzatoare,
o 1,5 milioane locuitori cu o frecventa medie a probelor necorespunzatoare şi
o 0,8 milioane locuitori afectati de furnizarea intermitenta a apei de peste 8 ore
zilnic.
În plus, numarul populatiei potential expuse la risc, luand în considerare vechimea reţelelor,
calitatea apei din sursa şi parametri pentru care în prezent nu exista date, poate fi estimat la peste
9,8 milioane locuitori în zonele urbane.
Pentru parametrii monitorizati, principalele zone în care se inregistreaza cele mai severe
neconformitati sunt localizate în judetele: Alba, Botosani, Bacau, Constanta, Calarasi, Dambovita,
Maramures, Neamt, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava.
În România exista 1398 de staţii de tratare a apelor din care :

o 797 staţii produc apă potabila pentru un numar de 3,4 mil locuitori din mediul
rural (localitati cu o populaţie cuprinsa intrte 50 şi 5000 de locuitori)
o 601 staţii produc apă potabila pentru un numar de 11,3 mil. locuitori din mediul
urban (localitati cu o populaţie mai mare de 5000 locuitori)
De asemenea, 25% din sistemele publice de apă care aprovizioneaza între 50 – 5000 de
persoane au apă necorespunzatoare pentru parametri bacteriologici, turbiditate, amoniac, nitriti,
fier, iar 10% din sistemele publice care aprovizioneaza mai mult de 5.000 de persoane distribuie
apă necorespunzatoare din punct de vedere al oxidabilitatii, turbiditatii, amoniacului, fierului,
nitratilor, gust, miros. Apă potabila distribuita cu intreruperi mai mari de 8 ore pe zi în 21 %
dintre localităţile urbane afecteaza 12,5% din totalul populatiei urbane deservite.
Intreruperile în sistemele de furnizare a apei potabile sunt frecvente deoarece o parte din acestea
au o vechime de 100 de ani sau sunt într-o stare avansata de degradare. Sistemul de furnizare şi
sistemul de distributie sunt în general realizate din materiale inadecvate (azbociment şi plumb,
30% dintre conducte sunt realizate din otel şi nu exista un sistem de curatare). Un procent de 70-
75% din actualul sistem va trebui să fie inlocuit. Apă potabila este contaminata cu produsi de
coroziune şi impuritati rezultate din frecventele accidente. De asemenea, furnizarea intermitenta
a apei potabile afecteaza calitatea acesteia. Conductele din plumb vor trebui, de asemenea, să fie
schimbate.
Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, stabilite prin suprapunerea
arealelor cu transmisie potentiala mare a nitratilor prin/din sol către corpurile de apă
subterane/de suprafaţa, cu arealele în care incarcatura de animale este mare, sunt:
- (A) zone potential vulnerabile ca urmare a antrenarii nitratilor către corpurile de apă de
suprafaţa prin scurgere pe versanti: 5650 km2, adica 2,37% din suprafaţa ţării şi 3,82% din
suprafaţa agricola;
- (B) zone potential vulnerabile (risc mediu de vulnerabilitate) prin percolarea nitratilor sub
stratul de sol către acviferele libere: 13.759 km2, adica 5,77% din suprafaţa ţării, respectiv
9,30% din suprafaţa agricola;
- (C) zone cu risc ridicat de vulnerabilitate la percolarea nitratilor sub stratul de sol către
acviferele libere: 1200 km2, adica 0,50% din suprafaţa ţării, respectiv 0,81% din suprafaţa
agricola.
Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului

(ICPA) Bucureşti, împreună cu Administratia Naţională « Apele Romane » au realizat un inventar
al zonelor vulnerabile şi potential vulnerabile. Impartirea acestora pe bazine hidrografice este
prezentată în tabelul 6.
Tabel nr. 6 Distributia zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole
Suprafaţa
Bazin Nr. Arabil
agricola
hidrografic Localitati (ha)
(ha)
Somes Tisa 28 104038
45656
Crisuri 11 80487
58212
Mures 13 63419
49705
Banat 14 154724
126034
Jiu 4 16530
14652
Olt 25 118925
72788
Arges -
Vedea 46 137764 99820
Buzau 27 156567 135767
Siret 53 168326 112043
Prut-Barlad 30 139424 94664
TOTAL 251 1140204 809341
Sursa: ICPA, OM comun nr 241/2005 (MMGA) şi 196/2005 (MAPDR)
O prima evaluare a costurilor pentru implementarea 91/676/EEC privind protecţia apelor

împotriva poluării cu nitrati din surse agricole în zonele vulnerabile desemnate este de aproximativ
150 mil. Euro. Starea de evolutie a calităţii solurilor este urmarita prin intermediul Sistemului
Naţional de monitorizare sol-teren.
Inundatiile. În România se poate vorbi de o frecventa anuala a inundaţiilor, în special primavara

la topirea zapezii şi vara din cauza ploilor torentiale, când debitele raurilor cresc foarte mult,
producand inundaţii, adeseori catastrofale, cu pierderi de vieti omenesti şi mari pagube
materiale. Frecventa de producere a inundaţiilor şi amploarea au crescut datorită schimbarilor
climatice, ocuparea albiei majore a raurilor cu constructii neautorizate, defrisarilor neautorizate.
Din punct de vedere al vulnerabilitatii la inundaţii cele mai afectate zone sunt cele ale bazinelor:
Crisuri, Somes, Mures, Tarnave, Timis, Olt, Arges (vezi Fig. 1 ).
Figura 1 Localitati afectate de inundaţii
Sursa: Administratia Naţională „Apele Romane”
Având în vedere numarul important de pierderi de vieti omenesti (276 persoane decedate)
inregistrate în ultimul deceniu, precum şi pagubele materiale insemnate (gospodarii şi anexe
afectate, terenuri inundate, obiective socio-economice, drumuri, poduri şi podete, etc.) a căror
valoare se ridica la 3 miliarde Euro (din care 1,5 miliarde Euro numai în 2005), una din
preocuparile majore ale MMGA o constituie prevenirea şi protecţia împotriva dezastrelor
hidrologice.
În anul 2003 a fost finalizat Sistemul Meteorologic Integrat Naţional (SIMIN) care permite
cunoasterea şi prognozarea mai precisa a fenomenelor meteorologice peroculoase şi s-a demarat
realizarea Sistemului Informational – Decizional Integrat în cazul Dezastrelor Provocate de Ape
(DESWAT). În vederea cresterii capacităţii de reactie a administraţiei publice în caz de inundaţii
şi poluări accidentale se va realiza Sistemul Integrat al Managementului Apelor în caz de
dezastre (WATMAN) cu sprijinul Agentiei de Dezvoltare Internationala şi al Agentiei de
Dezvoltare Comerciala ale Statelor Unite ale Americii.
Fondurile alocate de la bugetul de stat (0,23% din PIB) şi creditele externe obtinute de la Banca
de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Banca Europeană de Investiţii au permis realizarea de
lucrari hidrotehnice pentru apararea împotriva inundaţiilor a unei suprafete agricole de 2,13 mil.
ha, 1298 localitati, peste 3100 obiective economico-sociale, 6100 km drumuri şi cai ferate. Mai
exista însă un numar de 2050 de localitati cu peste 5000 de locuitori expuse inundaţiilor în regim
natural pentru care sunt necesare lucrari de investiţii pentru protecţia împotriva inundaţiilor.
În acest context şi ca urmare a inundaţiilor dezastruoase din anul 2005, MMGA a elaborat în
colaborare cu toti factorii implicati o noua Strategie de aparare împotriva inundaţiilor care îşi
propune realizarea următoarelor obiective generale:
1. Reducerea riscului producerii inundaţiilor
2. Creşterea responsabilitatii civice
3. Modernizarea sistemului informational.
De asemenea, cu sprijinul programului PHARE, această strategie va fi îmbunătăţită şi se vor
identifica zonele cu risc major de inundaţii şi în care se va investi cu prioritate.
1.1.2 Managementul integrat al deşeurilor
O problema importanta în ceea ce priveşte protecţia mediului în România este reprezentata de
gestionarea deşeurilor. Gestionarea deşeurilor se refera la activităţile de colectare, transport,
tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor.
Datele privind gestionarea deşeurilor în România fac distinctie între doua categorii importante
de deşeuri:
deşeuri municipale şi asimilabile din comert, industrie şi instituţii, deşeuri din constructii
şi demolari şi namoluri de la statiile de epurare orasenesti;
deşeuri de productie
În perioada 1998 – 2003, raportul dintre cele doua categorii a variat de la an la an, media fiind de
aproximativ 29% deşeuri municipale şi 71% deşeuri de productie.
Tabel 7
Structura deşeurilor generate
- mil. tone-
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Deşeuri municipale 6,77 8,07 8,96 8,82 9,58 8,43
Deşeuri de productie 22 17 18 22,25 24,5 30,54
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (ICIM)
Institutul Naţional de Statistica, Rezultatele anchetei statistice pilot asupra
deşeurilor, noiembrie 2004
Conform OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobata cu modificari prin Legea 426/2001,
deşeurile din industria extractiva nu se supun prevederilor acestui act normativ; pentru acestea
vor fi elaborate reglementari specifice. Activitatea miniera este reglementata prin Legea minelor
nr. 85/2003; autorităţile competente pentru acest domeniu sunt în prezent : Ministerul Economiei
şi Comertului, Agentia Naţională pentru Resurse Minerale, Agentia Naţională pentru
Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere.
Deşeuri municipale
Generarea deşeurilor municipale
În mediul urban, gestionarea deşeurilor municipale este realizata în mod organizat, prin
intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate. Proportia
populatiei urbane deservita de servicii de salubritate a crescut de la 73% în 1998, la cca. 90% în
2002-2003.
În mediul rural, nu exista servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor, transportul la locurile
de depozitare fiind facut în mod individual de către generatori. Sunt deservite de servicii
organizate pentru gestionarea deşeurilor numai o mica parte din localităţile rurale şi în special
numai acele localitati rurale aflate în vecinatatea centrelor urbane. În anul 2003, cca. 5% din
populatia rurala a fost deservita de servicii de salubritate.
Cantitatea de deşeuri municipale generate variaza de la an la an, inregistrandu-se în ultimii 6 ani

o tendinta generala de creştere, determinata atât de creşterea consumului populatiei, cât şi de
creşterea proportiei populatiei deservite de serviciile de gospodarie comunala1.
1
Sursa: Hotărârea Guvernului 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a
Planului naţional de gestionare a deşeurilor;
Datele privind generarea şi gestionarea deşeurilor municipale în anul 2003 sunt prezentate în
tabelul 8.
Tabelul 8. Deşeuri municipale generate în anul 2003
Tipuri de deşeuri Deşeuri Deşeuri Deşeuri

generate valorificate eliminate
(mii tone) (mii tone) (mii tone)
Deşeuri menajere şi asimilabile colectate 5.043,845 13,242 5.030,603
Deşeuri de la serviciile municipale 1.573,715 76,784 1.496,931
(inclusiv namoluri de la epurarea apelor
uzate orasenesti)
Deşeuri din constructii şi demolari 247,286 2,253 245,033
Deşeuri necolectate (estimat în functie 1.570,471 0 1.570,471
de indicele mediu de generare)
TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE 8.435,317 92,279 8.343,038
Sursa: Institutul Naţional de Statistica, Rezultatele anchetei statistice pilot asupra deşeurilor, noiembrie 2004
Din totalul cantitatii de deşeuri municipale, cea mai mare parte o reprezintă deşeurile menajere şi
asimilabile, generate din gospodariile populatiei, respectiv din unitati economice, comerciale,
birouri, instituţii, unitati sanitare. Compozitia acestora a variat în ultimii ani, ponderea cea mai
mare având-o deşeurile biodegradabile2 (tabelul 9); în anul 2003, deşeurile biodegradabile (cu
exceptia hartiei şi cartonului) au reprezentat cca. 51% din cantitatea totala de deşeuri menajere
colectate (figura 2).
Tabelul 9 Compozitia medie a deşeurilor menajere
Componente Proportia (%)

1998 2002
Hartie, carton 13 11
Sticla 6 5
Metale 5 5
Plastic 9 10
Textile 6 5
Biodegradabil 53 51
Altele 8 13
TOTAL 100 100
2
Sursa: Hotărârea Guvernului 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a
Planului naţional de gestionare a deşeurilor
Figura 2 Compozitia procentuala medie a deşeurilor menajere colectate
hartie, carton
11%
alte deseuri
8% textile
5%
inerte plastic
6% 4%
sticla
10%
biodegradabi metale
l 5%
51%
Sursa: Institutul Naţional de Statistica, Rezultatele anchetei statistice pilot asupra deşeurilor,
noiembrie 2004
Prognoza de generare a deşeurilor municipale s-a realizat pe baza prognozei evolutiei populatiei
pe tip de mediu locuit, luand în considerare creşterea consumului de bunuri la populaţie; astfel,
Planul naţional de gestionare a deşeurilor estimeaza o creştere medie de 0,8% pe an a cantitatii
de deşeuri municipale generate (figura 3).
Figura 3 Evolutia generarii deşeurilor municipale pe tip de mediu

deseuri municipale generate
800
mediu urban
(kg/locuitor.an)
600
dens
400 mediu urban
200
mediu rural
0
2007 2013
• mediu urban dens = localitati urbane cu mai mult de 50000 locuitori

• mediu urban = localitati urbane cu mai puţin de 50000 locuitori
Gestionarea deşeurilor municipale
Tipurile de deşeuri care constituie deşeuri municipale sunt gestionate în mod diferit, în functie
de caracteristicile lor şi de cantitatile în care sunt generate.
Gestionarea deşeurilor menajere
Din totalul deşeurilor municipale, aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale
reprezintă materiale reciclabile, din care cca. 20% pot fi recuperate, nefiind contaminate. În
urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materiale reciclabile total generate sunt
valorificate. Restul se elimină prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantităţi de materii
prime secundare şi resurse energetice.
În ultimii ani, agenţii economici privaţi au demarat acţiuni de colectare susţinută a cartonului şi
PET-urilor. În unele localităţi s-a redemarat acţiunea de amplasare a unor "puncte de depunere /
colectare" la care populaţia poate depune (cu sau fără remunerare) maculatură, carton, sticle,
plastic. În România, instituţiile din industria sticlei, hârtiei şi cartonului şi maselor plastice sunt
autorizate şi au început să preia aceste deşeuri din punctele de colectare în vederea reciclării
şi/sau valorificării. În unele oraşe s-au înfiinţat staţii pilot de compostare a deşeurilor
biodegradabile.
Depozitarea reprezintă principala forma de eliminare a deşeurilor municipale. Depozitele

pentru deşeurile municipale care se supun prevederilor Directivei 1999/31/CE privind
depozitarea deşeurilor au fost reinventariate la inceputul anului 2004. În România exista 267 de
depozite de deşeuri municipale în zona urbana (care primesc deşeurile colectate de firmele de
salubritate în zonele urbane), din care:
- 16 depozite sunt conforme sau vor deveni conforme cu normele europene până la
31.12.2006;
- 238 de depozite neconforme cu cerintele europene, care vor sista activitatea de depozitare
etapizat, până în anul 2017;
- 13 depozite au sistat depozitarea în perioada 2003-2004 şi pentru acestea sunt în curs
elaborarea şi realizarea unor proiecte de inchidere.
Din cele 16 depozite de deşeuri, 11 au fost construite inainte de introducerea în legislaţia

naţională a normelor europene privind depozitele de deşeuri, fiind însă conforme din punct de
vedere constructiv cu acestea (Constanta, Chiajna, Braila, Piatra Neamt, Sighisoara, Sibiu –
Cristian, Ploiesti-Boldesti, Vidra, Glina, Baicoi şi Campina-Banesti); acestea nu necesita
investiţii majore pentru conformare, ci numai pentru îmbunătăţirea activităţilor de operare şi
monitorizare, respectiv 3,55 mil. Euro. Celelalte 5 depozite au fost construite în conformitate cu
cerintele europene şi date în functiune în anii 2003-2004 (Brasov, Buzau-Galbinasi, Arad,
Slobozia, Costinesti).
Costurile de investiţii necesare pentru asigurarea conformarii depozitelor municipale existente

au fost estimate la 1775 milioane Euro.
În urma negocierilor de aderare pentru capitolul de mediu, România s-a angajat să sisteze
depozitarea în 137 de depozite din zona urbana reprezentând cca. 427 ha până la 16 iulie 2009 şi
în cele 101 de depozite de deşeuri municipale ramase reprezentând cca. 301 ha, între 16 iulie
2009 şi 16 iulie 2017.
Pe lângă depozitele de deşeuri municipale din zona urbana, în România exista 2686 spatii de
depozitare în zona rurala cu o suprafaţa de cel mult 1 ha. Închiderea şi ecologizarea depozitelor
rurale se vor realiza până la 16.07.2009, odata cu extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor
şi la nivel rural, realizarea sistemului de transport, transfer şi deschiderea depozitelor zonale.
Pe baza prognozei de generare şi gestionare a deşeurilor nepericuloase prevazuta în Planul

Naţional de Gestionare a Deşeurilor, s-a stabilit ca este necesară asigurarea de capacitati
suplimentare de depozitare pentru deşeuri nepericuloase, atât deşeuri municipale cât şi deşeuri
de productie nepericuloase care pot fi depozitate împreună cu deşeurile municipale.
S-a estimat ca faţă de cele 16 depozite existente în România mai este necesară construirea a 49
spatii de depozitare pentru deşeuri nepericuloase, cu capacitati de 50.000-100.000 t/an.
În prezent, în România nu sunt în functiune instalatii pentru tratarea termica a deşeurilor solide
municipale. Compozitia şi caracteristicile deşeurilor menajere din România (ex. umiditate de
cca. 50 %, continut în substanţe biodegradabile de cca. 50% şi putere calorifica mai mica de
8.400 kJ/kg), precum şi costurile mai ridicate ale acestei metode de eliminare a deşeurilor
menajere nu permit incinerarea la aceasta data.
Se poate considera ca fezabil, din punct de vedere economic şi social, ca în România se vor
putea construi instalatii de incinerare a deşeurilor municipale numai dupa anul 2016.
Gestionarea namolului de la epurarea apelor uzate orasenesti
În prezent, cea mai mare parte a namolului generat de la epurarea apelor uzate orasenesti este
tratat prin metode diferite şi depozitat pe terenuri apartinand staţiilor de epurare; doar o mica
parte din cantitatea produsa anual este valorificata în agricultura. Cadrul legal pentru
valorificarea agricola a namolului a fost creat prin transpunerea Directivei 86/278 privind
protecţia mediului şi în particular a solului, atunci când namolul de epurare este utilizat în
agricultura, prin Ordinul MMGA 49/ 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia
mediului şi în special a solurilor, când se utilizeaza namolurile de epurare în agricultura. Se
intentioneaza incurajarea valorificarii agricole a acestui tip de namol, precum şi crearea
condiţiilor necesare pentru a asigura eliminarea prin cele mai bune metode, atât din punct de
vedere al costurilor, cât şi al protecţiei mediului.
Gestionarea deşeurilor din constructii şi demolari
Cantitatea de deşeuri din constructii şi demolari generata în România este relativ scazuta, dar se
prognozeaza o creştere, determinata de dezvoltarea economica a ţării.
În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din constructii şi demolari nu exista un sistem bine
stabilit, ci doar o reutilizare interna în gospodaria proprie sau o comercializare pe o piata
nedeclarata.
Deşeuri de productie
Deşeurile de producţie sunt reprezentate de deşeurile industriale şi agricole, inclusiv cele

rezultate de la producerea energiei. Organizarea activităţii de gestionare a deşeurilor de
producţie este obligaţia generatorului, prin mijloace proprii sau prin contractarea serviciilor unor
firme specializate. La momentul actual, există foarte puţine firme care au ca domeniu de
activitate gestionarea deşeurilor de producţie, iar serviciile pe care le oferă acestea sunt limitate
atât în ceea ce priveşte tipurile de deşeuri, cât şi capacităţile de lucru.
În cursul anului 2003, cantitatea de deşeuri generate de minerit şi industrie, a fost de 370
milioane tone, din care cea mai mare parte (90%) sunt deşeuri rezultate din activităţile de
extracţie (minerit) – 331 milioane tone, iar 30,5 milioane tone sunt deşeuri de producţie din
industrie şi agricultură.
Activităţile economice în cadrul cărora s-au produs cele mai mari cantităţi de deşeuri, în anul
2003, cu excepţia industriei extractive, au fost industria petrochimică, chimică, cauciuc şi mase
plastice (27%), metalurgie şi construcţii metalice (17%), energie (13%), industria alimentară,
băuturi, tutun (10%), alte activităţi economice (33%).
Ramurile industriale mari generatoare de deşeuri sunt industria energetică, industria chimică şi
petrochimică, industria metalurgică, industria alimentară. Din cantitatea de deşeuri de producţie
generată, aprox. 30% se recuperează, restul fiind eliminat prin depozitare sau incinerare.
La nivelul anului 2003 au fost eliminate prin incinerare / co-incinerare circa 2 milioane tone
deşeuri (în principal deşeuri combustibile). În anul 2003 functionau 4 incineratoare pentru
deşeuri periculoase, apartinand unor agenti privati; 7 incineratoare, aflate în proprietatea a 4
operatori privati, cu ajutorul carora sunt incinerate deşeuri periculoase provenite din activitatea
proprie; 3 cuptoare de ciment autorizate pentru co-incinerarea deşeurilor3.
Depozitele pentru deşeuri de productie care se supun prevederilor Directivei 1999/31/CE privind
depozitarea deşeurilor au fost reinventariate la inceputul anului 2004, rezultand un numar total de
169 de depozite care ocupa o suprafaţa de cca. 3000 ha4.
În functie de tipul deşeurilor pe care le primesc, aceste depozite se clasifica dupa cum urmeaza: 51
depozite pentru deşeuri periculoase, 116 depozite pentru deşeuri nepericuloase, 2 depozite pentru
deşeuri inerte.
Din cele 169 depozite inventariate, 15 sunt conforme cu prevederile Directivei 1999/31/CE şi vor
continua să functioneze până la epuizarea capacităţii. Celelalte 154 depozite se vor inchide
etapizat, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin tratatul de aderare la Uniunea
Europeană.
O parte importanta din deşeurile de productie generate o reprezintă deşeurile generate din industria
energetica. – cca. 4 milioane tone în anul 20035. Cele mai multe dintre centralele electro-termice
care ard combustibil solid şi care utilizeaza hidrotransportul deşeurilor generate în haldele proprii
de zgura şi cenusa sunt în subordinea administraţiei publice locale. Aceste unitati vor trebui să-şi
modifice Tehnică de eliminare a deşeurilor pentru conformarea cu cerintele privind depozitarea
deşeurilor. În urma negocierilor cu UE s-au obtinut perioade de tranzitie cuprinse între 2 şi 7 ani
pentru 20 astfel de depozite de deşeuri (halde de zgura şi cenusa), pentru conformare cu
prevederile legale privind depozitarea deşeurilor.
Deşeuri din activităţimedicale
Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale este în prezent reglementată de Ordinul
Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 219/2002 care aprobă Normele tehnice privind gestionarea
deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi Metodologia de culegere a datelor pentru baza
naţională de date. Din cantitatea totală de deşeuri produse în unităţile sanitare, 75–90% sunt
deşeuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere şi numai 10–25% sunt deşeuri periculoase.
Deşeurile medicale periculoase sunt eliminate prin: crematorii, incinerări directe, instalaţii de
tratare termică. Eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activităţi medicale, în
anul 2003 s-a realizat astfel: 76% din unităţile sanitare au utilizat pentru eliminarea finală
crematoriul propriu; 13% au folosit crematoriul altei unităţi; 7,5% au ars deşeurile periculoase
în instalaţii improvizate sau în aer liber; 6% au eliminat final deşeurile în incineratoare, faţă de
3,54% în anul 2002.
Deşeurile periculoase rezultate din activităţimedicale reprezintă aproximativ 30% din cantitatea
totala de 19.000 t/an.
În prezent aceste deşeuri sunt eliminate dupa cum urmeaza:
3
Sursa: Plan de implementare pentru Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor
4
Sursa: Plan de implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor
5
Sursa: Rezultatele anchetei statistice pilot asupra deşeurilor, noiembrie 2004
- Prin ardere în cele 346 instalatii pentru tratarea termica a deşeurilor medicale care
apartin spitalelor; aceste instalatii nu sunt conforme cu cerintele UE şi nu pot fi
retehnologizate în vederea conformarii; acestea trebuie inchise etapizat până la
31.12.2008;
- Numai o mica cantitate din deşeurile medicale sunt incinerate alaturi de deşeuri
industriale periculoase, în 4 instalatii de incinerare aflate în proprietatea şi operate de
companii private.
În urma colectarii separate pe tipuri specifice de deşeuri periculoase din activităţimedicale, s-a
estimat ca aprox. 3000 t/an vor fi eliminate prin incinerare, restul cantitatii de deşeuri
periculoase din activităţimedicale va putea fi eliminata prin sterilizare termica.
Zone contaminate
În plus faţă de depozitele în functiune pentru deşeuri industriale, exista un numar de depozite
care nu mai sunt utilizate fie pentru ca au capacitatea epuizata, fie pentru ca generatorul de
deşeuri în proprietatea caruia se afla şi-a incetat activitatea. În marea majoritate a cazurilor,
închiderea acestor depozite nu s-a realizat în conformitate cu normele europene şi naţionale în
vigoare, astfel ca suprafetele respective au devenit "zone contaminate în urma depozitarii
deşeurilor".
Aceste site-uri ridica probleme din cauza situaţiei juridice incerte în care se gasesc, determinata
în principal de următoarele:
- unele depozite de deşeuri industriale au apartinut şi au fost utilizate de unitati economice la
care statul este actionar majoritar şi în prezent şi-au incetat activitatea;
- o serie de depozite de deşeuri industriale, cu capacitatea epuizata, au fost utilizate de unitati
economice care ulterior s-au privatizat, dar noul proprietar nu a preluat şi obligatiile legate
de depozitul de deşeuri;
- depozitul a fost abandonat şi/sau a avut loc falimentul proprietarului.
Cazurile mentionate anterior sunt reprezentate, de cele mai multe ori, de depozite de dimensiuni
destul de mari şi care contin diferite tipuri de deşeuri (inclusiv periculoase). Este în curs de
derulare un studiu care are ca obiective atât inventarierea "zonelor contaminate în urma
depozitarii deşeurilor", cât şi clarificarea situaţiei juridice a acestora.
Dupa realizarea acestui inventar se impune realizarea unei evaluari de risc pentru fiecare din
siturile inventariate în vederea stabilirii situaţiei specifice a acestora şi luarii unor măsuri
adecvate pentru inchidere sau reabilitare.
1.1.3 Calitatea aerului

Emisiile principalilor poluanţi au scazut în general în România din 1989, în urma transformarilor
politice şi economice din ţară. Reducerea pe scara larga a productiei economice din majoritatea
zonelor industriale şi închiderea multor instalatii mari poluatoare au condus la reducerea cu
peste 50% a emisiilor industriale pentru multi poluanţi în perioada 1989-2000. Aceasta scădere
generala a emisiilor de poluanţi din aer a dus la îmbunătăţirea calităţii aerului în multe zone, în
special acolo unde poluatorul principal îl constituia industria. (Figura 4)
Figura 4
Sursa:Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei
Totuşi, multe zone sunt încă puternic poluate de către sursele industriale şi se impune în
continuare luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, în special pentru reducerea
emisiilor de oxizi de sulf, azot şi pulberi rezultati de la instalaţiile mari de ardere sau emisiile de
noxe provenite de la transportul rutier.
În octombrie 2004, cu sprijinul proiectului PHARE 2001, MMGA a elaborat Strategia Naţională
pentru Protecţia Atmosferei care are ca obiective principale:
1. mentinerea calităţii aerului ambiental în zonele în care aceasta se conformeaza cu limitele
stabilite în normele legale în vigoare;
2. îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în zonele în care aceasta nu se conformeaza cu
limitele stabilite în normele legale în vigoare;
3. adoptarea măsurilor necesare pentru minimizarea şi în final eliminarea impactului negativ
asupra mediului şi / sau a impactului transfrontier
4. îndeplinirea tuturor obligaţiilor asumate de acordurile internaţionale şi tratatele la care
România este parte
Realizarea acestor obiective are în vedere orizontul de timp de până la aderare, 2004 – 2006 dar
şi un orizont mai lung de timp, 2007 – 2013, când România va fi Stat Membru al Uniunii
Europene. Stabilirea acestor obiective s-a facut luand în considerare necesitatea de a proteja
sanatatea oamenilor şi mediul natural fără însă a impune locuitorilor şi mediului economic din
România costuri economice şi sociale innacceptabile. Ele reprezintă o parte importanta din
obiectivul Guvernului de a promova şi realiza dezvoltarea durabila a ţării.
Schimbarile climatice şi emisiile de gaze cu efect de sera
România este prima ţară inclusa în Anexa I ( ţările dezvoltate şi ţările cu economie în tranzitie) a
Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice (UNFCCC), care a ratificat
Protocolul de la Kyoto la UNFCCC, angajandu-se să reduca emisiile de gaze cu efect de sera
(GHG) cu 8%, în prima perioada de angajament (2008-2012), faţă de anul de baza (1989).
Emisiile totale de gaze cu efect de sera (GHG) ale României (fără luarea în considerare a
absorbantilor), calculate în CO2 echivalent, au scazut cu 48% în perioada 1989-2002, iar emisiile
nete de GHG (luand în considerare absorbtia de CO2) au scazut cu aproximativ 52% în aceeasi
perioada, în conformitate cu ultimul Inventar Naţional al emisiilor de GHG pentru anul 2002.
Aceasta descrestere insemnata a emisiilor de GHG se datoreaza, în principal, scăderii productiei
industriale şi mai puţin politicilor şi măsurilor de reducere, existand o mare probabilitate ca
România să-şi indeplineasca angajamentul de reducere a emisiilor de GHG în prima perioada de
angajament, prevazuta de Protocolul de la Kyoto.
Deşi emisiile de GHG produse de sectorul energetic au scazut cu 42% în 2002 faţă de anul de baza,
producerea de energie ramane principala sursa de emisii de GHG şi în consecinta acest sector
necesita investiţii substantiale pentru reducerea emisiilor de GHG şi a altor poluanţi rezultati din
producerea de energie (SO2, NOx, pulberi).
Tabel 10 Evolutia emisiilor individuale ale gazelor cu efect de sera

tone
Emisiile de
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
GHG
Emisiile de CO2
182447 166486 129696 130424 130177 126804 133045 138655 123864 109007 91800 94577 98759 105641
absorbtii)
Emisiile nete
170007 151094 113135 112957 111762 107765 114787 121306 106206 89488 73388 76892 80218 89670
de CO2
CH4 51735 45693 39989 34775 32740 31670 31972 32209 28620 26754 25739 25728 25105 24324
N2O 27866 18785 10116 9890 10550 9236 9723 8669 7949 5938 6590 6559 7011 6068
PFC 785 496 460 328 318 342 395 398 453 489 477 503 508 525
Sursa: Raportul Inventarului Naţional (NIR) transmis la Secretariatul UNFCCC în mai 2004
Acidifierea
România a ratificat prin Legea nr. 271/2003, Conventia asupra poluării atmosferice transfrontiere
pe distante lungi şi protocoalele ulterioare referitoare la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi
nivelului de ozon troposferic. Ţară noastra şi-a luat angajamentul, ca în anul 2010, nivelul emisiilor
să se incadreze în plafoanele prevăzute de Protocolul de la Goteborg, în acest sens luându-se măsuri
concrete (asumate de fiecare operator în parte), cum ar fi programele de reducere a emisiilor de SO2,
NOx, provenite din marile centrale termoelectrice, cât şi din alte activităţi(rafinare, petrochimie, etc.)
Acidifierea mediului este, în principal, produsa de emisiile a trei poluanţi: dioxidul de sulf, dioxidul
de azot şi amoniacul, precum şi din cauza efectelor sinergice ale acestora.. Impactul acestor
depuneri se manifesta mai ales la nivelul apelor de suprafaţa şi al vegetatiei, depinzand de cantitatile
depuse şi de natura solurilor.
Tabel 11 Angajamentele României rezultate din Protocolul Goteborg

Poluant Situaţia Situaţia Situaţia în Situaţia Praguri de emisii Procentajul reducerii
(mii în 1990 în 20026 2003 în 2004 pentru 2010, conform emisiilor pentru 2010
tone) Protocolului (faţă de 1990)
Goteborg
SO2 1311 781 803 960 918 -30%
NOx 546 357 325 326 437 -20%
NH3 300 156 182 135 210 -30%
Sursa: Institutul Naţional de Statistica
Emisiile de SO2 au fost în continua scădere în perioada 1990-2002, de la emisii de cca. 1.311
mii tone în 1990 la cca. 780,8 mii tone în 2002, pentru ca, începând cu anul 2003 să inregistreze
o creştere faţă de anii precedenti. Principalele surse de impurificare cu SO2 sunt arderile din
activitatea de producere a energiei şi industriile de transformare (cu o contribuţie de cca. 75,73%
6
Cifrele arata ca industria n-a lucrat la intreaga sa capacitate.
în anul 2003). Scăderea emisiilor de SO2 s-a datorat atât închiderii sau functionarii la capacitate
redusa a unor unitati industriale, cât şi scăderii continutului de sulf din combustibilii utilizati în
activităţile de producere a energiei termice şi electrice. Scăderea emisiilor de SO2 va continua şi
prin introducerea, de la 1 ianuarie 2007, a obligativitatii pentru Agenţii economici ce utilizeaza
combustibili lichizi de a utiliza în exclusivitate păcura cu continut de sulf sub 1%.
Emisiile de NOx au fost în continuă scădere în perioada 1990-2000, dar, începând cu anul 2001,
emisiile de NOx au înregistrat o creştere semnificativă, ajungând la 326 mii tone în anul 2004.
Principalele surse emitente le-au reprezentat arderile din industria energetica şi din industriile de
transformare cca. 39,24%) , traficul rutier (cca. 31,58%) şi industria de prelucrare (cca. 11,39%).
Emisiile de NH3 s-au mentinut relativ constante, în perioada 1990-2000, dupa care au scazut
semnificativ până la cca 135 mii tone în 2004. Principala sursă (cca. 80,26%) o reprezintă
dejecţiile de la creşterea vitelor şi îngrăşămintele chimice azotoase utilizate în agricultură.
Emisiile de metale grele şi POPs
Pentru metale grele, sursa principală de poluare e reprezentată de diferitele procese industriale,
iar pentru plumb, se adaugă şi poluarea produsă de gazele de eşapament de la motoarele cu
ardere interna şi aprindere prin scânteie. În perioada 1998-2003, s-a constatat o scădere
neuniformă a emisiilor de metale grele, datorită retehnologizării instalaţiilor. Prognoza pentru
anul 2004, arată o uşoară creştere a emisiilor de metale grele, respectiv o creştere de 32% pentru
Hg, 5,6% pentru Cd şi 54,6 pentru Pb, cauzată de creşterea substanţială a traficului rutier şi de
redeschiderea unor activităţi noi şi/sau a creşterii unor activităţi de producţie.
Tabel 12 - Emisii de metale grele şi POPs în perioada 1999-2004

kg
Metale grele POPs
Anul Hg Cd Pb
Dioxine PCB
(g)
1998 7.580 11.158 440.160 3.097.43 0,38
1999 6.863 11.483 380.069 3.058,2 0,35
2000 6.560 8.200 361.478 3.098,3 0,25
2001 7.080 6.901 436.644 1.669,3 0,2
2002 6.836 7.498 485.448 524 0,68
2003 4.525 3.736 229.177 119,169 100,861
2004 6.657 3.958 504.658 540,27 0,08
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM
Printre sursele care contribuie la emisiile de POPs sunt agricultura, prin depozitele existente cu
substanţe interzise, neidentificate şi/sau expirate, industria chimica producatoare de pesticide,
precum şi instalaţiile de arderi neindustriale.
În vederea reducerii impactului poluantilor organici persistenti asupra mediului inconjurator,
Programul Natiunilor Unite pentru mediu a adoptat în cadrul Conventiei de la Stockholm (mai 2001,
ratificata de România prin Legea nr. 261/2004), un program vizand controlul şi eliminarea a 12
POPs (pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen; industriali:
hexaclorbenzen HCB, bifeniliclorurati PCB; subproduse: dioxine, furani).
Poluări cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile
Pulberile în suspensie şi sedimentabile sunt principalii poluanţi din ţară noastra pentru care
depasirile concentratiilor maxim admise (CMA) sunt semnificative. Poluarea atmosferei cu pulberi
are mai multe surse: industriile metalurgica şi siderurgica care elibereaza în atmosfera cantitati
insemnate de pulberi, centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile
rutiere, haldele şi depozitele de steril, etc.
Astfel, localităţile în care se înregistreaza cea mai ridicată poluare cu pulberi (depăşiri ale
concentraţiilor zilnice, lunare şi anuale) sunt: Reşiţa, Bistriţa-Năsăud, Câmpulung, Braşov, Zalău,
Vaslui, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Rovinari, Motru, Constanţa, Iaşi.
S-au înregistrat îmbunătăţiri semnificative ale calităţii aerului în localităţile în care producţia
industriala a incetat ori s-au facut investiţii care au dus la reducerea emisiilor. Totuşi, în multe
zone, calitatea aerului este foarte scazuta, din cauza controlului defectuos al emisiilor industriale.
În zonele urbane, calitatea aerului este influenţată în sens negativ de emisiile de la maşinile
vechi şi camioane.
Pentru protecţia atmosferei şi îmbunătăţirea calităţii aerului sunt necesare măsuri de control ale
emisiilor de poluanţi în aer. Aceasta supraveghere trebuie să fie aplicată corespunzator pentru
toate activităţile responsabile, inclusiv activităţi industriale, de transport, dar şi pentru sursele de
poluare din agricultura. Un control eficient al emisiilor presupune o evaluare corecta a acestor
emisii, pentru a se evidenţia contribuţia relativă a diferitelor surse de poluare.
Astfel, pentru monitorizarea calităţii aerului şi informarea publicului în timp real cu date de
calitatea aerului, prin HG nr. 586/2004 s-a înfiinţat Sistemul Naţional pentru Evaluarea şi
Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA) care cuprinde reţeaua naţională de
monitorizare a calităţii aerului şi sistemul naţional de inventariere a emisiilor de poluanţi
atmosferici.
În conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare în domeniu, teritoriul României a fost

împărţit din punct de vedere al calităţii aerului în 11 aglomerări şi 8 zone de evaluare şi
gestionare a calităţii aerului (figura 5). Din luna decembrie 2003 este în funcţiune reţeaua de
monitorizare a calităţii aerului în Bucureşti, realizata cu sprijinul Programului PHARE şi reţele
asemănătoare vor fi date în funcţiune şi pentru celelalte aglomerări în următorii ani.
Figura 5 Harta cu impartirea pe aglomerări
Impactul asupra mediului al altor industrii
Resursele naturale neregenerabile au fost şi sunt încă exploatate şi prelucrate cu tehnologii

care au condus la poluarea intensă a unor zone din ţară. Cantităţile de resurse de materii prime
neregenerabile care se extrag sunt sub necesităţile economiei naţionale, importul de completare
constituind o permanenţă pentru ţara noastră. Folosirea resurselor neregenerabile - minerale şi
combustibili fosili, asociată cu producerea deşeurilor, generează impact asupra mediului şi
asupra sănătăţii umane.
O eficienţă energetică sporită poate contribui la susţinerea creşterii economice, la creşterea

securităţii în alimentarea cu energie şi la reducerea importurilor de resurse energetice primare, la
creşterea competitivităţii în mediul de afaceri şi a eficienţei economice, atât în plan intern, cât
mai ales pe pieţele internaţionale, şi la îndeplinirea obiectivelor de încetinire a schimbărilor
climatice, precum şi a altor obiective ale politicii de mediu.
Principalele directii de acţiune avute în vedere de România pentru creşterea eficienţei energetice
pe întregul lanţ - producere, transport şi distribuţie a energiei electrice şi termice, sunt:
- modernizarea tehnologică a instalaţiilor şi echipamentelor, pentru îmbunătăţirea
managementului energetic în cadrul agenţilor economici mari consumatori de
energie;
- promovarea cogenerarii;
- promovarea coincinerarii deşeurilor în centrale termice;
- recuperarea caldurii la instalaţiile de incinerare/coincinerare
- retehnologizarea şi reabilitarea centralelor de producere a energiei electrice;
- continuarea Programului Naţional de Reabilitare termica a cladirilor;
- modernizarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica;
De asemenea, se are în vedere construirea (sau reabilitarea) de instalatii de producere a energiei
care creeaza energie curată (în special energia hidro, geotermala, eoliana, solara şi cea rezultata
prin arderea biogazului sau biomasei). Pentru realizarea acestor tipuri de investiţii vor exista
priorităţi şi măsuri specifice în cadrul POS Competitivitate, iar pentru complementaritatea
acestor acţiuni prin POS Mediu vor fi finanţate investiţii la instalaţiile mari de ardere care
asigură încălzirea şi apa caldă pentru populaţie.
Implementarea Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosfera a anumitor

poluanţi proveniti de la instalaţiile mari de ardere are ca scop atingerea de către România a unor
performante de mediu în conformitate cu politica Uniunii Europene de îmbunătăţire a calităţii
aerului.
Măsurile pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse includ implementarea BREF-BAT

specifice instalaţiilor mari de ardere (IMA) pentru desulfurarea, reducerea emisiilor de oxizi de
azot şi de pulberi din gazele de ardere, realizarea măsurătorilor reprezentative pentru poluanţii
relevanţi în conformitate cu prevederile standardelor CEN, etc.
Emisiile în aer ale poluanţilor proveniţi de la IMA - electrocentrale şi termocentrale cu o

putere termică egală sau mai mare de 50 MW, care utilizează în principal combustibili fosili - au
impact deosebit asupra poluării mediului şi sunt prezentate în Tabelul 13.
Tabelul 13 - Inventar emisii de poluanţi 1980 - 2003

An Emisii anuale [Kt/an]
SO2 NOx Pulberi
1980 561 135 189,8
1993 691,9 134,5 128,6
1996 630,5 115,8 86,9
1997 677,7 111,3 71,9
1998 502,5 77,1 28,2
1999 519,8 93,3 56,4
2000 558,9 105,7 53,9
2001 604,1 117,4 48,5
2002 496,7 103,5 35,7
2003 518,1 113,2 30,6
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM
În urma inventarului naţional al instalaţiilor mari de ardere, s-au constatat următoarele: din 174
IMA (163 - existente şi 11 – noi), 7 sunt conforme cerinţelor Directivei 2001/80/CE, 157 sunt
neconforme, iar 10 IMA sunt închise sau în procedură de inchidere până la aderare. În urma
analizei celor 174 de instalaţii, România a obţinut perioade de tranziţie pe categorii de poluanţi
emişi în atmosfera (dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi) între 1-6 ani pentru 77 IMA (2008-
2013) şi pentru oxizi de azot, între 1-2 ani pentru 6 IMA (2016-2017).
Ţintele intermediare pentru poluanţii din cadrul sectorului instalatii mari de ardere sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
An 2003 2007 2008 2010 2013 2016 2017

SO2, kt 518 kt 540 kt 530 kt 336 kt 148 kt
NOx, kt 113 kt 128 kt 125 kt 114 kt 112 kt 80 kt 74 kt
Pulberi, kt 30,6 kt 38,6 kt 33,8 kt 23,2 kt 15,5 kt
Costurile totale pentru implementarea legislaţiei europene la nivel naţional în domeniul

protecţiei atmosferei sunt estimate la aproximativ 1709,07 milioane Euro pentru perioada 2004-
2006, în timp ce pentru perioada 2007–2013 aproximativ 5176.40 milioane Euro, sume din care
o parte este asigurata de bugetul de stat, iar alta de operatorii economici.
1.1.4 Protecţia naturii şi conservarea biodiversităţii
România este o ţară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât
şi la nivel de specii. În aceste condiţii, odată cu aderarea ţării noastre la UE, comunitatea
europeană va beneficia de un aport important la capitalul natural existent (ex: numărul mare de
exemplare de carnivore mari pe care România le deţine, aproape dispărute în ţările membre UE).
România va trebui să implementeze reţeaua NATURA 2000, în acord cu cerinţele Uniunii

Europene. Scopul acestui sistem este de a proteja elementele naturale deosebite sau unice la
nivelul Uniunii Europene. Pentru implementarea planurilor de protecţie şi de management ale
ariilor protejate care vor face parte din reţeaua Natura 2000, va fi necesară o creştere substanţială
a resurselor financiare alocate protecţiei naturii.
În timpul ultimelor decenii, condiţiile naturale şi peisajul din România au fost influenţate în mod
deosebit de evoluţia activităţilor economice, la care se adaugă creşterea economică a ultimilor
ani care a condus la o exploatare excesivă a resurselor naturale. În aceste condiţii multe specii de
plante şi animale sunt ameninţate cu dispariţia iar modificarea peisajului reprezintă primul
indicator al deteriorării mediului înconjurător.
Biodiversitatea
Spaţiul biogeografic al României cuprinde, într-o proporţie relativ egală, cele trei unităţi
geografice – de câmpie, de deal şi de munte, cu o diversitate mare de condiţii pedoclimatice şi
hidrologice ce diferentiaza un numar de circa 52 ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre,
acvatice - specifice zonelor de coastă şi de litoral al Mării Negre, zonelor de stepă, silvostepă, deal,
munte, lacurilor, cursurilor de apă şi luncilor acestora, zonelor secetoase sau a celor umede,
inclusiv celor specifice Deltei Dunării.
Fig.6 Regiuni bio-geografice 1:100.000 – Institutul Naţional Delta Dunării
Habitate naturale, specii sălbatice de floră şi faună
Ecosistemele naturale şi seminaturale din România reprezintă aproximativ 47% din suprafaţa
ţării. Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotops, au fost identificate şi
caracterizate un numar de 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 89 de zone umede, 196
de pajisti, 206 de padure, 54 de mlaştină, 90 de stâncării/nisipuri şi 135 agricole) în 261 de zone
analizate de pe întreg teritoriul ţării. Au fost identificate, de asemenea, 44 de zone de importanţă
avifaunistică, cu o suprafaţă totală de 6.557 km2, reprezentând 3% din suprafaţa ţării.
Nivelul ridicat al diversităţii habitatelor reflectă şi un nivel ridicat al diversităţii speciilor de floră
şi faună. Pe teritoriul României au fost identificate 3.700 specii de plante, din care până în
prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 periclitate, 171 vulnerabile
şi 1.253 rare. Speciile caracteristice păşunilor reprezintă aproximativ 37% din totalul celor
existente în România. Există, de asemenea, un numar de 600 specii de alge şi peste 700 specii de
plante marine şi costiere. Speciile endemice reprezintă 4%. Astfel, s-au identificat un numar de
57 de taxoni endemici (specii şi subspecii) şi 171 taxoni subendemici.
În ceea ce priveşte fauna, au fost identificate un numar de 33.792 specii de animale, din care
33.085 nevertebrate şi 707 vertebrate (tabel 14). Din cele 707 de specii de vertebrate identificate,
dintre acestea 55 sunt periclitate, 69 sunt vulnerabile şi 24 sunt rare.
România utilizeaza doua baze de date naţionale pentru habitatele naturale şi inventarul speciilor
salbatice: BIMS (Sistemul de Management al Informatiei privind Biodiversitatea) şi EMERALD
(stabilita sub Conventia de la Berna), cea din urma fiind compatibila cu NATURA 2000
Tabel 14 Situaţia speciilor de animale din România

Grupul de Numar specii în Nr. specii în stare nefavorabila de conservare
specii România Periclitate Vulnerabile Rare
Pesti 191 11 16 11
Reptile 30 4 1 -
Pasari 364 18 17 -
Total 707 55 69 24
O mare varietate de specii salbatice de floră şi faună de pe teritoriul României prezintă o

importanţă economică deosebită, având multiple utilizări în diverse sectoare. Pentru evitarea
supraexploatarii acestor resurse, începând din anul 1997, a fost reglementat regimul de
desfăşurare a activităţilor de recoltare/capturare şi achiziţie a speciilor sălbatice şi a altor bunuri
ale patrimoniului natural, în scopul comercializării pe piaţa internă şi la export. Aceste
reglementări, îmbunătăţite în anii 2000 şi 2001, iau în considerare şi legislaţia europeană şi
internaţională. Prin aceste reglementari, au fost puse în aplicare prevederile Convenţiei privind
comerţul internaţional cu specii de floră şi faună sălbatică pe cale de dispariţie, ratificată de
România prin Legea nr. 69/1994).
Situaţia ariilor naturale protejate
Procesul de elaborare a cadastrului ariilor naturale protejate în format GIS a demarat în 2002.
Până în prezent, au fost realizate hărţile şi descrierile limitelor Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării, a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, permiţând astfel calcularea analitică a
suprafeţelor acestor categorii de arii naturale protejate, cu un grad mult mai mare de precizie.
Pentru circa 80% din totalul ariilor naturale protejate au fost determinate limitele în format GIS.
În România există un număr de 12 Parcuri Naţionale, 13 Parcuri Naturale, precum şi Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării. Suprafaţa totală a parcurilor naţionale, parcurilor naturale şi
rezervaţiilor biosferei este de 1.655.333 ha (121.779 ha suprafaţa maritimă), ceea ce reprezintă
6,43 % din suprafaţa terestră a ţării. În afara parcurilor naţionale, parcurilor naturale şi
rezervaţiilor biosferei există circa 800 de rezervaţii ştiintifice, monumente ale naturii şi rezervatii
naturale a căror suprafaţa totala nu a fost încă determinata, însă este estimata la aproximativ
169.000 hectare. Prin urmare suprafaţa terestra a ariilor naturale protejate acopera 6,89% din
suprafaţa terestra a ţării la finele anului 2004. Până la sfarsitul anului 2013, acest procent
urmeaza să creasca la 15%.
Procentajul suprafetelor ocupate de ariile naturale protejate se imparte dupa cum urmeaza:
parcuri naturale 42,32%; Rezervatia Biosferei Delta Dunării 31,59%; parcuri naţionale 16,83%;
alte tipuri de arii protejate 9,26% (fig. 7).
Cea mai importanta arie protejata din reţeaua naţională este Delta Dunării care are triplu statut
internaţional: Rezervatie a Biosferei, Sit Ramsar (zona umeda de importanta internationala), Sit
al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural. Datorită starii favorabile de conservare în care se
afla sistemele ecologice şi speciile din Delta Dunării, Consiliul Europei a acordat acestei
rezervatii Diploma Europeană.
Ariile naturale protejate
9,26% 16,83%
31,59%
42,32%
Parcuri Naţionale Parcuri Naturale R.B.D.D. Alte tipurii de arii protejate
Fig. 7 Suprafaţa ocupata de ariile naturale protejate
Pentru a transpune şi implementa cerintele directivelor UE legate de conservarea naturii,

Directiva Pasari (79/409/CEE) şi Directiva Habitate (92/43/CE), este necesară identificarea
ariilor protejate şi a altor componente ale peisajului care indeplinesc criteriile pentru a fi incluse
în reţeaua europeană de arii protejate Natura 2000. Pentru a se conforma cerinţelor directivelor
UE este necesară desemnarea Ariilor Speciale de Protectie (ASP) pentru protejarea speciilor
listate în Anexa I a Directivei Pasari şi propunerea unei liste de Situri de Interes Comunitar
(pSIC) pentru protejarea habitatelor listate în Anexa I şi a speciilor listate în Anexa II a
Directivei Habitate.
Până în prezent, au fost identificate arii naturale protejate şi alte componente peisagistice care
trebuie incluse în Reţeaua Europeană a zonelor protejate Natura 2000. Până în momentul de faţă,
în cadrul reţelei existente de arii protejate din România au fost identificate un numar de 21 de
Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică care indeplinesc criteriile pentru a fi incluse în reţeaua
Natura 2000.
Starea padurilor
Fondul forestier naţional are suprafaţa de 6.382,2 mii ha în 2004. Pe lângă aceasta, exista alte
320,000 ha cu vegetatie foretiera (pasuni impadurite, arii protejate, etc.), reprezentând în total
26,7% din suprafaţa ţării.
Suprafaţa totala a fondului forestier strict protejat situat în zonele de conservare speciala ale
parcurilor naţionale şi parcurilor naturale precum şi în rezervatiile stiintifice din Rezervatia
Biosferei Delta Dunării este de 123.349 ha, care raportat la suprafaţa totala a fondului forestier
reprezintă 1,94%. Considerand ca aproximativ jumatate din acest fond forestier este strict
protejat, rezulta ca 2,2% din fondul forestier naţional este strict protejat.
Compozitia padurilor pe specii forestiere este corespunzatoare condiţiilor stationare şi de

vegetatie din diferitele zone ale ţării. Suprafaţa padurilor cultivate cu principalele specii şi grupe
de specii era structurata în 2003 astfel: 31% fag, 30% rasinoase, 18% quercinee şi 21% alte
specii. Specia cea mai raspandita este fagul, urmat de molid şi stejari. Pentru a conserva fondul
genetic forestier, 30 de specii forestiere valoroase au fost incluse în perioada 1998-2003, în
Catalogul Naţional al Rezervatiilor pentru producerea de seminte forestiere.
Starea mediului marin şi a zonei costiere
Marea Neagra are o suprafaţa de 413.490 km2, o adancime maxima de 2.245 m, un volum de apă
de 529.955 km2 şi o lungime a ţărmurilor de 4.020 km. Marea Neagră are un nivel scăzut de
salinitate (20-22%), din cauza numeroaselor râuri care se varsă în ea. În aportul fluvial, apreciat
la 346 km2, 78% apartine râurilor din nord-vestul bazinului, dintre acestea un volum însemnat
fiind asigurat de fluviul Dunărea.
Se constată în ultimii 10 ani o îmbunătăţire uşoară a calităţii apelor marine datorită reducerii
activităţilor din întreg bazinul. Însă, urmare a deficitului de aluviuni, cât şi a reducerii aportului
Dunării, plajele sufera un proces rapid de erodare. Sursele de poluare ale apelor Mării Negre din
sectorul românesc sunt: Platforma Industrială Navodari, apele uzate industriale şi menajere
insuficient epurate, provenite de la staţiile de epurare ale oraşelor Constanţa şi Mangalia.
Până în prezent în Marea Neagră au fost inventariate aproximativ 1.500 specii de vertebrate şi
nevertebrate. Urmare a accentuării poluării industriale şi orăşeneşti din ultimele două decenii s-a
constatat reducerea unor specii de peşti răpitori, cât şi a unor specii de peşti cu importanţă
economică (scrumbie, calcan, hamsie, stavrid, sturioni).
1.2 EXPERIENŢA ANTERIOARĂ ÎN DOMENIUL
MANAGEMENTULUI PROGRAMELOR ŞI INSTRUMENTELOR
DE PRE-ADERARE
Cheltuielile şi investiţiile pentru protecţia mediului la nivel naţional

Cheltuielile pentru protecţia mediului reprezintă masura economica a raspunsului dat de
societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumita etapa, şi
includ cheltuielile efectuate pentru desfasurarea activităţilor de supraveghere şi protectie a
mediului şi pe cele care se refera la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.
Activităţile caracteristice protecţiei mediului sunt grupate astfel:
• Prevenirea şi reducerea poluării: protecţia calităţii aerului, protecţia calităţii apelor,
gospodărirea deşeurilor, protecţia calităţii solului şi a apelor subterane, reducerea zgomotelor
şi a vibraţiilor.
• Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii: protecţia speciilor, arii protejate,
remedierea şi reconstructia ecologica, refacerea mediului acvatic, prevenirea fenomenelor
naturale periculoase.
• Alte activitati: cercetare – dezvoltare, administrarea generala a mediului, protecţia împotriva
radiatiilor, educatie, instruire, informare.
Cheltuielile totale pentru protecţia mediului se compun din:

• investiţii,
• cheltuieli curente de exploatare, intretinere şi de achizitie a unor servicii de mediu
• subventii acordate de unitatile administraţiei publice locale (?).
Din datele furnizate de Institutul Naţional de Statistica, cheltuielile pentru protecţia mediului la
nivel naţional au avut o evolutie ascendenta în ultimii ani (2000 – 2003), aşa cum este prezentat
în tabelul 15, deşi procentul investiţiilor în domeniul mediului din PIB ramane în continuare
foarte scazut comparativ cu ţările Uniunii Europene. Cifrele demonstreaza că la nivel naţional
este necesar să se acorde o importanta mai mare acestui domeniu corelat cu o alocare financiara
mai mare pentru acest sector. La fondurile Uniunii Europene de care România va beneficia dupa
2007 trebuie să se alature un efort financiar mai mare, dar nu numai de la bugetul de
stat/bugetele locale pentru asigurarea cofinantarii, ci şi din sectorul privat pentru creşterea
investiţiilor în domeniul mediului.
Tabel 15 Evoluţia cheltuielilor de mediu la nivel naţional

-milioane lei-
Sector 2000 2001 2002 2003
Protecţia aerului 1850267 3527528 3588859 3735232
Protecţia apei 3526441 4927718 4696615 5947891
Gospodărirea
deşeurilor 2515519 4001149 11924045 15830031
Protecţia solului şi a
apelor subterane 415914 491187 4597133 1441452
Zgomot şi vibratii 201522 152464 152801 104595
Biodiversitate şi
conservarea peisajului 194550 201625 667297 360142
Alte activitati 99015 692107 1607527 1075691
Total cheltuieli
naţionale 8803228 13993778 27234277 28495034
% din PIB 1.10 1.20 1.80 1.50
Defalcarea cheltuielilor de mediu pe categorii de cheltuieli este prezentată în tabelul 16.
Investiţiile de mediu ocupa un procent cuprins între 30 – 45% din total, cheltuielile interne între
58 – 67% iar subventiile sub 1%.
Tabel 16 Defalcare pe categorii de cheltuieli

-milioane lei-
Categoria de cheltuieli 2000 2001 2002 2003
Investiţii 3670609 6203708 9019912 9369933
% investiţii din cheltuieli 42 44 33 33
Cheltuieli curente interne 5114766 7728693 18162969 19100774
Subventii platite 17853 61377 51395 24326
Total cheltuieli naţionale 8803228 13993778 27234276 28495033
% investiţii de mediu în
PIB 0.46 0.53 0.60 0.49
Surse de fonduri majore

Cea mai mare sursa de fonduri (cu aproape 49 %) este reprezentata de venitul disponibil al
populatiei anticipat ce va putea fi cheltuit pentru servicii de mediu (este pretul platiti de populaţie
în contextul internalizarii costurilor de mediu). Se estimeaza ca acest venit reprezintă 5% din
venitul total disponibil al populatiei. Acesta va reprezenta sursa cheie pentru achitarea prestarii de
servicii publice de mediu şi ar putea avea o contribuţie substantiala la investiţiile de mediu.
A doua sursa ca marime este reprezentata de finantari prin fonduri nerambursabile acordate de CE
în cadrul diferitelor programe ale UE (23 % din total).
A treia sursa majora de finantare este reprezentata de instituţiile financiare internaţionale (16 % din
total, în special sub forma de imprumuturi pentru investiţii). BEI este cea mai mare sursa, având de
asemenea şi cele mai scazute costuri pentru imprumuturi, urmata de BIRD (cunoscuta ca Banca
Mondiala) şi BERD.
Pe locul patru se afla bugetele guvernamentale (8% din total sau aproximativ jumatate din suma cu
care contribuie instituţiile internaţionale financiare).
În sfarsit, a cincea sursa de finantare este comunitatea instituţiilor financiare internaţionale şi

bilaterale, (3 % din total, în special sub forma de fonduri nerambursabile pentru asistenţă tehnică şi
creştere a capacităţii în vederea unei “bune guvernari de mediu”). Deşi sumele raman mici şi nu
pot fi alocate pentru investiţii, acestea pot avea un impact stimulator disproportionat, deoarece
construirea unei “bune guvernari de mediu” poate incuraja sectorul privat să realizeze investiţiile
proprii necesare de mediu, diminuand necesarul financiar privat şi comercial pentru dezvoltarea
investiţiilor publice de mediu prin diferite tipuri de modele de Parteneriat Public Privat.
Figura 8
Structura surselor de finantare pentru mediu
Bugete
guvernamentale Alte surse
4% Finantare CE
8% 23%
Institutii
internationale
Resurse financiare financiare
propri ale 16%
populatieii
49%
Sursa: Raport Trimestrial 2, Anexa C, AsistenţăTehnica pentru Evaluarea Costurilor de Mediu şi Elaborarea Planului de
Investiţii
Fondul de mediu
Pentru a sprijini elaborarea de proiecte în cadrul Planului Naţional de Actiune pentru Protecţia
Mediu s-a constituit un Fond de Mediu în baza Legii nr. 73/2000 şi Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 86/2003. Fondul de Mediu are scopul de a stimula un numar limitat de investiţii
de mediu de interes public, acordand prioritate celor incluse în Planul Naţional de Actiune
pentru Protecţia Mediului.
Incasarile din Fondul de Mediu sunt reprezentate de diferite taxe suportate de către Agenţii
economici poluatori, alocatii de la bugetul de stat, donatii, sponsorizari, Asistenţăfinanciara din
partea unor persoane fizice sau juridice sau a unor organizatii internaţionale, taxe pentru
eliberarea autorizatiei de mediu, precum şi rambursarea capitalului şi a dobanzii de către
utilizatorii resurselor fondului.
Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare din Fondul de Mediu sunt stabilite prîntr-un
plan anual adoptat de către comitetul director al Fondului.
Principalele tipuri de sprijin financiar oferite de fondul de mediu sunt:

Finantare prin imprumuturi rambursabile sau fonduri nerambursabile (donatii);
Co-finanţarea unor proiecte sprijinite din surse externe prin imprumuturi rambursabile
sau fonduri nerambursabile;
Subventionarea partiala sau integrala o dobanzii platite pentru imprumuturile bancare;
Garantarea imprumuturilor interne pentru finanţarea investiţiilor până la 60 % din
valoarea imprumutului.
Veniturile realizate până în prezent de Fondul de Mediu sunt de aproximativ 54.057 mil. Euro,
din care:
o 5,160 mil. Euro în 2002,
o 18,735 mil. Euro în 2003,
o 24,621 mil. Euro în 2004,
o 5,544 mil. Euro până în februarie 2005.
Resursele fondului sunt în mare parte canalizate către proiecte/achizitionarea de aparatura cu
tehnologie nepoluanta şi proiecte de gestiune a deşeurilor. Limita maxima de finantare pentru un
proiect este de 1 mil. Euro şi nu poate reprezenta mai mult de 80% din fondurile totale necesare
pentru proiectul respectiv. Restul de 20% din cheltuielile asociate proiectului trebuie să fie co-
finanţate de către solicitant. Imprumuturile se acorda pentru o perioada de maxim 10 ani şi poate
fi oferita o perioada de gratie de 1 an la rambursarea capitalului de baza. Dobanzile sunt în
general în jur de 10 %, adica cu mult sub dobanzile actuale de pe piata, care se situeaza în jur de
20-35 %.
Partea de incasari a Fondului este alcatuita în principiu din tarife şi taxe de mediu achitate de
diferiti agenti economici a căror activitate are impact asupra mediului. Taxele colectate vor fi
documentate la nivel de judet. Orice intreprindere care plateste taxe de mediu va avea prioritate
la acordarea imprumuturilor din Fond. Se va acorda de asemenea prioritate judetelor cu
contributii mari la Fond.
Până în prezent, 3 programe au fost finanţate prin Fondul de Mediu, cu un total de (până în
februarie, 2005) de 19,74 mil. Euro. Principalele priorităţi în perioada urmatoare sunt:
Protecţia aerului, apei, solului şi utilizarea tehnologiilor “curate”.
Conservarea resurselor naturale.
Managementul deşeurilor, inclusive a celor periculoasa.
Conservarea biodiversităţii.
Informare şi constientizarea populatiei.
AsistenţăPHARE
Prin cele doua componente ale sale, dezvoltarea institutionala şi sprijinirea investiţiilor,
programul Phare (creat în 1989) constituie principalul instrument de asistenţă tehnică şi
financiara pentru ţările în curs de aderare şi contribuie la implementarea acquis-ului comunitar şi
la mobilizarea investiţiilor în domeniul mediului (alaturi de alte domenii).
În România, Programul Phare este activ din 1998, iar protecţia mediului a constituit un domeniu
important de actiune în cele trei componente active ale sale – Phare „Naţional”, Phare
„Cooperare trans-frontaliera” şi Phare „Coeziune economica şi sociala”. Obiectivele naţionale
pentru fiecare an de functionare au progresat de la pregatirea adoptarii acquis-ului comunitar de
mediu la aspecte practice de implementare.
Cu sprijinul programului PHARE s-a reusit transpunerea aproape în totalitate a legislaţiei
europene în domeniile: legislaţie orizontala, substanţe chimice, managementul deşeurilor,
controlul poluării industriale, calitatea aerului, calitatea apei, protecţia împotriva zgomotului.
Proiectele PHARE au contribuit substantial la intarirea capacităţii administrative la nivel central,

regional şi local prin organizarea de sesiuni de training sau seminarii de informare pe diverse
probleme de mediu, dotarea cu echipamente de monitorizare a calităţii mediului, calculatoare,
softuri, echipamente de birotica. Astfel, cu sprijinul proiectului PHARE 2000 s-a realizat
punerea în practica, la nivelul aglomerarii urbane Bucureşti, a unuia dintre cele mai moderne
sisteme de monitorizare a calităţii aerului din Europa. Sisteme asemanatoare vor fi date în
functiune în urmatorii ani pentru celelalte aglomerări urbane din România.
Strategiile naţionale, planurile naţionale, regionale şi locale de actiune în domeniul mediului au

fost elaborate sau reactualizate asigurand o viziune mai coerenta asupra politicii de mediu din
România şi asupra modului în care aceasta poate fi reflectata în practica.
Prin programul PHARE 2003 CES, urmeaza să se implementeze prima schema (pilot) de
granturi mici pentru managementul deşeurilor, în Regiunea Centru (valoare 5,33 milioane Euro),
ca apoi, prin PHARE 2004 schema să fie extinsa la nivelul întregii tari (valoare 21,87 MEuro).
Prin PHARE 2005-2006, se vor lansa scheme de granturi în alte sectoare de mediu (aer, IPPC,
apă, protecţia naturii) avandu-se în vedere, ca beneficiari, şi sectorul privat.
Investiţiile prin proiectele PHARE, se ridica până în prezent la 275,944 mil. Euro, din care:
proiectele finalizate au o valoare totala de aprox. 26, 88 mil. Euro iar proiectele în derulare, se
ridica la aprox. 124,532 mil. Euro, destinate atât pentru implementarea directivelor specifice
politicii de mediu cât şi pentru investiţiile necesare conformarii cu legislaţia comunitara în
domeniu.
Programul LIFE
Lansat în 1992, LIFE este un instrument financiar de mediul important, utilizat pentru a
promova politica de mediu a UE şi pentru a co-finanta initiativele de mediu din Uniunea
Europeană.
Cele doua componente ale programului LIFE pentru ţările candidate, LIFE – Mediu şi LIFE
Natura, sunt functionale în România din 1999 şi finanteaza proiecte ce trateaza probleme
specifice, locale de îmbunătăţire, protectie sau conservare a calităţii mediului (LIFE Mediu) şi a
biodiversităţii (LIFE Natura). Daca proiectele din cadrul componentei „Natura” vizeaza protecţia
diferitelor ecosisteme şi specii de plante şi animale, în cadrul componentei de mediu au fost
desfăşurate proiecte inovatoare privind: sistemul de avertizarea în cadrul fenomenelor
periculoase, dezvoltarea unor sisteme operative pentru studiul, monitorizarea şi prognozarea
impactului poluării, sensibilizarea populatiei în precolectarea selectiva a deşeurilor menajere,
etc. Acest tip de proiecte vine în sprijinul măsurilor de infrastructura ale programului ISPA şi
duc la realizarea obiectivelor naţionale de mediu.
Până în prezent, au fost selectate 12 de proiecte în cadrul componentei LIFE-MEDIU în valoare

de aprox. 3,77 mil Euro şi 19 proiecte în cadrul componentei LIFE-NATURA în valoare de
aprox. 4,66 mil Euro. Astfel, în perioada 1999-2004, un total de 31 de proiecte au fost selectate,
cu o contribuţie totala a proiectului LIFE de aprox. 8,43 mil Euro. Pentru anul 2005 au fost
inaintate în luna ianuarie 2005 un numar de 18 propuneri de proiecte în cadrul componentei
LIFE-MEDIU şi 24 de propuneri de proiecte în cadrul componentei LIFE-NATURA.
Programul ISPA
ISPA a fost înfiinţat prin Reglementarea Consiliului Nr. 1267/1999 în iunie 1999 pe baza unei
propuneri a Comisiei din Agenda 2000. Programul ISPA are scopul de a întări coeziunea
economica şi sociala a UE. Focalizarea exclusiva a ISPA pe măsuri legate de infrastructura de
mediu şi transporturi a permis în consecinta programului PHARE să se axeze pe alte aspecte ale
Coeziunii Economice şi Sociale, evitand riscul suprapunerii responsabilitatilor în aceste
domenii.
Domeniile eligibile de finantare prin ISPA, în România, sunt:

1. Calitatea apei:
9 Reabilitarea staţiilor de epurare.
9 Reabilitarea staţiilor de tratare.
9 Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare.
2. Managementul integrat al deşeurilor:
9 Colectarea selectiva a deşeurilor menajere.
9 Închiderea vechilor depozite de deşeuri necontrolate.
9 Construirea de noi rampe ecologice.
Distributia fondurilor ISPA arata ca România a primit anual între 208 – 270 mil. Euro, din care
104 – 135 mil. Euro au fost pentru proiecte de infrastructura de mediu.
ISPA nu poate finanta mai mult de 75% din costul total al proiectului. Prin urmare, este necesar
ca beneficiarii să identifice surse de finantare pentru restul de 25%. Doua instituţii finantatoare
internaţionale propun programe de co-finantare pentru proiectele ISPA:
• Banca Europeană pentru Reconstructie şi Dezvoltare (BERD) prin Facilitatea de Imprumut
Municipal pentru Mediu în valoare de 80 mil. Euro pentru consilii locale municipale, care nu
au nevoie de garantie de stat. Aceasta facilitate a fost extinsa la inceputul lui 2004 cu o
facilitate suplimentara de 60 mil. Euro care necesita garantie sub statala.
• Banca Europeană de Investiţii (BEI) prîntr-un program similar, dar care necesita garantie de
stat.
În perioada 2000-2005 au fost aprobate 40 proiecte finanţate din fonduri ISPA, 27 în domeniul
apă potabila/apă uzata, 7 în domeniul managementului integrat al deşeurilor şi 6 proiecte de
Asistenţă Tehnică. Valoarea totala a proiectelor aprobate se ridica la 1,38 miliarde Euro din care
cca. 1,02 miliarde Euro Grant ISPA, cca 178 milioane Euro imprumuturi BEI, 111 milioane
imprumuturi BERD şi 68 milioane Euro bugetul de stat sau bugetele locale. Intrucat, dupa
aderare, ISPA devine Fond de Coeziune, prin două proiecte de asistenţă tehnică sunt în pregătire
40 de proiecte pentru finantare prin acest Fond.
Programul SAMTID
Ministerul Administraţiei şi Internelor, a demarat în anul 2001 Programul de dezvoltare a
infrastructurii în orasele mici şi mijlocii (SAMTID), destinat îmbunătăţirii starii tehnice a
infrastructurii locale şi a calităţii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.
Obiectivele generale şi problemele prioritare care sunt solutionate de Programul SAMTID sunt:
• Implementarea reabilitarii, retehnologizarii şi modernizarii alimentarii cu apă în orasele
mici şi mijlocii din România;
• Îmbunătăţiri semnificative ale serviciilor de alimentare cu apă din aceste orase;
• Restructurarea exploatarii şi administrarii serviciilor de alimentare cu apă şi stimularea
cooperarii dintre autorităţile locale pentru rezolvarea necesitatilor prioritare în domeniul
serviciilor publice de mediu;
• Identificarea şi implementarea unor măsuri de îmbunătăţire a capacităţii utilităţilor de a
obtine credite, oferind astfel posibilitatea accesarii unor scheme de creditare;
• Dezvoltarea bazei institutionale şi organizatorice pentru implementarea Directivei Cadru
Apă a UE privind gospodărirea apelor în cadrul bazinelor hidrografice.
Programul are ca tinta 7 regiuni de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest
Oltenia, Vest, Nord-Vest şi Centru şi va fi implementat în trei faze succesive.
Faza 1: Pilot – Inceputa în 2003, reprezintă etapa de proiectare pentru stabilirea
elementelor de baza, urmata de o faza de aplicare pentru testarea modului de abordare pe
cinci grupuri de municipalitati şi pregatirea pentru proiecte viitoare ţinând cont de lectiile
invatate.
Faza 2: Expansiune – În functie de rezultatele fazei pilot, programul va fi adaptat şi
extins la un numar mai mare de grupuri de municipalitati în contextul imprumuturilor
cadru de către bancile internaţionale care finanteaza aceste doua faze.
Faza 3: Consolidarea – Aceasta se va construi pe baza experientei dobandite în fazele
pilot şi de expansiune. Un cadru extins de facilitati va finanta atunci modernizarea şi în
alte municipalitati, precum şi alte necesitati de investiţii, cum ar fi extinderi ale
sistemului în municipalitati care au beneficiat de primele doua faze.
Până în prezent, programul a fost accesat de un numar de 91 de orase din 14 judete, având o
populaţie totala de aproximativ 2,5 milioane de locuitori, fiind impartit în 2 faze, cu 5 şi
respectiv 9 asociatii ale autoritatilor locale. Valoarea intregului program este de 96 mil. Euro, 40
milioane în faza I şi 56 milioane Euro în faza II. Structura de finantare a programului este
urmatoarea: 50% (48 milioane Euro), sub forma de grant de la U.E. (în proportie de 75%) şi de
la Fondul Naţional (în proportie de 25%), iar restul de 50% (48 milioane Euro), imprumuturi de
la B.E.I. şi B.E.R.D.
Programul SAPARD
Scopul Programului SAPARD este de a ajuta cele 10 tari beneficiare din Europa Centrala şi de
Est să abordeze problemele ajustarii structurale din sectoarele lor agricole şi din zonele rurale,
precum şi se puna în aplicare “acquis communautaire” în ceea ce priveşte CAP (Politica
Agricola Comuna) şi legislaţia asociata din domeniul rural şi al agriculturii. Este conceput
pentru a se adresa priorităţilor identificate în Parteneriatele de Aderare. SAPARD a fost infiintat
prin Reglementarea Consiliului nr. 1268/1999 în iunie 1999, pe baza unei propuneri a Comisiei
în cadrul Programului Agenda 2000 pentru creşterea asistenţei de pre-aderare în perioada 2000 -
2006.
Principalele caracteristici ale acestuia sunt:

• Finanteaza numai măsuri de dezvoltare agricola şi rurala.
• În anul 2004 pentru Bulgaria şi România are un buget de 225,2 mil. Euro (Până în 2003
bugetul global anual pentru cele 10 tari din Europa Centrala şi de Est a fost de 560 mil.
Euro).
• Intra în atributiile Direcţiei Generale pentru Agricultura din cadrul Comisiei Europene.
Documentul de programare multianualã şi de fundamentare pentru implementarea Programului

SAPARD în România, este Programul Naţional pentru Agriculturã şi Dezvoltare Ruralã
(PNADR) aprobat prin Decizia Comisiei Europene, la data de 12 decembrie 2000.
PNADR programeazã implementarea a 11 mãsuri de interventie în spatiul rural, grupate în patru

mari obiective, care vizeazã: imbunãtãtirea competitivitãtii în prelucrarea produselor agricole şi
piscicole, imbunãtãtirea infrastructurilor pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã, dezvoltarea
economiei rurale şi dezvoltarea resurselor umane.
În cadrul acestui program este prevazuta acordarea asistenţei financiare nerambursabile pentru
„Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” (masura 2.1 din PNADR).
Masura se va concentra pe proiecte de investiţii pentru:

y Constructia şi modernizarea drumurilor şi podurilor locale comunale.
y Constructia şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabila.
y Constructia de sisteme de canalizare a apei prin investiţii legate de staţii de epurare a
apei.
Până în prezent, prin intermediul Agentiei SAPARD, au fost selectate pentru masura 2.1., peste
600 de proiecte în domeniul îmbunătăţirii infrastructurii rurale, în valoare totala de aprox. 483,5
mil. Euro.
GEF (Facilitatea Globala pentru Mediu)
Romana aderat la Facilitatea Globala pentru Mediu în 1994. GEF este destinat sustinerii
financiare pentru protecţia mediului la nivel global, prin constituirea unui fond special şi
alocarea acestuia pentru proiecte globale ce au în vedere pastrarea biodiversităţii, schimbarile
climatice, poluantii organici persistenti, combaterea desertificarii, protejarea apelor
internaţionale şi a stratului de ozon. Proiectele GEF sunt implementate prin intermediul PNUD
(Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), PNUM (Programul Natiunilor Unite pentru
Mediu) şi Banca Mondiala, sunt derulate de organizatii publice sau private şi trebuie să
indeplineasca doua criterii: (1) să reflecte priorităţile naţionale sau regionale şi să aiba sprijinul
ţării/tarilor implicate, şi (2) să contribuie la ameliorarea situaţiei mediului pe plan global.
România a implementat până în prezent 20 de proiecte GEF, 8 proiecte de ţară şi 12 proiecte

regionale, majoritatea referitoare la protecţia apelor Marii Negre şi ale Dunării.
1.3 CONSULTAREA PARTENERILOR
MMGA a organizat elaborarea documentelor strategice PND 2007 -2013 (Prioritatea 3 –

Protecţia mediului înconjurător), respectiv Programul Operaţional Sectorial pentru Infrastructura
de Mediu în strânsă corelare cu respectarea principiului parteneriatului.
Într-o primă etapă MMGA, a identificat şi analizat principalii factori interesaţi în elaborarea
acestor documente strategice, luându-se în considerare posibila contribuţie a acestora (outputs),
rezultatele aşteptate (outcomes) şi zona rezultatelor cheie influenţate de participarea acestora la
elaborarea documentelor strategice (key results area). Utilizând acest tip strategic de analiză,
partenerii au fost identificaţi şi clasificaţi în următoarele categorii:
Tipul partenerilor interni sau externi:
o Parteneri interni - Direcţiile tehnice de specialitate din MMGA;
o Parteneri externi - Instituţii aflate în subordinea sau coordonarea MMGA
(Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţiile Regionale şi Locale
pentru Protecţia Mediului), alte instituţii ale administraţiei publice centrale
(ministere – MFP, MEC, MIE, MAI, MAPDR), precum şi Comisia Europeană;
Rolul lor în identificarea şi aducerea la îndeplinire a obiectivelor strategice pentru
PND şi POS Mediu (potenţialii beneficiari ai proiectelor – autorităţile locale, operatorii
economici, ONG-uri, administraţii ale parcurilor naţionale şi naturale);
Extinderea nivelului de expertiză al MMGA pentru domenii stricte de specialitate
pentru sectorul de mediu (institute de cercetare în domeniul mediului, medii universitare,
asociaţii profesionale);
Dimensiunea socială şi rolul PND, prioritatea 3, în îmbunătăţirea standardelor de viaţă
ale populaţiei prin asigurarea serviciilor şi utilităţilor publice de mediu cu impact major
(reţele de apă şi canalizare, sisteme integrate de management al deşeurilor) – sindicate,
patronate;
Această analiză a fost sprijinită şi de colaborarea anterioară a MMGA cu diverşi parteneri -

operatori economici, ONG-uri active în domeniul mediului, asociaţii patronale şi profesionale –
la negocierea capitolului 22- Mediu şi în derularea unor programe sau proiecte de mediu.
După utilizarea acestui mecanism de identificare a principalilor parteneri ai MMGA, s-a elaborat
cadrul legislativ pentru coordonarea elaborării PND / POS. Astfel, prin OM 231/18.03.2005 s-a
constituit Grupul de lucru la nivel tehnic în cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor
şi a instituţiilor subordonate pentru elaborarea Programului Operaţional Sectorial pentru
Infrastructura de Mediu.
Având în vedere legătura strânsă dintre cele două documente, pentru a asigura o coordonare
eficientă, MMGA a elaborat în paralel cele două documente, grupul de lucru pentru POS Mediu
fiind responsabil şi pentru elaborarea PND.
În acest context, MMGA a demarat activitatea de elaborare a celor două documente în

parteneriat cu toţi factorii interesaţi. Reuniunile consultative s-au organizat la nivel sectorial
pentru domeniile gospodărirea apelor, managementul deşeurilor, conservarea biodiversităţii şi
energie, domenii identificate de MMGA şi partenerii săi ca fiind prioritare şi strategice pentru
intervenţie în perioada următoare de programare. La aceste reuniuni au participat reprezentanti
ai:
• Agentiei Naţionale de Protecţia Mediului şi Agenţiilor Regionale de Protecţia Mediului;
• autoritatilor publice cu responsabilitati în implementarea acquis-ului comunitar de
mediu (MEC, MAI, MS, ANAR, ANPM);
• mediilor universitare – Academia Romana, Universitatea Bucureşti, Universitatea
Tehnică de Constructii Bucureşti;
• Institutelor de cercetare (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia
Mediului ICIM Bucureşti, Institutul de Cercetari Pedologice şi Agrochimice ICPA,
Institutul de Cercetari şi Amenajari Silvice ICAS, Institutul Naţional “Delta Dunării”
Tulcea);
• Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie
Comunala ANRSC,
• Asociatiilor Patronale şi Profesionale (Asociatia Romana a Apei, Asociatia Romana de
Salubritate, ECOROM Ambalaje, Organizatia Patronala şi Profesionala REMAT,
ARAM);
• Comisiei Naţionale de Reciclare a Materialelor;
• Administratiilor Parcurilor naţionale, Regia Naţională a Padurilor;
• ONG-urilor de mediu;
• Operatorilor industriali – operatorii instalatiilor mari de ardere care se afla în
coordonarea MAI.
Consultarea partenerilor a avut şi o dimensiune regională, la nivelul fiecărei Agenţii Regionale

de Protecţia Mediului organizându-se reuniuni la care au participat autorităţile locale (primării,
prefecturi, consilii locale şi judeţene, direcţii de gospodărire a apelor), ONG-uri active în
domeniul mediului la nivel regional, Agenţiile Regionale de Dezvoltare, Agenţii Locale de
Protecţia Mediului.
MMGA a participat la reuniunile consultative organizate de MFP la nivel local – Caravana PND
2007 – 2013 – prilej cu care au fost prezentate şi supuse dezbaterii prioritatea 3 din PND –
Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi priorităţile de mediu din POS Mediu.
Un alt partener consultat a fost Comisia Europeană, în special pentru elaborarea POS Mediu. S-
au desfăşurat astfel două reuniuni consultative cu reprezentanţii Comisiei Europene în lunile
august şi octombrie iar observaţiile şi opiniile exprimate au fost luate în considerare la
elaborarea POS Mediu şi a capitolelor aferente din PND 2007 - 2013.
Partenerii invitaţi la aceste consultari şi care au sprijinit procesul de elaborare al PND / POS
Mediu vor participa cu reprezentanţi în cadrul Comitetului de Monitorizare al POS Mediu.
1.4 ANALIZA SWOT
Analiza SWOT ilustrează caracteristicile priorităţilor României în POS Mediu şi reprezintă baza
pentru conceptul de dezvoltare al perioadei de programare în care punctele slabe şi oportunităţile
sunt transformate în direcţii de dezvoltare ţinându-se cont de criteriile de sprijin al
instrumentelor de pre-aderare, Fondul de Coeziune şi Fondurile Structurale.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Sectorul apă Sectorul apă
Legislaţia de mediu pentru sectorul apă Investiţii mari necesare pentru îndeplinirea
armonizată cu legislaţia CE cerinţelor UE (9,500 Meuro până în 2018)
Structuri instituţionale înfiinţate pentru Capacitate administrativă scăzută în

managementul integrat al sectorului apă implementarea legislaţiei din sectorul apă
(calitate şi cantitate) privind bazinele
hidrografice; Infrastructura extrem de puţin dezvoltată în
epurarea apelor uzate (instalaţii de epurare a
Identificarea aglomerarilor de populaţie şi a apelor uzate şi sisteme de colectare), în special
zonelor vulnerabile poluării cu nitrati din în Regiunile 8 şi 4;
surse agricole
Sisteme centralizate insuficiente pentru
Expertiza Tehnică a Administraţiei Naţionale aprovizionarea cu apă şi reţeaua de canalizare,
“Apele Romane” în domeniul în special în zona rurala;
managementului apei, în special protecţia
împotriva inundaţiilor; Date insuficiente pentru caracterizarea calităţii
apei potabile la nivel naţional;
Proiectele existente dezvoltate cu ajutorul
SUA în domeniul prevenirii şi prognozei Calitate scăzută a apei potabile furnizată către
hidro populaţie din cauza reţelelor învechite şi a
întreruperilor în furnizarea de apă potabilă
Experienţa în ceea ce priveşte fondurile de
pre-aderare, în special Programul ISPA pentru Alocarea insuficientă a fondurilor pentru
îmbunătăţirea serviciilor de apă (furnizare de protecţie împotriva inundaţiilor (mai sunt încă
apă, epurarea apelor uzate, sistemul de 2050 localitati care au nevoie de protectie
canalizare) împotriva inundaţiilor)
Mărimea zonelor agricole afectate sau care ar

putea fi afectate de poluarea cu nitraţi proveniţi
din surse agricole
Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor
Transpunere completă a legislaţiei UE în acest Infrastructura slabă pentru colectarea,

domeniu; transportul şi eliminarea deşeurilor
Elaborarea Strategiei şi a Planului Naţional de O slabă capacitate a recent înfiinţatelor ARPM-

Management a Deşeurilor uri şi ANPM în ceea ce priveşte managementul
deşeurilor.
Structuri administrative infiintate la nivel
naţional, regional şi local pentru Insuficiente resurse financiare şi umane
implementarea politicii naţionale privind existente la nivelul administraţiei publice a
deşeurile şi pentru activităţile de inspectie şi municipiilor pentru a se implica în
control managementul deşeurilor.
Disponibilitatea datelor anuale referitoare la Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor

generarea şi managementul deşeurilor la nivel economici
naţional
Insuficienta promovare a instrumentelor
Experienţa în implementarea proiectelor administrative care să faciliteze crearea de pieţe
finanţate prin fonduri de pre-aderare (PHARE viabile a deşeurilor
sau ISPA)
Calitatea aerului Calitatea aerului
Completa transpunere a legislaţiei UE în acest Folosirea într-o proportie ridicata a

domeniu combustibililor fosili în producerea de energie.
Desemnarea aglomerarilor şi a zonelor pentru Existenta unei poluări ridicate cu metale grele şi
managementul şi evaluarea calităţii aerului particule în unele zone;
O reţea de calitate a aerului în Bucureşti care Emisii specifice ridicate de gaze cu efect de
poate să furnizeze date on-line; sera, NOx şi SO2 şi pulberi, rezultate în mod
special de la IMA.
Experienţa în implementarea proiectelor
finanţate prin fonduri de pre-aderare Reţeaua naţională de monitorizare a calităţii
(PHARE) aerului nu este încă în totalitate amenajata;
Un numar mic de operatori care detin sisteme

de monitorizare şi control pentru emisiile
poluante în atmosfera;
Absenta proiectelor ISPA pentru protecţia

atmosferei, deşi acest domeniu este eligibil
conform Regulamentului nr 1267/1999/CE
Protecţia naturii Protecţia naturii
6,89% din întreg teritoriul României este Un mare numar de habitate şi specii aflate în
declarat arie protejata; pericol;
Varietatea şi bogatia biodiversităţii şi a Infrastructure insuficienta pentru protecţia

regiunilor bio-geografice din România care au naturii şi a peisajului;
o importanta internationala;
Resurse financiare şi umane scazute pentru
21 de arii speciale protejate au fost managementul ariilor protejate şi a bio-topurilor
identificate şi indeplinesc criteriile Natura importante;
2000.
Planurile de management ale ariilor protejate nu
Pentru 80% din totalul ariilor protejate sunt încă elaborate şi nu toate administratiile au
limitele au fost determinate în formatul GIS. fost desemnate.
Potential turistic semnificativ Nu exista încă un inventar complet al tuturor

habitatelor naturale şi speciilor de flora şi fauna.
OPORTUNITATI AMENINTARI
Sectorul de apă Sectorul de apă
Fondurile UE alocate pentru sectorul de Capacitate scazuta a beneficiarilor

mediu (apă) în România; finali/autoritatior locale de a dezvolta aplicatii
pe proiecte în sectorul apă;
Oportunitati de afaceri pentru companiile
straine pentru a investi în sectorul de apă (în Neconformarea cu cerintele Directivelor UE
contextul fondurilor alocate) pentru sectorul apă în cazul unei absorbtii
scazute a fondurilor europene din cauza
Dezvoltarea de Parteneriate Public-Private procesului complex de pregatirii a proiectelor,
pentru sectorul de apă precum şi a co-finantarii costisitoare
Dificultati în sustinerea costurilor de investitie a

proiectelor în domeniul infrastructurii de mediu,
în special de către comunitatile mici şi medii.
Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor
Disponibilitatea fondurilor structurale şi de Personal insuficient pregatit şi experimentat

coeziune pentru aplicarea cadrului legal de management
al deşeurilor
Oportunitati pentru investiţii private şi comert
Insuficienta capacitate de absorbtie a fondurilor
Dezvoltarea unei piete viabile a europene
deşeurilor/materiei prime rezultata din
procesarea deşeurilor Slaba suportabilitate sociala a unor bune
servicii de deşeuri, în special colectarea
Dezvoltarea de PPP pentru sectorul de deşeuri selectiva
Finalizarea proiectelor pilot în cazul Cerinta asistarii financiare prin programele de

recuperarii/reciclarii deşeurilor de ambalaje co-finantare necesita alocarea unor sume
importante de la bugetul de stat.
Calitatea aerului Calitatea aerului
Proiecte comune de implementare pentru Costuri ridicate pentru conformarea cu

reducerea emisiilor de GHG standardele europene privind schimbul de
tehnologii şi folosirea BAT- IMA.
Introducerea surselor regenerabile de energie
Presiunea crescuta asupra calităţii aerului în
corelare cu creşterea economica
Lipsa resurselor financiare pentru finanţarea

măsurilor de mediu care cer investiţii mari, în
mod special la nivel local;
Creşterea necontrolata a traficului vehiculelor

cu consecinte adverse asupra emisiilor în aer.
Protecţia naturii Protecţia naturii
Fondurile UE alocate pentru acest sector Presiunea crescuta asupra biodiversităţii în

conexiune cu creşterea economica
Dezvoltarea turismului ecologic
Poluarea mediului
Exploaterea economica şi rationala a speciilor
de flora şi fauna
1.4.1 Puncte tari

Legislaţia de mediu armonizata cu legislaţia Uniunii Europene, experienţa în derularea
proiectelor finanţate din fonduri de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD) şi a celor derulate cu
alti parteneri internationali, delimitarea ariilor protejate şi a aglomerarilor şi zonelor de calitatea
aerului, managementul cantitativ şi calitativ al resurselor de apă la nivel de bazine hidrografice
reprezintă premize importante pentru realizarea obiectivelor POS Mediu.
1.4.2 Puncte slabe

Cele mai relevante puncte slabe scot în evidenta infrastructura precara în domeniul apelor /
apelor uzate urbane, managementului deşeurilor, lipsa echipamentelor de control al emisiilor în
aer, utilizarea de tehnologii poluante, în special pentru obtinerea energiei, infrastructura
insuficienta pentru protecţia naturii şi lipsa unui management adecvat al parcurilor naţionale şi
naturale. Rezulta astfel necesitatea ca obiectivele şi priorităţile din POS Mediu să se adreseze cu
precadere acestor probleme majore de mediu.
1.4.3 Oportunitati
Oportunitatile de care poate beneficia sectorul de mediu sunt, fără indoiala, legate de accesarea
fondurilor europene şi, de egala importanta este faptul ca România reprezintă o piata de
desfacere pentru investiţii / echipamente în domeniul mediului, mai ales în sectoarele de
management al deşeurilor şi epurarea apelor uzate. PPP-ul reprezintă, de asemenea, o
oportunitate în special pentru sectorul deşeuri şi calitatea apei.
1.4.4 Amenintari
Un aspect relevat de identificarea amenintarilor este slaba capacitate administrativa a
autoritatilor de mediu, mai ales în identificarea şi pregătirea proiectelor. De aceea, pregatirea
unor proiecte fezabile de mediu este esenţială în accesarea fondurilor comunitare. Activitatea de
pregătire constituie o acţiune eligibilă în cadrul priorităţilor tehnice ale POS Mediu iar pentru
identificare este importantă stabilirea unei priorităţi de asistenţă tehnică. Costurile ridicate ale
proiectelor de mediu şi capacitatea redusa a autoritatilor locale de asigurare a cofinantarii va
avea o influenta semnificativa asupra alocarii financiare a POS Mediu şi a distributiei anuale a
fondurilor.
1.4.5 Matricea confruntarilor

Toate aspectele relevate de analiza SWOT pot fi sintetizate în matricea confruntarilor (Tabelul
17). Punctele slabe şi amenintarile analizate împreună conduc la identificarea principalelor
probleme din sectorul de mediu. Analiza într-o maniera integrata a a oportunitatilor şi punctelor
tari conduce la identificarea solutiilor pentru aceste probleme. Solutia gasita în aceasta matrice
este reflectata în priorităţile şi măsurile din POS Mediu.
Tabel 17 Matricea confruntărilor
Factori externi
Oportunitati Amenintari
Fonduri UE PPP Piaţa de desfacere Pregatire Costuri Capacitate Cofinanţare Presiuni
echipamente prot. proiecte ridicate investiţională mare proiecte economice asupra
mediu nivel local proiecte de la nivel local de mediu biodiv.
mediu
Puncte tari : Soluţii posibile :
• Legislaţia de mediu Accesarea fondurilor europene, încurajarea proiectelor
armonizata de PPP în sectorul apă şi deşeuri, existenţa unei pieţe
• Experienţa în derularea de desfacere potentiale uriase în România, reprezintă
proiectelor surse sigure de acoperire a investiţiilor în infrastructura
• Delimitare arii protejate de mediu, legislaţia de mediu armonizata cu legislaţia
• Definire aglomerări UE şi experienţa anterioara în managementul
calitate aer proiectelor reprezintă premize pozitive pentru
• Management apă pe dezvoltarea ulterioara de proiecte, dar trebuie avut în
bazine hidrografice vedere creşterea capacităţii de absorbtie a fondurilor.
Obiectivele şi priorităţile POS Mediu trebuie definite
astfel încât să asigure rezolvarea problemelor majore
de mediu, mai ales în perspectiva asigurării unui mediu
sănătos pentru forţa de muncă a României. De
Factori interni
asemenea, proiectele de mediu pot conduce la crearea

de locuri de munca şi implicit la creşterea economică a
ţării. Asigurarea unui mediu sanatos pentru locuitorii
României prin creşterea accesului cantitativ şi calitativ
la servicii şi utilităţi publice trebuie să reprezinte
prioritate de rangul 1 pentru POS Mediu.
Puncte slabe : Definirea problemelor :
• infrastructura precara Costurile ridicate ale proiectelor de mediu, capacitate investitionala şi de asigurare a
apă / apă uzata cofinantarii redusa a autoritatilor locale, lipsa personalului calificat din cadrul
• infrastructura precara autoritatilor locale de a elabora proiecte de mediu reprezintă cauza infrastructurii precare
deşeuri în domeniul Gospodăririi apelor şi managementului deşeurilor cu efect negativ asupra
• lipsa echipamente de sănătăţii umane şi mai ales a fortei de munca, utilizarea tehnologiilor conventionale de
control emisii producere a energiei conduce la poluarea atmosferei şi obtinerea unor cantitati mari de
• tehnologii poluante deşeuri, presiunile factorilor economici asupra biodiversităţii şi lipsa unui management
• lipsa management adecvat conduce la numarul relativ ridicat al speciilor amenintate cu disparitia. Rezulta
adecvat biodiversitate necesitatea de a investi mai mult în infrastructura de mediu şi de a intari capacitatea
institutionala pentru pregatirea şi managementul proiectelor.
II. STRATEGIE
2.1 Obiective generale şi specifice

De mai bine de un deceniu, România se pregateste pentru a avea un cadru legislativ armonizat cu
cerintele UE. În acest sens, România a facut investiţii majore în infrastructura de mediu. Cu
toate acestea, acestea acopera numai priorităţile naţionale de top. În consecinta, sunt, în
continuare, necesare, investiţii considerabile în vederea atingerii standardelor europene de
mediu. Fondurile Structurale şi de Coeziune vor avea o contribuţie importanta în vederea
acoperirii acestor nevoi prin completarea resurselor naţionale şi a programelor stabilite de
Guvern.
Obiectivul global al Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) îl constituie

protecţia şi îmbunătăţirea infrastructurii de mediu, în conformitate cu nevoile economice şi
sociale ale României, cu accent deosebit pe îndeplinirea standardelor europene .
N.B. „Infrastructura” în contextul POS Mediu include, de asemenea:

utilităţile şi serviciile publice de mediu;
reţeaua ariilor naturale protejate;
siturile afectate de poluare istorica sau eroziune costiera
Atingerea obiectivului global depinde de obiectivele specifice ale POS Mediu, care vizeaza:
1. îmbunătăţirea accesului la utilităţile publice, prin asigurarea infrastructurii regionale
de apă şi management al deşeurilor în minimum 35 de judete, care să acopere 70% din
populaţie până în 2015;
2. îmbunătăţirea calităţii mediului, prin sprijinirea acţiunilor în vederea promovarii
politicilor integrate pentru apă, sol şi protecţia naturii, cu accent deosebit pe conformarea
cu acquis-ul comunitar de mediu, astfel încât, până în 2015, să se asigure:
epurarea suficienta a apelor uzate pentru mai mult de 200 aglomerări mai mari de
10 000 locuitori echivalenţi, reprezentând 60% din încărcarea biodegradabilă;
calitatea corespunzatoare a apei potabile în toate localităţile;
închiderea a minimum 80 de depozite de deşeuri neconforme şi reabilitarea
ecologica a siturilor afectate de poluare istorica sau eroziune costiera;
retehnologizarea sistemelor de încălzire centrala în unele dintre cele mai poluate
zone.
3. îmbunătăţirea protecţiei naturii şi managementul riscului la inundaţii în zonele
prioritare selectate, prin acţiuni de:
îmbunătăţire a managementului reţelei Natura 2000;
prevenire a dezastrelor provocate de inundaţii
Strategia POS Mediu se bazează pe următoarele elemente:

• Analiza situaţiei actuale pentru sectorul de mediu aşa cum a fost prezentată în capitolul I şi
în analiza SWOT;
• Strategiile naţionale de dezvoltare în domeniul mediului;
• Problemele majore şi directiile strategice evidentiate în cadrul Planului Naţional de
Dezvoltare, cu accent specific pe complementaritatea Fondurilor şi delimitarea între zonele
de interventie a acestora .
POS Mediu dezvolta axa prioritara 3 a Planului Naţional de Dezvoltare – «Protejarea şi

îmbunătăţirea calităţii mediului». Actiunile avute în vedere în cadrul POS Mediu tin cont de
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, draft Program Operaţional Sectorial de Mediu, Decembrie 2005 44
programele de mediu aflate în derulare. Din perspectiva internationala, acestea au la baza
Strategia Europeană de Dezvoltare Durabila şi al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu.
POS Mediu are ca obiectiv reducerea diferentelor între infrastructura de mediu care exista între
Uniunea Europeană şi România, precum şi între diferite regiuni ale României, atât din punct de
vedere cantitativ, cât şi calitativ. Acest obiectiv ar trebui să se concretizeze în servicii publice
mai eficiente, cu luarea în considerare a principiului « poluatorul plateste » şi a principiului
dezvoltării durabile.
La nivel naţional, actiunile din cadrul POS Mediu sunt complementare acţiunilor din domeniul
mediului inconjurator integrate în alte programe operaţionale, în special cele privind
Competitivitatea, Resursele Umane şi Programul Operaţional Regional, precum şi Programul
de Dezvoltare Rurala.
În pregatirea documentului, a strategiei şi a acţiunilor vizate, au fost luate, de asemenea, în

considerare următoarele elemente semnificative :
angajamentele rezultate în urma negocierilor pentru Capitolul 22 – Mediu, care sunt
deosebit de costisitoare.
POS Mediu va fi implementat într-o perioada limitata de timp, 2007 – 2013, şi cu resurse
financiare limitate, astfel încât nu poate face faţă tuturor problemelor cu care se confrunta
sectorul de mediu în România.
prevederile noului acquis sunt luate în considerare, cu mentionarea următoarelor aspecte:
o în perioada de programare 2007 – 2013, programele FSC stabilesc doar obiective
globale pe termen lung şi sunt axate pe un numar limitat de priorităţi, cu posibil
impact semnificativ în zonele avute în vedere.
o o prioritate ar trebui să fie finanţată dîntr-un singur fond – în cazul POS Mediu, fie
Fondul de Coeziune, fie Fondul European de Dezvoltare Regională.
• Resursele de la bugetul de stat necesare co-finantarii, imprumuturile de la instituţiile
financiare internaţionale, precum şi sursele financiare private vot fi aprobate de către
Ministerul Finanţelor Publice.
• Strans legata de strategie este implementarea acquis-ului comunitar de mediu prin
micsorarea costurilor de investiţii şi prin îmbunătăţirea eficientei investiţiilor.
POS Mediu nu reprezintă doar un instrument financiar pentru dezvoltarea infrastructurii de

mediu ; în sectiunea 2.3.2 sunt evidentiate legaturi cu alte instrumente de finantare ale UE.
Din cauza complexitatii sale, întregul impact al POS Mediu nu va putea fi cuantificat doar cu
ajutorul unui singur indicator. Cu toate acestea, populatia care va beneficia de servicii de mediu
îmbunătăţite şi risc redus de inundaţii ca urmare a implementarii POS Mediu poate fi selectata ca
indicator la nivel de program şi acopera cea mai mare parte a activităţilor incluse în POS Mediu.
2.2 Priorităţi strategice

În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele priorităţi strategice :
Prioritatea 1 – Dezvoltarea sistemelor regionale de management al apei şi al deşeurilor

Prioritatea 2 – Dezvoltarea investiţiilor durabile în infrastructura de mediu
Prioritatea 3 – Stabilirea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii şi
prevenirea riscurilor inundaţiilor în zonele prioritare selectate
Prioritatea 4 – Asistenţă Tehnică
Legatura dintre obiectivul global, obiectivele specifice, priorităţi şi acţiuni, pe de-o parte, şi
sursele de finantare UE avute în vedere, pe de alta parte, este evidentiata în diagrama din Figura
9.
Figura 9 Legaturi între obiective, priorităţi şi fonduri
Protecţia şi imbunatatirea calitatii mediului şi a

serviciilor aferente, în conformitate cu nevoile
sociale şi economice ale României, cu accent
deosebit pe atingerea standardelor europene
Imbunatatirea calitatii mediului Imbunatatirea protecţiei naturii

Imbunatatirea accesului la prin sprijinirea acţiunilor prin sprijinirea acţiunilor ce
utilităţile publice, prin sustenabile pentru apă, sol şi vizeaza imbunatatirea
asigurarea sistemelor infrastructure de protectie a managementului reţelei Natura
regionale de apă şi deşeuri aerului, în vederea conformarii 2000 şi prevenirea riscurilor
ci standardele europene naturale în zonele prioritare
Prioritatea 1 – Prioritatea 2 – Prioritatea 3 – Prioritatea 4 –

Dezvoltarea Dezvoltarea Stabilirea unor AsistenţăTehnica
sistemeleor regionale investiţiilor durabile în sisteme
de management al infrastructura de corespunzatoare de
utilităţilor de apă şi mediu management pentru
deşeuri protecţia naturii şi
- Imbunatatirea şi prevenirea riscurilor
finalizarea în zonele prioritare
- Dezvoltarea infrastructurii de selectate
sistemelor de protecţia şi utilizarea
infrastructura de rationala a resurselor
apă şi apă uzata; de apă - Protecţia naturii
- Dezvoltarea - Reabilitarea solurilor - Managementul
sistemelor afectate de riscurilor
integrate de managementul inundaţiilor
management al necorespunzator al
deşeurilor deşeurilor, poluare
istorica şi eroziune
- Imbunatatirea
infrastructurii de
protectie a aerului
Fondul de Coeziune Fondul European de Fondul European de Fondul European

Dezvoltare Regională Dezvoltare Regională de Dezvoltare
Regională
PRIORITATEA 1 - DEZVOLTAREA SISTEMELOR REGIONALE DE
MANAGEMENT PENTRU UTILITĂŢILE DE APĂ ŞI DEŞEURI
Introducere (aspecte vizate)
Aceasta prioritate are în vedere unul din principalele puncte slabe identificate în Analiza SWOT,
care reflecta procentul scazut de conectare a comunitatilor la infrastructura de apă (52%);
calitatea necorespunzatoare a apei potabile şi lipsa facilitatilor de canalizare şi epurare a apelor
uzate în anumite zone; infrastructura de deşeuri necorespunzatoare în multe aglomerări urbane şi
aproape inexistenta în zona rurala.
Serviciile publice din domeniul apei şi deşeurilor sunt de cele mai multe ori ineficiente, în
special din cauza numarului mare de operatori mici, multi dintre acestia având ca obiect de
activitate şi alte activităţi(transport public, încălzire centrala, electricitate locala, etc), precum şi
din cauza lipsei de investiţii pe termen lung, a managementului necorepunzator, a lipsei unor
obiective pe termen lung şi a unor planuri de afaceri, etc.
Ca urmare a negocierilor pentru capitolul 22 – Mediu, au rezultat pentru România o serie de

angajamente ce implica investiţii considerabile în sectorul de apă şi apă uzata, în decursul unor
perioade de tranzitie relativ scurte. În conformitate cu Tratatul de Aderare, România a obtinut
perioade de tranzitie pentru conformarea cu acquis-ul pentru colectarea, descarcarea şi epurarea
apelor uzate – până în 2015 pentru 263 aglomerări mai mari de 10 000 locuitori echivalenţi şi
până în 2018 pentru 2 346 de aglomerări între 2 000 şi 10 000 locuitori echivalenţi. Perioade de
tranzitie au fost obtinute, de asemenea, şi pentru calitatea apei potabile până în 2015, pentru
conformarea cu Directiva 98/83/CE.
În sectorul de deşeuri solide, România a obtinut, de asemenea, perioade de tranzitie în vederea

conformarii cu standardele europene din domeniul gestiunii deşeurilor. Aceasta include
conformarea până în 2017 pentru anumite tipuri de depozite de deşeuri, din care 251 de depozite
de deşeuri municipale trebuie inchise din cauza neconformarii cu directivele europene. Alte
perioade de tranzitie au fost obtinute pentru anumite tinte în domeniul deşeurilor de ambalaje
până în 2011, care vizeaza reducerea considerabila a cantitatii de deşeuri ce urmeaza a fi
depozitate. Autorităţile locale sunt responsabile pentru implementarea acestor angajamente, în
conformitate cu strategia naţională pentru servicii publice.
Obiectiv
Principalul obiectiv al acestei priorităţi îl constituie asigurarea pentru populatia din aglomerarile
urbane a infrastructurii corespunzatoare de apă şi deşeuri şi a serviciilor aferente de buna
calitate, la preturi accesibile.
Aceasta prioritate va fi finanţată din Fondul de Coeziune.
Strategie
În vederea optimizarii costurilor de investiţii, precum şi a celor operaţionale pe care le implica
angajamentele mai sus mentionate, proiectele vor fi grupate (de exemplu, pe bazin hidrografic
sau pe judet) şi vor include investiţii prioritare ce vizeaza conformarea cu Directivele de apă şi
deşeuri relevante, la calitatea ceruta şi cu tarife acceptabile. Componentele investitionale ale
acestei priorităţi vor fi selectate astfel încât să tina seama de angajamentele asumate de România
în timpul negocierilor.
Proiectele ce vor fi finanţate în cadrul acestei priorităţi au ca scop valorificarea experientei

acumulate în cadrul programelor MUDP, ISPA, PHARE şi SAMTID.
În sectorul de apă, proiectele vor integra componentele de apă şi apă uzata, pe baza prioritizarii
nevoilor investionale la nivel regional. O conditie prealabila pentru aprobarea proiectelor o
reprezintă infiintarea şi consolidarea operatorului regional unic pentru aria de deservire a
proiectului, cu o populaţie de minimum 100 000 locuitori echivalenţi.
În vederea conformarii cu angajamentele mai sus mentionate din sectorul deşeurilor solide,
proiecte integrate de management al deşeurilor se vor derula în conformitate cu Planul Naţional
de Gestiune a Deşeurilor şi cu Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor. Investiţiile vor
include activităţi legate de ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (prevenire,
colectare selectiva, valorificare şi reciclare, tratare şi eliminare), în paralel cu închiderea
depozitelor de deşeuri neconforme. Proiectele respective vor acoperi aglomerarile urbane şi
rurale, la nivel judetean/regional, populatia beneficiara fiind de minimum 300 000 locuitori.
Aproximativ jumatate din cele 41 de judete din România, în care nu s-au derulat investiţii
majore până în prezent, sunt avute în vedere în cadrul acestei priorităţi, contribuind la
îndeplinirea angajamentelor din sectorul de deşeuri de o maniera integrata.
Beneficiarii vizati sunt asociatiile de municipalitati la nivel regional/judetean şi operatorii

regionali.
Acţiuni indicative:
- Sprijin pentru creşterea procentului de conectare la utilităţile publice de apă şi deşeuri
- Dezvoltarea sistemelor integrate de management al apei şi apei uzate, la nivel regional
- Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor la nivel regional
- Infiintarea/intarirea operatorilor regionali în vederea furnizarii de serviciilor publice de
buna calitate.
PRIORITATEA 2 – DEZVOLTAREA INVESTIŢIILOR DURABILE ÎN

INFRASTRUCTURA DE MEDIU
Politica de mediu comunitara are ca scop promovarea dezvoltării durabile şi protejarea mediului
pentru generatiile actuale şi viitoare. Prin semnarea în 1995 a Acordului de asociere cu UE,
România a adoptat o serie de documente strategice şi norme cu scopul de a lua în considerare
principiile dezvoltării durabile în politica naţională de mediu. Aceste documente strategice
includ şi concluzii şi recomandări ale Strategiilor Europene pentru Dezvoltare Durabilă
(Lisabona şi Goteborg), precum şi al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu, cu scopul de a
asigura conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului. Domeniul şi prioritizarea
acţiunilor de mediu sunt cuprinse în Planurile de Implementare pentru acquis-ul de mediu,
negociat şi agreat cu UE în 2004.
Obiectiv general
Obiectivul acestei priorităţi este de a îmbunătăţi calitatea mediului în România prin politici de
sprijin şi acţiuni care să amelioreze calitatea apelor, solului şi aerului, în acord cu obiectivele
naţionale pe termen lung din Planul Naţional de Dezvoltare. Acţiunile pe termen mediu sunt
legate de angajamentele privind îmbunătăţirea calităţii mediului, care rezultă din negocierile
purtate de-a lungul procesului de aderare.
Următoarele acţiuni complementare sunt avute în vedere cu scopul de a conduce la

îmbunătăţirea calităţii mediului:
• îmbunătăţirea calităţii apei, prin extinderea colectării şi tratării corespunzătoare a
apelor uzate, acordând prioritate zonelor cu cea mai mare încărcare de ape uzate;
prin asigurarea echipamentelor adecvate de tratare a nămolului; prin extinderea
reţelelor de alimentare cu apă de calitate, acordând prioritate zonelor lipsite de
reserve de apă potabilă;
• îmbunătăţirea calităţii solului, prin asigurarea închiderii depozitelor de deşeuri
neconforme; prin încurajarea colectării selective şi reciclării; prin reabilitarea
terenurilor afectate de poluarea istorică sau eroziune în zonele considerate “hot
spot”;
• îmbunătăţirea calităţii aerului prin reabilitarea instalaţiilor mari de ardere care
generează un nivel crescut de emisii în atmosferă.
Resursele UE în aceste trei domenii esenţiale vor contribui la integrarea obiectivelor de mediu
ale UE în sistemele de mediu naţionale aflate într-o etapă critică, dat fiind faptul că
implementarea programelor durabile de mediu, pe termen lung, este într-o fază incipientă.
Această prioritate va fi finanţată din FEDR.
a. Îmbunătăţirea calităţii apei şi utilizarea raţională a resurselor de apă
În domeniul calităţii apei, legislaţia română este în mare măsură armonizată cu acquis-ul
comunitar. Legislaţia comunitară privind apele uzate urbane şi descărcările de substanţe
periculoase în mediul acvatic a fost transpusă, dar sunt necesari, în continuare, paşi în vederea
implementării pentru conformarea integrală, în special în localităţile cu număr mic de locuitori.
Deşi calitatea râurilor din România s-a îmbunătăţit, o scădere a principalilor indicatori de calitate
CBO5, CCO, suspensii solide, conţinutul compuşilor periculoşi), investiţii suplimentare fiind
necesare în special pentru a reduce sursele punctuale de contaminare , care pot duce la creşterea
nivelului de eutrofizare a receptorilor.
Au fost agreate perioade de tranziţie, şi anume până în 2018 pentru apă uzată (Directiva
91/271/CEE) şi, respective, până în 2015 pentru apă potabilă (Directiva 98/83/CE), cu obiective
intermediare şi etape de implementare. În plus, conform documentului de poziţie, întregul
teritoriu al României este considerat zonă sensibilă. Ca urmare deşi în majoritatea aglomerărilor
urbane cu peste 100.000 p.e., sunt construite staţii de epurare, prin fonduri ISPA şi MUDP,
fonduri suplimentare sunt necesare pentru a furniza extinderea lor, astfel încât să se asigure
tratarea avansată (eliminarea azotului şi fosforului).
Obiective
Principalele obiective în cadrul acestei subpriorităţi sunt:
• reducerea poluării cursurilor de apă prin creşterea cantitatii de ape uzate municipale
epurate corespunzător, contribuind astfel la implementarea Directivei 91/271/CEE
privind epurarea apelor uzate urbane şi prin asigurarea unui management adecvat al
nămolurilor rezultate din activitatea staţiilor de epurare;
• furnizarea către populaţia din reguiunile specifice mai mici de 100.000 p.e. şi zonele
vulnerabile a apei potabile la standardele şi în cantitatea cerută (contribuind la
conformarea cu Directiva 98/83/CE) şi reducând disparităţile dintre regiuni;
• asigurarea conectarii populaţiei la sistemul de canalizare, reducand astfel disproporţiile
dintre accesul la sursele de apă potabilă şi cele de canalizare;
• protejarea şi încurajarea utilizarii raţionale a resurselor de apă.
Strategie
Primul obiectiv specific va fi atins prin sprijinirea extinderii sistemelor de canalizare şi
construirea/reabilitarea staţiilor de epurare la nivelul de epurare cerut, în special pentru a se
conforma cu cerinţele stabilite pentru zonele sensibile (eliminarea nutrienţilor). Se au în vedere,
de asemenea, echipamente adecvate pentru tratarea şi depozitarea nămolului de epurare.
Principalii beneficiari tinta sunt municipalităţile cu peste 50.000 l.e., în care costurile de
investiţii sunt estimate a fi cele mai ridicate.
Obiectivele specifice subsecvente vor fi realizate prin promovarea

construirii/reabilitării/modernizării infrastructurii de apă/apă uzată pentur zone specifice (sub
100.000 l.e.) care nu pot fi incluse în proiectele regionale, în cadrul prioritatii 1. În selectarea
proiectelor care vor fi finanţate în cadrul acestei priorităţi, o atenţie deosebită se va acorda
cerinţelor Directivei 98/83/CE privind calitatea apei potabile şi Directivei 91/271/CEE privind
epurarea apelor uzate urbane.
Beneficiarii tinta sunt asociatiile de localitati din regiune cu mai puţin de 100,000 p.e.
- Construirea/extinderea colectării şi epurarii apelor uzate, cu scopul de a atinge nivelul
adecvat de epurarea, pentru îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă;
- Construirea de noi reţele de alimentare cu apă sau extinderea/reabilitarea reţelor existente
şi facilităţi conexe în domeniu;
- Dezvoltarea sistemelor de tratare adecvată a nămolului rezultat de la staţiile de epurare.
b. Îmbunătăţirea solurilor afectate de managementul neadecvat al deşeurilor, de

contaminarea istorica şi eroziune
În trecut, mediul natural din România a fost puternic afectat de activităţile economice şi de
eliminarea neadecvata a deşeurilor municipale. Ca urmare, România a mostenit un numar mare
de site-uri contaminate cu un nivel ridicat de emisii în atmosfera şi apă, acest lucru conducand
la o degradare majora a solului şi peisajului. Majoritatea acestor site-uri sunt abandonate,
neutilizate, în timp ce nevoia de terenuri disponibile pentru utilităţi publice sau pentru
dezvoltarea unor afaceri este ridicata, pe lângă faptul ca aceste site-uri reprezintă un risc pentru
mediu şi sanatatea populatiei.
Un alt aspect critic este legat de eroziunea zonei costiere a României prin extinderea cu peste
240 km de-a lungul partii nord-vestice a Marii Negre. În ultimele decade, litoralul Marii Negre a
fost afectat de serioase probleme de eroziune a plajei. În concordanta cu un studiu recent
coordonat de Guvernul României, partea nordica a zonei costiere, care este declarata Rezervatie
a Biosferei Delta Dunării, este cea mai afectata, iar partea sudica este şi aceasta în pericol acolo
unde activitatea economica este puternica, incluzand şi activităţituristice. Eroziunea costiera nu
numai ca ameninta activitatea turistica în sezonul de vara prin pierderea zonei de plaja, dar pune
în pericol şi siguranta locuintelor şi bunastarea publica. Un master plan pentru protejarea zonei
costiere va fi elaborat până la sfarsitul anului 2006, având ca limita de timp anul 2020.
Dar cel mai critic aspect care afecteaza calitatea solului din România este legat de numarul mare
de depozite de deşeuri neconforme şi de eliminarea neadecvata a unor cantitati considerabile de
deşeuri care continua să fie produse. Cea mai frecventa metoda de eliminare a deşeurilor ramane
depozitarea, adesea efectuata în depozite neconforme. Doar o mica proportie este utilizata ca
materie prima şi reciclata. Managementul neadecvat al deşeurilor practicat continua să afecteze
solul în multe aglomerări.
În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, exista legislaţie în conformitate cu acquis-ul

comunitar. Perioadele de tranzitie au fost acordate României până în anul 2017 pentru anumite
tipuri de depozite de deşeuri, având ca scop conformarea cu Directivele europene: depozite de
deşeuri înmunicipale – perioada de tranzitie până în 2017; stocare temporara a deşeurilor
industriale periculoase – 2009; depozite de deşeuri industriale nepericuloase – perioade de
tranzitie până în 2013. Un numar de 177 depozite (aproximativ 490 ha) trebuie să-şi sisteze
depozitarea în perioada 2013 – 2017. De asemenea, în concordanta cu Tratatul de Aderare,
România trebuie să asigure reducerea graduala a a deşeurilor depozitate în cele 101 depozite
municipale neconforme, pentru a ajunge la o cantitate maxima anuala de 2,2 milioane tone până
în anul 2013. Astfel, până în 2013, deşeurile municipale biodegradabile care vor fi depozitate
trebuie să fie reduse până la 52% din cantitatea totala de deşeuri municipale biodegradabile
produse în 1995. În mod global, până în 2013, România trebuie să realizeze 55% de deşeuri
reciclate şi, repectiv, 62% de deşeuri recuperate. Alte tinte specifice au fost stabilite pentru
diferite tipuri de deşeuri (plastic, sticla, lemn).
Obiectiv specific
Obiectivul acestei subprioritati este îmbunătăţirea calităţii solului în zonele/regiunile cele mai
afectate de activităţile umane sau de eroziune naturala, atât prin acţiuni de corectare şi prevenire,
cât şi prin asigurarea condiţiilor socio-economice adecvate în acele zone.
Strategie
• Principalele acţiuni vor fi directionate în vederea extinderii/completarii sistemelor de
management al deşeurilor în acele judete în care investiţiile existente, actualizate sunt
limitate la un depozit nou, colectare neselectiva şi transport. Scopul este crearea unui
management modern al deşeurilor care să contribuie la minimizarea deşeurilor care vor fi
depozitate, prin crearea unor sisteme adecvate operaţionale pentru fiecare tip de de
deşeuri, în vederea protejarii mediului. Aproximativ jumatate din cele 41 de judete din
România, neincluse în prioritatea 1, vor beneficia de investiţii pe diferite tipuri de
deşeuri. Construirea de noi depozite de deşeuri este exclusa din cadrul acestei priorităţi.
• Pe lângă aceasta, reabilitarea site-urilor istorice contaminate este prevazuta în cateva

zone prioritare, având ca scop reducerea impactului negative asupra mediului şi sănătăţii
umane. Site-urile curatate vor fi ulterior utilizate în scop economic, activitate asigurata în
cadrul Programului Operaţional Regional, având ca scop dezvoltarea regiunilor
respective. Acesta este doar prima etapa a unei strategii pe termen lung ce urmareste
recuperarea terenurilor afectate în vederea utilizarii ulterioare pentru investiţii publice şi
în interes economic.
Un vast inventar al terenurilor afectate/ contaminate, la nivel naţional, se va realiza cu

sprijin PHARE. Ca rezultat al prioritizarii necesitatii de investiţii, proiectele cele mai
urgente vor fi finanţate în timpul perioadei curente de programare.
• Protejarea şi reabilitarea litoralului sudic al Marii Negre are ca scop stoparea eroziunii
costiere, creşterea valorii de investitie a acestei zone, precum şi siguranta locuintelor.
Beneficiarii tinta sunt autorităţile judetene şi asociatiile de municipalitati/judete din cadrul

regiunii.
- extinderea sistemelor municipale de management al deşeurilor (închiderea şi reabilitarea
depozitelor vechi, construirea facilitatilor de sortare a deşeurilor, a facilitatilor de
reciclare şi a instalatiilor de compostare, construirea unor sisteme selective de colectare;
construirea unor facilitate adecvate pentru deşeurile periculoase şi alte tipuri specifice de
deşeuri);
- reabilitarea site-urilor poluate istoric în ariile selectate ca fiind prioritare;
- reabilitarea litoralului Marii Negre afectat de eroziune.
c. Îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele critice
Reducerea emisiilor compusilor daunatori pentru atmosfera ramane importanta, în ciuda

îmbunătăţirii semnificative în acest domeniu dupa anul 1990. Reducerea emisiilor în aer se
concentreaza în primul rand pe instalaţiile mari de ardere. România a obtinut perioade de
tranzitie până în 2013, respectiv 2017 pentru anumite emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot, şi
pulberi) şi pentru anumite instalatii care intra sub incidenta Directivei instalatiilor mari de
ardere.
Tinta este în special reprezentata de instalaţiile centrale de încălzire din anumite localitati care,
din cauza vechilor tehnologii şi a investiţiilor slabe pe termen lung, sunt foarte poluante pentru
mediu şi reprezintă o amenintare pentru sanatatea populatiei.
Aşa cum se prevede în Strategia naţională pentru energie, România este încă în mod semnificativ
dependenta de combustibilii traditionali ca pacura, carbunele şi mai puţin de gaz natural utilizat
pentru a furniza populatiei din marile aglomerări, servicii de încălzire şi apă calda. Pe termen
mediu şi lung, o mare parte a populatiei va fi conectata pe viitor la sisteme centralizate din
moment ce nu multe persone îşi permit instalatii private.
Obiectiv
Obiectivul acestei măsuri este îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele critice, în conformitate cu
cerintele Directivei Cadru 96/62/CE şi a Directivelor fiice, a Directivei 2001/81/CE privind
pragurile de emisii, a Directivei 2001/80/CE privind reducerea emisiilor provenind de la
instalaţiile mari de ardere.
Strategie
Actiunile prevad îmbunătăţirea calităţii aerului în cele mai afectate zone, pe baza unei strategii
regionale de încălzire pe termen mediu/lung. În situatiile în care optiunea aleasa în urma analizei
cost-beneficiu este utilizarea energiei regenerabile sau a surselor mai puţin poluante de enegie
pentru instalaţiile municipale de încălzire, proiectelor respective li se acorda prioritate (şi vor fi
finanţate prin POS Competitivitate). Când alternativele pentru combustibilii traditionali nu sunt
disponibile, scopul este să se promoveze o utilizare rationala a a surselor de energie
neregenerabile.
Se va acorda o atentie deosebita activităţilor de modernizare a instalatiilor mari de ardere ce au

ca tinta reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi, contribuind astfel la implementarea
Directivelor respective de aer pentru care România are perioade de tranzitie.
În vederea asigurarii sustenabilitatii sistemelor de încălzire locala, investiţiile au ca scop

retehnologizarea instalatiilor de încălzire împreună cu reabilitarea reţelelor termice şi de
contorizare care vor contribui la reducerea considerabila a pierderilor din reţea, scăderea
consumului de combustibil şi la reducerea emisiilor în aer.
Distinctia dintre domeniile de interventie în domeniul energiei din POS Mediu şi POS
Competitivitate se bazează pe tipul de beneficiari finali. În cazul POS Mediu, se acorda sprijin
pentru proiectele din sectorul public, municipal sau operatorilor de servicii publice.
Beneficiarii tinta sunt autorităţile publice ale municipalitatilor selectate.
- reabilitarea sistemelor municipale de încălzire
PRIORITATEA 3. STABILIREA SISTEMELOR ADECVATE DE MANAGEMENT

PENTRU PROTECTIA NATURII SI PREVENIREA RISCURILOR INUNDATIILOR IN
ZONELE PRIORITARE SELECTATE
Bogatiile naturale ale lantului carpatic sunt extrem de importante pentru intreaga Europa,
datorită florei şi faunei unice, a climatului şi peisajului. Din perspectiva europeană, până la data
aderarii, România trebuie să asigure infiintarea Reţelei Natura 2000 pe baza Directivei Pasari şi
Habitate şi să pregateasca măsuri relevante de protectie pentru sit-urile de importanta
comunitara.
Pentru a conserva aceste pretioase bogatii naturale, diversitatea biologica şi peisajul, au fost
stabilite acţiuni care să asigure un management adecavat, o monitorizare şi o infrastructura
corespunzatoare pentru siturile Natura 2000.
România este încă tributara unui interes scazut faţă de prevenirea împotriva inundaţiilor in
trecut. Ca urmare, deteriorarea regimului de apă, reducerea capacităţii de conservare a peisajului
şi interesul foarte limitat pentru asigurarea stabilitatii ecologice a afectat o importanta parte a
teritoriului României.
In plus, România a fost enorm afectata de inundaţii distrugatoare în ultimul deceniu, în special
din anul 1977. Inundatiile au aparut la scara extinsa în 2005 fiind catastrofale, afectand peste 1,5
milioane persoane (70 oameni ucisi) şi distrugand o parte importanta a infrastructurii. Inundatiile
au cauzat distrugeri estimate în 2005 la mai mult de 1,5 miliarde Euro.
Recentele inundaţii din România au dezvaluit slabiciuni atât în ceea ce priveşte tehnicile de
protectie împotriva inundaţiilor, cât şi a capacităţii de raspuns dupa aparitia inundaţiilor. Astfel,
România a realizat necesitatea de schimbare a abordarii managementului inundaţiilor, de la
“actiunea pasiva” la o “actiune pro-activa”, în vederea reducerii potentialelor dezastre şi a
vulnerabilitatii la inundaţii. Ca un prim pas, o strategie a riscului privind inundatiile pe termen
lung va fi actualizata cu sprijin PHARE. Aceasta strategie va tine cont de rezultatele cercetarii
sprijinite de Comisia Europeană încă din anul 1980 şi de comunicarea şi managementul de risc
al inundaţiilor din 2004.
Retrocedarea padurilor a avut un impact semnificativ atât asupra conservarii biodiversităţii, cât
şi asupra prevenirii şi protecţiei împotriva inundaţiilor, determinata de despaduririle masive care
au condus la reducerea capacităţii de retentie a solurilor, la alunecari de teren şi restrangerea
habitatelor şi la o deteriorare a biodiversităţii în ansamblu.
Obiective specifice
Obiectivele acestei priorităţi vizeaza asigurarea unui management corespunzator al ariilor

protejate incluse în Reţeaua Natura 2000 şi contribuţia la un management durabil al inundaţiilor
în zonele cele mai vulnerabile.
Aceasta prioritate va fi finanţată din FEDR.
Strategie
a) Întărirea conservării naturii în siturile Natura 2000
Conservarea naturii şi biodiversităţii va fi sprijinita prin acţiuni de dezvoltare a cadrului de

management pentru siturile Natura 2000, dezvoltarea infrastructurii (inclusiv conservarea)
pentru arii protejate, activităţi de operare şi monitorizare în vederea indeplinirii angajamentelor
României în ceea ce priveşte crearea Reţelei Natura 2000, dar şi pentru constientizarea asupra
problemelor de mediu şi a comportamentului ecologic – ca baza a dezvoltării durabile.
Acţiuni complementare sunt prevăzute şi în cadrul Programului de Dezvoltare Rurala, în strânsă

legatura cu Reţeaua Natura 2000, prin securizarea platilor compensatorii pentru achizitionarea
de terenuri necesare pentru managementul proprietatii de conservare a naturii. Aceasta este în
conformitate cu Regulamentul CE 1685/2000 privind activităţile de conservare a mediului.
- sprijin institutional pentru managementul siturilor Natura 2000 (control, instruire,
dezvoltarea capacităţii institutionale, pregatirea studiilor stiintifice, a inventarelor,
cartografierea, pregatirea şi implementarea planurilor de management pentru siturile
Natura 2000 şi a planurilor de actiune pentru protecţia şi conservarea speciilor de interes
comunitar, activităţi de constientizare şi educatie de mediu);
- investiţii pentru sprijinirea reconstructiei naturale, protecţia şi conservarea habitatelor şi a
speciilor, dezvoltarea infrastructurii (construirea şi dotarea sediilor administratiilor
rezervatiilor şi centre de vizitare, etc) şi achizitionarea terenurilor necesare pentru
managementul adecvat în vederea conservarii naturii, în zonele din cadrul reţelei Natura
2000;
- stabilirea sistemelor de monitorizare a habitatelor naturale protejate şi a speciilor
salbatice.
b) Managementul inundaţiilor în zonele cele mai vulnerabile
Sprijinul pentru aceasta prioritate se va concentra pe investiţiile care să furnizeze un nivel

adecvat al protecţiei împotriva inundaţiilor prin sprijinirea îmbunătăţirii starii economice, de
mediu, ecologic şi de conservare al celor mai vulnerabile regiuni. Zonele tinta pentru interventie
vor fi selectate în concordanta cu strategiile relevante la nivel regional şi naţional.
Acţiuni complementare în domeniul managementului de risc pentru inundaţii sunt prevăzute în

cadrul Programului Operaţional Regional care va sprijini acţiuni pentru eficientizarea
interventiilor dupa inundaţii.
- lucrari de constructie pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecintelor distructive
ale inundaţiilor;
- elaborarea unor harti de pericol şi risc al inundaţiilor;
- reabilitarea şi reconstructia zonelor umede; crearea de noi zone umede, în strânsă
legatura cu protecţia naturii şi managementul inundaţiilor.
PRIORITATEA 4 – ASISTENŢĂ TEHNICĂ
Stabilirea celei de-a patra priorităţi a POS Mediu a fost facuta în concordanta cu art. 44 al noului
Regulament pentru Fondurile Structurale.
Obiectiv specific
Scopul acestei priorităţi este să asigure o implementare eficienta a intregului POS Mediu şi să
contribuie la creşterea capacităţii de absorbtie a fondurilor europene prin sprijinirea identificării
proiectelor, intarirea capacităţii administrative a Autorităţii de Management şi a Organismelor
Intermediare, finanţarea activităţilor privind monitorizarea, evaluarea şi controlul proiectelor,
precum şi actiunile de publicitate pentru POS Mediu.
Aceasta prioritate va fi finanţată din FEDR.
a) interne:
• pregatirea documentelor/strategiilor necesare pentru identificarea şi justificarea
necesităţii proiectelor;
• sprijinirea beneficiarilor finali în elaborarea unor aplicatii viabile;
• selectarea, evaluarea şi monitorizarea proiectelor, incluzand sprijinul pentru Organismele
Intermediare pentru astfel de activităţi şi utilizarea serviciilor de consultanta. Activităţile
de monitorizare vor include rezultatele şi impactul proiectelor;
• pregatirea intalnirilor Comitetului de Monitorizare;
• pregatirea misiunilor de audit şi a controalelor la faţă locului pentru proiecte;
• Activităţi pentru intarirea capacităţii administrative a Autorităţii de Management, a
Organismelor Intermediare şi a beneficiarilor finali - activităţide training privind
managementul fondurilor structurale pentru AM, OI şi beneficiari final;
b) externe
• servicii de consultanta pentru elaborarea materialelor de informare, pregatirea rapoartelor
de evaluare pentru POS Mediu.
• publicitatea şi activităţile de informare – organizarea de seminarii, pregatirea materialelor
de informare, dezvoltarea şi actualizarea site-ului web al POS Mediu, diseminarea
materialelor, brosurilor informative pentru public, dar şi pentru potentialii beneficiary
finali.
2. 3 COERENTA CU POLITICILE COMUNITARE ŞI
NAŢIONALE
POS Mediu a fost elaborat în strânsă corelare cu politicile comunitare reflectate în următoarele
documente:
- Al-6-lea Program de Actiune pentru Mediu
- Strategia Europeană de Dezvoltare Durabile
- Liniile Directoare Strategice pentru Politica de Coeziune 2007 – 2013
- Regulamentele UE privind Fondurile Structurale şi de Coeziune.
În acelasi timp, POS Mediu se bazează şi pe obiectivele şi priorităţile strategice formulate în

strategiile/documentele naţionale:
- Documentul de Poziţie Complementar pentru capitolul 22 – Mediu – Planurile de
Implementare aferente;
- Strategia de Dezvoltare Durabila a României – Orizont 2025;
- Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Planurile Regionale de Gestionare a
Deşeurilor;
- Strategia Naţională de Protectie împotriva Inundaţiilor;
- Strategia Naţională de Protectie a Atmosferei;
- Strategia Naţională de Gestiune a Deşeurilor;
POS Mediu contribuie la realizarea Prioritatii 3 a PND - Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii

mediului şi este complementar celorlalte priorităţi de dezvoltare ale României care converg spre
realizarea unei dezvoltari durabile a ţării.
2.3.1 Coerenta şi conexiunea cu politicile comunitare

POS Mediu a fost elaborat în conformitate cu Regulamentele UE privind Fondurile Structurale
(REGULAMENTUL CONSILULUI COM(2004)492 final stabilind prevederile generale
asupra Fondului European de Dezvoltare Regională , Fondului Social European şi a
Fonsului de Coeziune) şi contribuie în mod substantial la realizarea de către România a
obiectivelor globale stabilite pentru noua politica de coeziune a UE, reducerea decalajului dintre
Statele Membre şi regiunile mai puţin dezvoltate ale UE prin îmbunătăţirea condiţiilor de
creştere economica şi angajarea fortei de munca, îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capitalul
uman şi fizic, dezvoltarea inovarii şi a societatii bazate pe cunoastere, adaptabilitatea la
schimbarile sociale şi economice, protecţia şi îmbunătăţirea mediului precum şi a capacităţii
administrative.
Astfel, priorităţile POS Mediu privesc cu predilectie asigurarea de investiţii pentru extinderea şi
îmbunătăţirea infrastructurii de apă şi apă uzata, deşeuri, îmbunătăţirea calităţii aerului dar şi
dezvoltarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii şi prevenirea
inundaţiilor.
POS Mediu este de asemenea în strânsă corelatie cu Strategia Europeană de Dezvoltare

Durabila (Goteborg 2001) şi cel de-Al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu (2001 –
2010).
Ariile prioritare ce definesc directiile de actiune pentru politica de mediu la nivel european în cel
de – Al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu (2001 – 2010), protecţia naturii şi
biodiversitatea, sanatatea în raport cu mediul, conservarea resurselor naturale şi gestionarea
deşeurilor se regasesc în cele trei priorităţi ale POS Mediu care vizeaza dezvoltarea sistemelor
regionale de management pentru utilităţile de apă şi deşeuri, realizarea de investiţii durabile în
domeniul mediului şi dezvoltarea sistemelor de management privind protecţia naturii şi
prevenirea inundaţiilor.
În POS Mediu sunt reflectate priorităţile din Strategia Europeană de Dezvoltare Durabila
referitoare la gestionarea responsabila a resurselor naturale şi sanatatea umana, prioritate ce va fi
realizata prin atingerea standardelor adecvate de alimentare cu apă şi creşterea accesului
populatiei la serviciile de apă şi canalizare, precum şi prin utilizarea unor sisteme de
management integrat al deşeurilor.
Toate proiectele de mediu finanţate prin POS Mediu vor contribui la protejarea şi îmbunătăţirea
calităţii mediului, prin respectarea principiului poluatorul plateste, principiul prevenirii şi
principiul precautiei. Acestea vor fi supuse prevederilor naţionale, armonizate cu cele
comunitare, privind evaluarea impactului asupra mediului.
POS Mediu, ca program a fost supus prevederilor privind evaluarea strategica de mediu.
Rezultatele evaluarii ….
2.3.1.1 Egalitatea de sanse

Sectorul protecţiei mediului se conformeaza atât cu legislaţia naţională, cât şi cu acquis-ul
comunitar în ceea ce priveşte egalitatea de sanse, prin asigurarea ca toti cetatenii au dreptul la
munca, precum şi cu afirmarea femeilor în condiţii sociale egale cu barbatii, beneficierea de un
volum egal de munca, de salarii egale, precum şi de măsuri de protectie speciale.
Prin intermediul proiectelor de protectie a mediului sunt create noi locuri de munca, atât pentru
femei, cât şi pentru barbati.
Integrarea politicilor de egalitate între sexe în cadrul politicilor sectoriale, precum şi dezvoltarea
unei culturi a „egalitatii între sexe” vor fi promovate prin realizarea unor acţiuni comune ale
factorilor implicati în sectoarele publice şi private, incluzand societatea civila, acţiuni care vor
asigura cadrul pentru implementarea politicii privind egalitatea de sanse ca o cerinta orizontala.
Agentia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Barbati va certifica conformitatea cu
politicile comunitare referitoare la egalitatea de sanse a POS Mediu şi va participa în calitate de
membru în Comitetul de Monitorizare al POS Mediu.
2.3.1.2 Dezvoltarea regională

POS Mediu sprijina dezvoltarea regională echilibrata în România şi încurajează cu precadere
proiectele de investiţii pentru sectoarele apă şi deşeuri la nivel regional, care permit o
operationalizare mai buna a acestor investiţii şi un management eficient al gestionării deşeurilor
şi al alimentării populaţiei cu apă.
Estimăm că proiectele de investiţii în domeniul mediului vor conduce la creşterea numarului de

locuri de munca, mai ales în faza de constructie. Gradul de specializare al fortei de munca
implicata în activităţile de gestionare a deşeurilor şi operare a staţiilor de epurare va cuprinde o
paleta larga, de la studii medii, scoli profesionale până la pregatire profesionala universitara de
nivel inalt. Se poate limita astfel migrarea fortei de munca de la nivel judetean / regional către
capitala ţării sau din regiunile mai sarace către cele mai dezvoltate.
2.3.1.3 Achizitii publice
Toate licitatiile pentru proiectele de mediu finanţate prin POS Mediu care pot intra sub incidenta
OUG 60/2001 privind achizitiile publice, cu modificarile şi completarile ulterioare, se vor
desfasura cu deplina respectare a prevederilor legale.
2.3.1.4 Concurenta şi Ajutorul de stat

În conformitate cu art. 53 din Regulamentul general privind Fondurile Structurale, pentru
sprijinul acordat sectorului privat sub POS Mediu vor fi respectate prevederile legislative privind
concurenta şi ajutorul de stat.
Ajutorul de stat este definit de criteriile listate în art. 87 (1) al Tratatului şi se refera în special
la:
- transferul resurselor Statului
- avantajul economic
- selectivitate
- efectul asupra concurentei şi comertului
În conformitate cu art. 88 al Tratatului, Comisia are rolul de a controla ajutorul de stat iar Statele
Membre au obligatia de a informa Comisia în avans asupra orcarui plan de a acorda ajutor de
stat (notificare) inainte ca un astfel de plan să fie pus în practica.
Comisia trebuie să evalueze programele transmise de Statele Membre şi să determine daca sunt
în conformitate cu legislaţia privind ajutorul de stat. Dupa adoptarea programului, Autoritatea de
Management are responsabilitatea de a verifica ca toate proiectele sunt în conformitate cu
legislaţia privind ajutorul de stat. AM este obligata să controleze ca contribuţia fondurilor la
fiecare proiect se conformeaza cu limitele impuse de ajutorul de stat. Raportul Anual de
Implementare pregatit de AM va contine informatii privind conformarea cu legislaţia privind
ajutorul de stat.
Regula “de minimis” este stipulata în Regulamentul 69/2001 şi stabileste faptul ca daca ajutorul
de stat acordat unei intreprinderi este sub pragul de 100.000 Euro, pe o perioada de 3 ani şi
respecta anumite condiţii, nu este considerat ajutor de stat în sensul art. 87(1) al Tratatului UE,
deoarece pare să nu afecteze comertul şi să distortioneze concurenta.
România va informa Comisia cu privire la declaratia Consiliului Concurentei privind respectarea

de către POS Mediu a legislaţiei referitoare la ajutorul de stat.
2.3.1.5 Principiul parteneriatului

POS Mediu respecta în totalitate principiul parteneriatului, elaborarea lui facandu-se încă de la
inceput în strânsă colaborare cu toti partenerii implicati, societatea civila, ONG-uri, mediul
academic, institute de cercetare, asociatii profesionale şi patronale, etc.
De asemenea, acesti parteneri vor avea reprezentanti în Comitetul de Monitorizare al POS

Mediu asigurandu-se astfel transparenta decizionala cu privire la proiectele de mediu finanţate
prin POS Mediu.
2.3.1.6 Dezvoltarea Societatii informationale
Sectorul protecţiei mediului contribuie la dezvoltarea societatii informationale prin intermediul
proiectelor promovate în acest domeniu, care tin cont atât de realizarea bazelor de date
importante pentru monitorizarea factorilor de mediu cât şi de constientizarea publicului.
Toate proiectele vor fi evaluate luand în considerare politica de dezvoltare a societatii

informationale. Utilizarea tehnologiei şi instrumentelor moderne prin servicii va avea influenta
pozitiva asupra dezvoltării serviciilor naţionale de comunicatie şi informatie.
Vor fi intreprinse acţiuni şi măsuri în vederea promovarii utilizarii şi accesului la Internet şi a

asigurarii unui acces egal al întregii populatii la informatiile relevante.
2.3.2 Coerenta cu politicile naţionale, Planul Naţional de Dezvoltare şi

celelalte Programe Operaţionale
POS Mediu reprezintă cel mai important instrument de punere în practica a strategiilor naţionale
sectoriale de mediu. Priorităţile şi măsurile POS Mediu sunt în conformitate cu obiectivele pe
termen lung ale politicii României în sectorul de mediu prezentate şi în Prioritatea 3 Protejarea şi
îmbunătăţirea calităţii mediului din cadrul Planului Naţional de Dezvoltare (2007 – 2013) în
contextul integrarii României în UE şi alinierea la standardele europene de mediu.
Definirea priorităţilor şi măsurilor POS Mediu vin în completarea măsurilor de mediu incluse în
POS Competitivitate Economica, POR şi POS Agricultura, Dezvoltare Rurală şi Pescuit. În
acelasi timp, aspecte privind educaţia în materie de mediu sunt avute în vedere în cadrul
măsurilor din POS Dezvoltarea Resurselor Umane.
Masura 2c - „Îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele critice” din POS Mediu va avea o
contribuţie substanţială la realizarea unuia dintre obiectivele POS Competitivitate, îmbunătăţirea
eficientei energetice şi încurajarea utilizării resurselor regenerabile de energie prin promovarea
proiectelor de investiţii pentru instalaţiile mari de ardere care sunt detinute de autorităţile locale.
Astfel de proiecte care încurajeaza utilizarea combustibililor mai puţin poluanţi la producerea de
energie electrică şi termică pentru populaţia din anumite centre urbane vor conduce la reducerea
poluării aerului şi îmbunătăţirea calităţii vietii pentru populaţia afectată.
Prioritatea 3 – „Stabilirea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii şi

reducerea riscului la inundaţii”, care vizează în principal managementul ariilor protejate este
strâns legată de asigurarea măsurilor compensatorii pentru deţinătorii de terenuri în cadrul ariilor
protejate, măsură care va fi asigurată în cadrul POS Agricultura, Dezvoltare Rurala şi Pescuit.
Tot în cadrul acestui POS, la masurile privind dezvoltarea rurala un loc important se va acorda
dezvoltării reţelelor alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural, în POS Mediu finanţându-se
astfel de proiecte doar pentru marile aglomerări umane din zona urbana.
Măsurile din POS Mediu referitoare la infrastrucutra de apă şi deşeuri vor veni în sprijinul
realizarii obiectivelor din POR, dezvoltarea regională echilibrata fiind strâns corelată de
dezvoltarea infrastructurii de mediu şi transporturi pentru a asigura, aşa cum este precizat şi în
Liniile Directoare Strategice, o atractivitate mai mare a regiunilor şi a conduce la creşterea
economică şi a locurilor de munca.
III PLANUL FINANCIAR AL POS MEDIU
3.1 Consideratii generale

Planul financiar al POS Mediu s-a facut în strânsă corelare cu planul financiar al Cadrului
Strategic Naţional de Referinta al României perioada 2007 – 2013. În conformitate cu noile
Regulamente privind Instrumentele Structurale, pentru finanţarea POS Mediu se va utiliza atât
Fondul de Coeziune cât şi Fondul European de Dezvoltare Regională. Alocarea financiara pentru
POS Mediu reprezintă 18,5 % din totalul fondurilor alocate României pentru perioada 2007 –
2013. FEDR va contribui la realizarea obiectivelor de mediu cu o valoare de 1,320 miliarde
Euro, iar Fondul de Coeziune cu 2,640 miliarde Euro. La acestea se adaugă o contribuţie
naţională de aproximativ 945 milioane Euro.
Alocarea financiară pe priorităţile POS Mediu îmbină două abordări :

- abordarea de sus în jos rezultată din îndeplinirea la termenul stabilit a angajamentelor din
procesul de negociere ;
- abordarea de jos în sus rezultată din propunerile de proiecte fezabile primite de Autoritatea
de Management pentru Infrastructura de Mediu de la nivel regional şi local sau a proiectelor
care au fost pregatite pentru a intra la finantare sub ISPA.
De asemena, s-a ţinut cont de complementaritatea între Programele Operaţionale Sectoriale şi s-a
evitat finanţarea de proiecte de acelaşi tip în cadrul mai multor Programe Operaţionale.
Aşa cum a rezultat din documentele de negociere cele mai costisitoare directive se află în
sectorul apă şi sectorul deşeuri, iar măsurile definite în cadrul priorităţilor 1, 2 şi 3 ale POS
Mediu se completează reciproc şi în acelaşi timp sunt destinate adresării problemelor cheie din
cele mai importante sectoare de mediu – apă, deşeuri, protecţia naturii, protecţia solurilor,
calitatea aerului. Prima prioritate are în vedere finanţarea proiectelor mari de infrastructura de
apă şi deşeuri, cea de a doua are în vedere măsuri care să conducă la operaţionalizarea eficienta a
infrastructurii de apă şi deşeuri şi finanţarea de proiecte de mai mică anvergură. Celelalte măsuri
din prioritatea 2 au în vedere protecţia calităţii solurilor, în special cele afectate de terenurile
contaminate şi de managementul necorespunzător al deşeurilor, şi protecţia calităţii aerului prin
investiţii în instalaţiile mari de ardere care asigură apă caldă şi căldură pentru populaţie. O
alocare rezonabilă s-a aplicat şi pentru sectoarele protecţia naturii şi prevenirea inundaţiilor din
cadrul priorităţii 3.
O atentie deosebita s-a acordat Priorităţii 4 Asistenţă Tehnică care va contribui practic la
finanţarea activităţilor care asigură implementarea POS Mediu, luându-se în considerare şi
complementaritatea cu POS Asistenţă Tehnică.
Defalcarea anuală a avut în vedere şi experienţa acumulată în domeniul managementului

proiectelor în cadrul instrumentelor de pre-aderare şi problemele legate de capacitatea de
absorbţie a fondurilor, rezultând într-o abordare precaută a fondurilor în primii ani de dupa
aderare şi o distribuţie crescatoare cu un maxim în 2010.
Toate aceste consideraţii au condus la o alocare financiară echilibrată între priorităţi şi măsuri
aşa cum este prezentat în Tabelul 18.
Tabel 18 Alocare financiara total
Milioane Euro
Prioritate Contribuţi Contribuţie Contribuţie TOTAL % din % din
e UE 2007 naţională IFI 2007 - total fiecare
- 2013 2007 - 2013 2013 alocare fond
Prioritatea 1 2640 465,88 0 3105,88 63,3% 100% FC
– Dezvoltarea
sistemelor
regionale de
management
pentru utilităţile
publice de apă şi
deşeuri
Prioritatea 2 860 365 0 1225 25% 100%
Dezvoltarea ERDF
investiţiilor
durabile în
infrastructura de
mediu
Prioritatea 3 – 300 75 0 375 7,7% 100%
Stabilirea ERDF
sistemelor
adecvate de
management
pentru protecţia
naturii şi
reducerea
riscurilor la
inundaţii
Prioritatea 4 160 40 0 200 4% 100%
Asistenţătehnica ERDF
TOTAL 3960 945,88 0 4905,88 100%
3.2 Planul financiar

Contribuţia Instrumentelor Structurale s-a calculat în baza următoarelor considerente:
- pentru proiectele finanţate prin FEDR rata maxima standard de finantare UE este de 80%;
- pentru proiectele finanţate prin FC rata maxima standard de finantare UE este de 85%.
Alocarea financiara detaliata pe ani şi priorităţi este prezentată în tabelul 19.
Tabel 19 Alocarea financiară detaliată pe ani şi priorităţi
Milioane Euro
Priorităţi POS Mediu Contribuţie UE Cofinantare România Cofinantare
IFI
TOTAL
FEDR FC FSE Total Buget stat Bugete Alte surse Total Surse Total GENERAL
publice surse private surse
UE locale
publice naţionale
1 2 3 4 =1+2+3 5 6 7 8=5+6+7 9 10=8+9 11 14=4+10+11
Prioritatea 1 Dezvoltarea 0,00 2640,00 0,00 2640,00 310,59 155,29 0,00 465,88 0,00 465,88 0,00 3105,88
sistemelor regionale de
management pentru
utilităţile publice de apă şi
deşeuri
2007 0,00 248,00 0,00 248,00 29,18 14,59 0,00 43,76 0,00 43,76 0,00 291,76
2008 0,00 376,00 0,00 376,00 44,24 22,12 0,00 66,35 0,00 66,35 0,00 442,35
2009 0,00 508,00 0,00 508,00 59,76 29,88 0,00 89,65 0,00 89,65 0,00 597,65
2010 0,00 528,00 0,00 528,00 62,12 31,06 0,00 93,18 0,00 93,18 0,00 621,18
2011 0,00 416,00 0,00 416,00 48,94 24,47 0,00 73,41 0,00 73,41 0,00 489,41
2012 0,00 284,00 0,00 284,00 33,41 16,71 0,00 50,12 0,00 50,12 0,00 334,12
2013 0,00 280,00 0,00 280,00 32,94 16,47 0,00 49,41 0,00 49,41 0,00 329,41
Prioritatea 2 860,00 0,00 0,00 860,00 303,75 61,25 0,00 365,00 0,00 365,00 0,00 1225,00
Dezvoltarea investiţiilor
durabile în infrastructura
de mediu
2007 53,00 0,00 0,00 53,00 17,06 3,69 0,00 20,75 0,00 20,75 0,00 73,75
2008 86,00 0,00 0,00 86,00 23,25 5,75 0,00 29,00 0,00 29,00 0,00 115,00
2009 129,00 0,00 0,00 129,00 38,44 8,81 0,00 47,25 0,00 47,25 0,00 176,25
2010 162,00 0,00 0,00 162,00 51,75 11,25 0,00 63,00 0,00 63,00 0,00 225,00
2011 172,00 0,00 0,00 172,00 67,88 12,63 0,00 80,50 0,00 80,50 0,00 252,50
2012 129,00 0,00 0,00 129,00 52,69 9,56 0,00 62,25 0,00 62,25 0,00 191,25
2013 129,00 0,00 0,00 129,00 52,69 9,56 0,00 62,25 0,00 62,25 0,00 191,25
Prioritatea 3 – Stabilirea 300,00 0,00 0,00 300,00 56,25 18,75 0,00 75,00 0,00 75,00 0,00 375,00
sistemelor adecvate de
management pentru
protecţia naturii şi
reducerea riscurilor la
inundaţii
2007 15,00 0,00 0,00 15,00 2,81 0,94 0,00 3,75 0,00 3,75 0,00 18,75
Priorităţi POS Mediu Contribuţie UE Cofinantare România Cofinantare
IFI
TOTAL
FEDR FC FSE Total Buget stat Bugete Alte surse Total Surse Total GENERAL
publice surse private surse
UE locale
publice naţionale
1 2 3 4 =1+2+3 5 6 7 8=5+6+7 9 10=8+9 11 14=4+10+11
2008 15,00 0,00 0,00 15,00 2,81 0,94 0,00 3,75 0,00 3,75 0,00 18,75
2009 30,00 0,00 0,00 30,00 5,63 1,88 0,00 7,50 0,00 7,50 0,00 37,50
2010 45,00 0,00 0,00 45,00 8,44 2,81 0,00 11,25 0,00 11,25 0,00 56,25
2011 75,00 0,00 0,00 75,00 14,06 4,69 0,00 18,75 0,00 18,75 0,00 93,75
2012 60,00 0,00 0,00 60,00 11,25 3,75 0,00 15,00 0,00 15,00 0,00 75,00
2013 60,00 0,00 0,00 60,00 11,25 3,75 0,00 15,00 0,00 15,00 0,00 75,00
Prioritatea 4 160,00 0,00 160,00 40,00 0,00 0,00 40,00 0,00 40,00 0,00 200,00
Asistenţătehnica (4% din
program)
2007 32,00 0,00 32,00 8,00 0,00 0,00 8,00 0,00 8,00 0,00 40,00
2008 32,00 0,00 32,00 8,00 0,00 0,00 8,00 0,00 8,00 0,00 40,00
2009 32,00 0,00 32,00 8,00 0,00 0,00 8,00 0,00 8,00 0,00 40,00
2010 24,00 0,00 24,00 6,00 0,00 0,00 6,00 0,00 6,00 0,00 30,00
2011 24,00 0,00 24,00 6,00 0,00 0,00 6,00 0,00 6,00 0,00 30,00
2012 8,00 0,00 8,00 2,00 0,00 0,00 2,00 0,00 2,00 0,00 10,00
2013 8,00 0,00 8,00 2,00 0,00 0,00 2,00 0,00 2,00 0,00 10,00
TOTAL GENERAL 1320,00 2640,00 0,00 3960,00 710,59 235,29 0,00 945,88 0,00 945,88 0,00 4905,88
2007 100,00 248,00 0,00 348,00 57,05 19,21 0,00 76,26 0,00 76,26 0,00 424,26
2008 133,00 376,00 0,00 509,00 78,30 28,81 0,00 107,10 0,00 107,10 0,00 616,10
2009 191,00 508,00 0,00 699,00 111,83 40,57 0,00 152,40 0,00 152,40 0,00 851,40
2010 231,00 528,00 0,00 759,00 128,31 45,12 0,00 173,43 0,00 173,43 0,00 932,43
2011 271,00 416,00 0,00 687,00 136,88 41,78 0,00 178,66 0,00 178,66 0,00 865,66
2012 197,00 284,00 0,00 481,00 99,35 30,02 0,00 129,37 0,00 129,37 0,00 610,37
2013 197,00 280,00 0,00 477,00 98,88 29,78 0,00 128,66 0,00 128,66 0,00 605,66
IV CADRUL INSTITUŢIONAL PENTRU POS MEDIU
4. Cadrul general pentru implementarea POS Mediu
În conformitate cu art. 58 din noul Regulament General privind Fondurile Structurale pentru
implementarea POS Mediu şi cu angajamentele din cap. 21, au fost desemnate următoarele autorităţi
responsabile:
Autoritate de Management (AM) – Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor prin Direcţia

Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale cu rol global de coordonare şi
management al implementării POS Mediu. Detalii privind cadrul legislativ, structura şi
responsabilităţile AM sunt prezentate în cap. 4.1.
Organisme Intermediare (OI) – cele 8 Agenţii Regionale de Protecţia Mediului prin

compartimentul Instrumente Structurale creat la nivelul fiecărei ARPM. Fiecare ARPM va primi
sarcini privind programarea, monitorizarea, managementul financiar şi de control în baza unui
contract semnat cu MMGA, conform prevederilor art. 41 şi 42 din Regulamentul General. Detalii
privind cadrul legislativ, structura şi responsabilităţile OI sunt prezentate în cap. 4.2.
Autoritate de Plată/Certificare a Plăţilor s-a înfiinţat în cadrul MFP, prin preluarea unei părţi din
personalul Direcţiei Generale Fondul Naţional de Pre-aderare din cadrul Ministerului Finanţelor
Publice (HG 208/2005). Autoritatea de Plată va îndeplini obligaţiile prevăzute în art. 60 al
Regulamentului General pentru toate Programele Operaţionale. Autoritatea de Plată administrează
fondurile primite de la Comisia Europeană pe FC, FEDR şi FSE şi le distribuie Unităţilor de Plată
de la nivelul AM-urilor. De asemenea, Autoritatea de Plată transmite la CE cereri intermediare de
plată de 3 ori pe an. Transferul plăţii către beneficiarul final se va realiza pentru POS Mediu prin
intermediul AM. Pentru POS Mediu, Autoritatea de Plată va efectua cel de-al 4-lea nivel de
control/certificare a cheltuielilor (conform DCP 21, pag. 94). Detalii privind responsabilităţile
Autorităţii de Plată sunt prezentate în cap. 4.6.
Autoritatea de Audit - Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi înfiinţată prin Legea nr.
200/2005 privind aprobarea OUG nr. 22/2005 pentru completarea Legii nr. 94/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Curtea de Conturi este instituţia supremă de
control financiar asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare
ale statului şi ale sectorului public. Curtea de Conturi funcţionează pe lângă Parlamentul României
şi îşi desfăşoară activitatea în mod independent, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în
Constituţie şi în legile ţării. Autoritatea de Audit va realiza auditul de sistem, verificări pe bază de
eşantion (sample checks) pentru FC, FEDR şi FSE şi winding-up. Detalii privind responsabilităţile
Autorităţii de Plată sunt prezentate în cap. 4.7.
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP)

– va asigura controlul ex-ante pentru achiziţiile publice pentru contractele eligibile a fi finanţate din
instrumentele structurale. ANRMAP s-a înfiinţat în baza OUG 74/2005 prin unificarea şi trecerea
într-o structură separată a direcţiilor de specialitate din cadrul MFP şi al Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. ANRMAP va funcţiona ca instituţie publică
independentă, cu personalitate juridică, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în
domeniul achiziţiilor publice, în subordinea Guvernului şi în coordonarea directă a primului-
ministru.
64
În efectuarea controlului licitaţiilor, ANRMAP are următoarele atribuţii principale:
a) verifică şi avizează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire;
b) verifică conformitatea documentaţiei de atribuire a contractelor de achiziţie publică cu legislaţia
aplicabilă;
c) desemnează observatori care vor participa pe lângă comisiile de evaluare a ofertelor, fără a fi
remuneraţi de către autorităţile contractante;
d) verifică rapoartele de evaluare;
e) emite acordul pentru încheierea contractului de achiziţie publică în cazul în care controlul
efectuat nu a evidenţiat încălcări sau eludări ale legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. În caz
contrar, impune măsuri corective.
Beneficiarii finali vor avea responsabilităţi majore în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea
licitatiilor, în special beneficiarii proiectelor majore, aşa cum sunt acestea definite în Regulamentul
General. Această delegare a responsabilităţilor se va face numai după o evaluare corespunzătoare a
capacităţii acestora de gestionare a proiectului. În cazul schemelor de granturi licitaţiile vor fi
organizate la nivelul Organismelor Intermediare. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi
Monitorizarea Achiziţiilor Publice, înfiinţată prin OUG 74/2005 va executa controlul asupra
modului de desfăşurare a licitaţiilor. ANRMAP va asigura implementarea adecvată a politicii de
achiziţii publice, urmând ca atribuţii clare să fie delegate instituţiilor relevante în achiziţionarea de
servicii şi lucrări, atribuirea contractelor în corelare cu diverse nivele de competenţă. Din
comitetele de evaluare vor face parte reprezentanţi ai ANRMAP, AM şi OI. Documentele de
licitatie vor fi avizate din punct de vedere tehnic de AM şi aprobate de ANRMAP. Pentru
delimitarea clară a atribuţiilor şi responsabilităţilor se vor elabora proceduri detaliate.
Între beneficiarii finali, AM POS Mediu şi OI POS Mediu în regiunea căreia se desfăşoară proiectul
se vor semna acorduri de implementare pentru fiecare proiect în parte (similar Acordurilor de
Implementare pe ISPA) care să stipuleze obligaţii contractuale ale părţilor privind implementarea
proiectului şi prin care AM POS Mediu să se asigure de derularea corespunzătoare a proiectului
respectiv.
Schema generala pentru implementarea POS Mediu este prezentată în figura 10.
65
Fig. 10
Comisia
Europeană
COMITET MONITORIZARE
POS MEDIU
AUTORITATEA
AUTORITATEA AUTORITATE DE MANAGEMENT POS DE PLATA/
DE AUDIT MEDIU (MMGA) CERTIFICARE
8 ORGANISME INTERMEDIARE
(ARPM-uri)
UNITATEA
DE PLATĂ
BENEFICIARI FINALI (MMGA)
PROIECTE SCHEME DE
GRANTURI
Audit de sistem
Audit intern
Flux financiar
66
4.1 Autoritatea de Management pentru POS Mediu
În conformitate cu HG 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea,
implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, MMGA este Autoritate de Management
pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Infrastructura de Mediu. Autoritatea de Management
POS Mediu este organizată la nivel de direcţie generală, conform HG 308/2005.
Astfel, la nivelul MMGA funcţionează Direcţia Generală pentru Managementul Instrumentelor

Structurale (DGMIS) care are în subordine 4 direcţii, ale căror responsabilităţi sunt grupate pe
funcţiile principale de management al proiectelor – programare, implementare, monitorizare şi
evaluare:
- Direcţia de Programare şi Evaluare
- Direcţia Program Operaţional Sectorial de Mediu
- Direcţia Fondul de Coeziune Infrastructură de Mediu
- Direcţia Asistenţă şi Control Tehnic
Având în vedere principiul separării funcţiilor de management cu cea de control, Direcţia Control
Financiar al Instrumentelor Structurale funcţionează direct în subordinea Secretarului de Stat
pentru Integrare Europeană cu rol în utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a fondurilor care
finanţează POS Mediu. Această direcţie este pe deplin separată de Direcţia de Programare şi de cele
doua direcţii responsabile cu monitorizarea, respectiv Direcţia POS Mediu şi Direcţia Fondul de
Coeziune. Responsabilităţile principale ale acestei direcţii sunt:
• Stabileşte un sistem eficient pentru managementul financiar şi de control care să prevină,
detecteze şi corecteze erorile şi neregulile (irregularities) la nivel de program;
• Efectuează cel de-al 3 – lea nivel de certificare a cheltuielilor - verifică livrarea produselor şi
serviciilor cofinanţate şi realitatea cheltuielilor şi se asigură de conformarea acestora cu
regulile comunitare şi naţionale privind eligibilitatea cheltuielilor pentru FC şi FEDR,
achiziţiile publice, ajutorul de stat;
• Efectuează verificari on-the-spot pe proiecte în cadrul echipelor mixte (tehnic şi financiar)
împreună cu Organismele Intermediare pentru 50% din cazuri în primii 2 ani (art. 4, Reg.
No. 438/2001) – treptat on-the spot vor fi făcute numai de OI-uri;
Serviciul Audit Public Intern, aflat în directa coordonare a ministrului are atribuţii privind
auditarea de sistem a Autorităţii de Management a Programului Operaţional Sectorial de Mediu,
precum şi a Organismelor Intermediare (informaţii în cap. 4.7). Raportarea directă către ministru şi
nu către AM asigură astfel independenţa funcţională a auditorilor interni. De asemenea, ministrul
asigură atât independenţa lor funcţională cât şi cea organizaţională deoarece ministrul nu poate
delega aceasta funcţie funcţionarilor publici angajaţi în AM POS Mediu.
Auditorii POS Mediu sunt deja implicaţi în sesiunile de training pe Fondurile Structurale şi de
Coeziune.
DGMIS funcţionează cu un numar total de 100 de salariaţi, aşa cum este prezentat şi în organigrama
din fig. 11. (în acest număr nu sunt incluşi angajaţii din Unitatea de Plată).
Pe lângă aceste direcţii va funcţiona la nivelul MMGA o Unitate de Plată (cu un număr de 15
posturi) către care Autoritatea de Plată va transfera sumele corespunzătoare din FC şi FEDR, în
67
conformitate cu alocările financiare din POS Mediu, stadiul derulării proiectelor şi cu respectarea
tuturor procedurilor privind certificarea cheltuielilor. Această unitate va efectua plăţile către
beneficiarii finali şi va utiliza un sistem contabil separat de cel al Direcţiei Buget Finanţe din cadrul
MMGA. Înfiinţarea acestei unităţi este strâns legată de rezultatele Programului PHARE de Asistenţă
Tehnică aflat în derulare la nivelul Autorităţii de Plată din cadrul MFP şi de deciziile care se vor lua
cu privire la sistemul de plată pentru instrumentele structurale. La nivelul Organismelor
Intermediare nu se vor delega sarcini privind efectuarea plăţilor şi nu vor fi înfiinţate unităţi de
plată. Delegarea unor astfel de responsabilităţi la nivelul Autorităţilor de Management este însă
necesară pentru a asigura o fluidizare mai bună a circulaţiei plăţilor. O relaţie eficientă directă
Autoritatea de Plată – beneficiarii finali este mai greu de realizat în contextul în care se estimează că
numarul beneficiarilor finali pentru proiectele de mediu va fi mult mai mare comparativ cu perioada
de pre-aderare.
Unitatea de Plată va avea următoarele responsabilităţi:

• Transmite cererile de plata certificate Autorităţii de Plată;
• Primeşte şi gestionează fondurile transferate de la Autoritatea de Plată şi efectuează plăţile
către BF (prin Unitatea de Plată) ;
• Raportează neregularităţile ;
• Recuperează sumele plătite incorect ;
• Efectuează corecţiile financiare ;
68
Fig. 11 Organigrama Autorităţii de Management POS Mediu
MINISTRU AUDIT INTERN (16)
SECRETAR DE
STAT
DIRECŢIA
GENERALA
DGMIS (1)
DIRECŢIA DIRECŢIA
DIRECŢIA DIRECŢIA DIRECŢIA FONDUL UNITATEA
ASISTENŢĂ CONTROL
PROGRAMARE POS MEDIU DE COEZIUNE DE PLATĂ
TEHNICĂ FINANCIAR
(16) (17) (17) (17) (16) (15)
Managementul proiectelor Transmite cererile de

Coord. planificarea Monitorizează Monitorizează Certificarea cheltuielilor
de asistenţă tehnică plată la Autoritatea de
portofoliului de proiecte (FC, implementare proiecte implementare proiecte (nivelul 3 de certificare)
(instruire AM şi OI, Plată
FEDR) FEDR FC activităţi de evaluare,
monitorizare POS) Raportează
Coord. avaluarea POS, Primeşte, verifică fişele Primeşte, verifică fişele
neregularităţile
evaluarea ex-ante a de monitorizare, de monitorizare,
Elaborează, cu sprijin AT,
aplicaţiilor de proiecte, rapoartele de progres rapoartele de progres Recuperează sumele
Plan de comunicare şi
selecţia proiectelor, plătite incorect
On-the-spot proiecte On-the-spot proiecte informare POS mediu
FEDR FC Efectuează corecţiile
SMIS
financiare
PROGRAMARE ŞI MONITORIZARE MONITORIZARE SUPORT TEHNIC
EVALUARE MANAGEMENT FINANCIAR ŞI
FEDR FC CONTROL
69
Autoritatea de management are următoarele responsabilităţi:
a) Elaborarea POS Mediu în parteneriat cu toţi factorii interesaţi, asigurarea corelării cu
obiectivele din PND şi a complementarităţii cu celelalte POS-uri;
b) Transmiterea POS Mediu la Comisia Europeană în vederea negocierii şi aprobării
acestuia, precum şi asigurarea legăturii permanente cu CE;
c) Coordonarea şi managementul general al POS Mediu;
d) Delegarea de responsabilităţi OI-urilor privind programarea, monitorizarea şi
implementarea proiectelor pe bază contractuală şi se asigură de respectarea acestora;
e) Se asigură că selectarea proiectelor se face în conformitate cu criteriile de selecţie
aprobate de Comitetul de Monitorizare al POS Mediu;
f) În conformitate cu principiul transparenţei, furnizează deschis şi nediscriminatoriu
potenţialilor beneficiari de proiecte şi tuturor celor interesaţi informaţii privind POS
Mediu, criterii de selecţie ale proiectelor, formulare de aplicaţii;
g) Este responsabil de pregătirea unui portofoliu viabil de proiecte şi în acest scop lansează,
în coordonare cu OI-urile, solicitări de propuneri de proiecte (“calls for proposals”) şi
oferă sprijin beneficiarilor selectaţi în pregătirea tehnică a proiectelor;
h) Aprobă prin OM lista proiectelor selectate pentru finanţare, conform criteriilor şi
procedurilor de selecţie;
i) Asigură avizarea tehnică a documentelor de licitaţie şi atribuirea contractelor de servicii
şi lucrări pentru proiecte;
j) Participă ca observator în comitetele de evaluare la licitaţiile organizate de BF (treptat
această sarcină va trece în responsabilitatea OI-urilor);
k) Se asigură de existenţa unui management adecvat la nivel de proiect şi în acest scop
iniţiază şi semnează cu OI şi BF Acorduri de Implementare;
l) Realizează, prin intermediul Direcţiei pentru Controlul Financiar al Instrumentelor
Structurale, cel de-al 3-lea nivel de certificare a plăţilor (se asigură că toate cheltuielile
efectuate pentru produsele şi serviciile furnizate în cadrul proiectelor sunt conforme cu
regulile comunitare şi naţionale în domeniu (lit. b, art. 59);
m) Se asigură că OI realizează verificările on-the-spot conform procedurilor şi în primii 2
ani vor participa împreună cu OI-urile la cel puţin 50% din verificările on-the-spot
efectuate;
n) Transmite toate informaţiile necesare Autorităţii de Plată pentru ca aceasta să efectueze
cel de-al 4-lea nivel de certificare;
o) Efectuează plata către BF prin intermediul Unităţii de Plată din MMGA;
p) Se asigură de colectarea tuturor datelor privind implementarea necesare pentru
managementul financiar, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor şi introducerea
acestora în SMIS;
q) Asigură, prin Direcţia de Asistenţă şi Control Tehnic, buna funcţionare a SMIS;
r) Se asigură că la nivelul Unităţii de Plată din MMGA şi la beneficiarii finali ai proiectelor
funcţionează un sistem separat de contabilitate sau un cod de contabilitate adecvat pentru
toate tranzacţiile legate de proiect;
s) Elaborează Manualele de Implementare / procedurile pentru POS Mediu şi se asigură că
toate instituţiile implicate în implementarea POS Mediu şi-au însuşit prevederile acestora
şi utilizează procedurile de lucru conforme;
t) Elaboreaza şi, dupa aprobarea de către Comitetul de Monitorizare, transmite Comisiei
rapoartele anuale şi finale de implementare a POS Mediu;
u) Asigură conformarea cu cerinţele de informare şi publicitate ale POS Mediu în
conformitate cu art. 68, inclusiv prin crearea unui site web pentru POS Mediu atât pe
site-ul MMGA cât şi al organismelor intermediare;
v) Furnizează Comisiei informaţiile specificate în art. 39 cu privire la proiectele majore;
w) Conduce şi asigură secretariatul Comitetului de Monitorizare;
70
x) Stabileşte proceduri care să asigure faptul că toate documentele privind certificarea
cheltuielilor pe cele trei nivele din subordinea să sunt păstrate în conformitate cu
prevederile art. 88 şi 98, permiţând desfăşurarea corespunzătoare a procesului de audit;
y) Organizează şi asigură efectuarea evaluării ex-ante, mid-term şi ex-post a POS Mediu, în
conformitate cu art. 46, în perioada şi la standardele cerute de Comisia Europeană;
Toate aceste responsabilităţi sunt reflectate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al

Direcţiei Generale pentru Managementul Instrumentelor Structurale şi în fişele de posturi ale
angajaţilor acesteia şi personalului de conducere.
Gestionarea celor două tipuri de fonduri care stau la baza finanţării POS Mediu, FC şi FEDR, va
fi comună, proiectele finanţate prin aceste fonduri vor avea un sistem comun de management şi
vor respecta prevederile specifice regulamentelor acestora, cu singura diferenţă că monitorizarea
implementării proiectelor finanţate prin FEDR va fi gestionată de Direcţia Program Operaţional
Sectorial de Mediu, iar cele finanţate prin FC de Direcţia Fondul de Coeziune Infrastructură de
Mediu. Direcţia Programare şi Evaluare va asigura funcţia de programare pentru ambele fonduri.
La realizarea schemei organizaţionale a Autorităţii de Management s-a urmărit cu prioritate

principiul separării funcţiilor. Astfel, în cadrul AM POS Mediu există o separare clară a funcţiilor
între programare şi evaluare, monitorizare, audit intern, management financiar şi control (aşa
cum este prezentat în fig. 11).
4.2 Organismele intermediare pentru POS Mediu
Agenţiile Regionale de Protecţie a Mediului au fost înfiinţate prin HG 1626/2004 şi sunt

instituţii publice cu personalitate juridică, finanţate de la bugetul de stat, aflate în subordinea
Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi au statul de servicii publice deconcentrate.
Cele 8 ARPM-uri sunt :

o ARPM Bacău pentru REGIUNEA 1 NORD-EST
o ARPM Galaţi pentru REGIUNEA 2 SUD-EST
o ARPM Piteşti pentru REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA
o ARPM Craiova pentru REGIUNEA 4 SUD-VEST
o ARPM Timişoara pentru REGIUNEA 5 VEST
o ARPM Cluj-Napoca pentru REGIUNEA 6 NORD-VEST
o ARPM Sibiu pentru REGIUNEA 7 CENTRU
o ARPM Bucureşti pentru REGIUNEA 8 BUCUREŞTI-ILFOV.
ARPM-urile s-au înfiinţat în scopul de a conduce şi sprijini elaborarea şi implementarea
politicilor de dezvoltare regională din punctul de vedere al protecţiei mediului, de a realiza
planificarea de mediu la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, de a emite acte de reglementare în
domeniul protecţiei mediului, de a furniza asistenţă de specialitate şi de a elabora, revizui şi
gestiona proiecte şi programe pentru protecţia mediului la nivel regional, finanţate din fonduri
interne sau externe.
Prin HG 1895/2004 cele 8 Agenţii Regionale de Protecţia Mediului au fost desemnate

Organisme Intermediare pentru POS Mediu. Acestea vor prelua prin contract anumite
responsabilităţi delegate de la Autoritatea de Management pentru POS Mediu.
Pentru separarea funcţiilor de reglementare a potenţialelor proiecte de cele de implementare a

Programului Operaţional Sectorial de Mediu, fiecare Organism Intermediar (de la nivelul
fiecărei ARPM) este organizat într-o direcţie specifică, separată de cea de reglementări,
monitoring, etc., condusă de un Director Executiv Adjunct. Această direcţie va răspunde, din
71
punct de vedere al participării la implementarea POS Mediu, direct Autorităţii de Management
POS Mediu din cadrul MMGA.
Fiecare OI va funcţiona cu un numar de 21 de posturi, distribuite pe cele 3 compartimente

distincte aşa cum este prezentat în fig 12.
Fig. 12 Organigrama Organismului Intermediar POS Mediu
DIRECTOR EXECUTIV
ARPM AUDIT INTERN
DIRECTOR ADJUNCT
INSTRUMENTE
STRUCTURALE
BIROU BIROU BIROU SMIS / BIROU

PROGRAMARE MONITORIZARE / ASISTENŢĂ MANAGEMENT
(6) RAPORTARE TEHNICĂ FINANCIAR
(6) (2) (6)
Coord. elaborarea Monitorizează SMIS Certificarea

portofoliului de proiecte implementare proiecte cheltuielilor (nivelul 2
(FC, FEDR) la nivel FEDR/FC de la nivelul de certificare)
regional regiunii respective
Analizează proiecte, Monitorizează BF
selecţia proiectelor la
nivelul regiunii respective On-the-spot cheks
PROGRAMARE MONITORIZARE FEDR / FC MANAGEMENT FINANCIAR ŞI

CONTROL
Organismele Intermediare au următoarele responsabilităţi, ce vor fi stabilite pe bază contractuală

cu AM POS Mediu:
a) Identifică priorităţile regionale care trebuie integrate în POS Mediu, pe baza strategiilor
regionale, a planurilor regionale de acţiune pentru protecţia mediului şi a planurilor
regionale sectoriale (managementul deşeurilor, planul de management pe bazin
hidrografic al apelor);
b) Colaborează cu AM la elaborea POS Mediu;
c) Asigură coordonarea operaţională în procesul de programare cu alte autorităţi regionale
şi locale;
d) Identifică criteriile de selecţie ale proiectelor specifice regiunii şi le transmit către AM
pentru aprobarea în cadrul Comitetului de Monitorizare;
e) În conformitate cu principiul transparenţei, furnizează deschis şi nediscriminatoriu
potenţialilor beneficiari de proiecte şi tuturor celor interesaţi de la nivelul regiunii
72
respective informaţii privind POS Mediu, criterii de selecţie ale proiectelor, formulare de
aplicaţii;
f) Analizează propunerile de proiecte primite şi formulează eventuale propuneri de
îmbunătăţire care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii acestora;
g) Asigură pregătirea unui portofoliu regional de proiecte şi în acest scop lansează solicitări
de propuneri de proiecte (“calls for proposals”) pe care le selectează în conformitate cu
criteriile de selecţie aprobate de Comitetul de Monitorizare;
h) Transmit proiectele selectate la AM POS Mediu pentru a obţine aprobarea finală (atât
cele rezultate din organizarea de “calls for proposals” cât şi proiecte primite în afara
acestui proces);
i) Informează titularii de proiecte asupra deciziei de aprobare a proiectelor;
j) Semnează cu AM POS Mediu şi BF Acorduri de Implementare şi se asigură de
respectarea obligaţiilor contractuale care-i revin în implementarea proiectului; în cazul
schemelor de finanţare va semna Acord de Implementare doar cu BF;
k) Organizează licitaţii pentru schemele de granturi;
l) Se asigură că la nivelul BF este înfiinţată o Unitate de Implementare a Proiectului şi
aceasta funcţionează după regulile stabilite în manualele de implementare;
m) Face o primă verificare tehnică a documentelor de licitaţie pentru contractarea de servicii
şi lucrări pentru proiecte şi transmite spre avizare AM (treptat va prelua această sarcină
de la AM şi va aviza această documentaţie);
n) Participă ca observator în comitetele de evaluare la licitaţiile organizate de BF;
o) Realizează, prin intermediul Biroului de Management Financiar, cel de-al 2-lea nivel de
certificare a plăţilor prin verificări on-the-spot (se asigură că toate cheltuielile efectuate
pentru produsele şi serviciile furnizate în cadrul proiectelor sunt conforme cu regulile
comunitare şi naţionale în domeniu (lit. b, art. 59) şi transmite cererea de plată însoţită de
documentele justificative la AM; verificările on-the- spot se vor efectua în proporţie de
100% pentru toate cererile de plată; într-o primă etapă la verificările on-the-spot vor
participa şi reprezentanţii AM POS Mediu;
p) Detectează eventuale nereguli (irregularities) şi le raportează AM;
q) Asigură păstrarea documentelor privind nivelul 2 de certificare în vederea asigurării unui
proces de audit corespunzător;
r) Furnizează informaţiile necesare AM (colectarea şi transmiterea datelor relevante privind
implementarea POS Mediu la nivelul regiunii respective) pentru pregătirea Rapoartelor
Anuale de Implementare şi a celui final;
s) Asigură, prin Compartimentul MIS / AT, buna funcţionarea a SMIS la nivelul OI şi
transmiterea datelor la AM POS Mediu;
t) Asigură informarea cetăţenilor şi a mass-mediei din regiunea respectivă cu privire la rolul
UE în finanţarea POS Mediu şi postează pe pagina web POS Mediu, formulare de aplicaţii
proiecte, informaţii privind stadiul implementării proiectelor din regiunea respectivă.
73
4.3 Diviziunea sarcinilor între AM POS Mediu şi OI POS Mediu
PROGRAMARE
Atribuţiile AM POS Mediu Atribuţiile OI POS Mediu
Elaborarea Programului Operaţional Contribuie la elaborarea POS Mediu prin
Sectorial – Infrastructura de Mediu stabilirea priorităţilor regionale identificate
în baza strategiilor/ planurilor de acţiune
pentru mediu şi a altor planuri sectoriale
(planuri de gestionare a apelor la nivel de
bazin, planuri de management al deşeurilor
etc.)
Elaborarea Programului Complement Contribuie la CP prin identificarea, în
pentru POS Mediu pentru a detalia parteneriat cu actorii regionali şi locali
implementarea măsurilor incluse în POS relevanţi, a tipurilor de proiecte finanţabile
pentru regiunea respectivă, tipurile de
beneficiari finali
Asigură complementaritatea priorităţilor şi -
măsurilor din POS Mediu cu cele incluse în
alte programe operaţionale şi evitarea
suprapunerilor (POR, POS Competitivitate,
PNDR)
Negocierea POS Mediu cu reprezentanţii -
Comisiei Europene
Dezvoltarea şi promovarea parteneriatelor Dezvoltarea şi promovarea parteneriatelor
la nivel central, inclusiv a parteneriatului la nivel regional şi între nivelurile regional
public-privat şi local, inclusiv a parteneriatului public-
privat
ELABORAREA, EVALUAREA ŞI SELECŢIA PROIECTELOR
Elaborarea criteriilor de selectie şi evaluare Identificarea criteriilor specifice de selecţie
a proiectelor care vor fi promovate în a proiectelor specifice regiunii şi înaintarea
conformitate cu POS Mediu şi transmiterea acestor criterii la AM pentru a fi luate în
acestora spre aprobare de către Comitetul considerare la elaborarea criteriilor de
de Monitorizare selecţie şi evaluare a POS Mediu
Elaborarea formularelor standard de Distribuirea formularelor standard de
aplicaţie pentru proiecte şi a ghidurilor de aplicaţie pentru proiecte şi a ghidurilor de
completare a acestora, postarea acestora pe completare a acestora, postarea acestora pe
pagina web a AM POS Mediu web
Pregătirea portofoliului de proiecte la nivel Identificarea şi elaborarea portofoliului de
naţional, în colaborare cu OI-urile („calls proiecte la nivel regional în parteneriat cu
for proposals”) factori interesati regionali şi locali („calls
for proposals”)
Face selecţia proiectelor la nivel naţional şi Primeşte aplicaţii de proiecte, le
le aprobă prin OM analizează, transmite observaţii aplicanţilor
pentru îmbunătăţirea calităţii acestora, face
selecţia după criteriile POS la nivelul
regiunii respective
- Informează aplicanţii câştigători
CONTRACTAREA DE LUCRĂRI ŞI SERVICII PE PROIECTE
Responsabilitatea de organizare a licitatiilor este delegată BF
74
Documentele de licitaţie sunt avizate din pdv tehnic de AM şi OI
Documentele finale de licitaţie sunt avizate de Agenţia Naţională pentru Reglementarea
şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
AM şi OI participă în Comitetele de evaluare ca observatori
Câştigătorul licitaţiei semnează contractul cu BF
AM, OI şi BF semnează acord de implementare pentru proiect (în cazul schemelor de
finanţare se va încheia contract doar între OI şi BF ai schemei)
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROGRAMULUI

Conduce şi asigură Secretariatul Face parte din Comitetul de Monitorizare
Comitetului de Monitorizare al POS
Mediu;
Pregăteşte rapoartele de monitorizare ale Pregăteşte rapoartele de monitorizare
POS Mediu pentru prezentarea celorlalţi pentru regiunea respectivă, în baza fişelor
membri ai CM; şi rapoartelor de monitorizare primite de la
BF şi le transmite AM POS Mediu;
Monitorizarea implementării la nivel de Monitorizarea implementării la nivel de
proiect este asigurată prin Direcţia POS proiect este asigurată de Biroul de
Mediu (FEDR) şi Direcţia Fondul de Monitorizare şi Raportare din OI
Coeziune (FC)
Asigură buna funcţionare a SMIS la nivelul Asigură buna funcţionare a SMIS la nivelul
său său şi se asigură de buna funcţionare a
acestuia la nivelul BF din regiunea
respectivă
Elaborează Rapoartele Anuale de Contribuie la realizarea Rapoartelor
Implementare pe care le transmite spre Anuale de Implementare prin colectarea
aprobare Comitetului de Monitorizare, informatiilor relevante privind
înainte de a fi transmise Comisiei Europene implementarea regională a măsurilor din
POS Mediu şi inaintarea acestor informati
AM POS Mediu
Elaborează Raportul Final de Implementare Contribuie cu informaţii relevante la
al POS Mediu, la finalizarea programului elaborarea Raportului Final
Asigură evaluarea pe termen mediu a POS Pune la dispoziţia evaluatorilor date
Mediu relevante tehnice şi financiare referitoare la
implementarea priorităţilor POS Mediu la
nivel regional
Colaborează cu AMCSC / Comisia -
Europeană la realizarea evaluării ex-post în
funcţie de anranjamentele agreate pentru
acest scop
MANAGEMENTUL FINANCIAR ŞI CONTROL
- Primeşte cererile de plată de la BF însoţite
de documente justificative şi de certificarea
de nivel 1
- Realizează cel de-al 2-lea nivel de
certificare şi transmite cererea de plată şi
documentele justificative la AM utilizând
verificări on-the spot pentru 100% din
cazuri
Realizează cel de-al 3-lea nivel de
75
certificare (prin 50% verificări on-the spot)
şi transmite cererea de plată +documente
justificative la Autoritatea de Plată, care
face cel de-al 4-lea nivel de certificare şi
transmite cererea de plată la Comisia
Europeană
Unitatea de Plată din MMGA primeşte
fondurile şi face plata către BF
AUDIT
Se asigură că toate documentele sunt Se asigură că toate documentele sunt
păstrate în condiţiile cerute de CE care să păstrate la nivelul său în condiţiile cerute
permită realizarea unui audit corespunzător de CE care să permită realizarea unui audit
(audit trail) corespunzător (audit trail)
Audit intern prin Servicul de Audit intern Audit intern prin Serviciul de audit intern
din subordinea ministrului (auditul de din subordinea Directorului Executiv de la
sistem, sample checks şi winding-up va fi ARPM sau prin Auditul intern de la
realizat de Autoritatea de Audit) MMGA
PUBLICITATE ŞI INFORMARE
Elaborează Planul de Comunicare şi Lansarea campaniilor media de publicitate
Informare al POS Mediu şi îl pune în & informare la nivel regional, în
aplicare la nivel naţional cu sprijinul unui conformitate cu Planul de Comunicare şi
proiect de asistenţă tehnică Informare POS Mediu
4.4 Experienţa AM/OI POS Mediu în managementul proiectelor

DGMIS s-a format din fostele direcţii responsabile cu gestionarea fondurilor comunitare pentru
sectorul de mediu în perioada de pre-aderare (Direcţia de Programe şi Proiecte Internaţionale
responsabilă de gestionarea Programului PHARE şi Unitatea ISPA responsabilă cu Programul
ISPA Mediu). Tot în cadrul acestor direcţii a fost gestionat şi programul comunitar LIFE. Aceste
direcţii au funcţionat cu un număr de aproximativ 25 de angajaţi.
În jurul acestui nucleu s-au creat noile direcţii care vor avea responsabilităţi legate de
managementul şi implementarea proiectelor finanţate prin instrumentele structurale, dar vor
continua să gestioneze Programele PHARE şi ISPA, după cadrul instituţional stabilit pentru
acestea, pâna la finalizarea acestora în 2009/2010.
Fosta Direcţie de Programe şi Proiecte Internaţionale, în prezent transformată în Direcţia

Program Operaţional Sectorial de Mediu gestionează proiecte PHARE 2001 – 2004 (Naţional,
CBC, CES) a căror valoare se ridică la aproximativ 88 milioane de Euro.
Responsabilităţile MMGA în gestionarea programului ISPA Mediu vizează elaborarea Strategiei

ISPA, coordonarea pregătirii Aplicaţiilor ISPA, evaluarea proiectelor ISPA, verificarea
Memorandumului de Finanţare, evaluarea documentelor de licitaţie, verificarea fişelor de
monitorizare şi a rapoartelor de supervizare. MMGA a reuşit să transmită Comisiei Europene un
număr suficient de aplicaţii ISPA prin care să se angajeze toată suma alocată României pentru
sectorul de mediu prin programul ISPA. Astfel, în perioada 2000-2004 au fost aprobate 35
proiecte finanţate din fonduri ISPA, 25 în domeniul apă potabilă/apă uzată, 5 în domeniul
managementului integrat al deşeurilor şi 5 proiecte de Asistenţă Tehnică. Valoarea totala a
76
proiectelor aprobate se ridica la 1,187 miliarde Euro (din care 869 milioane Euro Grant ISPA).
În anul 2005 au mai fost aprobate alte 7 proiecte în valoare totală de 270,5 Meuro - 6 proiecte
pentru sectoarele de apă şi deşeuri şi un proiect de asistenţă tehnică pentru pregătirea de
proiecte pentru FC.
Personalul MMGA responsabil cu programul ISPA a beneficiat începând cu anul 2000 de

training în management de proiect, proceduri de implementare proiecte (PRAG şi FIDIC), în
pregătirea documentaţiei pentru proiecte de mediu.
Experienţa acumulată în derularea acestor programe va fi utilizată în gestionarea fondurilor de

postaderare, iar personalul implicat în aceste programe continuă să-şi desfăşoare activitatea în
cadrul DGMIS şi să participe la cursuri de instruire privind managementul fondurilor structurale,
preluând treptat şi responsabilităţi legate de noile fonduri.
În perioada septembrie 2004 – iunie 2005 s-au organizat cu sprijinul Programului PHARE Ro
2002/000 - 586.03.01.03 „Formarea în domeniul pregătirii, elaborării, monitorizării şi evaluării
proiectelor şi managementul ciclului de viaţă al proiectului” – gestionat de AMCSC, Programul
PHARE Ro 0107.15.05 „Asistenţă pentru implementarea programului PHARE 2001 – Mediu” şi
Programul PHARE RO03-IB-EN-01 Twinning “Sprijin pentru Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor în pregătirea schemei de programare multianuală din cadrul PHARE –
Coeziune economică şi socială”, reuniuni de instruire privind instrumentele structurale la care au
participat funcţionarii publici din cadrul Direcţiei Generale pentru Managementul Instrumentelor
Structurale, precum şi reprezentanţi ai organismelor intermediare (ARPM-urile).
Alte seminarii la care au participat angajaţii direcţiei DGMIS, cu finanţare de la bugetul MMGA
sau alte programe PHARE şi ISPA (PA 012 şi PA 013), au vizat instruirea pe următoarele
domenii de interes pentru managementul instrumentelor structurale: politici regionale, analize
financiare ale proiectelor finanţate de Uniunea Europeană, pregătirea şi desfăşurarea achiziţiilor
publice finanţate de UE în domeniile apă şi deşeuri, PCM – monitorizare şi evaluare,
desfăşurarea licitaţiilor pentru contracte de lucrari şi servicii (PRAG), aspecte economice şi
financiare privind tehnicile de evaluare a proiectelor ISPA, etc.
În afara acestor seminarii de instruire, personalul nou angajat beneficiază de un intensiv proces
de pregătire la locul de muncă („on-the-job-training”), sub îndrumarea personalului cu
experienţă din cadrul DGMIS.
În cadrul programului PHARE CES 2004 se va derula un proiect de twining cu Ministerul
Mediului din Cehia, în valoare de 1,5 Meuro, care va sprijini MMGA şi ARPM-urile în procesul
de pregătire pentru rolul acestora ca AM şi OI în managementul instrumentelor structurale.
Pentru pregătirea personalului DGMIS în proceduri de management şi control financiar, în data

de 30 iunie 2005 s-a semnat Protocolul privind transferul de expertiză tehnică de la OPCP la
MMGA privind implementarea proiectelor de mediu finanţate din fonduri europene. În prima
etapă un numar de 15 experţi din cadrul MMGA desfăşoară un stagiu de pregătire la OPCP în
vederea specializării la locul de muncă (“on the job training”) în domeniile: Manager de Proiect,
Ofiţer financiar, Control preventiv, Iregularităţi, Publicitate şi desfăşurarea licitaţiilor.
De asemenea, CFCU a furnizat DGMIS proceduri, instrucţiuni şi alte documente utile pentru a fi
analizate şi a permite angajaţilor să înţeleagă mecanismul financiar şi de control, iar personalul
DGMIS a participat alături de personalul CFCU la misiunile de evaluare a beneficiarilor finali
ISPA şi la misiunile de verificări on-the-spot.
La nivelul OI există o expertiză relativ limitată în managementul proiectelor, implicarea în

managementul proiectelor făcându-se la pregătirea schemelor de granturi în cadrul programului
77
PHARE CES, participând cu ADR-urile la prioritizarea, selectarea şi licitarea proiectelor. În
cadrul proiectelor ISPA au fost implicaţi la evaluarea impactului asupra mediului. Angajaţii OI
participă la toate sesiunile de training pe instrumente structurale / PCM organizate de MFP,
MMGA şi INA.
Pentru întărirea capacităţii instituţionale a OI-urilor este în curs de aprobare un proiect PHARE
2004 CES de Asistenţă Tehnică, în valoare de 0,5 MEuro care va pregăti ARPM-urile pentru
rolul şi responsabilităţile delegate de la AM POS Mediu în programarea, monitorizarea,
controlul financiar al POS Mediu. Sesiunile de training vor fi axate pe următoarele domenii
managementul proiectelor, managementul şi analiza riscului, managementul financiar şi de
control, monitorizarea şi evaluarea proiectelor / programelor, achiziţii publice, analize cost
beneficiu, etc.
De asemenea, având în vedere experienţa Agenţiilor de Dezvoltare Regională în managementul

proiectelor finanţate prin programul PHARE, (ADR-urile vor îndeplini rolul de Organisme
Intermediare pentru Programul Operaţional Regional), între ARPM şi Agenţia de Dezvoltare
Regională din aceeşi regiune s-a semnat un protocol de colaborare ce permite transferul de
expertiză, informaţii şi documente privind gestionarea fondurilor comunitare de la ADR –
ARPM (inclusiv prin realizarea de stagii de pregătire a personalului ARPM la ADR). ARPM şi
ADR vor colabora la identificarea domeniilor de interes prioritare în sectorul de mediu care vor
sta la baza selectării proiectelor cu finanţare europeană, la procesul de selecţie şi monitorizare,
inclusiv site visit, la organizarea procesului de evaluare a aplicaţiilor primite prin schemele de
granturi sau a altor proiecte comune.
4.5 Monitorizarea POS Mediu

4.5.1 Comitetul de Monitorizare
În termen de 3 luni de la aprobarea POS Mediu (art. 62 din noul Regulament General privind
Fondurile Structurale) se va aproba prin HG componenţa Comitetului de Monitorizare al POS
Mediu care va cuprinde reprezentanţi ai:
- AM POS Mediu;
- AMCSC (MFP);
- OI POS Mediu;
- Partenerilor din cadrul instituţiilor centrale MIE, MAPDR, MEC, MAI
- Partenerilor din cadrul mediilor universitare;
- Agenţiei Naţionale pentru Şanse Egale
- Partenerilor societatii civile şi ONG-urilor implicaţi în elaborarea POS Mediu;
- Comisiei Europene;
- Autorităţii de Audit;
- Autorităţii de Plată;
- Consiliul Concurenţei;
- Banca Europeană de Investiţii
- BERD
Comitetul de Monitorizare va realiza supravegherea implementării POS Mediu şi se va asigura

de realizarea conformării cu legislaţia comunitară şi naţională, realizarea obiectivelor POS
Mediu prin utilizarea eficientă a resurselor alocate.
Comitetul de Monitorizare are următoarele responsabilităţi:
78
a) aprobă criteriile de selecţie pentru proiectele finanţate prin POS şi le revizuieşte în
funcţie de necesităţile de programare;
b) urmăreşte periodic progresul în atingerea obiectivelor specifice ale programului în baza
documentelor transmise de Autoritatea de Management;
c) examinează rezultatele implementării, în special atingerea indicatorilor stabiliţi pentru
fiecare prioritate;
d) aprobă rapoartele anuale şi finale privind implementarea programului înainte de a fi
transmise Comisiei;
e) este informat cu privire la raportul anual de control şi asupra comentariilor Comisiei
privind raportul;
f) propune Autorităţii de Management orice ajustare sau revizuire a POS Mediu care să
conducă la atingerea obiectivului de convergenţă a politicii de coeziune, precum şi la
îmbunătăţirea managementului, inclusiv cel financiar;
Comitetul de Monitorizare îşi adoptă propriile reguli de organizare şi funcţionare, precum şi

modalitatea de luare a deciziilor. Comitetul de Monitorizare este prezidat de AM POS Mediu.
Secretariatul Comitetului este asigurat de AM POS Mediu.
4.5.2 Sistemul de Monitorizare POS Mediu. SMIS
AM POS Mediu şi Comitetul de Monitorizare trebuie să asigure calitatea implementării POS

Mediu în conformitate cu art. 65 al Regulamentului General. Beneficiarii finali au
responsabilităţi majore în implementarea proiectelor finanţate prin POS Mediu, iar AM POS
Mediu prin cele două directii Direcţia POS Mediu şi Direcţia Fondul de Coeziune, precum şi
Biroul de Monitorizare şi Raportare din cadrul OI-urilor au rolul de a monitoriza realizarea
implementării.
Monitorizarea se va realiza prin raportare la seria de indicatori financiari şi la cei de

implementare tehnică, rezultate şi impact specificaţi în POS Mediu.
BF vor transmite OI-urilor Fişe de Monitorizare ale proiectelor, Rapoarte de Progres care să
prezinte stadiul tehnic şi financiar al proiectului.
Aceste date vor fi introduse şi în SMIS.
Potrivit HG nr. 497/2004, Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar din
cadrul Ministerului Finanţelor Publice are responsabilitatea de a asigura realizarea şi
funcţionarea sistemului informatic pentru managementul tehnic şi financiar al fondurilor UE.
Acest sistem informatic (Sistemul Unic de Management al Informaţiei ) va fi creat prin doua
sub-sisteme separate şi independente: unul pentru fondurile de pre-aderare şi cel de-al doilea,
pentru instrumentele structurale. Metoda prevazută pentru realizarea SMIS este cea de la nivel
superior la nivel inferior, luând în considerare necesitatea asigurării uniformităţii procedurilor şi
a definiţiilor datelor, precum securitatea sistemului în cadrul tuturor organismelor implicate.
Sistemul Informatic Unic de Management va fi un sistem informatic la scară naţională,
sprijinind toate organismele româneşti care administrează programe finanţate de UE sau alţi
donori. Caracteristica principală a SMIS este aceea că va pune la dispoziţia utilizatorilor săi un
mecanism unic pentru a-i sprijini în îndeplinirea sarcinilor zilnice.
Conceptul SMIS va urma trei principii de bază: disponibilitatea datelor (datele sunt disponibile
direct, urmare a solicitarii unui utilizator autorizat); confidenţialitatea datelor (datele sunt
79
furnizate numai acelor utilizatori care sunt autorizaţi pentru accesarea acelei informaţii
specifice); integritatea datelor (prelucrarea datelor trebuie realizată numai de către utilizatorii
autorizaţi, prin mijloace autorizate). Ca mijloc de implementare a celor trei principii menţionate
anterior, sistemul sprijină utilizatori multipli împărţiţi într-un număr de grupuri de
utilizatori/roluri. În acest mod sunt mai uşor de organizat şi administrat permisiunile
utilizatorului, iar accesul la informaţie poate fi auditat în amănunţime şi realizat într-un mod
flexibil.
SMIS se va adresa nevoilor tuturor nivelelor de management (autorităţi de management,

organisme intermediare, agenţii de implementare, autoritate de plată, beneficiari finali etc.) şi
tuturor fazelor ciclului programului (programare, licitatii, contractare, implementare, audit şi
control, monitorizare şi evaluare). În plus, SMIS se va baza pe o arhitectură deschisă care va
maximiza posibilităţile de dezvoltare ulterioară, precum şi conexiunile cu sistemele IT şi bazele
de date existente.
SMIS va fi realizat gradual, astfel încât să fie operaţional în întregime până la sfârşitul anului
2006. În acest sens, o serie de activităţi vor fi continuate cu sprijinul asistenţei financiare Phare
cât şi cu fonduri naţionale, direcţionate în dezvoltarea unui software şi infrastructurii necesare,
cât şi elaborarea manualelor de proceduri şi furnizarea instruirii.
Implementarea SMIS va acoperi următoarele elemente principale:

• evaluarea şi analiza SMIS;
• conceperea şi dezvoltarea SMIS;
• instalări de software;
• elaborarea manualelor de proceduri;
• instruire pentru utilizatori şi administratori;
• crearea unui instrument de sprijinire a utilizatorilor;
• dezvoltarea infrastructurii de comunicare;
achiziţie de echipamente IT şi de birou.
În cadrul DGMIS au fost instalate 11 PC-uri pe care vor fi instalate programele SMIS în
perioada imediat următoare pentru fondurile de postaderare. Au fost nominalizate 11 persoane
responsabile cu gestionarea datelor care participă la sesiuni de instruire organizate de MFP.
4.5.3 Rapoarte anuale şi finale de implementare
AM POS Mediu va transmite anual Comisiei Europene, începând cu 2008, un raport anual de
implementare al POS Mediu şi un raport final după încheierea perioadei de programare.
Responsabilitatea elaborării acestor rapoarte revine Direcţiilor Fondul de Coeziune şi POS
Mediu, în colaborare cu celelalte direcţii din cadrul DGMIS, Unitatea de Plată şi Direcţia
Control Financiar, precum şi cu OI-urile.
Rapoartele de implementare trebuie să includă următoarele informaţii:

- progresul făcut în implementarea POS Mediu şi a priorităţilor acestuia comparativ cu
indicatorii stabiliţi- stadiul implementării proiectelor;
- implementarea financiară – detalierea pe fiecare prioritate a cheltuielilor efectuate,
defalcarea acestora pe contribuţie naţională şi contribuţie FC şi FEDR;
- etapele parcurse de AM POS Mediu şi Comitetul de Monitorizare pentru a asigura
calitatea şi eficienţa implementării, în special:
o măsurile de monitorizare şi evaluare, inclusiv aranjamentele de colectare a
datelor;
80
o un sumar al tuturor problemelor întâmpinate la implementare şi măsurile luate;
o modul de utilizare a asistenţei tehnice.
- măsurile luate pentru a realiza publicitatea şi furnizarea de informaţii privind POS
Mediu;
- o declaraţie cu privire la respectarea regulilor comunitare la implementarea POS Mediu;
- progresul în finanţarea proiectelor majore.
4.6 Managementul financiar şi control

AM POS Mediu, împreună cu Autoritatea de Plată, este responsabilă de asigurarea unui
management financiar adecvat pentru POS Mediu şi răspunde de legalitatea tranzacţiilor
încheiate în baza fondurilor primite.
Autoritatea de Plată s-a înfiinţat în cadrul MFP prin HG 208/2005 şi va îndeplini obligaţiile
prevăzute în art. 60 al Regulamentului General pentru toate Programele Operaţionale.
Principalele atribuţii ale Autorităţii de Plată sunt:
• administrarea fondurilor primite de România de la Uniunea Europeană prin FC, FEDR şi
FSE
• primeşte “cereri de rambursare” de la AM POS Mediu şi se asigură că respectivele cereri
reflectă operaţiuni selectate corespunzător, includ doar cheltuieli realizate efectiv în
perioada de eligibilitate a cheltuielilor şi care pot fi probate corespunzător cu documente
justificative;
• primeşte plăţile din fonduri de la Comisia Europeană (pentru FC, FEDR şi FSE);
• se asigură că beneficiarii finali primesc sumele corespunzătoare cheltuielilor efectuate, în
cel mai scurt timp posibil şi în întregime prin intermediul AM POS Mediu (Unitatea de
Plată) în conformitate cu procedurile stabilite în acest sens;
• elaborează şi transmite Comisiei Europene estimări ale cheltuielilor pentru POS Mediu,
ca şi pentru celelalte Programe Operaţionale (sau transmite estimări nediferenţiate ale
cheltuielilor pe toate programele operaţionale, pentru FC, FEDR şi FSE);
• elaborează şi transmite aplicaţiile (cererile) pentru plăţile intermediare şi finale la
Comisia Europeană pentru toate programele operaţionale (inclusiv POS Mediu) finanţate
din fondurile structurale în baza declaraţiilor de cheltuieli prezentate şi certificate de
AM;
• realizează cel de-al 4-le nivel de certificare în conformitate cu art. 9 al Reg. 438/2001,
art. 8 al Reg. 1386/2002 şi în acest sens certifică faptul că:
o declaraţiile de cheltuieli sunt corecte şi reprezintă rezultatul unor sisteme
contabile de încredere şi sunt însoţite de documente suport verificabile;
o cheltuielile declarate se conformează cu regulile comunitare şi naţionale şi au fost
generate de operaţiunile selectate pentru finanţare în conformitate cu criteriile din
POS Mediu;
• în scopul certificării cheltuielilor, se asigură de primirea tuturor informaţiilor necesare de
la AM POS Mediu privind procedurile şi auditul realizat în legătură cu cheltuielile
incluse în declaraţia de cheltuieli;
• transmite o cerere Comisiei Europene pentru corectarea, dacă este necesar, a plăţii finale,
în termen de 9 luni de la data transferării soldului final;
• furnizează Comisiei Europene evidenţe detaliate cu privire la plăţile realizate pentru POS
Mediu;
• returnează Comisiei Europene sumele neutilizate sau cele plătite necorespunzător ca
urmare a neregularităţilor detectate, din Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune
alocate POS Mediu, precum şi din celelalte programe operaţionale;
81
• transmite, o dată pe an, în anexa celui de-al patrulea raport trimestrial cu privire la
recuperări, o declaraţie cu privire la sumele ce urmează să fie recuperate;
• în baza evaluării AM-urilor elaborează şi transmite până la data de 30 Aprilie a fiecărui
an Comisiei Europene previziuni ale cererilor de plată pentru anul în curs şi pentru anii
următori (expenditure outlook).
• asigură păstrarea evidenţelor contabile în format electronic şi pe suport de hârtie cu
privire la operaţiunile efectuate la nivelul autorităţii de plată.
Nota Informatiile privind Autoritatea de Plata reprezintă o compilatie între art. 60 din
Regulament şi DCP 21, pag. 56. Acestea trebuie modificate corespunzator dupa finalizarea
Proiectului PHARE de Asistenţătehnica (art. 8 din HG 1269/2005).
Autoritatea de Plată trebuie să verifice ca AM POS Mediu îşi îndeplineşte corect

responsabilităţile pe care le are privind corectitudinea fluxurilor financiare şi prevenirea şi
detectarea neregularităţilor. Ea confirmă faptul că, cheltuielile certificate de AM sunt corecte şi
rezultă din documente justificative. Autoritatea de Plată va solicita AM POS Mediu să furnizeze
garanţii adecvate privind respectarea regulilor comunitare înainte ca aplicaţiile de plată să fie
transmise Comisiei. Autoritatea de Plată este responsabilă de implementarea unui sistem de
investigare şi raportare a neregularităţilor, conform art. 99, paragraf 1 din Regulamentul general.
Anumite funcţii şi activităţi privind managementul financiar al POS Mediu vor fi delegate pe
bază de contract Unităţii de Plată din cadrul MMGA. Unitatea de Plată va face plăţile către
beneficiarii finali.
Fluxurile financiare pentru FC şi FEDR pentru POS Mediu
Cerinţele legislative pentru metodologia şi fluxurile financiare din bugetul Uniunii Europene
sunt definite în Regulamentul General. Contribuţia primită pe FC şi FEDR s-a stabilit în strânsă
corelaţie cu bugetul alocat României pentru perioada de programare şi cu Cadrul Strategic
Naţional de Referinţă ca un angajament financiar multianual, pe fiecare prioritate din POS
Mediu.
Fluxurile financiare respectă următoarele trei principii:

pre-finanţarea (plata în avans) – 7% din contribuţia pentru FEDR şi 10,5% din
contribuţia pentru FC la POS Mediu vor fi transferate Autorităţii de Plată după aprobarea
de către Comisie a contribuţiei acesteia pentru POS Mediu ;
transferul plăţilor intermediare şi finale de la Comisia Europeană la Autoritatea de Plată
în baza cererilor de plată şi a certificării acestora ;
plata către beneficiarii finali prin Unitatea de Plată din cadrul MMGA
O precondiţie pentru transmiterea cererilor de plată intermediare şi finale la CE este realizarea

certificării cheltuielilor. Pentru POS Mediu certificarea cheltuielilor se va realiza pe 4 nivele:
1) Certificarea cheltuielilor la nivelul BF;
2) Certificarea cheltuielilor la nivelul OI (100% on-the-spot) ;
3) Certificarea cheltuielilor la nivelul AM (50% on-the-spot);
4) Certificarea cheltuielilor la nivelul Autorităţii de Plată
Plăţile intermediare se vor face de 3 ori pe an, data până la care cererile de plată se transmit la
CE fiind 31 octombrie. CE va face plata în maximum 2 luni de la primirea cererii şi a
documentelor justificative.
Plaţile intermediare pot fi suspendate total sau parţial în următoarele situaţii :
82
Existenţa unei deficienţe serioase în sistemul de management şi control al POS, care
afectează încrederea asupra procedurii de certificare şi pentru care nu au fost luate măsuri
corective;
Cheltuiala dîntr-o declaraţie de cheltuieli certificată are legătură cu o neregulă serioasă
care nu a fost corectată
Nu s-au îndeplinit obligaţiile din art. 69 şi 70, respectiv punerea în practică a unui sistem
eficient de management şi control, evaluat de un « compliance assessment body »
Plata finală se va face dacă CE primeşte următoarele documente până la 30.06.2016 :

Cererea pentru plata finală şi declaraţia de cheltuieli în conformitate cu art. 75 din Reg.
General ;
Raportul Final de Implementare al POS ;
Declaraţie de validitate pentru cererea de plată finală emisă de Autoritatea de Audit
(winding-up declaration), însoţită de Raportul de Audit.
Netransmiterea până la 30.06.2016 a acestor documente atrage după sine decomiterea automată
a plăţii finale (nu se mai efectuează plăţi de către CE).
Decomiterea automată
Comisia Europeană va decomite automat orice sumă din angajamentul bugetar comunitar dîntr-
un program operaţional care nu a fost utilizată, atât din prefinanţare cât şi din plăţile
intermediare, sau pentru care nu s-au primit cereri de plată acceptabile, în termen de 2 ani de la
fixarea angajamentului bugetar (Regula n+2).
În cazul proiectelor majore sau a schemelor privind ajutorul de stat decomiterea se poate calcula
în funcţie de data la care s-au luat deciziile Comisiei pentru fiecare caz în parte.
Descrierea fluxurilor financiare în cadrul POS Mediu (fig. 13)
1. Comisia Europeană transferă avansul Autorităţii de Plată (7% FEDR şi 10,5% FC);
2. Furnizorul de lucrări sau servicii (contractorul) transmite factura BF şi solicită efectuarea
plăţii ;
3. BF verifică factura primită şi efectuează plata (primul nivel de certificare a
cheltuielilor) ;
4. BF trimite OI copii ale facturii plătite şi ordinele de plată în baza cărora s-a făcut plata şi
solicită plata corespunzătoare din fondul comunitar (FEDR sau FC, în funcţie de sursa de
finanţare a proiectului)
5. IB verifică documentele transmise şi face certificarea cheltuielilor, nivelul 2, prin
verificări on-the-spot şi transmite Direcţiei de Control Financiar pentru Instrumentele
Structurale din MMGA documentele primite de la BF însoţite de documentul de
certificare propriu
6. Direcţia de Control Financiar pentru Instrumentele Structurale face certificarea de nivel 3
prin verificări 50% on-the-spot şi transmite Autorităţii de Plată cererea de plată a BF cu
toate certificările efectuate precum şi o copie Unităţii de Plată din MMGA (pentru
expenditure outlook) ;
7. Autoritatea de Plată efectuează al-4-lea nivel de certificare, aprobă plata şi transferă
fondurile respective Unităţii de Plată
8. Unitatea de Plată face plata către BF
9. Autoritatea de Plată transmite de 3 ori pe an cereri de plată intermediare la CE însoţite de
documente justificative
83
10. CE aprobă şi efectuează transferul fondurilor corespunzătoare plăţilor intermediare la
Autoritatea de Plată ;
11. La sfârşitul perioadei de programare, AM transmite cererea finală de plată însoţita de
documentele justificative solicitate de CE pentru acest tip de plată la Autoritatea de
Plată ;
12. Autoritatea de Plată certifică plata finală şi o transmite CE
13. CE efectuează plata finală ;
14. În cazul plăţii cheltuielilor neeligibile sumele sunt returnate CE
84
Fig. 13 Fluxul financiar POS Mediu
Comisia Europeană
Autoritatea de Audit
Trasferă plata în avans
Audit de sistem
Aprobă şi transferă plăţile intermediare
Sample checks (5% FEDR
către AP;
şi 15% FC)
Transferă plata finală la AP după
Statement of validity la aprobarea documentelor justificative
finalul programului specifice
Nivel 4 certificare cheltuieli Autoritatea de Plată

Verifică şi certifică cheltuielile
Transmite cererile de plată intermediare
+certificarea acestora la CE, de 3 ori pe an
Transmite la CE cererea de plată finală
Transferă fonduri necheltuite +cheltuieli
neeligibile
Nivel 3 certificare cheltuieli

Direcţia Control Financiar
(AM POS Mediu) Unitatea de Plată
Verifică şi certifică cheltuielile 50% (MMGA)
on-the-spot Face plăţile către BF
Transmite cererea de plată
+certificat nivel 1,2,3 la AP

OI POS Mediu
Verifică şi certifică cheltuielile
100% on-the-spot
+certificat nivel 1,2 la AM

BF
Verifică şi certifică factura
Plăteşte factura
Recuperare cheltuieli neeligibile la OI +doc. Justificative
(certificat nivel 1)
Contractor
Circuit documente Realizează lucrarea Circuit fonduri
Emite factura către BF
85
Nereguli
Neregula (iregularitatea) este reprezentată de orice încălcare a deciziilor de acordare a

asistenţelor financiare sau a legislaţiei naţionale aferente, rezultată ca urmare a unei activităţi sau
omisiuni a unui agent economic care are sau va avea ca efect prejudicierea bugetului general al
UE prin apariţia unei cheltuieli nejustificate.
Definiţia fraudei este prevazută de Convenţia pentru protecţia intereselor financiare ale CE din
1999 şi intrată în vigoare în 17.10.2002. În conformitate cu prevederile acestei convenţii, frauda
din punct de vedere al protejării intereselor financiare UE rezida în:
a) orice acţiune intenţionată sau omisiune privind cheltuielile, referitoare la:
- uzitarea sau folosirea de documente false, declaraţii financiare incomplete şi/sau
incorecte ce au ca efect reţineri greşite de fonduri şi/sau nereale din bugetul CE
sau din bugetele administrate în numele CE,
- neprezentarea informaţiilor referitoare la încălcarea prevederilor unei obligaţii
specifice, având acelaşi efect,
- deturnarea finanţării pentru alte scopuri decât pentru cele pentru care au fost
angajate;
b) orice acţiune intenţionată sau omisiune privind veniturile, referitoare la:
- uzitarea sau folosirea de documente false, declaraţii financiare incomplete şi/sau
incorecte ce au ca efect reţineri de fonduri greşite şi/sau nereale din bugetul CE
sau din bugetele administrate în numele CE,
- neprezentarea informaţiilor referitoare la încălcarea prevederilor unei obligaţii
specifice, având acelaşi efect,
- folosirea incorectă a venitului legal obţinut, având acelaşi efect.
În cadrul sistemului de implementare POS Mediu în fiecare instituţie implicată va exista un

responsabil cu identificarea şi raportarea neregulilor (de la BF la AM). Personalul responsabil
trebuie să ia în considerare faptul că neregulile pot afecta de asemenea şi fondurile de la bugetul
de stat. Atunci când este suspectată sau descoperită o neregulă de acest gen, se vor folosi
aceleaşi proceduri ca şi în cazul neregulilor ce afectează bugetul CE.
Neregulile includ:
- neregula neintenţionată
- neregula intenţionată
- neregula fară efect financiar
- neregula cu efect financiar
- neregula singulară
- neregula sistematică
În conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1681/1994, pentru neregulile ce au

ca efect un prejudiciu de mai puţin de 4000 Euro nu este obligatorie raportare acesteia la CE.
Aşadar, pentru neregulile ce au ca efect prejudicii de peste 4000 Euro şi pentru toate neregulile
intenţionate raportarea este obligatorie. Aceste rapoarte sunt înregistrate şi verificate de
Autoritatea de Plată şi transmise la Departamentul de Luptă Anti-Fraudă în vederea transmiterii
la OLAF trimestrial. Autoritatea de Plată primeşte rapoarte din partea autorităţilor de
management şi trebuie să includă şi rapoartele de nereguli din cadrul propriei structuri. Pentru
neregulile generate de erori care au fost identificate şi corectate înainte de efectuarea plăţii din
finanţarea UE, raportarea nu este obligatorie.
86
4.7 Audit
Rolul Autorităţii de Audit, va fi îndeplinit pentru toate programele operaţionale de Autoritatea
de Audit înfiinţată pe lângă Curtea de Conturi (Legea nr. 200/2005 privind aprobarea OUG nr.
22/2005 pentru completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi). Autoritatea de Audit este un organism fără personalitate juridică, independent din
punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi, în acelaşi timp, este independentă
faţă de toate AM-urile şi faţă de Autoritatea de Plată.
În conformitate cu prevederile Legii 200/2005, art. 142, Autoritatea de Audit are atribuţii privind
fondurile de pre-aderare ISPA şi SAPARD cât şi fondurile de postaderare, după cum urmează:
a) audit de sistem, verificarea pe bază de eşantion şi audit final;
b) verificări şi audit extern asupra fondurilor structurale de care va beneficia România începând
cu anul 2007;
c) verificarea anuală a modului de funcţionare a sistemelor de management şi control stabilite
pentru derularea programelor ISPA şi SAPARD;
d) verificarea cheltuielilor eligibile declarate, pe bază de eşantion reprezentativ;
e) efectuarea unor verificări adecvate în vederea emiterii declaraţiilor la finalizarea măsurilor şi
programelor;
f) certificarea conturilor anuale SAPARD în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi
veridicitatea acestora;
g) verificarea existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţional.
Pentru realizarea atribuţiilor ce îi revin, Autoritatea de audit încheie acorduri cu structurile

responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente programelor ISPA şi SAPARD, respectiv cu
autorităţile de management pentru fondurile aferente asistenţei financiare acordate României de
către Uniunea Europeană în perioada postaderare.
Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi va efectua evaluarea conformării sistemului

de management al POS Mediu, precum şi a celorlate programe operaţionale în conformitate cu
art. 70 din noul Regulament General. De asemenea, va realiza verificări pe bază de eşantion
pentru 5% din totalul cheltuielilor eligibile finanţate prin FEDR (art. 10, R 438/2001) şi 15% din
totalul cheltuielilor finanţate prin FC (art. 9, R 1386/2002) – informaţie preluată din Raportul
progreselor 2005, cap.21.
În concluzie, Autoritatea de Audit va asigura cele trei functii de audit impuse de Regulamentele
Uniunii Europene - audit de sistem, sample checks şi winding-up.
În ceea ce priveşte POS Mediu, Autoritatea de Audit va îndeplini funcţiile stipulate în art. 61 al
Regulamentului General:
a) auditarea POS Mediu în conformitate cu regulile internaţionale de audit pentru
verificarea funcţionării eficiente a sistemului de management şi control al POS Mediu;
b) se asigură că auditul intern pentru POS Mediu se realizează pe operaţiuni (proiecte) în
baza unui eşantion reprezentativ la verificarea declaraţiilor de cheltuieli;
c) prezintă Comisiei în termen de 6 luni de la aprobarea Programelor Operaţionale o
strategie de audit care să cuprindă următoarele referinţe la POS Mediu - organismele
implicate în auditare, metoda utilizată, metoda de eşantionare pentru auditarea
operaţiunilor şi planificarea indicativă a auditului pentru a se asigura că principalele
organisme sunt auditate iar auditarea se desfăşoară regulat pe toată perioada de
programare a POS Mediu;
d) pentru fiecare an din perioada 2008 – 2015(6):
87
va elabora un raport anual care să conţină constatările auditului realizat în
concordanţă cu strategia de audit şi să evidenţieze orice deficienţă a sistemului de
management şi control al Programelor Operaţionale, inclusiv, dacă este cazul
pentru POS Mediu
va emite o opinie cu privire la funcţionarea eficientă a sistemului de management
şi control pentru a da asigurări cu privire la corectitudinea declaraţiilor de
cheltuieli prezentate Comisiei Europene în acel an, precum şi a legalităţii şi
regularităţii tranzacţiilor încheiate în cadrul POS Mediu
e) va furniza, într-un raport de control final, o declaraţie la închiderea POS Mediu care să
evalueze validitatea cererilor de plată pentru balanţa finală şi a legalităţii şi regularităţii
tranzacţiilor care intră în declaraţia finală de cheltuieli (winding-up declaration sau
statement of validity).
Auditul intern pentru POS Mediu se va realiza de către Serviciul de Audit, aflat în subordinea
ministrului iar la nivelul OI de către compartimentele de audit existente la nivelul acestor
structuri. Serviciul de audit intern poate efectua auditarea şi OI-urilor.
Auditorii interni pentru POS Mediu, precum şi întregul serviciu de audit intern, îşi vor elabora un
plan de lucru, vor realiza auditări interne şi vor raporta rezultatele independent, în Raportul de
audit. Activităţile serviciului de audit intern se vor desfăşura după prevederile Legii 672/2002,
modificată şi completată de Ordonanţa 37/2004, privind auditul public intern, care redefineşte
funcţia de audit intern în conformitate cu standardele de auditare acceptate la nivel internaţional
iar activitatea de auditare se va desfăşura după normele elaborate de structurile specializate din
cadrul MFP: Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern şi Comitetul pentru
Auditul Public Intern. Auditorii POS Mediu vor face o verificare a funcţionării şi eficienţei
sistemelor de management şi control şi a procedurilor utilizate de AM POS Mediu şi vor furniza
recomandări obiective şi independente de îmbunătăţire a sistemului de management şi control la
nivelul AM POS Mediu şi vor identifica eventuale inadvertenţe.
4.8 Evaluarea POS Mediu

Evaluarea POS Mediu se va realiza în conformitate cu cerinţele art. 45 din Regulamentul
General, în scopul de a îmbunătăţi calitatea, eficienţa şi consistenţa asistenţei comunitare şi a
implementării POS Mediu. POS Mediu va fi supus celor trei tipuri de evaluări: ex-ante, mid-
term (ongoing) şi ex-post.
Evaluarea ex-ante
Scopul evaluării ex-ante este de a optimiza alocarea resurselor şi de a îmbunătăţi calitatea

programării. În cadrul evaluării vor fi identificate şi evaluate necesităţile pe termen mediu şi
lung, obiectivele care se doresc a fi atinse, rezultatele aşteptate, cuantificate de indicatorii POS
Mediu, coerenţa strategiei propuse cu priorităţile declarate la nivel comunitar, calitatea
procedurilor pentru implementarea, monitorizarea, evaluarea şi managementul financiar. Toate
acestea vor fi evaluate după criterii care să arate relevanţa, eficacitatea, eficienţa şi durabilitatea
POS Mediu.
Evaluarea ex-ante pentru POS Mediu se va face în cadrul proiectului PHARE RO- 2004/016-
772.04.03.01.06- EuropeAid/121373/D/SV/RO “Ex ante evaluation”. Acest proiect va efectua
evaluarea pentru toate programele operaţionale.
88
O componentă importantă a evaluării ex-ante este evaluarea de mediu care se va face în
conformitate cu prevederile Directivei 2001/42 privind evaluarea strategică de mediu, transpusă
în legislaţia naţională prin HG 1076/2004. Proiectul PHARE va furniza asistenţă şi pentru
realizarea evaluării strategice de mediu, în special pentru elaborarea raportului de mediu şi
organizarea consultărilor publice. Procedura SEA va fi urmată de autorităţile de mediu conform
legislaţiei naţionale.
Recomandările evaluării ex-ante vor fi incluse în conţinutul programului iar Raportul evaluării
ex-ante va fi transmis CE, împreună cu POS Mediu.
Evaluarea mid-term
Evaluarea mid-term se va efectua la mijlocul perioadei de programare (cel mai târziu în 2010) şi
va evalua progresul făcut în relaţie cu angajamentele şi obiectivele stabilite iniţial. Evaluarea
mid-term POS Mediu se va realiza de către evaluatori independenţi, în cadrul unor proiecte
finanţate din prioritatea de Asistenţă Tehnică a POS Mediu.
Se poate realiza şi o evaluare ad-hoc în cazul în care în procesul de monitorizarea al POS Mediu
sunt detectate abateri de la obiectivele propuse iniţial în POS iar eventualele propuneri de
revizuire ale POS Mediu vor fi transmise Comitetului de Monitorizare şi Comisiei Europene
(art. 46, lit 5).
Evaluarea ex-post
Evaluarea ex-post se va realiza de către Comisie, pentru fiecare obiectiv al politicii de coeziune,
în colaborare cu Autorităţile de Management care vor furniza toate datele necesare. Evaluarea va
examina cât s-a cheltuit din fondurile alocate, eficienţa şi eficacitatea programării pentru FC şi
FEDR, impactul socio-economic şi impactul asupra priorităţilor comunitare.
AM POS Mediu va pune la dispoziţie toate datele solicitate de Comisia Europeană pentru a
realiza evaluarea ex-post, până cel mai târziu la data de 31decembrie 2015.
89
V PUBLICITATE ŞI INFORMARE
AM POS Mediu este responsabilă de a asigura o promovare eficientă şi o publicitate

transparentă POS Mediu, în conformitate cu art. 68 din Regulamentul General privind
Instrumentele Structurale.
AM POS Mediu, cu sprijinul priorităţii 4 AT, va întreprinde acţiuni şi va elabora materiale

publicitare care să furnizeze informaţii privind oportunităţile de finanţare potenţialilor
beneficiari ai proiectelor, partenerilor economici si sociali, Agenţia Naţională pentru Egalitate de
Şanse, NGO-uri. Pe site-ul MMGA va exista o pagina web special destinată POS Mediu care va
cuprinde : POS Mediu, formulare de aplicaţie, criterii de selecţie ale proiectelor, informaţii cu
privire la proiectele în derulare, legislaţia naţională şi comunitară relevantă cu privire la
finanţarea proiectelor de mediu.
De asemenea, AM va informa publicul general cu privire la rolul Comunităţii Europene în

acordarea asistenţei financiare prin FEDR si FC. Rezultatele finale ale proiectelor vor fi făcute
publice. Logo-ul UE va fi aplicat pe toate materialele promoţionale, formularele de aplicaţie,
scrisorile de acordare a finanţării, panourile informative, în conformitate cu reglementările UE.
AM POS Mediu este responsabilă de elaborarea Planului de Comunicare şi Informare

(Communication Plan).
90
VI INDICATORII POS MEDIU
Indicatorii POS Mediu
Pentru monitorizarea performanţei implementării priorităţilor şi măsurilor din POS Mediu s-au
stabilit urmatorii indicatori:
Tabel 20 Indicatori POS Mediu

Descriere Tip de Indicator Valoare Tinta Sursa
indicatior de baza
Obiectiv Specific 1 Output Numar de localitati
Îmbunătăţirea prevăzute cu facilitate
0 250 MMGA
accesului la de apă noi/modernizate
utilităţile publice în sistem regional
Rezultat Populaţie care
beneficiaza de servicii
52% 70%
de apă îmbunătăţite, în
sistem regional
Output Numar de sisteme
integrate de
management al 0 20 MEWM
deşeurilor nou create la
nivel judetean
beneficiaza de proiecte
strategice de
0 10.000.000 MEWM
management al
deşeurilor, în sistem
regional
Impact Standarde de viata
îmbunătăţite ca urmare
a accesului la
*
infrastructure de baza în
domeniul apei şi
mediului
Obiectiv Output Numar de staţii de
Specific 2 epurare conforme cu
Îmbunătăţirea acquis-ul de mediu
calităţii mediului în 0 250
vederea conformarii
cu acquis-ul de
mediu
Rezultat Apă uzata epurata
corespunzator (din
35% 65%
volumul total de apă
uzata)
Output Numar de situri
reabilitate, afectate de 0 200
poluare istorica
Rezultat Numar de proiecte care
0 10
vizeaza reabilitarea
91
siturilor contaminate
Output Numar de sisteme de
încălzire centrala 0 8
reabilitate
Rezultat Numar de localitati în
care calitatea aerului
este îmbunătăţită ca 0 8
urmare a sistemelor de
încălzire reabilitate
Impact Calitatea mediului
îmbunătăţită ca urmare
a reducerii impactului
negativ asupra apei, *
solului şi aerului,
generate de zonele
critice
Obiectiv Specific 3 Output Numar de situri Natura
Intarirea protecţiei 2000 cu planuri de
naturii şi management în curs de
managementul implementare
durabil al
inundaţiilor
Rezultat Suprafaţa reţelei Natura 15% din
2000 refacuta prin totalul
măsuri de conservare a suprafetei
naturii în cadrul POS ariilor
Mediu protejate
Output Numar de proiecte
pentru protecţia
împotriva inundaţiilor
beneficiaza de măsuri
de protectie împotriva
inundaţiilor
Obiective orizontale
Descriere Indicator Valoare de Tinta Sursa

referinta
Dezvoltarea Media de viata INS
durabila
Egalitatea de Numar de angajati în INS
sanse sectorul de mediu
barbati / femei
* Acest indicator poate fi cuantificat în 2-3 ani de la finalizarea implementarii POS Mediu.
92

POS Mediu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POS Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

I Analiza situaţiei actuale

III. Planul financiar al POS Mediu

IV Cadrul institutional pentru POS Mediu

VI Indicatorii POS Mediu

Obiectivul principal al POS Mediu consta în reducerea decalajului privind infrastructura de

Obiectivele specifice POS Mediu sunt:

Aceste obiective ale POS Mediu se transpun în 4 priorităţi strategice:

PND reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltarea ţării.

POS va contribui la realizarea acestor obiective prin:

Elaborarea POS Mediu a avut în vedere respectarea prevederilor Regulamentului Consiliului

I.1 Aspecte generale privind protecţia mediului în România

Situata în zona Europei de interferenta a ecosistemelor complexe carpato-danubian şi danubiano-

Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componenta esentiala a bogatiei României.

1.1.1 Gospodărirea apelor şi protecţia împotriva inundaţiilor

Tabel nr 1 Staţii de epurare existente

Tabel nr 2 Număr total de aglomerări umane

Tabel nr.3 Distributia aglomerarilor umane pe regiuni

Distributia sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare pe regiuni este prezentată în Tabelul 4.

Tabel nr 4 Distributia încărcării pe sisteme de colectare şi staţii de epurare existente

Ţinand cont de aspectele privind protecţia mediului şi de asezarea sa geografica în bazinul

Repartizarea neuniforma a resurselor de apă pe teritoriul ţării, gradul insuficient de regularizare a

Reţeaua de canalizare. La sfarsitul anului 2004, numarul localitatilor cu instalatii de canalizare

Tabel nr. 5 Evolutia reţelei de canalizare

Calitatea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare. Calitatea chimica a apei distribuite

În România exista 1398 de staţii de tratare a apelor din care :

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului

O prima evaluare a costurilor pentru implementarea 91/676/EEC privind protecţia apelor

Inundatiile. În România se poate vorbi de o frecventa anuala a inundaţiilor, în special primavara

Sursa: Administratia Naţională „Apele Romane”

Generarea deşeurilor municipale

Cantitatea de deşeuri municipale generate variaza de la an la an, inregistrandu-se în ultimii 6 ani

Tabelul 8. Deşeuri municipale generate în anul 2003

Tipuri de deşeuri Deşeuri Deşeuri Deşeuri

Tabelul 9 Compozitia medie a deşeurilor menajere

Componente Proportia (%)

Figura 3 Evolutia generarii deşeurilor municipale pe tip de mediu

• mediu urban dens = localitati urbane cu mai mult de 50000 locuitori

Gestionarea deşeurilor municipale

Gestionarea deşeurilor menajere

Depozitarea reprezintă principala forma de eliminare a deşeurilor municipale. Depozitele

Din cele 16 depozite de deşeuri, 11 au fost construite inainte de introducerea în legislaţia

Costurile de investiţii necesare pentru asigurarea conformarii depozitelor municipale existente

Pe baza prognozei de generare şi gestionare a deşeurilor nepericuloase prevazuta în Planul

Gestionarea namolului de la epurarea apelor uzate orasenesti

Gestionarea deşeurilor din constructii şi demolari

Deşeurile de producţie sunt reprezentate de deşeurile industriale şi agricole, inclusiv cele

Deşeuri din activităţimedicale

În prezent aceste deşeuri sunt eliminate dupa cum urmeaza:

1.1.3 Calitatea aerului

Sursa:Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei

Schimbarile climatice şi emisiile de gaze cu efect de sera

Tabel 10 Evolutia emisiilor individuale ale gazelor cu efect de sera

Tabel 11 Angajamentele României rezultate din Protocolul Goteborg

Emisiile de metale grele şi POPs

Tabel 12 - Emisii de metale grele şi POPs în perioada 1999-2004

Poluări cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile

În conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare în domeniu, teritoriul României a fost

Figura 5 Harta cu impartirea pe aglomerări

Resursele naturale neregenerabile au fost şi sunt încă exploatate şi prelucrate cu tehnologii

O eficienţă energetică sporită poate contribui la susţinerea creşterii economice, la creşterea

Implementarea Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosfera a anumitor

Măsurile pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse includ implementarea BREF-BAT

Emisiile în aer ale poluanţilor proveniţi de la IMA - electrocentrale şi termocentrale cu o