ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

FACULTATEA DE MECANICĂ
URL: www.mec.tuiasi.ro * E-mail: decanat@mail.tuiasi.ro
Tel./fax. +40 232 232337 * B-dul Dimitrie Mangeron, nr.61, 700050,
Iaşi

PROIECT DE DIPLOMĂ

Student: Rusu Sergiu-Petru

Îndrumători:
Șef Lucrări. dr. ing. Marius Vasile Atanasiu

Șef Lucrări. dr. ing. Prodan Mihai Marius

IAȘI
- 2019 -
Vitrină frigorifică

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

FACULTATEA DE MECANICĂ
URL: www.mec.tuiasi.ro * E-mail: decanat@mail.tuiasi.ro
Tel./fax. +40 232 232337 * B-dul Dimitrie Mangeron, nr.61, 700050,
Iaşi

Instalație de Conservare și
Expunere a Gheții
Student: Rusu Sergiu-Petru

Îndrumători:
Șef lucrări dr. ing. Marius Vasile Atanasiu

Șef Lucrări. dr. ing. Prodan Mihai Marius

IAȘI

-2019-
1
Vitrină frigorifică

Rezumat

Lucrarea de licență urmărește proiectarea unei vitrine frigorifice și alegerea

componentelor necesare funcționarii acesteia cât și calculul necesarului de frig.
În primul capitolul este prezentată o cercetare bibliografică a principalelor tipuri
constructive de vitrine frigorifice existente pe piață.
În capitolul doi este prezentată o analiză experimentală privind performanțele unei
vitrine frigorifice care funcționează cu și fără uși vitrate.
În capitolul trei a fost efectuat calculul necesarului de frig. Au fost calculate
pierderile prin suprafețele vitrate cât și prin suprafețele opace.
În capitolul patru după ce am calculat puterea frigorifică necesară sa implementat
calculul termic al instalației frigorifice cu comprimare mecanică de vapori pentru agenții de
lucru R12 și R134a și s-a calculat ciclul real realizat cu ajutorul programului Cool Pack
pentru R134a.
În capitolul cinci sa ales compresorul instalației și s-a realizat calculul acestuia
pentru cei doi agenți de lucru.
În ultimul capitol s-au ales schimbătoarele de căldură ale instalației și s-au întocmit
fisele tehnice pentru condensator, vaporizator, ventil de laminare(tub capilar),filtru, vizor și
robineți.

2
Vitrină frigorifică

Cuprins

Denumire capitol Pagina

Tema proiectului......................................................................................... 5

Capitolul 1. Tipuri de vitrine frigorifice........................................ 6

Capitolul 2. Analiza experimentală a transferului de căldură și

a fluxului de aer într-o vitrină frigorifică..................................... 9

2.1 Introducere.......................................................................................... 9
2.2. Materiale și metode............................................................................. 10
2.2.1 Descrierea vitrinei frigorifice....................................................... 10
2.2.2. Determinarea transmisiei termice a pereților vitrinei.................... 12
2.2.3. Beneficiile instalării ușilor..................................................... 13
2.2.4. Vitrina frigorifică închisă în condiții de încărcare...................... 14
2.3. Concluzie........................................................................................ 15
Capitolul 3. Calcularea puterii frigorifice necesare.................... 16

3.1.Calculul puterii frigorifice necesare pentru vitrină.............................. 18

Capitolul 4. Calculul termic al instalației frigorifice cu
comprimare mecanică de vapori................................................... 20

4.1 Descrierea instalației frigorifice proiectate........................................... 20

4.2. Ciclul teoretic al instalațiilor frigorifice fără subrăcire........................ 21
4.3. Calculul teoretic al instalației cu R12.................................................. 22
4.4. Calculul termic al instalației cu 134a................................................... 28
4.5.Ciclul real realizat cu ajutorul programului Cool Pack pentru 34
R134a..............................................................................................................
Capitolul 5. Alegerea compresorului........................................... 36

5.1Calculul termic al compresorului............................................................ 36

5.1.1.Calculul compresorului cu R12..................................................... 36
5.1.2.Calculul compresorului cu R134a................................................. 39
3
Vitrină frigorifică
5.1.3.Fișa tehnică a compresorului......................................................... 41

Capitolul 6 Alegerea schimbătoarelor de căldură......................

42
6.1 Condensatorul......................................................................................... 42
6.1.1.Alegerea condensatorului.............................................................. 43
6.1.2.Fișa tehnică a condensatorului...................................................... 43
6.2.Vaporizatorul............................................................................................... 44
6.2.1.Fișa tehnică teoretică a vaporizatorului......................................... 45
6.3. Ventilul de laminare.............................................................................. 46
6.3.1. Alegerea ventilului de laminare.................................................... 48
6.3.2. Fișa tehnică teoretică a ventilului de laminare............................. 48
6.4 Filtrul...................................................................................................... 48
6.4.1. Alegerea filtrului.......................................................................... 49
6.4.2. Fișa tehnică teoretică a filtrului.................................................... 49
6.5. Vizorul................................................................................................... 49
6.5.1. Alegerea vizorului........................................................................ 50
6.5.2. Fișa tehnică teoretică a vizorului.................................................. 50
6.6. Robinet de pe conducta de lichid.......................................................... 50
6.6.1. Alegerea robinetului de pe conducta de lichid ............................ 50
6.6.2. Fișa tehnică teoretică a robinetului de pe conducta de
lichid.................................................................................................................... 51
6.7 Robinet de pe conducta de descărcare................................................... 51
6.7.1. Alegerea robinetului de pe conducta de descărcare ................... 51
6.7.2. Fișa tehnică teoretică a robinetului de pe conducta de
descărcare........................................................................................................... 51
Concluzii...................................................................................................... 52

Bibliografie.................................................................................................. 53
Anexe........................................................................................................... 54

4
Vitrină frigorifică

Tema proiectului

Să se proiecteze o vitrină frigorifică de formă paralelipipedică ca în figura 1.1 pornind de

la următoarele date inițiale:

-Lungimea= 80 [cm];
-Lățimea= 70 [cm];
-Înălțimea= 60 [cm];
- Agenți frigorifici (refrigeranți) : R12, R134a;
-Temperatura agentului din condensator: T c= 37°C;
-Temperatura agentului din vaporizator: T 0=-10°C;

Figura 1.1. Vitrină frigorifică

5
Vitrină frigorifică

Capitolul 1
Tipuri de vitrine frigorifice.
Vitrinele frigorifice orizontale pentru refrigerare sunt destinate depozitării
produselor din carne, produselor lactate, de cofetărie și patiserie:

Fig.1.1. Vitrine frigorifice orizontale;

Vitrina pentru cofetărie este folosită pentru păstrarea și expunerea produselor de

cofetărie și patiserie. Este nevoie de o vitrină frigorifică cu un spațiu mare de prezentare,
rafturi adaptate și dezghețare automată.

Fig.1.2 Vitrină pentru cofetărie;

6
Vitrină frigorifică
Vitrină și insule de congelare folosite pentru păstrarea în cele mai bune condiții a
produselor alimentare congelate, se recomandă utilizarea vitrinelor și insulelor de congelare,
în special pentru magazinele mari și supermarketuri:

Fig.1.3. Vitrină și insule de congelare;

Vitrinele pentru înghețată sunt folosite pentru cofetării, galanterii, restaurante, pub-uri
etc., care doresc să comercializeze înghețată:

Fig.1.4. Vitrine pentru înghețată

Vitrinele frigorifice pentru salate sunt potrivite pentru expunerea salatelor în restaurante,
spații comerciale cu regim alimentar, cu servicii de autoservire și supermarket-uri.

7
Vitrină frigorifică

Fig.1.5.Vitrinele frigorifice pentru salate

8
Vitrină frigorifică

Capitolul 2
Analiza experimentală a transferului de căldură și a fluxului de aer într-o
vitrină frigorifică.
2.1 Introducere
O vitrină frigorifică în condiții de refrigerare este utilizată în mod obișnuit pentru a
afișa produse alimentare în magazine de vânzare cu amănuntul. Aceasta este ultima etapă de
depozitare înainte ca produsele sa fie achiziționate de către consumatori. Controlul
temperaturii produsului joacă un rol vital în menținerea calității produselor alimentare.
Diferite studii au arătat că produsele alimentare în această etapă sunt supuse abuzului de
temperatură, în ciuda legislației și reglementărilor impuse pe scară largă. O investigație
efectuată în Franța a arătat că aproximativ 30% din produsele monitorizate au fost depozitate
la temperaturi peste valorile recomandate ale acestora . Chiar dacă situația tinde să se
îmbunătățească, iar produsele au fost menținute în condiții mai bune de temperatură în ultimul
deceniu control temperaturii rămâne problematică.
Vitrinele frigorifice deschise sunt cele mai comune echipamente de refrigerare și
acestea se găsesc în mai multe magazine de vânzare cu amănuntul, deoarece acestea permit
clienților să aibă acces liber la produsele alimentare. În ceea ce privește acest design deschis,
produsele alimentare depozitate în interiorul vitrinelor sunt izolate de mediul ambiant extern
numai de către una sau mai multe perdele de aer rece. Deși perdeaua de aer este bine
concepută, infiltrarea aerului cald și umed este inevitabilă. Acesta este cel mai mare
dezavantaj al acestui tip de vitrină frigorifică, deoarece determină un consum foarte mare de
energie:
-infiltrarea aerului contribuie la aproximativ 66-77% din câștigul de căldură și rezultă în
eterogenitatea temperaturii în interiorul dulapurilor;
-s-au observat diferențe de temperatură mai mare de 5°C, pe rafturile dulapului.
-sa indicat că temperaturile maxime în dulapuri au fost în general în zonele din față, care este
cea mai expusă zonă la temperatura ambiantă în timp ce temperaturile minime au fost
localizate în partea din spate.
Specialiștii au raportat că pentru 135 vitrinele cercetate, 97% din pachetele la
temperatura maximă a fost în partea din față a dulapurilor (60% dintre ele au fost pe rafturi
inferioare), iar 98% din pachetele la temperatura minimă au fost la partea din spate.
9
Vitrină frigorifică
Instalarea ușilor pe vitrinele frigorifice deschise a devenit o alternativă și sa dovedit a
oferi mai multe avantaje, inclusiv realizarea de economii de energie, fluctuații de temperatură
redusă și îmbunătățirea calității produselor alimentare. Aceste rezultate încurajează mulți
comercianți cu amănuntul să înlocuiască vitrinele frigorifice deschise convenționale cu vitrine
frigorifice închise prevăzute cu uși. În special în Franța, în conformitate cu o convenție
voluntară semnat între principalele grupuri retail si guvern , este de așteptat ca noile vitrine
frigorifice închise sa ocupe pana la 75% din toate magazinele de vânzare cu amănuntul până
în 2020. Această tranziție generează o tendință de cercetare nouă. Consumul de energie al
sistemului de refrigerare de vitrine închise a fost studiată pe larg, dar câteva studii sa
concentrat asupra performanței temperaturii (fluxul de aer și distribuția de temperatură
corespunzătoare), care influențează calitatea produselor.

2.2. Materiale și metode

2.2.1 Descrierea vitrinei frigorifice

O vitrină frigorifică cu dimensiuni exterioare și interioare (lățime x lungime x

înălțime) de 650mm x 1310mm x 1980mm si 525mm x 1250mm x 1345mm, respectiv cum
este afișată in ( Fig.2.1.). Acesta este echipat cu două uși cu balamale (22mm geam-dublu
termopan din sticlă călită, fiecare geam cu o grosime de 4 mm, un strat de aer 14mm umplut
cu 90% gaz argon). Geamurile sunt acoperite cu un material de acoperire cu emisivitate
redusă pentru a evita transmiterea radiației. Există un decalaj de 8 mm între uși și pereții de
sticlă laterali pentru a facilita deschiderea ușilor. Există cinci rafturi din partea de sus (raft 1)
până la partea de jos (5 raft). Spațiul de deasupra raftului de la 1 la 4 (dimensiunea unui raft
350mm x 1250mm) este 225mm, iar cea de mai sus a raftului 5 (475mm x 1250mm) este
345mm. Aceste spatii între rafturi reprezintă volumul total de depozitare de aproximativ 0.60
m3 pentru acestă vitrină. Marginea din spate a rafturilor, este proiectată pentru a avea un
decalaj de 10 mm, ceea ce permite ca produsele să aibă un schimb mai rece cu aerul din
plăcuța spate perforată și pentru a reduce potențialul de congelare a produselor.

10
Vitrină frigorifică

Fig.2.1. Amplasarea vitrinei frigorifice în camera cu climat controlat: (a) vederea principală
(b) vedere laterală

Temperatura în interiorul vitrinei este păstrată de două fluxuri de aer rece. Primul dintre
ele este aerul care curge în jos dintr-o grilă de evacuare echipată cu un fagure în partea
superioară a vitrinei și acesta formează o perdea de aer. Al doilea flux de aer rece este aerul ce
intră din spate prin placa perforată către partea din față în care se amestecă cele două fluxuri
de aer. Aceste fluxuri de aer coboară la o grila de retur a aerului cu ajutorul a două
ventilatoare cu elice, iar acestea sunt conduse prin serpentina de răcire (un tub nervurat
evaporator) pentru a scădea temperatura, și apoi a reveni la vitrină. Vitrina frigorifică a fost
instalată într-o cameră de testare în care temperatura ambiantă a fost menținută la 19°C.
Temperatura camerei a fost omogenizată cu două ventilatoare. Pentru a evita influenta
fluxului de aer în cameră, partea din spate a vitrinei a fost așezată împotriva acestor
ventilatoare ( Fig.2.1.a). Luminile din camera de testare și din vitrină au fost aprinse și ușile
vitrinei au fost închise în timpul încercării. Pentru a determina beneficiul ușilor și performanța
temperaturii, un experiment a fost realizat cu o configurație deschisă a vitrinei (ușile au fost
complet eliminate). Rezultatele vitrinelor frigorifice închise și deschise au fost apoi
comparate. Experimente la temperaturi ambiante de 15°C și 24°C au fost efectuate și în
același mod ca și cea realizată la o temperatură de 19°C, în scopul de a studia influenta
temperaturii ambiante asupra temperaturii aerului în domeniul de depozitare a alimentelor în
11
Vitrină frigorifică
vitrinele frigorifice. Temperatura aerului și viteza aerului poate fi controlată în camera de
testare, dar nu este tehnic posibil de a controla umiditatea aerului. Măsurarea caracteristicilor
aerului (Ta și %RH) a fost realizat cu un higrometru (Testo 174H, precizie ± 3% RH) și
raportul de umiditate a aerului(kg vapori de apă / kg de aer uscat) a fost apoi calculată
folosind o diagramă psychrometrică. Sa constatat că valoarea raportului de umiditate a aerului
în camera de testare a fost în intervalul de 0.003-0.004 kg de vapori / kg de aer uscat de apă
pentru toate temperaturile camerei. O umiditate a aerului mai mare va accelera formarea de
gheață pe vaporizator pe de o parte, acest lucru ar putea afecta sarcina de refrigerare. Pe de
altă parte, o cantitate mare de gheată pe vaporizator ar putea reduce debitul de aer din cauza
unei creșteri de cădere de presiune și de asemenea ar putea cauza o temperatură mai mare a
aerului de alimentare datorită eficientei scăzute a schimbului de căldură. Deci, strict vorbind,
rezultatele obținute corespund magazinelor în condiții climatice relativ uscate. Cu toate
acestea, pentru un debit de aer dat și o temperatură a aerului dată după evaporator,
temperatura aerului și a produsului trebuie să fie aceeași pentru alte valori de umiditate a
aerului, având în vedere că nu sau observat nici o condensare în timpul experimentului.
Rezultatele experimentale raportate de Chen și Yuan (2005) a afirmat că variațiile umidității
aerului au doar un efect moderat asupra creșterii temperaturii în interiorul vitrinei(tip deschis
în studiul lor). Acești autori au observat că sarcina de refrigerare crește atunci când crește
raportul de umiditate.

2.2.2. Determinarea transmisiei termice a pereților vitrinei

Transmisia termică totală ( UA) a vitrinei frigorifice închise (o valoare scăzută indică o
capacitate ridicată de izolare) a fost evaluată prin măsurarea ratei de pierdere de căldură
inversă. Vitrina frigorifică, la care unitatea de refrigerare a fost oprită, a fost instalată într-o
cameră cu climat controlat, în care temperatura ambiantă (Text) a fost menținută la 5°C.
Temperatura internă în vitrinei (Tint) a fost menținută la aproximativ 30°C, prin ajustarea
surselor de alimentare a două încălzitoare electrice amplasate pe stânga și pe dreapta a părții
laterale ale carcasei. În plus, ventilatoarele mici au fost blocate la sfârșitul fiecărui încălzitor,
iar ventilatoarele de pe vitrină au fost pornite pentru a asigura o temperatură a aerului omogen
în interiorul acesteia. Diferența de temperatură (Tint ,Text) dintre interiorul și exteriorul vitrinei
(25°C) este de același ordin și magnitudine ca în condiții reale de funcționare într-un
supermarket. Temperaturile în diferite poziții în interiorul vitrinei au fost măsurate cu
12
Vitrină frigorifică
termocuple calibrate (tip T, precizie ± 0.2°C). Temperaturile au fost înregistrate în fiecare
minut până când temperaturile din vitrină au ajuns la o stare de echilibru (după 6 h), în timpul
căreia sursele de alimentare ale încălzitoarelor(Qh) ,ventilatoare mici(Qfh)și ventilatoarele
vitrinei(Qfc) au fost înregistrate folosind wattmetre digitale (Digiwatt, precizie ± 1% din
citire). Temperatura internă si externă a aerului și puterea totală au fost măsurate timp de 5 ore
și a fost calculată media acestora la starea de echilibru iar transmisia termică totala a vitrinei
s-a calculat cu relația următoare;
𝑄ℎ +𝑄𝑓ℎ +𝑄𝑓𝑐
𝑈𝐴 = ; [1.1]
𝑇𝑖𝑛𝑡 −𝑇𝑒𝑥𝑡

2.2.3. Beneficiile de instalare a ușilor

Ușile vitrinei frigorifice studiate au fost eliminate pentru a investiga influența

prezenței acestora asupra performanței temperaturii. Fig. 2.2. a și b arată temperatura medie a
aerului calculată din cele trei planuri și abaterile standard în vitrina frigorifică respectiv cu și
fără uși. Profilul temperaturii în aceste două cazuri, are aceeași tendință: cea mai mare
temperatura la partea din față, raftul de sus și cea mai scăzută temperatură la partea din spate,
raftul de jos . Fără uși, temperaturile medii ale aerului în zona de depozitare crește în toate
punctele cu minimum 0.4°C și o creștere maximă cu 3.1°C față de o vitrină cu uși.
Compararea temperaturii aerului la 4 cm de marginile raftului arată o
creștere mare: 8.2°C (de la 5.7°C la 13.9°C) la partea superioară și 9.5°C (de la 2.4°C la
11.9°C) la jumătatea înălțimii. Acest lucru poate fi explicat prin amestecarea aerului rece din
DAG cu aerul cald și de-a lungul perdelei de aer turbulent. Temperatura mai ridicată la LAR
(6.1°C fără uși în loc de 1. °C, cu uși) duce la sarcini termice mai mari pe evaporator: TDAG-
TLAG a crescut de la 1.3 ° C (cu uși) la 5.9 ° C (fără uși). Pornit / oprit ciclul de lucru al
compresorului pentru vitrina frigorifică deschisă a durat aproximativ 350 s: 170-s pornit și
180-s oprit. Fracțiunea de timp în care compresorul este pornit a crescut de la 24%, cu uși la
49% fără ele. Pentru aceleași condiții de funcționare, aceeași vitrină frigorifică, performanța
temperaturii vitrinei închise este mai bună în comparație cu cea deschisă datorită mediei mai
mici a temperaturii aerului și mai puțin a eterogenității temperaturii în zona de depozitare.
Diferendele medii de temperatură între pozițiile față și spate au fost mai mici de 1°C, în cazul
cu uși și cu 2-3°C în jurul acesteia în cazul fără uși.

13
Vitrină frigorifică

Fig.2.2. Temperatura aerului si a produselor în vitrina frigorifică în cazul (a) cu uși și (b) fără
uși pentru o încăpere cu temperatura de 19 °C

2.2.4. Vitrină frigorifică închisă în condiții de încărcare

Rezultatele obținute ale profilelor de temperatură din vitrina frigorifică închisă sub
stare neîncărcată permite o imagine de ansamblu asupra mecanismului termic care apare în
echipament. Pentru a investiga în continuare performanțele temperaturii acestei vitrine în
condiții reale de utilizare, pachetele de produse de testare au fost plasate în vitrină cu un
volum ocupat de circa 60% din volumul total de depozitare. Așa cum era de așteptat,
profilurile de temperatură a vitrinei frigorifice închise în condiții încărcate și descărcate au
fost consistente. Produsele plasate în partea din față a raftului de sus a avut cea mai mare
14
Vitrină frigorifică
temperatură în timp ce produsele plasate pe spatele raftul de jos au avut cea mai mică
temperatură. Apariția temperaturii ridicate pe raftul de sus se poate explica prin
interdependențele între diferiți factori de influență. Produsele aflate în această poziție au fost
în principal obiectul schimburilor de căldură și a pierderilor de căldură.

2.3. Concluzie
Distribuția temperaturii aerului mediu în funcție de timp și amplitudinea sa de fluctuație
au fost analizate în mai multe poziții. În zona de depozitare a alimentelor în condiții
descărcate, niciodată temperatura aerului ne trece peste valoarea de 2°C, iar amplitudinea
fluctuației este tolerabilă (abaterea standard de aproximativ 1°C). La partea din spate raftul de
jos, la o temperatură sub 0°C (temperatura medie de aproximativ -0.4°C) ar putea duce la
probleme de înghețare. Tendințele observate pot fi explicate calitativ prin pierderile de căldură
și inerția termică a elementelor vitrinei frigorifice.
Un alt studiu privind vitrina frigorifică închisă încărcată cu produse test a fost investigată
experimental. Profilele de temperatură au fost găsite în condiții încărcate și descărcate.
Pe partea din față a raftului de sus, produsele sunt expuse la temperatura cea mai ridicată, în
timp ce partea din spate a raftul de jos sunt expuse la cea mai joasă temperatură. Prin
compararea vitrinei frigorifice fără uși cu cea cu uși se confirmă faptul că vitrina frigorifică
închisă poate obține o performanță mai bună a temperaturii.
Volumul ocupat în domeniul de stocare al vitrinei nu are niciun impact asupra debitului
de aer de la PBP(placa din spate perforată), atunci când un mic decalaj este creat între
produsele din spate și PBP. Distribuția aerului între DAG(grila de evacuare aer) și placa
perforată este împărțită în două rate egale ale fluxului de aer.

15
Vitrină frigorifică
Capitolul 3
Calculul necesarului de frig.

Suprafețele vitrinei paralelipipedice sunt notate în felul următor:

Fig.3.1.Vitrina frigorifică

S1 este suprafața din stânga a vitrinei construită dintr-un geam dublu strat tip termopan
cu coeficient de transmitere a căldurii Ugeam= 1.1 W/m2K.

Fig.3.2.Suprafață vitrată
laterală stânga

S2 este suprafața frontală a vitrinei construită dintr-un geam dublu-strat tip termopan cu
coeficient de transmitere a căldurii Ugeam= 1.1 W/m2 K.

16
Vitrină frigorifică

Fig.3.3.Suprafață vitrată frontală

S3 este suprafața din dreapta a vitrinei construită dintr-un geam dublustrat tip termopan cu
coeficient de transmitere a căldurii Ugeam= 1.1 W/m2 K.

Fig.3.4.Suprafață vitrată laterală dreapta

S4 este suprafața posterioară a vitrinei construită dintr-un geam dublu strat tip termopan
cu coeficient de transmitere a căldurii Ugeam= 1.1 W/m2K.

Fig.3.5.Suprafață vitrată posterioară

S5 este suprafața inferioară a vitrinei construită din pal nelaminat de 19 mm pe care se

lipește izolație de tip polistiren extrudat cu grosime de 20 mm rezultând un coeficient de
transmitere termic U= 5.67 W/m2K.

17
Vitrină frigorifică

Fig.3.6.Suprafață vitrată inferioară

S6 este suprafața superioară a vitrinei construită dintr-un geam dublu-strat tip termopan
cu coeficient de transmitere a căldurii Ugeam= 1.1 W/m2K.

Fig.3.7.Suprafață vitrată superioară

3.1.Calculul puterii frigorifice necesare pentru vitrină :

Date inițiale:
-Temperatura exterioară adoptată:
Text= 30°C; [3.1]
-Temperatura interioară dorită:
Tint =-5°C [3.2]
-Grosimea lemnului:
xlemn=0.019 [m]; [3.3]
-Conductivitatea termică a lemnului:
klemn=0.17 [W/m·K]; [3.4]
-Grosimea izolației:
xizolație=0.02 [m]; [3.5]
-Conductivitatea termică a izolației:
kizolație=0.04 [W/m·K]; [3.6]

18
Vitrină frigorifică

- Coeficientul de transmitere a căldurii prin convecție la interior:

αinterior=5 [W/m2•K]; [3.7]

- Coeficientul de transmitere a căldurii prin convecție la exterior:

αexterior=15[W/m2•k] [3.8]

-Aria sticlei:

Asticlei=2.52[m2] [3.9]

-Rezistența termică a geamului vitrinei:

Usticlă=1.1 [W/m2•k]; [3.10]

-Cantitatea de căldură pierdută prin suprafața transparentă:

Qsticlă=Usticlă•Asticlă•(Text-Tint)=97.02 [W/m2•k]; [3.11]

-Aria izolației:

Ajos=0.56 [m2]; [3.12]

-Rezistența termică a suprafeței inferioare a vitrinei:

1
Ujos = 1 xlemn xizo 1
=5.6784 [3.13]
( )+( )+( )+( )
αint klemn kizo αext

-Cantitatea de căldură pierdută prin suprafața inferioară a vitrinei:

Qjos=Qjos•Ajos+spate•(Text-Tint)=111.29 [3.14]

-Puterea frigorifică totală:

Qtotal=Qsticlă+Qjos=208.31 [W]; [3.15]

19
Vitrină frigorifică

Capitolul 4
CALCULUL TERMIC AL INSTALAŢIEI FRIGORIFICE CU
COMPRIMARE MECANICĂ DE VAPORI.

4.1 Descrierea instalației frigorifice proiectate.

Pentru menținerea temperaturii în vitrina frigorifică se va proiecta o instalație

frigorifică cu puterea de 210 W.

Ciclul ideal al unei instalații frigorifice cu comprimare mecanică de vapori, este ciclul
Carnot inversat care se desfășoară în domeniul de vapori umezi. Utilizarea pe scară largă a
instalațiilor frigorifice cu comprimare mecanică de vapori se explică prin faptul că agenții de
lucru evoluează în interiorul curbei de saturație, permițând realizarea proceselor izotermice.

În figura 4.1.este prezentată o schemă de principiu a unei mașini frigorifice

funcționând după ciclul ideal.

Fig .4.1. Mașina frigorifică funcționând după ciclul ideal

Compresorul C, realizează comprimarea izentropică 1–2, cu consumul de lucru

mecanic specific l c . În condensatorul K, se realizează condensarea izobar – izotermă 2–3,

prin cedarea căldurii latente de condensare q k . Detentorul D, realizează destinderea

izentropică 3–4, furnizând lucrul mecanic specific l d . În vaporizatorul V, se realizează

efectul util al instalației și anume se preia puterea frigorifică specifică q 0 , prin vaporizare în
condiții izobar – izoterme.

20
Vitrină frigorifică

4.2. Ciclul teoretic al instalațiilor frigorifice fără subrăcire

Ciclul ideal nu poate fi realizat din următoarele motive:

 procesul de comprimare 1–2 trebuie deplasat în domeniul vaporilor supraîncălziți

pentru a evita condensarea vaporilor în cilindrul compresorului și pericolul loviturii hidraulice
precum și în scopul îmbunătățirii umplerii cu vapori a cilindrului; din punct de vedere
funcțional aceasta presupune vaporizarea completă a agentului în vaporizator și alimentarea
compresorului cu vapori saturați uscați.

 procesul de destindere 3–4 trebuie înlocuit printr-un proces de laminare întrucât lucrul
mecanic care s-ar putea obține în detentor are valori reduse; din punct de vedere constructiv
aceasta presupune înlocuirea detentorului cu un ventil de laminare, ceea ce conduce la o
simplificare a schemei instalației.

K pc
Tcr
2 Vapori
|l|
3 2' supraîncălziţi
Tc=T2

Lichid
po=p1
T0=T1
4 1

X=0 X=1
qo
s
s3 s4 s1

Fig .4.2. Ciclul teoretic al instalațiilor frigorifice fără subrăcire în diagrama T–s

21
Vitrină frigorifică
ln p

3 2' 2
pc

5 4 1
po

Fig .4.3. Ciclul teoretic al instalațiilor frigorifice fără subrăcire în diagrama lnp–i

4.3. Calculul teoretic al instalației cu R12

1.Putera frigorifică:

Q0=0.210 [W]; [4.1]

2.Temperatura de vaporizare:
T0=-10°C; [4.2]
3.Temperatura de condensare:
Tc=37°C; [4.3]
4. Puterea frigorifică masică:
q0=i1-i4=111,64 [kJ/kg]; [4.4]
5. Puterea frigorifică volumică:
q0v=q0/v1=1456,3005 [kJ/m3]; [4.5]
6. Sarcina termică masică a agentului la condensator:
qc=i2-i3=136,458 [kJ/kg]; [4.6]
7. Lucrul mecanic tehnic masic consumat de compresor:
lc=i2-i1=24,818 [kJ/kg]; [4.7]
8. Bilanțul termic al instalației:
q0+lc=qc=136,458 [kJ/kg]; [4.8]

22
Vitrină frigorifică
9. Debitul masic de agent frigorific în circulație:
G=Q0/q0=0.001881 [kg/s]; [4.9]
10. Debitul volumic de vapori aspirați de compresor:
V1=Gv1=0.0001442 [m3/s]; [4.10]
11. Debitul volumic de vapori refulați de compresor:
V2=Gv2=3,862E-05 [m3/s]; [4.11]
12. Fluxul termic de condensare:
Qc=G*qc=0.2566838 [kJ/s]; [4.12]
13. Puterea consumată pentru comprimarea izentropică:
Pc=G*lc=0.0466838[kJ/s]; [4.13]
14. Eficiența frigorifică a ciclului teoretic:
E=q0/lc=4.498348; [4.14]
E=Q0/Pc=4.498348; [4.15]
15. Eficiența frigorifică a ciclului Carnot inversat de referință:
Ec=To/(Tc-To)=5.5957447; [4.16]
16. Gradul de reversibilitate:
µrev=Ef/Ec=0.8038873=80,39%; [4.17]
17. Pierderea de exergie datorată ireversibilității interne a laminării:
Пire= Tc*deltaSirl=Tc(S4'-S3)=4.7986223 [kJ/kg]; [4.18]
18. Ponderea pierderii determinate de laminarea în consumul de lucru mecanic:
Πirel b= Πirel/lc=0.1933525=19,34% [4.19]
19.Pierderea de exergie datorată ireversibilității externe a răcirii:
Πqr=qr-Tadeltasqr i2-i2'=Tc(S2-S2')=0.082 [kJ/kg]; [4.20]
20. Ponderea pierderii determinate de răcire în consumul de lucru mecanic:
Πqr b=Π qr/lc=0.0033041=0.33%; [4.21]
21. Lucrul mecanic minim al ciclului Carnot inversat de referință delimitat de Ta=Tc

si Tf=To ce realizează același efect frigorific q0 ca și ciclul analizat;

lmin=Ta(s1-s4)-(i1-i4) = q0/Ec=19,868378 [kJ/kg]; [4.22]

22. Randamentul exergetic:
µex = 1-sum Πie=0.8033434=80,34%; [4.23]
23
Vitrină frigorifică

lnT2/T1=0.1887457; [4.24]
lnp2/p1=1,4034894 ; [4.25]
Tab .4.1 Valorile punctelor de pe ciclu teoretic

24
Vitrină frigorifică

Fig.4.4. Ciclul teoretic reprezentat pe diagrama P-h pentru agentul R12

25
Vitrină frigorifică

Fig.4.5.Ciclul teoretic reprezentat pe diagrama T-s pentru agentul R12

26
Vitrină frigorifică

Tabelul 4.2- Tabelul de saturație pentru agentul R12

T p vl vg hl hg R sl sh
°C Bar dm /kg m3/kg
3
kJ/kg kJ/kg kJ/kg kJ/(kg K) kJ/(kg
K)
-10.00 2.191 0.7000 0.07666 190.82 347.14 156.32 0.9660 1.5600
-9.00 2.270 0.7015 0.07412 191.73 347.58 155.85 0.9694 1.5594
-8.00 2.352 0.7031 0.07170 192.64 348.02 155.37 0.9729 1.5588
-7.00 2.436 0.7046 0.06936 193.56 348.46 154.90 0.9763 1.5583
-6.00 2.521 0.7062 0.06712 194.48 348.89 154.42 0.9797 1.5577
-5.00 2.610 0.7078 0.06497 195.39 349.33 153.93 0.9831 1.5572
-4.00 2.700 0.7094 0.06290 196.31 349.76 153.45 0.9865 1.5566
-3.00 2.793 0.7110 0.06091 197.23 350.19 152.96 0.9899 1.5561
-2.00 2.888 0.7126 0.05900 198.15 350.63 152.47 0.9933 1.5556
-1.00 2.986 0.7142 0.05716 199.08 351.06 151.98 0.9966 1.5551
0.00 3.086 0.7159 0.05540 200.00 351.48 151.48 1.0000 1.5546
1.00 3.189 0.7175 0.05369 200.93 351.91 150.99 1.0034 1.5541
2.00 3.294 0.7192 0.05205 201.85 352.34 150.48 1.0067 1.5536
3.00 3.402 0.7209 0.05048 202.78 352.76 149.98 1.0100 1.5532
4.00 3.512 0.7226 0.04895 203.71 353.19 149.47 1.0134 1.5527
5.00 3.626 0.7244 0.04749 204.64 353.61 148.96 1.0167 1.5523
6.00 3.741 0.7261 0.04608 205.58 354.03 148.45 1.0200 1.5518
7.00 3.860 0.7279 0.04472 206.51 354.45 147.93 1.0233 1.5514
8.00 3.982 0.7296 0.04340 207.45 354.86 147.42 1.0266 1.5510
9.00 4.106 0.7314 0.04214 208.39 355.28 146.89 1.0299 1.5506
10.00 4.233 0.7333 0.04092 209.33 355.69 146.37 1.0332 1.5502
20.00 5.673 0.7524 0.03078 218.83 359.73 140.91 1.0658 1.5465
21.00 5.835 0.7545 0.02994 219.79 360.13 140.34 1.0691 1.5462
22.00 6.000 0.7565 0.02914 220.74 360.52 139.78 1.0723 1.5459
23.00 6.168 0.7586 0.02835 221.70 360.91 139.21 1.0755 1.5455
24.00 6.341 0.7607 0.02759 222.67 361.30 138.63 1.0787 1.5452
25.00 6.516 0.7628 0.02686 223.64 361.68 138.04 1.0819 1.5449
26.00 6.695 0.7650 0.02615 224.62 362.07 137.45 1.0851 1.5446
27.00 6.878 0.7672 0.02546 225.59 362.45 136.86 1.0883 1.5443
28.00 7.065 0.7694 0.02479 226.57 362.82 136.26 1.0915 1.5440
29.00 7.255 0.7716 0.02414 227.55 363.20 135.65 1.0947 1.5437
30.00 7.449 0.7738 0.02351 228.53 363.57 135.04 1.0979 1.5434
31.00 7.647 0.7761 0.02290 229.52 363.94 134.43 1.1011 1.5431
32.00 7.849 0.7784 0.02231 230.51 364.31 133.80 1.1043 1.5428
33.00 8.054 0.7808 0.02174 231.50 364.68 133.18 1.1075 1.5425
34.00 8.264 0.7831 0.02118 232.49 365.04 132.55 1.1107 1.5423
35.00 8.477 0.7855 0.02064 233.49 365.40 131.91 1.1139 1.5420
36.00 8.695 0.7880 0.02012 234.49 365.76 131.26 1.1171 1.5417
37.00 9.916 0.7904 0.01961 235.50 366.11 130.61 1.1203 1.5414

27
Vitrină frigorifică

4.4. Calculul termic al instalației cu R134a

1.Putera frigorifică:

Q0=0.210 [kW]; [4.26]

2.Temperatura de vaporizare:

T0=-10°C; [4.27]
3.Temperatura de condensare:

Tc=37°C; [4.27]
4. Puterea frigorifică masică:

q0=i1-i4=139.62 [kJ/kg]; [4.28]

5. Puterea frigorifică volumică:

q0v=q0/v1=1410.558 [kJ/m3]; [4.29]
6. Sarcina termică masică a agentului la condensator:
qc=i2-i3=171.484 [kJ/kg]; [4.30]
7. Lucrul mecanic tehnic masic consumat de compresor:
lc=i2-i1=31.864 [kJ/kg]; [4.31]
8. Bilanțul termic al instalației:
q0+lc=qc=171.484 [kJ/kg]; [4.32]
9. Debitul masic de agent frigorific în circulație:
G=Q0/q0=0.0015041 [kg/s]; [4.33]
10. Debitul volumic de vapori aspirați de compresor:
V1=Gv1=0.0001489 [m3/s]; [4.34]
11. Debitul volumic de vapori refulați de compresor:
V2=Gv2=3.379E-05 [m3/s]; [4.35]
12. Fluxul termic de condensare:
Qc=G*qc=0.2579261 [kJ/s]; [4.36]

28
Vitrină frigorifică
13. Puterea consumată pentru comprimarea izentropică:
Pc=G*lc=0.0479261 [kJ/s]; [4.37]
14. Eficiența a ciclului teoretic:
E=q0/lc=4.3817474; [4.38]
E=Q0/Pc=4.3817474; [4.39]
15. Eficiența frigorifică a ciclului Carnot inversat de referință:
Ec=To/(Tc-To)=5.5957447; [4.40]
16. Gradul de reversibilitate:
µrev=Ef/Ec=0.7830=78.30%; [4.41]
17. Pierderea de exergie datorata ireversibilității interne a laminării:
Пire=Tc*deltaSirl=Tc(S4'-S3)=6.8608283[kJ/kg]; [4.42]
18. Ponderea determinat de laminarea în consumul de lucru mecanic:
Πirel b= Πirel/lc=0.2153=21.53% [4.43]
19.Pierderea de exergie datorată ireversibilității externe a răcirii:
Πqr=qr-Tadeltasqri2-i2'=Tc(S2-S2')=0.051[kJ/kg]; [4.44]
20. Ponderea pierderii determinate de răcire în consumul de lucru mecanic:
Πqr b=Π qr/lc=0.0016006=0.16%; [4.45]
21. Lucrul mecanic minim al ciclului Carnot inversat de referință delimitat
de Ta=Tc si Tf=To ce realizează același efect frigorific q0 ca și ciclul analizat:

lmin=Ta(s1-s4)-(i1-i4)=q0/Ec=24.856172[kJ/kg]; [4.46]
22. Randamentul exergetic:
µex = 1-sum Πie=0.78308=78.31%; [4.47]
lnT2/T1=0.1821536 [4.48]
lnp2/p1=1.1340523 [4.49]
23. Exponentul adiabatic:
k=1.1340523 [4.50]

29
Vitrină frigorifică
Tabelul 4.3-Valorile punctelor de pe ciclu teoretic

30
Vitrină frigorifică

Fig4.6. Ciclul teoretic reprezentat pe diagrama P-h pentru agentul R134a

31
Vitrină frigorifică

Fig4.7. Ciclul teoretic reprezentat pe diagrama T-s pentru agentul R134a

32
Vitrină frigorifică
Tabelul 4.4- Tabelul de saturație pentru agentul R134a

T p vl vg hl hg R sl sg
°C Bar dm /kg m3/kg
3
kJ/kg kJ/kg kJ/kg kJ/(kg K) kJ/(kg K)

-10.00 2.007 0.7533 0.09898 186.93 391.32 204.39 0.9515 1.7282

-9.00 2.088 0.7551 0.09534 188.22 391.92 203.69 0.9564 1.7275
-8.00 2.170 0.7569 0.09186 189.52 392.51 202.99 0.9613 1.7269
-7.00 2.256 0.7588 0.08853 190.82 393.10 202.29 0.9661 1.7262
-6.00 2.344 0.7606 0.08535 192.12 393.70 201.58 0.9710 1.7255
-5.00 2.434 0.7625 0.08230 193.42 394.28 200.86 0.9758 1.7249
-4.00 2.527 0.7644 0.07938 194.73 394.87 200.14 0.9807 1.7243
-3.00 2.623 0.7663 0.07659 196.04 395.46 199.42 0.9855 1.7237
-2.00 2.722 0.7682 0.07391 197.36 396.04 198.68 0.9903 1.7231
-1.00 2.824 0.7701 0.07135 198.68 396.62 197.95 0.9952 1.7225
0.00 2.928 0.7721 0.06889 200.00 397.20 197.20 1.0000 1.7220
1.00 3.036 0.7740 0.06653 201.33 397.78 196.45 1.0048 1.7214
2.00 3.146 0.7760 0.06427 202.66 398.36 195.70 1.0096 1.7209
3.00 3.260 0.7781 0.06210 203.99 398.93 194.94 1.0144 1.7204
4.00 3.376 0.7801 0.06001 205.33 399.50 194.17 1.0192 1.7199
5.00 3.496 0.7821 0.05801 206.67 400.07 193.40 1.0240 1.7194
6.00 3.619 0.7842 0.05609 208.02 400.64 192.62 1.0288 1.7189
7.00 3.746 0.7863 0.05425 209.37 401.21 191.84 1.0336 1.7184
8.00 3.876 0.7884 0.05248 210.72 401.77 191.05 1.0384 1.7179
9.00 4.009 0.7906 0.05077 212.08 402.33 190.25 1.0432 1.7175
15.00 4.883 0.8039 0.04183 220.30 405.64 185.34 1.0718 1.7150
16.00 5.042 0.8062 0.04052 221.68 406.18 184.50 1.0765 1.7146
17.00 5.204 0.8085 0.03927 223.07 406.72 183.66 1.0813 1.7142
18.00 5.371 0.8109 0.03806 224.44 407.26 182.82 1.0859 1.7139
19.00 5.541 0.8133 0.03690 225.84 407.80 181.96 1.0907 1.7135
20.00 5.716 0.8157 0.03577 227.23 408.33 181.09 1.0954 1.7132
21.00 5.895 0.8182 0.03469 228.64 408.86 180.22 1.1001 1.7128
22.00 6.078 0.8206 0.03365 230.05 409.38 179.34 1.1049 1.7125
23.00 6.265 0.8231 0.03264 231.46 409.91 178.45 1.1096 1.7122
24.00 6.457 0.8257 0.03166 232.87 410.42 177.55 1.1143 1.7118
25.00 6.653 0.8283 0.03072 234.29 410.94 176.65 1.1190 1.7115
26.00 6.853 0.8309 0.02982 235.72 411.45 175.73 1.1237 1.7112
27.00 7.058 0.8335 0.02894 237.15 411.96 174.81 1.1285 1.7109
28.00 7.267 0.8362 0.02809 238.58 412.47 173.89 1.1332 1.7106
29.00 7.482 0.8389 0.02727 240.02 412.97 172.95 1.1379 1.7103
30.00 7.701 0.8416 0.02648 241.46 413.47 172.00 1.1426 1.7100
31.00 7.924 0.8444 0.02572 242.91 413.96 171.05 1.1473 1.7097
32.00 8.153 0.8473 0.02498 244.36 414.45 170.09 1.1520 1.7094
33.00 8.386 0.8501 0.02426 245.82 414.94 169.12 1.1567 1.7091
34.00 8.625 0.8530 0.02357 247.28 415.42 168.14 1.1614 1.7088
35.00 8.868 0.8560 0.02290 248.75 415.90 167.15 1.1661 1.7085
36.00 9.117 0.8590 0.02225 250.22 416.37 166.15 1.1708 1.7082
37.00 9.371 0.8620 0.02162 251.70 416.84 165.14 1.1755 1.7079
33
Vitrină frigorifică

4.5.Ciclul real realizat cu ajutorul programului Cool Pack pentru R134a

Date inițiale:

- Agentul frigorific (refrigerant) : R134a;

-Puterea frigorifică:400W

-Temperatura agentului din condensator: T c= 37°C;

-Temperatura agentului din vaporizator: T 0=-10°C;

-Subrăcirea:5 K;

-Supraîncălzirea:5 K;

-Eficiența izentropică:0.65

Fig4.8.Diagrama p-h pentru ciclul real

34
Vitrină frigorifică

Fig.4.9. Specificațiile ciclului real pentru agentul R134a

Fig. 4.10 Punctele caracteristice ale ciclului real pentru R134a

35
Vitrină frigorifică

Capitolul 5

Alegerea compresorului.

5.1Calculul termic al compresorului

Se efectuează calculul termic al dimensiunilor fundamentale ale compresorului cu

piston necesar pentru camera frigorifică cu putere frigorifică de 0.40 kW. Se va analiza
comparativ utilizarea ca agent frigorific freonul R12 și R134a.

5.1.1.Calculul compresorului cu R12

P 3’ 2’
P’

P2= PC

n
P1 = P0

P1’

4’ 1’

V0 VS

Fig. 5.1. Ciclul de funcționare al compresorului.

36
Vitrină frigorifică

 p1 = 2.191[bar] = 0,2191 [Mpa]; [5.1]

 p2 = 8.916 [bar] = 0.8916 [Mpa]; [5.2]

 puterea frigorifică specifică agentului:

q0 = i1 – i4=111.64 [kJ/kg]; [5.3]

 debitul masic de agent frigorific:

• 𝑄0
𝑚= = 0.001881[kg/s]; [5.4]
𝑞0

 debitul volumic real aspirat de compresor:

V1=Gv1 =0.0001442[m3/s]; [5.5]

 pierderi de presiune prin laminare în supapele compresorului (se apreciază după date
experimentale):
Δpa – pierderi de presiune în supapele de aspiraţie;

Δpa=0.07·p1÷ 0.1· p1=0.7[bar]; [5.6]

 Δpr – pierderi de presiune în supapele de refulare ;

Δpr=0.1·p2÷ 0.15· p2=0.66666 [bar]; [5.7]
 raportul de comprimare teoretic:
p2
H= = 4.06937 [5.8]
p1

 presiunea la începutul destinderii vaporilor din spaţiul mort:

p'2=p2+ Δpr =9.58266[bar]; [5.9]

 coeficientul de debit datorat existenței spațiului mort:

1
𝑝′ 2 𝑛′
λ1=1-ε0·[( ) − 1]=0.88701; [5.10]
𝑝1

n’- coeficientul politropic al destinderii; n '  1.1;

37
Vitrină frigorifică
ε0 –spaţiul mort relativ; 0  4% ;

 coeficientul de debit datorat încălzirii la aspiraţie:

𝜆2 = 0,9 ÷ 0.95 = 0,94; [5.11]
 coeficientul de debit datorat pierderilor de presiune prin laminare în supapele de
aspiraţie :
𝛥𝑝𝑎
𝜆3 = 1 − = 0,68; [5.12]
𝑝1

 coeficientul de debit datorat pierderilor prin neetanșeități:

4  0,95  0,98  0,97 ; [5.13]

 coeficientul total de debit:

λ= λ1· λ2· λ3· λ4=0.54996; [5.14]
 debitul teoretic total necesar de a fi descris de pistoanele tuturor cilindrilor pentru
freoni:
V1
Vt= =0.0002622 [m3/s]; [5.15]
λ

 lucrul mecanic specific izentropic:

|lcs|=i2-i1=24.818 [kJ/kg]; [5.16]
 puterea teoretică consumată de compresor:
•
Pad=𝑚·lcs=0.04668 [kW]; [5.17]
 eficienta frigorifică adiabată:
𝑄0 𝑞0
εad= = =4.498; [5.18]
𝑃𝑎𝑑 𝑙𝑐𝑠

38
Vitrină frigorifică

5.1.2.Calculul compresorului cu R134a

 p1 = 2.007 [bar] = 0,2007 [Mpa]; [5.19]

 p2 = 9.371 [bar] = 0.9371 [Mpa]; [5.20]
 puterea frigorifică specifică agentului:
q0 = i1 – i4=139.62 [kJ/kg]; [5.21]

 debitul masic de agent frigorific:

• 𝑄0
𝑚= = 0.0015041[kg/s]; [5.22]
𝑞0

 debitul volumic real aspirat de compresor:

V1=Gv1= 0.0001489 [m3/s]; [5.23]
 pierderi de presiune prin laminare în supapele compresorului (se apreciază după date
experimentale):
Δpa – pierderi de presiune în supapele de aspiraţie;

Δpa=0.07·p1÷0.1·p1=0.08·p1=0.7 [bar]; [5.24]

 Δpr – pierderi de presiune în supapele de refulare ;

Δpr=0.1·p2÷0.15·p2=0.11·p2=0.62655 [bar]; [5.25]
 raportul de comprimare teoretic:
p2 pc
H= = =4.669 [bar]; [5.26]
p1 p0

 presiunea la începutul destinderii vaporilor din spaţiul mort:

p’2=p2+ Δpr=9.99755[bar]; [5.27]
 coeficientul de debit datorat existenței spațiului mort:
1
p′ 2 n′
λ1=1-ε0·[( ) − 1]=0.86780; [5.28]
p1

n’- coeficientul politropic al destinderii; n '  1.1;

ε0 –spaţiul mort relativ; 0  4% ;

39
Vitrină frigorifică

 coeficientul de debit datorat încălzirii la aspiraţie:

2  0,9  0.95  0,94 ; [5.29]

 coeficientul de debit datorat pierderilor de presiune prin laminare în supapele de

aspiraţie :
pa
3  1   0.65;
0,92 [5.30]
p1

 coeficientul de debit datorat pierderilor prin neetanșeități:

4  0,95  0,98  0,97 ; [5.31]

 coeficientul total de debit:

λ= λ1· λ2· λ3· λ4=0.51431; [5.32]

 debitul teoretic total necesar de a fi descris de pistoanele tuturor cilindrilor pentru

freoni:
𝑉1
Vt= =0.0002895; [5.33]
𝜆
 lucrul mecanic specific izentropic:
|lcs|=i2-i1=31.864[kJ/kg]; [5.34]
 puterea teoretică consumată de compresor:
•
Pad=𝑚·lcs=0.04792 [kW]; [5.35]
 eficiența frigorifică adiabată :
𝑄0 𝑞0
εad= = =4.3817; [5.36]
𝑃𝑎𝑑 𝑙𝑐𝑠

40
Vitrină frigorifică

A fost selectat un compresor de tip NIDEC SC15G cu viteză variabilă R134a,

220-240V 50/60Hz&100-240V 50/60Hz

5.1.3 Fișa tehnică teoretică a compresorului

Descriere Date tehnice Modul de

referință
Compresor frigorific 1)Agentul frigorific-R134a Nidec SC15G
instalat pe un agregat de 2)Puterea frigorifică totală-0.400 Kw
răcire cu puterea 3)Temperatura de vaporizare:
frigorifică totală de 0.400 T0- -10°C
Kw care funcționează în 4)Temperatura de condensare:
regim de refrigerare; Tc-37 °C
5)Subrăcire:
Sc-5 K
6)Supraîncălzire:
Sh-5 K

Fisa compresorului completă se găsește in anexa 1.

41
Vitrină frigorifică
Capitolul 6

Alegerea schimbătoarelor de căldură.

6.1 Condensatorul

Condensatorul agregatului frigorific reprezintă aparatul schimbător de căldură în care

vaporii supraîncălziți ai agentului frigorific transmit căldura mediului înconjurător mai rece,
condensându-se. Condensatoarele frigorifice, în majoritatea lor, sunt răcite pe cale naturală
prin circulația gravitațională a aerului, fără ventilator.

Transmiterea căldurii prin suprafața conductei ce formează serpentina condensatorului

nu asigură răcirea necesară agentului frigorific până la condensare, motiv pentru care acesta se
supradimensionează. În funcție de metoda folosită pentru mărirea suprafețelor
condensatoarelor, acestea pot fi cu aripioare sau din plăci tubulare.

Serpentina condensatorului, de regulă se realizează din țeavă de cupru sau oțel, cu

diametru interior de 3-4 mm. Nervurile sub formă de plăci se obțin prin ștanțarea unor benzi
de tablă subțire care se lipesc de serpentină prin cositorire sau alămire. Pentru nervurarea sub
formă de plasă se întrebuințează sârmă de oțel cu grosimea de 1,5-2 mm. Pentru o circulație
mai bună a aerului uneori condensatoarele sunt mascate cu o tabla de forma unei semicuți.

În ultimul timp se folosesc tot mai mult condensatoarele sub formă de grătare de
sârmă. El constă într-o serpentină din țeavă de oțel care are sudate la ambele părți nervuri sub
forma unor grătare de sârmă. O largă întrebuințare a acestui tip de condensator este explicată
de procesul de fabricare care se poate automatiza. La multe frigidere se folosesc
condensatoare sub forma unor plăci tubulare, la care serpentina se fixează pe o parte a unei
plăci metalice.

Această placă apare sub forma unei tubulaturi, fixată pe spatele frigiderului care
asigură o circulație gravitațională a aerului mai bună.

Țeava serpentinei se fixează de tablă prin mai multe metode: sudură prin puncte ,
fixare cu cleme decupate din tablă, prin presare în canale, prin lipire. Protecția
condensatorului împotriva coroziunii se face prin vopsirea lui cu vopsea neagră de email.

42
Vitrină frigorifică
Condensatoarele răcite exclusiv cu aer sunt caracteristice agregatelor de puteri mici,
însă în ultimul timp aceste tipuri de condensatoare s-au impus și la instalații de puteri mari,
acolo unde apa este practic lipsă.

6.1.2.Alegerea condensatorului

Ținând cont de puterea frigorifică a instalației și de temperaturile si presiunile de

lucru, din programul firmei Guntner se va alege condensatorul pentru următorul agent
frigorific:

Pentru R134a s-a ales:

Un condensator unitate de tip GCHC RD 035.2/11-25-4243568M

6.1.3.Fișa tehnică a condensatorului

Descriere Date tehnice Modul/e de

referință
Condensator frigorific ce 1)Agentul frigorific-R134a GCHC RD
funcționează pe o 2)Fluidul de răcire-apă
035.2/11-25-
instalație de răcire netă 3)Fluxul termic de condensare-
de 0.7 Kw, cu un flux de 0.7 Kw 4243568M
condensare de 0.7 Kw, 4)Temperatura de vaporizare
răcit cu apă. T0= -10 C
5)Temperatura de condensare
Tc=37 C
6)Subrăcire
Sc=5 K
7)Supraîncălzire
Sh=5 K

Fișa tehnică completă se găsește în anexa 2

43
Vitrină frigorifică
6.2.Vaporizatorul

Vaporizatorul reprezintă un schimbător de căldură din componenta agregatelor

frigorifice în care se realizează preluarea căldurii de la produsele supuse răcirii, prin fierberea
agentului frigorific. La frigiderele casnice vaporizatorul se utilizează pentru congelarea și
păstrarea produselor alimentare precum și pentru obținerea cuburilor de gheață.

Diferitele tipuri de vaporizatoare se deosebesc după volum, formă dimensiunile de

gabarit și locul de racordare în sistemul agregatului.

Vaporizatorul unei instalații frigorifice care lucrează în regim de climatizare este un

schimbător de căldură prin suprafață constituită din țevi de cupru nervurate cu aripioare din
aluminiu orizontale prin care circulă agentul frigorific, realizând răcirea aerului din incintă
prin circulația forțată a acestuia cu ajutorul unui ventilator.

Transferul de căldură este determinat, în mod predominant, de diferența medie de

temperatură aer-agent și de coeficientul de convecție a căldurii de la suprafața condensatorului
sau vaporizatorului. Țevile se dispun decalat pentru a mări turbulența aerului și intensificarea
transferului de căldură.

Vaporizatorul se realizează de regulă sub formă de plăci tubulare din tablă inoxidabilă
sau din tablă de aluminiu, fie din tablă protejată împotriva coroziunii cu anumite lacuri
speciale fără a prezenta o influentă negativă asupra produselor alimentare. O lungă perioadă
de timp se realizau prin presarea tablei inoxidabile. Două astfel de table cu semi-canale
presate se uneau între ele prin sudură pe tot conturul exterior, iar între canale erau sudate prin
puncte. După sudură prin îndoire după diferite șabloane speciale, se obținea orice formă
dorită.

În ultimul timp, se fabrică vaporizatoare din tablă de aluminiu tot cu semi-canale

presate în aceasta. Se folosesc două table din aluminiu cu grosimea de 3 mm fiecare, prin
presare se sudează între ele cu excepția următoarelor canale, care se vopsesc cu o vopsea
specială pentru a nu permite sudarea.

După sudare, placa astfel obținută, se introduce între două plăci metalice ce au găuri în
dreptul canalelor din vaporizator. Canalele se obțin prin introducerea unui lichid sub presiune
de 80-100 atmosfere. Vaporizatoarele din aluminiu presupun o protecție ridicată contra
coroziunii, fie pe cale electrochimică sau prin aplicarea unui lac special.
44
Vitrină frigorifică
Locurile de îmbinare prin sudură a racordurilor de aluminiu cu cele de cupru vor fi
bine protejate contra coroziunii, deoarece, prin umezirea acestora se formează microelemente
galvanice între polii de cupru și aluminiu în locul respectiv.
Măsuri de protecție contra coroziunii se vor lua numai la racordul cupru-aluminiu
dinspre vaporizator, racordul dinspre condensator funcționând la temperatură înaltă nu este
supus pericolului.
Pentru o capacitate de 0,7 kW am ales următorul vaporizator:
Un vaporizator serpentină: GHF 020,2D/17-ANW50.E
6.2.1.Fișa tehnică teoretică a vaporizatorului

Descriere Date tehnice Model de

referință
Vaporizatorul frigorific ce 1)Agentul frigorific primar:
funcționează pe o R134a
instalație cu puterea de 2)Fluid de răcire: aer GHF020,2D/17-
răcire netă de 3)Fluxul termic de vaporizare; ANW50.E
Q₀=0.210[kW]. Cu un flux Qv=0.7[kW];
termic de vaporizare 4)Puterea frigorifică
Qv=0.7 [kW] Q0=0.210[kW]
5) Temperatura de vaporizare;
T₀=-10 [ºC];
6) ) Temperatura de
condensare;
Tc=37 [ºC];
7)Subrăcire;
Sc=5 [ºC];
8)Supraîncălzire;
Sh=5 [ºC];
Fișa completă a vaporizatorului se găsește în anexa 3

45
Vitrină frigorifică
6.3. Ventilul de laminare

Prin laminare înțelegem procesul în care agentul frigorific lichid trece printr-o secțiune
îngustată și se modifică presiunea fluidului, de la presiunea de condensare până la presiunea
de vaporizare. Acest proces se realizează în ventilul de laminare, care se aseamănă cu un
robinet sau cel mai simplu poate fi reprezentat printr-o porțiune din sistem în care diametrul
este mult mai mic față de restul instalației. Laminarea este un proces adiabatic. Laminarea
adiabatică este un proces ireversibil, pierderile care apar în acest proces sunt datorită curgerii
cu frecări, turbulențe si omogenizări.

Fig. 6.1 Schema de alimentare prin ventil de laminare a unui răcitor de aer

La intrarea în ventilul de laminare, agentul frigorific 1, este lichidul subrăcit care

rezultă din condensator. În urma laminarii, se obține un amestec de lichid și vapori saturați
uscați 2, care intră în vaporizator. Lichidul vaporizează complet în interiorul vaporizatorului
fiind notat cu 3. La ieșirea din vaporizator se obțin vapori supraîncălziți 4. Procesul de
laminare poate fi reprezentat în diagramele termodinamice ca în următoarele figuri:

46
Vitrină frigorifică

Fig.6.2. Reprezentarea laminării adiabatice în diagrama lgp-h

Fig.6.3. Reprezentarea laminării adiabatice în diagrama T-s

În cele două diagrame este reprezentat procesul termodinamic de laminare adiabatică

în doua situații.

1. Când lichidul este subrăcit înainte de ventilul de laminare (1-2)

2. Când lichidul laminat este saturat (1’-2’)
Se observă că subrăcirea are ca efect reducerea titlului vaporilor umezi obținuți la
sfârșitul laminării.

47
Vitrină frigorifică
6.3.1. Alegerea ventilului de laminare

Ținând cont de puterea frigorifică a instalației și de temperaturile și presiunile de lucru cu

ajutorul programului DANFOSS am ales ventilul de laminare T2-X.

6.3.2. Fișa tehnică teoretică a ventilului de laminare

Descriere Date tehnice Model de

referință
Ventilul de laminare 1.Agentul frigorific: R134a
pentru o instalație
2.Puterea frigorifică: Q₀=0.7 [kW];
frigorifică cu puterea
netă de răcire de 3.Temperatura de condensare Tc= 37 [ºC]; T2-X
Q₀=0.7[kW] 4.Temperatura de vaporizare Tv= -10 [ºC];

5.Subrăcire Sc= 5 [ºC];

6.Supraîncălzire Sh= 5 [ºC];

Fișa completă a ventilului de laminare se găsește în anexa 4

6.4 Filtrul

Pentru o funcționare optimă, instalația frigorifică trebuie să fie curată și uscată în

interior. În timpul funcționării, murdăria și umezeala trebuie sa fie colectate și îndepărtate.
Acest lucru se realizează prin montarea unui filtru.

Filtrul în mod normal se montează pe conducta de lichid unde funcția sa principală

este de a proteja ventilul de laminare. Viteza agentului pe conducta de lichid este scăzută și în
acest fel filtrul își poate exercita rolul în parametrii optimi.

Filtrul conține un miez solid alcătuit din:

-Site moleculare

-Silicagel
48
Vitrină frigorifică
-Oxid de aluminiu activat și o sită de poliester inserată în orificiul de
vacuumare al filtrului.

6.4.1. Alegerea filtrului

Ținând cont de puterea frigorifică a instalației și de temperaturile și presiunile de lucru

cu ajutorul programului DANFOSS am ales filtrul DCL 032/032S.

6.4.2. Fișa tehnică teoretică a filtrului

Descriere Date tehnice Model de

Filtru pentru o instalație
frigorifică cu puterea
netă de răcire de Q₀=0.7
[kW]
referință
1.Agentul frigorific: R134a
2.Puterea frigorifică Q₀=0.7 [kW];
3.Temperatura de condensare Tc= 37 [ºC]; DCL

4.Temperatura de vaporizare T₀= -10 [ºC]; 032/032S

5.Subrăcire Sc= 5 [ºC];

6.Supraîncălzire Sh= 5 [ºC];

Fișa completă a filtrului se găsește în anexa 5

6.5. Vizorul

Vizorul este montat pe alimentarea cu agent frigorific. Acesta are rolul de a permite o
verificare a alimentării cu agent și stabilirea gradului de umiditate care se află în instalație.

Acest vizor vine dotat cu un material care își schimbă culoarea în funcție de umiditatea
care se află în instalație. Această culoare poate fi:

-Verde: Nu există umiditate în instalație;

-Galben: Există un pic de umiditate în instalație și poate influența procesul frigorific;

-Roșu: Există foarte multă umiditate în instalație și acesta influențează negativ

procesul frigorific și componentele acestuia;
49
Vitrină frigorifică

6.5.1. Alegerea vizorului

Ținând cont de puterea frigorifică a instalației și de temperaturile și presiunile de lucru cu

ajutorul programului DANFOSS am ales vizorul SGP 6s.

6.5.2. Fișa tehnică teoretică a vizorului

Descriere Date tehnice Model de

referință
Filtru pentru o 1.Agentul frigorific: R134a
instalație frigorifică cu
2. Puterea frigorifică Q₀=0.7 [kW];
puterea netă de răcire
de Q₀=0.7 [kW] 3.Temperatura de condensare Tc= 37 [ºC]; SGP 6s

4.Temperatura de vaporizare T₀= -10 [ºC];

5.Subrăcire Sc= 5 [ºC];

6.Supraîncălzire Sh= 5 [ºC];

Fișa completă a vizorului se găsește în anexa 6

6.6. Robinetul de pe conducta de lichid

Principalul rol pe care îl are un robinet pe conducta de lichid este de a preveni

curgerea agentului frigorific în vaporizator atunci când sistemul nu funcționează.

6.6.1. Alegerea robinetului de pe conducta de lichid

Ținând cont de puterea frigorifică a instalației și de temperaturile și presiunile de lucru

cu ajutorul programului DANFOSS am ales robinetul EVRAT 10.

50
Vitrină frigorifică
6.6.2. Fișa tehnică teoretică a robinetului de pe conducta de lichid

Descriere Date tehnice Model de

referință
Filtru pentru o 1.Agentul frigorific: R134a
instalație 2.Q₀=0.7 [kW]
frigorifică cu
3.Temperatura de condensare Tc= 37[ºC];
puterea netă de EVRAT 10
4.Temperatura de vaporizare T₀= -10 [ºC];
răcire de Q₀=0.7
5.Subrăcire Sc= 5 [ºC];
[kW]
6.Supraîncălzire Sh= 5 [ºC];
Fișa completă a robinetului de pe conducta de lichid se găsește în anexa 7

6.7 Robinetul de pe conducta de descărcare

Principalul rol pe care îl are un robinet pe conducta de descărcare este de a preveni

curgerea agentului frigorific în compresor atunci când sistemul nu funcționează.

6.7.1. Alegerea robinetului de pe conducta de descărcare

Ținând cont de puterea frigorifică a instalației și de temperaturile și presiunile de lucru cu

ajutorul programului DANFOSS am ales robinetul EVR3 V2.

6.7.2. Fișa tehnică teoretică a robinetului de pe conducta de descărcare

Descriere Date tehnice Model de

referință
Filtru pentru o 1.Agentul frigorific: R134a
instalație 2. Puterea frigorifică Q₀=0.7 [kW];
frigorifică cu
3.Temperatura de condensare Tc= 37 [ºC];
puterea netă de EVR V2
4.Temperatura de vaporizare T₀= -10 [ºC];
răcire de Q₀=0.7
5.Subrăcire Sc= 5 [ºC];
[kW]
6.Supraîncălzire Sh= 5 [ºC];
Fișa completă a robinetului de pe conducta de descărcare se găsește în anexa 8

51
Vitrină frigorifică

Concluzii

Proiectul își propune realizarea unei instalații frigorifice cu comprimare mecanică de

vapori pentru realizarea unei temperaturi de -10 ºC in vederea stocării gheții într-o vitrină
frigorifică.

Agenții aleși sunt, freonul R12 și freonul R134a. R134a a fost primul agent frigorific
tip HFC cu ODP=0 care a fost testat pe scara largă. Acum este utilizat pe scara largă în
sisteme frigorifice și în instalații de aer condiționat. Este utilizat atât în stare pură cât și ca
parte componentă în amestecuri de agenți frigorifici.

R134a deține aceleași proprietăți termodinamice ca si R12: capacitatea de răcire,

necesarul de energie, nivelul presiunilor si temperaturile de funcționare sunt comparabile cel
puțin în domeniul aerului condiționat și al instalațiilor frigorifice cu temperaturi medii de
funcționare. Așadar R134a poate înlocui cu succes R12 în majoritatea cazurilor.

52
Vitrină frigorifică

Bibliografie:

1. https://selector.secop.com/application-search/

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Agent_frigorific

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Schimbător_de_căldură

4. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0260877418303972

5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Compresor

6. [JUG] JUGUREANU E. Procese în mașini și instalații frigorifice. Vol. 1, Ed.

Cermi, Iaşi, 2000

7. [RAD1] RADCENCO V.PORNEALĂ S., DOBROVICESCU A., Procese în

instalații frigorifice, Ed. Didactică si Pedagogică, București, 1983.

8. [PUR] PURICE N., HONCIUC V., Exploatarea și întreținerea utilajelor frigorifice

comerciale, Ed. Didactică si Pedagogica, București, 1983.

9. [ION] IONESCU M. C., Mașini și instalații frigorifice, Editura de vest , Timișoara,

1994.

Programe folosite:

10. AutoCAD;

11. Bitzer software;

12. Coolselector2;

13. Cool pack;

14. GPU Guntner Product Calculator EU 2019;

15. Dorin Software;

53
Vitrină frigorifică

Anexe

54
Vitrină frigorifică

Anexa 1-Compresor

55
Vitrină frigorifică

56
Vitrină frigorifică
Anexa 2-Condensator

57
Vitrină frigorifică
Anexa 3-Vaporizator

58
Vitrină frigorifică
Anexa 4-Ventil de laminare

59
Vitrină frigorifică

60
Vitrină frigorifică
Anexa 5-

61
Vitrină frigorifică

62
Vitrină frigorifică

Anexa 6-Vizor

63
Vitrină frigorifică

64
Vitrină frigorifică
Anexa 7- Robinetul de pe conducta de lichid

65
Vitrină frigorifică

66
 Vitrină frigorifică
Anexa 8- Robinetul de pe conducta de descărcare

67
Vitrină frigorifică

68