Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- neesentiale - intamplatoare, cele care pot fi prezente ori pot lipsi fara sa puna in discutie
valabilitatea actului.
Conditiile de font, esentiale ale actului juridic sunt prevazute in art.948 Cod civil, care dispune:
1) capacitatea de a contracta
3) un obiect determinat
4) o cauza licita.
Definitie : Capacitatea de a incheia actul juridic civil "reprezinta acea conditie de fond si esentiala
care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii
civile prin incheierea actelor de drept civil.".
- In legatura cu aceasta conditie de fond este de retinut - ca principiul sau regula este
capacitatea de a face actul juridic civil, exceptia fiind incapacitatea.
2
Acest principiu se desprinde din D.31/1954 art.6 alin.1 "Nimeni nu poate fi ingradit in
capacitatea de folosinta si nici lipsit in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in
cazurile si in conditiile stabilite de lege".
Capacitatea este o stare de drept - de jure (asa cum o vede legea (Belein), iar discernamantul
este o stare de fapt.
Consimtamantul
Stim ca actul juridic civil este manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice.
Sub aspect juridic, vointa este complexa, in structura sa intrand: consimtamantul si cauza sau
scopul.
- subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic; civil
- partile sunt libere, prin acordul lor, sa modifice, ori sa puna capat actului juridic civil pe care l-
au incheiat.
a) ordinea publica (norme care reglementeaza ordinea economica, sociala si politica de stat)
3
In solutionarea acestei probleme exista doua conceptii:
- art.977 Codul civil "Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor
contractante, nu dupa sensul literal al termenului".
- art 953: "Consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smulsul prin violenta, sau
surprins prin dol.".
- art.1175 : in materie de simulatie "Actul secret modifica un act public, nu poate avea putere
decat intre partile contractante si succesoriilor universali".
Definitia consimtamantului
3. sa fie exteriorizat
Persoana fizica cu deplinatate capacitate cu exercitiu este prezumata ca are discernamant juridic
necesar pentru a incheia acte juridice civile.
4
Persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani su cel pus sub interdictie
judecatoreasca, este prezumata a nu avea discernamant.
Pentru persoana juridica nu se pune probleme deoarece reprezentantul ei este, o persoana fizica
cu deplina capacitate de exercitiu.
- cand s-a facut sub conditie pur potestativa "din partea celui care se obliga" "ma oblig daca
vreau";
- cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala (ex.: actul fictiv in caz de simulatie.
Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata intr-o forma expresa sau tacita (implicata)
(acceptarii mostenirii art.689 Codul civil).
Modalitatile de exteriorizare a consimtamantului sunt : in scris, verbal prin gesturi ori fapte
concludente, neechivoce.
In principiu in dreptul civil tacerea nu valoreaza consimtamant exteriorizat. Prin exceptie, tacerea
valoreaza consimtamant:
5
1. cand legea prevede expres aceasta
2. cand, prin vointa expresa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii
a) Eroare
Def.: Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act civil
Clasificare
- eroarea obstacol (distructiva de vointa) este cea mai grava forma a erorii - fiind si ea de doua
feluri:
- asupra naturii actului juridic ( o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar cealalta parte,
are gresita credinta ca incheie alt act juridic;
- asupra identitatii obiectului - o parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun ( pe cand
cealalta parte are in vedere alt bun).
- eroarea indiferenta - este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante care nu
afecteaza valabilitatea actului.
In cazul erorii obstacol - sanctiunea ce intervine este nulitatea absoluta pentru ca nu s-a format
acordul de vointa.
6
In cazul erorii viciu de consimtamant (in ambele forme) - sanctiunea este nulitate relativa.
Pentru cazul de eroare indiferenta - sanctiunea este diminuarea valorica a prestatiei, fara nici o
consecinta juridica.
- eroare de fapt - este valoarea de o reprezentare falsa a unei situatii faptice la incheierea actului
juridic (obiectul actului, valoarea etc);
- eroarea de drept - pentru care se formuleaza opinia atat a neadmiterii cat si a admiterii
acesteia ca viciu de consimtamant. Eroarea de drept este reprezentarea falsa a existentei ori
consimtamantului unei norme de drept civil.
1. elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator, determinant pentru
incheierea actului, astfel incat, daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s-ar fi incheiat.
2. in cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca si contractantul sa fi stiut sau sa fi
trebuie sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare a realitatii este determinant.
- Def. - Este viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persone, prin
mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic
Dupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra valabilitatii actului juridic, distingem:
- dolul principal - care este dolul ce cade asupra unor elemente importante la incheierea actului
si care atrage anularea actului
- dolul incident (sau secundar), ce cade asupra unor imprejurari nedeterminante pentru
incheierea actului juridic, si care nu atrage nevalabilitatea actului.
7
Elementele dolului
Conditii
De retinut, insa, ca aria elementelor determinante, pentru dol, este mai intinsa decat la eroare
unde trebuie sa fie vorba ori de calitatile substantiale ale obiectului ori de "calitatile persoanei"
contractante.
1. dolul sa provina de la un tert, dar cocontractantul are cunostinta de aceasta imprejurare (un
fel de complicitate la dol)
Dovada dolului
Potrivit art.960 al.2 Codul civil "Dolul nu se presupune" ceea ce inseamna ca persoana care-l
invoca trebuie sa-l dovedeasca.
Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba inclusiv martori sau
prezumtii simple.
3.Violenta
Este un viciu de consimtamant ce consta in amenintarea unei persoane cu un rau care iI produce
o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Violenta este reglementata in Codul xivil prin articolele 955, 956, 957, 958.
8
Clasificare
- violenta fizica - vis - cand amenintarea priveste integritatea fizica sau bunurile persoanei;
- violenta morala - metus - cand amenintarea se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele
persoanei.
Elementele violentei
Conditiile violentei
Leziunea
Def. Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in dispozitia vadita de valoare intre
doua prestatii. Codul civil reglementeaza in numeroase dispozitii leziunea: art.951, 1157, 1158,
1160, 1162, 1163, 1164, 1165.
9
- conceptia subiectiva - leziunea presupune doua elemente:
- unul subiectiv - constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte.
- conceptia obiectiva - leziunea are un singur element - paguba egala cu dispozitia de valoare
intre contraprestatii.
Conditiile leziunii
Domeniu de aplicare
Leziunea este un domeniu de aplicare mai restrans atat din punct de vedere al persoanelor care
o pot invoca drept cauza de anulare, cat sI din acela al actelor susceptibile de anulare pentru
leziune.
Leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani - adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa.
In legatura cu al doilea aspect, sunt anulate pentru leziune numai actele juridice civile care, in
acelasi timp:
- au fost incheiate de minorul intre 14 si 18 ani singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal
- sunt comutative.
Definitie - Prin obiect al actului juridic se intelege conduita partilor stabilita prin acel act juridic
civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute
10
art.962 Codul civil face referire doar la conventii "Obiectul conventiiloer este acela la care partile
sau numai una din parti se obliga".
Iar ca obiect derivat al actului juridic consideram obiectele, lucrurile. Cu privire la acest inteles
art.963 dispune "Numai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui contract".
Cand conduita partilor priveste "lucrurile" ori "bunurile" , acestea sunt privite ca "obiect derivat"
al actului juridic civil. Dupa cum vom arata unele "conditii de modalitate" ale obiectului actului
juridic civil se refera tocmai la "bunuri" .
Conditii de valabilitate
- Conditii generale:
- sa existe;
- sa fie posibil;
- daca bunul a existat, dar numai exista la data incheierii actului juridic, conditia nu mai exista;
11
- bunul,prezent in momentul incheierii actului juridic indeplineste conditia "sa existe".
- un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil, cu o exceptie - cea a succesiunilor
viitoare.
2. Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil, este prevazuta expres de art.963 Codul civil si reluata
de art.1310 Codul civil.
- in sens larg, prin circuit civil se intelege totalitatea actelor si faptelor juridice, in virtutia carora
se nasc raporturi de drept civil;
- in sens restrans "circuitul civil" se reduce la actele si faptele juridice succeptibile sa conduca la
instrainarea sau dobandirea valabila a unui avut sau bun.
3. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat ori determinabil (conditie prevazuta de
art.948 pct.3 cat si de art.964 Codul civil).
- Cand obiectul consta in res certa, conditia este indeplinita prin ipoteza;
- Cand obiectul consta in res genera conditia este indeplinita numai prin stabilirea unor criterii de
determinare a cantitatii, calitatii, care se vor folosi la momentul executarii actului.
Este o conditie impusa de regula de drept potrivit careia nimeni nu poate fi obligat la imposibil.
Imposibilitatea trebuie apreciata dinamic, in functie de procesul tehnico-stiintific (pentru ca,
ceea ce nu este posibil azi, poate fi posibil maine).
Aceasta conditie are ca actiunea ori inactiunea partilor actului juridic civil sa fie in concordanta
cu legea si morala.
- in contractele aleatorii - o cauza imediata este riscul consta in motivul determinant al incheierii
unui act juridic civil.
12
Conditiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil
a) sa existe
b) sa fie reala
a) Sa existe : Aceasta conditie a cauzei actului juridic civil - este consacrata expres, in art.966
Codul civil "Obligatia fara cauza.nu poate avea nici un efect".
Cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, ambele elemente ale cauzei - scopul
mediat su scopul imediat - lipsesc - lipsa cauzei va atrage nulitatea relativa a actului juridic civil.
b) Sa fie reala prevazuta in art.966 Codul civil "Obligatia.fondata pe o cauza falsanu poate avea
nici un efect". Cauza este falsa cand exista eroare asupra motivului determinant care este tocmai
scopul mediat).
c) Sa fie licita si morala prevazuta expres in acelasi art.966 Codul civil :"Obligatia nelicita, nu
poate avea nici un efect".
Art.968 Codul civil prevede "Cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie
bunurilor moravuri si ordinii publice".
13
Proba cauzei
Cauza este prezumata pina la dovada contrarie art.967 Codul civil prevede. "Conventia este
valabila , cu toate ca, cauza nu este expresa".
- prezumtia de existenta a cauzei; cauza nu trebuie dovedita (ea este prezumata de lege).
Prin urmare, cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie sa
dovedeasca aceasta.
Definitie. Prin forma actului juridic civil, se intelege acea conditie care consta in modalitatea de
exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic
civil concret.
In doctrina expresia "forma actului juridic civil" este folosita in sens restrans si in sens larg si
anume:
- in sens restrans - prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea de
exteriorizare a vointei juridice
Principiul consensualismului
Acest principiu poate fi definit si in sensul ca este regula de drept potrivit careia, pentru a
produce efecte juridice, manifestarea de vointa nu trebuie sa imbrace o forma speciala.
Acest principiu nu este consacrat expres, cu caracter general, de catre Codul civil.
14
Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil
- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil - nerespectarea ei aterage nulitatea
actului;
- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage imposibilitatea
dovedirii cu alt mijloc de proba;
- este un element constituti, esential al actului juridic - care atrage nulitatea absoluta in caz de
nerespectare;
- este exclusiva - adica pentru un anumit act juridic civil solemn trebuie indeplinita o anumita
forma, cea autentica (exceptie face testamentara)
- actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, in principiu sa imbrace si el forma
speciala solemna.
15
- donatia art.813 Codul civil;
- testamentul;
Aceasta forma reprezinta acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris care sa probeze actul
juridic civil.
Sanctiunea nerespectarii acestei formalitati cerute de art.1180 Codul civil este aceea ca inscrisul
este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaza conventia ca act juridic.
16
- art. 1191 alin.1 Codul civil : "" Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste
suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat prin act autentic, sau prin
act sub semnatura privata;
- tranzactia (art.1705);
Aceasta forma inseamna acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul
juridic opozibil si persoanelor care n-au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor
ori intereselor lor.
Aplicatii
- darea de data certa inscrisului sub semnatura privata (art.1182 Codul civil);
17
- mentiunile cu caracter de protectie si inregistrarile in materia dreptului de autor si a drepturilor
conexe (art.126 sI 148 din L.8/1996);
- termenul;
- conditia;
- sarcina.
Termenul
Termenul - dies - este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanata fie
inceperea, fie incetarea exercitiului drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile.
Regulile generale privind termenul, se gasesc in Codul civil, art.1022-1025. Regulile speciale
privind aceasta modalitate se gasesc fie in Codul civil, fie in alte acte normative - izvoare de drept
civil.
Clasificare si efecte
- suspensiv, si
- extinctiv.
18
- termen in favoarea creditorului (in cazul contractului de depozit, in care termenu este in
favoarea deponentului ca regula;
Importanta acestei clasificari consta in faptul ca - numai cel ce are de partea sa, beneficiul
termenului poate renunta la acest beneficiu.
- termen voluntar sau conventional (in aceasta categorie intra majoritatea termenelor), si este
stabilit de parti prin actul juridic;
- termen cert, a carui implinire este cunoscuta (iti imprumut 100.000 lei pana la 1 iunie 2001);
- termen incert , a carui implinire nu este cunoscuta ca data calendaristica (data mortii
creditorului intr-un contract de vanzare cu clauza de intretinere).
De retinut este faptul ca: termenul afecteaza numai executarea actului nu si existenta sa.
- dreptului subiectiv si
- obligatiei corelative.
Ex.: implinirea termenului inchirierii marcheaza incetarea dreptului de a folosi bunul ce-i
formeaza obiectul si obligatiei de a asigura linistita folosinta.
19
20