Raport Studiu de Referinţă

Extinderea managementului integrat al
deşeurilor solide în localităţile din bazinul râului

Ciorna
RAPORT STUDIU DE REFERINŢĂ
Chişinău, 2011
1
Prezentul raport descrie rezultatele studiului de referinţă „Extinderea managementului integrat al deşeurilor
solide în localităţile din bazinul râului Ciorna”, realizat de Asociaţia Obştească Agenţia pentru Dezvoltare
Regională „Habitat”, cu suportul financiar al GIZ (Deutsche Gesellshaft fur Internationale Zussamenarbeit
GmbH). Grupul de implementare a studiului exprimă recunoştinţe tuturor persoanelor implicate, inclusiv
intervievatorilor şi respondenţilor pentru participare şi sinceritate.
Grupul de implementare:
Vasile Cantarji – Expert coordonator, sociolog; elaborarea conceptului metodologic, a instrumentelor de

cercetare, instruirea echipei de intervievatori, elaborarea raportului.
Valeriu Rusu – Director AO ADR „Habitat”, coordonator zonal studiu; realizarea interviurilor de Focus Grup,
participare la elaborarea raportului.
Svetlana Rusu - expert relaţii cu publicul AO ADR „Habitat”, coordonarea lucrărilor de teren, procesarea
datelor, participare la elaborarea raportului.
Echipa de intervievatori:
Lopaci Angela, Rusu Gheorghe, Volontir Boris, Volontir Tatiana, Muntean Dina, Popa Victor, Șaptefraţi
Romeo, Șaptefraţi Valentina, Paraschiv Ina, Tinica Adriana, Rabii Aliona, Bernevec Dana, Caşineanu Ion.
GIZ
Strada Bernardazzi 5,
Chişinău, MD-2009
Republica Moldova
Relaţii la tel.: +373 22544075
www.giz.md
AO ADR ”Habitat”
Strada Păcii 61,
Oraşul Rezina, MD-5400
Republica Moldova
Relaţii la tel.: +373 254 21360
Fax: +373 254 21360
www.habitat.md
2
CUPRINS
Introducere........................................................................................................................................................4
Despre GIZ.....................................................................................................................................................4
Despre proiect...............................................................................................................................................4
Metodologia efectuării studiului....................................................................................................................6
Situaţia comunităţii – gradul de satisfacţie a populaţiei....................................................................................9
Descrierea zonei............................................................................................................................................9
Situaţia prezentă cu privire la gestionarea deşeurilor..................................................................................11
Situaţia social-economică a comunităţilor: gradul de satisfacţie şi probleme comunitare..............................14
Actorii locali: responsabilităţi şi capacităţi.......................................................................................................19
Atitudinea privind gestionarea deşeurilor solide.............................................................................................24
Gestionarea deşeurilor....................................................................................................................................29
Practicile de depozitare a deşeurilor............................................................................................................30
Combaterea practicilor de depozitare inadecvată a deşeurilor...................................................................35
Colectarea selectivă a deşeurilor.................................................................................................................36
Costul serviciilor...........................................................................................................................................38
Accesul femeilor la serviciile publice...............................................................................................................40
Colaborarea intercomunitară şi inter-sectorială..............................................................................................42
Matricea indicatorilor de referinţă..................................................................................................................47
Concluzii..........................................................................................................................................................51
Lista figurilor............................................................................................................................................56
Lista tabelelor..........................................................................................................................................57
Anexa 1: Chestionar pentru gospodării........................................................................................................58
Anexa 2: Chestionar pentru lideri locali.......................................................................................................65
Anexa 3: Ghid de interviu individual............................................................................................................72
3
Introducere
Omenirea este chemată zi de zi să contribuie la reducerea impactului cauzat naturii de activităţile

umane. Una din căi este gestionarea deşeurilor, volumul cărora a crescut îngrijorător, sporind, de
asemenea, nocivitatea şi timpul lor de degradare şi integrare in mediu. Devine deşeu orice obiect,
element, componentă care a fost introdusă in pubela consumătorului şi care, prin amestec, devine
„murdar”, greu de separat ulterior şi de introdus in procesul de reutilizare.
La nivelul Uniunii Europene, gestionarea deşeurilor este considerată o componentă specifică a
serviciilor publice, căreia i se acordă aceeaşi importanţă ca şi altor servicii de utilităţi. Planificarea
gestionării deşeurilor este un proces continuu, care se reia şi se adaptează în timp, realizările
evaluându-se periodic, în scopul soluţionării cât mai eficiente şi durabile a problemelor ecologice la
toate nivelele: local, naţional şi regional.
Gestionarea deşeurilor este una din problemele dificile, complexe şi departe de a fi rezolvata în
Republica Moldova, conform restricţiilor şi standardelor internaţionale. Acutizarea problematicii
deşeurilor, în special, a deşeurilor menajere solide, este generată de modul defectuos în care sunt
soluţionate în prezent diferitele etape de management integrat al deşeurilor.
Despre GIZ
Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), cunoscută anterior ca Agenţia pentru
Cooperare Tehnică a Germaniei (GTZ) este fondată în 1975. După fondare funcţionează pentru
organizaţiile din sectorul public şi are sediul în Eschborn, Germania. La unu ianuarie 2011 au
fuzionat trei organizaţii din Germania: Serviciul German de Dezvoltare (DED), Agentia pentru
Cooperare Tehnică (GTZ) şi International Trening and Capacity-Building (InWEnt), astfel GTZ apare
sub o alta denumire si anume Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ).
Serviciile furnizate de către Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) se bazează pe o
multitudine de expertize regionale, tehnice şi un management inovativ. Ca o întreprindere federală,
GIZ sprijină realizarea obiectivelor Guvernului Federal German în domeniul cooperării
internaţionale pentru dezvoltare durabilă.
Despre proiect
La începutul anului 2010 GIZ a iniţiat proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în
Republica Moldova”. Proiectul este implementat în colaborare cu structurile Guvernului RM de la
nivel local, regional şi central, iar partenerul principal al GIZ în realizarea acestui proiect este
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiei. În cadrul proiectului a fost înfiinţat Fondul Naţional
pentru Dezvoltare Regională, iar autorităţile publice locale sunt încurajate să înainteze, prin
Agenţiile de Dezvoltare Regională, propuneri de proiecte care să vizeze îmbunătăţirea sectoarelor-
cheie ale serviciilor publice locale.
4
Despre studiu
Unul din proiectele deja selectate la momentul demarării studiului este proiectul „Extinderea
managementului integrat al deşeurilor solide în localităţile din bazinul râului Ciorna”. Acest proiect
îşi propune să ofere servicii de gestionare a deşeurilor în şapte sate şi oraşul Șoldăneşti, o zonă cu
aproximativ 15.000 de locuitori. Managementul integrat al deşeurilor solide cuprinde colectarea
periodică, reciclarea şi eliminarea deşeurilor prin depozitare într-un depozit DMS şi compostarea
gunoiului de grajd.
Acest studiu este realizat în cadrul proiectului, având ca obiectiv principal: Investigarea şi
descrierea amplă a situaţiei de referinţă în oraşul Șoldăneşti şi 7 sate (Parcani, Hlingeni, Mihuleni,
Șestaci, Șipca şi Olişcani din raionul Șoldăneşti şi satul Lipceni din raionul Rezina), privind calitatea
serviciilor de salubrizare.
Studiul include următoarele obiective specifice:

1. Determinarea gradului de satisfacţie a consumatorilor:
a) Determinarea gradului de satisfacţie al locuitorilor cu calitatea serviciilor de gestionare a deşeurilor
în şapte sate (Parcani, Hligeni, Mihuleni, Șestaci, Șipca, Olişcani, Lipceni) şi oraşul Șoldăneşti.
b) Colectarea feedback-ului pentru evaluarea gradului de satisfacţie a rezidenţilor pe fiecare segment al
sistemului existent de gestionare a deşeurilor, inclusiv: modalităţile de colectare a deşeurilor /
transport, frecvenţa (cât de des), procesele de separare şi de reciclare (dacă este cazul), precum şi
taxele percepute pentru colectarea deşeurilor pe gospodărie si agent economic, etc.
c) Identificarea nivelului de conştientizare a populaţiei cu privire la separarea, reciclarea şi eliminarea
corespunzătoare a deşeurilor menajere şi comerciale.
d) Determinarea gradului de satisfacţie al companiei de gestionare a deşeurilor cu echipamentul din
dotare (vehicule, tomberoanele, urnele de gunoi, etc.).
e) Interviu cu locuitorii pentru a evalua satisfacţia lor cu nivelul general actual de gestionare a
deşeurilor, (curăţenia şi întreţinerea centrului / zonele periferice / străzile şi drumurile din sate şi din
oraşul în care trăiesc).
f) Evaluarea gradului de satisfacţie al populaţiei, cu amplasarea de containere şi pubele de gunoi de pe
trotuare sau pe străzi.
g) Evaluarea gradului de satisfacţie a populaţiei cu privire la locaţia depozitului de deşeuri menajere
solide şi platforme de pre-colectare a deşeurilor.
h) Evaluarea opiniei publice cu privire la perceperea aspectelor de mediu şi de sănătate legate de
deşeuri.
i) Evaluarea nivelului de cunoaştere a drepturilor si obligaţiilor consumatorilor şi dorinţa lor de a
contribui la îmbunătăţirea situaţiei.
j) Identificarea rolurilor din sectoarele privat şi public.
k) Identificarea opiniile cetăţenilor cu privire la taxele pentru colectarea deşeurilor, transportarea,
tratare şi eliminare (disponibilitatea de a plăti, accesibilitate).
l) Evaluarea capacităţii manageriale a furnizorului de servicii.
m) Evaluarea sistemului existent de sancţiuni şi stimulente aplicate în domeniu, subliniind lacunele şi
cauzele de ineficienţa acestuia.
5
n) Colectarea feedback-lui de la public cu privire la accesul liber al rezidenţilor la depozitul de deşeuri.
o) Identificarea nivelului de sensibilizare a consumatorilor la cerinţele economice, tehnice şi de mediu
ale serviciilor furnizate.
2. Identificarea gradului de participare a mai multor actori:
a) Identificarea nivelului de participare a tuturor actorilor societăţii civile în procesul de planificare,
implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice în serviciile publice locale.
b) Evaluarea gradului de acces al femeilor la serviciile publice locale.
c) Evaluarea nivelului de cooperare între cetăţeni şi autorităţile publice în domeniul serviciilor publice
locale.
3. Colaborare intercomunitară şi inter-sectorială:
a) Identificarea nivelului de colaborare sectoriale a actorilor implicaţi în furnizarea de servicii publice la
diferite niveluri.
b) Identificarea gradului de cooperare intercomunitare în ceea ce priveşte serviciile publice în sectorul
managementului deşeurilor solide.
c) Identificarea nivelului de colaborare inter-sectoriale în procesul de elaborare a strategiilor de
dezvoltare locală.
4. Capacităţile Autorităţilor Publice Locale:
a) Identificarea capacităţilor administraţiei publice locale în planificarea şi gestionarea investiţiilor în
serviciile publice.
b) Identificarea capacităţilor autorităţilor locale de management pentru servicii publice.
c) Identificarea capacităţilor autorităţilor locale de gestionare a patrimoniului public.
d) Evaluarea utilităţii training-urilor care au fost oferite în timpul ultimilor trei ani în domeniul
serviciilor publice locale.
Identificarea nevoilor de dezvoltare a capacităţilor autorităţilor locale în domeniul serviciilor publice locale.
5. Accesul femeilor la servicii publice
Metodologia efectuării studiului
Pentru realizarea obiectivelor a fost întreprinsă o investigaţie sociologică cu aplicarea metodelor

cantitative şi calitative de colectare a datelor:
1. Cercetare şi consultare a documentelor relevante din sursele locale şi naţionale;

2. Sondaj de opinie în rândul gospodăriilor casnice;
3. Interviuri semi-structurate cu persoane juridice (instituţii publice, APL, agenţi economici,
ONG)
4. Interviuri individuale (in-depth) cu factorii de decizie (managerii instituţiilor sus-menţionate)
6
Componenta cantitativă
Au fost colectate date pe un eşantion reprezentativ pentru zona bazinului râului Ciorna, care
cuprinde oraşul Șoldăneşti şi satele Parcani, Hlingeni, Mihuleni, Șestaci, Șipca şi Olişcani din raionul
Șoldăneşti şi satul Lipceni din raionul Rezina.
Volumul total al eşantionului: 1194 gospodării şi 56 actori locali, cu mărime prestabilită în mod
convenţional a eşantionului pentru fiecare localitate.
Stratificare
Pentru obţinerea unui număr de interviuri suficient pentru a realiza analiza la nivel de localităţi
aparte, s-a decis realizarea a 400 interviuri în oraşul Șoldăneşti ş i câte 100 interviuri în cadrul
gospodăriilor din fiecare localitate rurală.
Populaţie Numărul de interviuri

(Recensământ 2004) Gospodării Actori
Șoldăneşti 6304 421 18
Șestaci 1184 108 10
Hlingeni 1007 120 5
Mihuleni 618 102 5
Parcani 769 114 4
Lipceni 641 50 2
Șipca 756 100 9
Olişcani 3025 179 3
Total 14304 1194 56
Ponderare
Ulterior, pentru obţinerea indicatorilor pentru întregul univers de cercetare s-a produs ponderarea
datelor, fiind calculaţi ponderi probabilistice în funcţie de numărul gospodăriilor în fiecare
comunitate.
Stadii de randomizare:
a. Localitatea: localităţi prestabilite din componenţa proiectului.

b. Gospodăria: selectate prin metoda rutei aleatoare, cu un pas statistic prestabilit ca numărul
total de gospodării pe rută împărţit la numărul de interviuri care urmează a fi realizate.
c. Persoana: capul gospodăriei, sau persoana care îl înlocuieşte în cazul absenţei acestuia pe o
perioadă mai lungă decât perioada de colectare a datelor.
7
Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru zona proiectului, cu o eroare maximală
de ±2.8% pentru întregul eşantion, ±4.8% pentru oraşul Șoldăneşti şi o eroare apropiată de ±9%
pentru sate (cu excepţia satului Lipceni).
Perioada de culegere a datelor: 1 – 23 august 2011. Interviurile au fost realizate la domiciliul

respondenţilor.
Componenta calitativă
Diferite aspecte ale practicilor prezente, problemelor şi abordărilor pe viitor în domeniul

managementului deşeurilor au fost abordate în cadrul interviurilor individuale cu reprezentanţii
comunităţilor. Au fost realizate 4 interviuri cu primari, 2 cu managerii IMM, 4 cu manageri ai
instituţiilor de învăţământ şi 2 interviuri cu alte categorii (preot ş i manager ai întreprinderii de stat).
Primar Manager Manager instituţie Altă

IMM de învăţământ categorie
Șoldăneşti 1
Șestaci 1
Hlingeni
Mihuleni
Parcani 1 2
Lipceni
Șipca 1 1 1 1
Olişcani 1 1 1
Total 4 2 4 2
Instrumente de colectare a datelor

Datele au fost colectate pe baza instrumentelor elaborate în cadrul studiului:
1. Chestionar pentru gospodării (anexa 1)
2. Chestionar pentru lideri locali (anexa 2)
3. Ghid de interviu individual (anexa 3)
Situaţia comunităţii – gradul de satisfacţie a populaţiei
Descrierea zonei
Aria de studiu a constituit-o grupul de localităţi amplasate în bazinul acvatic al râului Ciorna, incluzând oraşul
Șoldăneşti, traversat de râu, şi şapte localităţi rurale, aflate în apropiere de oraş. Amplasarea zonei este una
foarte compactă, la cea mai mare distanţă până la oraşul Șoldăneşti aflându-se satul Lipceni (unica localitate
8
ce nu face parte din raionul cu aceiaşi denumire) – 15 km. Acest lucru face foarte atractive proiecte de
infrastructură ample, care să cuprindă mai multe localităţi.
Raionul Șoldăneşti, din care fac parte 7 din cele 8 localităţi incluse în studiu, este una dintre cele mai
deprivate unităţi administrativ teritoriale ale Republicii Moldova, ocupând locul 21 (din 35) după indicele de
deprivare multiplă a ariilor mici (anul 2009). Dar în special, raionul se află pe ultimele locuri după deprivarea
condiţiilor de trai, cu un indice de 221 puncte (locul 32 din 35).
În zonă inclusă în studiu locuiesc 13,5 mii persoane, numărul gospodăriilor casnice fiind de 5010 în anul
2009. Gradul sporit de deprivare al condiţiilor de trai este determinat de absenţa în zonă a serviciilor
comunale.
Conform datelor Ministerului Economiei, în anul 2009 doar 958 locuinţe din zona dată au fost conectate la
apeduct, ceea ce constituie 19,1% din gospodării. De fapt putem vorbi de prezenţa serviciilor centralizate de
asigurare cu apă doar în oraşul Șoldăneşti, pe când în localităţile rurale acesta lipseşte.
O situaţie asemănătoare şi la capitolul acoperire cu servicii centralizate de canalizare. Asemenea servicii sunt
disponibile doar în oraşul Șoldăneşti, în care 47,6% din gospodării sunt conectate la reţeaua de canalizare. În
localităţile rurale aceste servicii lipsesc, astfel încât pe întreaga zonă nivelul de acoperire constituie 17,4% din
gospodării.
9
Gazificarea localităţilor este realizată, metaforic vorbind, doar pe jumătate. Doar 48,6% din locuinţe din zonă
sunt conectate la reţeaua de gaze, fiind gazificate în proporţii mari oraşul Șoldăneşti şi satele Mihuleni şi
Șipca.
Încălzire centralizată există doar în Șestaci, Mihuleni şi Parcani, unde acoperă un număr nesemnificativ de
gospodării. La nivelul întregii zone, numărul de locuinţe încălzite centralizat raportat la numărul total de
gospodării indică un nivel de 2,9%.
În anul 2009 de computere personale în zonă dispuneau 12,9% gospodării, asigurate cu acces la internet
doar 1%.
Tabelul 1. Zona de studiu: date privind prezenţ a serviciilor comunale

OR.SOLDANESTI
S.MIHULENI
S.OLISCANI
S.PARCANI
S.HLIGENI
S.SESTACI
S.LIPCENI
S.SIPCA
Total
Populaţia prezenta - total, persoane 6088 590 954 582 2690 784 1128 695 13511
Populaţia absenta mai mult de un an
754 2 25 23 64 24 21 22 935
- persoane
Numărul gospodăriilor casnice 1817 226 416 234 1170 306 531 310 5010
Numărul caselor, apartamentelor ce
948 0 0 0 0 10 0 0 958
beneficiază de apeduct
52,2
0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 3,3% 0,0% 0,0% 19,1%
Procent gospodării %
Numărul caselor, apartamentelor ce
864 0 0 0 0 10 0 0 874
beneficiază de canalizare
47,6
0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 3,3% 0,0% 0,0% 17,4%
Procent gospodării %
Numărul caselor, apartamentelor
1949 0 10 198 101 13 0 165 2436
gazificate centralizat
84,6 53,2
0,0% 2,4% 8,6% 4,2% 0,0% 48,6%
Procent gospodării % %
0 0 0 57 0 9 77 0 143
asigurate cu încălzire
24,4 14,5
0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 2,9% 0,0% 2,9%
Procent gospodării % %
557 12 5 16 15 11 17 11 644
asigurate cu computere personale
Procent gospodării 30,7% 5,3% 1,2% 6,8% 1,3% 3,6% 3,2% 3,5% 12,9%
0 0 0 16 15 11 5 4 51
asigurate cu acces la Internet
Procent gospodării 0,0% 0,0% 0,0% 6,8% 1,3% 3,6% 0,9% 1,3% 1,0%
Distanta până la oraşul Șoldăneşti,
0 15 7 4 6 3 10 4
km
Sursa: Ministerul Economiei, Indicele de deprivare, anul 2009
10
Situaţia prezentă cu privire la gestionarea deşeurilor
La momentul actual serviciile de gestionare a deşeurilor în zonă este unul subdezvoltat. La nivel centralizat şi
sistematic acest serviciu există doar în oraşul Șoldăneşti şi satul Parcani, fiind prestat de întreprinderea
comunală Regia Apă Șoldăneşti.
Regia Apă Şoldăneşti

Întreprinderea a fost creată în anul 2007, pentru prestarea serviciilor comunale în
oraşul Șoldăneşti şi în împrejurimi.
Statutul întreprinderii prevede prestarea următoarelor servicii:
- Captarea, epurarea şi distribuţia apei;
- Eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate;
- Asanare, salubritate şi activităţi similare.
Serviciile de salubritate ai RAȘ includ:

- Măturatul manual al străzilor, carosabilului şi a trotuarelor;
- Golirea şi întreţinerea coşurilor pentru hârtii;
- Colectarea deşeurilor stradale;
- Depozitarea şi presarea nisipului pe străzi pe timp de iarnă.
La 1 iunie 2011 întreprinderea prestează servicii colectare deşeuri la 1182 clienţi, din
care 22 agenţi economici şi 1830 persoane fizice. Gradul de acoperire cu acest serviciu
fiind estimat la 66,3% din populaţie din aria de activitate a întreprinderii.
În urma implementării proiectului „Modernizarea serviciilor de salubrizare din oraşul
Șoldăneşti” în anul 2009 au fost amplasate pe zona ce cuprinde 2/3 din suprafaţa
oraşului Șoldăneşti şi 1/3 din satul Parcani a 27 platforme dotate cu câte 4-5
tomberoane şi o ladă pentru plastic şi 3 ECO căsuţe pentru colectarea deşeurilor solide
prin selectare.
La moment la o fază incipientă se află procesul de implementare colectării selective a
deşeurilor.
Sursa: „Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Şoldăneşti”, 2011, elaborat de Compania Pro-Consulting
În celelalte comunităţi din zonă servicii centralizate de management al deşeurilor lipsesc, iar APL întreprinde
unele măsuri de management, însă în mod sistematic şi insuficient. Astfel, conform studiului „Analiza
Diagnostică a ÎM „Regia Apă Șoldăneşti”:
- primăria satului Parcani alocă aproximativ 20 000 lei anual, cu toate acestea în sat există 10 gunoişti
neautorizate, o parte dintre acestea fiind situate în preajma bazinului râului Ciorna;
- primăria satului Șipca alocă aproximativ 3 000 lei anual, şi acesta dispune de 2 gunoişti autorizate şi
2 gunoişti neautorizate, iar costul necesar recultivării unei gunoişti neautorizate fiind de 5 000 lei;
- primăria satului Olişcani alocă 8 000 lei anual pentru amenajarea teritoriului, din contul acestei
sume fiind re-cultivate gunoiştile neautorizate, iar în localitate există 3 gunoişti neautorizate şi una
autorizată;
- primăria localităţii Lipceni alocă aproximativ 5 000 lei anual pentru amenajarea teritoriului, iar în
localitate există o gunoişte autorizată şi 7 neautorizate;
- primăria satului Șestaci alocă aproximativ 4 000 lei anual pentru colectarea deşeurilor, iar în
localitate există 6 gunoişti neautorizate şi nici una autorizată;
11
- primăria satului Mihuleni alocă aproximativ 6 500 lei anual pentru colectarea deşeurilor, iar în
localitate există doar o singură gunoişte autorizată.
În total, în zona cuprinsă de studiu există circa 30 gunoişti neautorizate masive, fiind răspândite şi locuri
unde sunt depozitate în mod neautorizat deşeuri în cantităţi mai mici.
Situaţia de referinţă în zona dată în domeniul managementului deşeurilor este oferită şi de persoanele din
comunităţile date care au fost intervievate. În continuare, spusele respondenţilor în cadrul interviurilor
individuale sunt redate cu indicarea funcţiei însă fără a indica localitatea respondentului, din considerentele
păstrării confidenţialităţii.
Aşadar, situaţia în domeniu este considerată de respondenţi ca una mai degrabă deplorabilă. Practic toţi
respondenţii enunţă problema gunoiştilor neautorizate, chiar dacă acestea există în preajma localităţii:
- „Majoritatea au căruţe dar nu duc gunoiul la gunoiştea autorizată, dar îl aruncă prin râpi, la
margine de drum şi în alte locuri neautorizate” (manager unitate de business)
- „De când ţin eu minte satul abia acum are o gunoişte cât de cât amenajată, dar din păcate nu toţi
oamenii duc gunoiul spre ea, mulţi din ei îl aruncă unde nimeresc” (manager instituţie de
învăţământ)
Studiul confirmă faptul că dincolo de perimetrul de activitate a RAȘ acţiuni ample şi sistematice de colectare
a deşeurilor nu se întreprind, ceea ce duce la practici inadecvate în managementul deşeurilor:
- „Un serviciu care ar funcţiona regulat nu există. Fiecare se descurcă cum poate, cine poate le duc la
gunoiştea autorizată, alţii le dau foc, iar unii le aruncă în locuri neautorizate, în râpi, pădure etc.”
(manager instituţie de învăţământ)
- „Nu avem o evacuare centralizată a deşeurilor, fiecare le evacuează cum poate. În preajma
sărbătorilor la evacuarea deşeurilor contribuie şi agenţii economici cu transport, de regulă asta o fac
liderii din agricultură” (primar)
- „Deşeurile nu sunt colectate în mod regulat, ca tradiţie curăţenie se face înainte de sărbători. Nu se
face acest lucru de colectare şi evacuare a deşeurilor din insuficienţă de bani în bugetul local, şi din
cauza că lumea este săracă, sărăcia este probabil cea mai gravă problemă ecologică, când oamenii
sunt săraci nu se mai gândesc la natură” (manager instituţie de învăţământ)
Unul din respondenţi a oferit o abordare mai critică, dar amplă privind managementul deşeurilor în oraşul
Șoldăneşti, accentuând că şi RAȘ nu are un program sistematic şi uniform pe parcursul timpului, că eforturile
depuse pentru a spori calitatea colectării şi a dezvolta colectarea selectivă, depuse până acum încă nu
asigură rezultatul, fiind necesare chiar şi unele acţiuni mai dure:
- Au fost amenajate locuri pentru colectarea deşeurilor dar ele nu sunt păstrate de cetăţeni, deşeurile
nu sunt stocate selectiv, cred că se cer mecanisme administrative, din partea APL, cu implicarea
poliţiei, Centrului de Medicină Preventivă şi Inspecţiei Ecologice. Serviciile responsabile pentru
menţinerea curăţeniei în oraş trebuiesc şcolite privind însemnătatea managementului integrat al
deşeurilor. De regulă se observă o activizare în oraş, cu privire la salubrizarea lui numai înainte de
sărbători, dar acest lucru ar trebui să devină o tradiţie necesară pentru fiecare de a menţine oraşul
12
într-o stare ecologico-sanitară bună. Lumea nu este conştientă despre acest lucru, şi probabil nu
percep că o stare ecologică-sanitară deplorabilă le afectează sănătatea. În acest sens se cer
campanii masive de conştientizare şi lucru cu populaţia şi acest lucru trebuie făcut periodic, pentru
că ea aşa a fost educată în perioada sovietică.
La fel este menţionat faptul că în trecut (perioada sovietică) salubritatea se afla în responsabilitatea
unităţilor agricole colective (colhoz), şi managementul deşeurilor era asigurat la un nivel mai înalt decât în
prezent:
- „Avem o gunoişte autorizată, dar din păcate este cam departe de sat şi cetăţenilor le este greu de
transportat spre ea deşeurile. În trecut această gunoişte era amenajată de colhoz la anumite cerinţe
ecologice periodic, acum din lipsă de finanţe acest lucru nu prea se face, decât cu tractorul se mai
grămădesc deşeurile” (manager instituţie de învăţământ)
- „Ce ţine de trecut în privinţa deşeurilor solide satul nu a avut o gunoişte amenajată, şi erau stocate
chiar pe malul râuleţului Ciorna. Salubrizarea satului în trecut, după cum vorbesc oamenii era pusă
în sarcina colhozului, împreună cu sovietul sătesc” (primar)
- „Loc autorizat pentru gunoişte este dar e departe de sat şi lumea neavând cu ce duce gunoiul îl
aruncă pe marginea râpilor sau la marginea drumurilor. În trecut salubrizarea satului era în sarcina
gospodăriei agricole, care era bine dezvoltată” (primar)
Situaţia social-economică a comunităţilor: gradul de satisfacţie şi

probleme comunitare
Aprecierea situaţiei social-economice din localitate este indicatorul primar direct asupra gradului de
îmbunătăţire a serviciilor prestate în comunităţi. În primul rând prin prisma condiţiilor de trai populaţia
apreciază situaţia social-economică a localităţii.
Chiar dacă infrastructura în zona cercetată este una slab dezvoltată, situaţia social-economică a
comunităţilor incluse în studiu este privită de către populaţia acestora mai degrabă pozitiv decât negativ.
Aprecierile pozitive predomină numeric asupra celor negative, deşi grupul cel mai mare îl constituie cei cu
aprecieri mediocre (aşa şi aşa). Astfel, unu din zece cetăţeni (9,8%) este foarte satisfăcut de situaţia social
economică, unu din trei (33,3%) satisfăcut. Grupul major – 38,8% îl constituie cetăţenii care au aplicat
calificativul aşa şi aşa.
În schimb liderii locali sunt ceva mai critici în aprecierea situaţiei social-economice ai comunităţilor decât
populaţia. Niciunul din ei nu s-a declarat ca foarte satisfăcut, 23,3% s-au declarat ca fiind satisfăcuţi, iar unul
din doi a ales calificativul aşa şi aşa. Un grup semnificativ în constituie cei cu aprecieri negative – 19.6% se
declară nesatisfăcuţi iar 7,1% chiar foarte nesatisfăcuţi.
13
Pentru a vedea cum a evoluat situaţia social-economică a comunităţilor în ultimii ani, a fost măsurat gradul
de satisfacţie a cetăţenilor (întrebare în retrospectivă) în anul 2008. În acelaşi mod se va proceda şi în studiul
de după finalizarea proiectului de extinderea managementului integrat al deşeurilor. În percepţia populaţiei
dezvoltarea social-economică a comunităţilor îşi ia un ritm mai accelerat. Dacă per total se arată satisfăcuţi
de dezvoltarea comunităţii în prezent circa 43 la sută din cetăţenii şi 23,2% din liderii comunitari, de felul în
care comunitatea se dezvolta cu trei ani în urmă se considerau satisfăcuţi 23% cetăţeni şi circa 18% lideri.
14
Figura 1. Gradul de satisfacţie de situaţia social-economică a comunităţii în prezent
B1. În ce măsură sunteţi satisfăcut de faptul cum se dezvoltă din punct de vedere social-economic comunitatea Dvs. în prezent
(2011)?
B2. În ce măsură eraţi satisfăcut de faptul cum se dezvolta din punctul de vedere social-economic comunitatea Dvs. cu 3 ani în urmă
(2008)?
O satisfacţie mai înaltă de situaţia social-economică a comunităţii manifestă persoanele de 41-50 ani (48.8%
se declară satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi), cei cu studii superioare (satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi 58,7%)
sau medii liceale (satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi 47,8%), persoanele singuratice (46,3%), cei angajaţi în
câmpul muncii (50,3%) şi studenţii şi cei aflaţi în concediu de maternitate (47,6%). Remarcăm o satisfacţie
mai sporită în cazul persoanelor din gospodăriile cu starea economică mai favorabilă – 12,8% foarte şi 41,7%
satisfăcuţi.
Pe comunităţi remarcăm grad mai sporit de satisfacţie a locuitorilor comunei Lipceni (satisfăcuţi şi foarte
satisfăcuţi 70% din respondenţi) şi din oraşul Șoldăneşti (57,9% respectiv). În aceleaşi localităţi se
înregistrează cel mai înalt grad de apreciere a situaţiei social-economice cu trei ani în urmă. Aceste două
localităţi sunt specifice prin faptul că satul Lipceni este unica localitate dintre cele studiate care face parte
din raionul Rezina, iar Șoldăneşti este unica localitate urbană, având şi serviciile comunale pe măsură.
Din perspectiva de gen remarcăm că bărbaţii manifestă un grad de satisfacţie un pic mai sporit decât
femeile. Astfel, sunt foarte satisfăcuţi de situaţia social-economică a localităţii 10,2% bărbaţi faţă de 9,5%,
satisfăcuţi se declară 36 faţă de 30,6% în cazul femeilor. Această observaţie este una foarte valoroasă, fiind
că tocmai femeile, care îngrijesc căminul familial, sunt cel mai mult afectate de lipsa unor condiţii de trai
adecvate.
15
Salubritatea şi serviciile de evacuare a gunoiului (mai degrabă lipsă în zonă) este un aspect care stârneşte
cele mai mari nemulţumiri din partea populaţiei. Șase din zece respondenţi nu sunt mulţumiţi de acest
element al infrastructurii comunitare, şi doar 17% se declară mulţumiţi. Salubritatea este devastată după
ponderea celor nemulţumiţi doar de infrastructura drumurilor (71% nemulţumiţi), şi serviciile de canalizare
(68%).
Figura 2. Gradul de satisfacţie de diferite aspecte comunitare
În cadrul studiului calitativ respondenţii evocă aceleaşi probleme – drumurile, alimentarea cu apă, reparaţiile
necesare ale edificiilor, şi aproape toţi respondenţii menţionează printre principalele probleme ale
comunităţii problema managementului deşeurilor.
Analiza comparativă oferă câteva aspecte foarte de valoare şi scoate în evidenţă specificul de gen. În general,
femeile sunt mai puţin satisfăcute, deci sunt mai afectate, de lipsa sau calitatea proastă a serviciilor
comunale. În rândul lor procentul celor care se declară satisfăcuţi este mai mic decât în cazul bărbaţilor
practic la toate din aspectele apreciate în studiu. Dar în special, comparativ cu bărbaţii femeile sunt mai
puţin satisfăcute de calitatea sau lipsa serviciilor de canalizare (doar 6% satisfăcute, comparativ cu 11%
bărbaţi), de serviciile şi/sau practicile de evacuare a deşeurilor (18% satisfăcute, comparativ cu 23% bărbaţi),
situaţia cu accesul la apă (satisfăcute 39% femei şi 45% bărbaţi) şi relaţiile dintre consăteni (52% femei şi
61% bărbaţi satisfăcuţi). De remarcat că cel mai redus grad de satisfacţie se înregistrează în aprecierea
calităţii drumurilor de acces în localităţi atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor.
16
Comparativ pe localităţi mai întâi remarcăm că în lipsa serviciilor de salubritate gradul de satisfacţie de acest
aspect al vieţii comunitare este unul dezaprobat complet de locuitorii satelor studiate, satisfăcuţi de situaţia
din prezent în acest domeniu se declară între 0% şi 14% din respondenţi. În oraşul Șoldăneşti serviciile de
evacuare a gunoiului şi salubritate sunt apreciate de 43% locuitori.
Tabelul 2. Gradul de satisfacţie de diferite aspecte comunitare, în funcţie de genul ş i localitatea respondentului
Sex: Localitatea:
Şoldăneşti
Ponderea respondenţilor care
Mihuleni
Olişcani
Parcani
Lipceni
Hligeni
Şestaci
Şipca
se declară satisfăcuţi Masculin Feminin
Relaţiile între oameni 61% 52% 53% 39% 42% 38% 40% 66% 50% 80%
Viaţa culturală 42% 39% 42% 63% 23% 13% 62% 14% 20% 45%
Alimentare cu apă 45% 39% 41% 52% 64% 10% 11% 20% 62% 48%
Alimentarea cu gaze naturale 52% 50% 56% 79% 6% 82% 36% 46% 73% 40%
Securitatea personală a
32% 30% 23% 25% 10% 59% 57% 44% 56% 34%
cetăţenilor şi a proprietăţii
Școli, instituţii educaţionale 71% 65% 62% 75% 76% 73% 84% 34% 78% 73%
Evacuarea gunoiului şi
23% 18% 43% 1% 1% 5% 14% 1% 5%
salubritatea
Drumuri de acces în comunitate 6% 6% 7% 28% 6% 1% 7%
Canalizarea 11% 6% 11% 2% 1% 4% 1% 15%
Drept urmare în lista priorităţilor pentru comunitate, în opinia locuitorilor, după drumuri se plasează sisteme
de colectare şi evacuare a gunoiului. Astfel, 45,1% din cetăţenii intervievaţi sunt de părere că cea mai
stringentă problemă care necesită a fi rezolvată în comunitate sunt drumurile. Unul din patru a indicat că în
primul rând trebuie dezvoltate servicii de colectare şi evacuare a gunoiului iar 6,6% au indicat o problemă
direct legată de salubritate, şi anume că atenţia trebuie acordată în primul rând problemelor de protecţie a
mediului ambiant. Pe locul trei după ponderea celor ce au indicat se plasează necesitatea dezvoltării
sistemelor de aprovizionare cu apă (21,7%), deşi doar circa 19% de gospodării din zona cercetată au o
conectare la un sistem centralizat de aprovizionare cu apă.
În cazul liderilor topul problemelor care necesită rezolvare în mod prioritar este asemănător, ieşind în faţă în
mod detaşat aceleaşi trei domenii. Aici însă, comparativ cu populaţia, importanţa dezvoltării serviciilor de
colectare şi evacuare a gunoiului şi celor de aprovizionare cu apă potabilă sunt mai evidenţiate.
17
Figura 3. Probleme comunitare care trebuie rezolvate în mod prioritar
Populaţie Lideri
Prioritizarea problemelor comunitare nu este foarte diferită între genuri, atât bărbaţii cât şi femeile pun pe
primul loc problema drumurilor (49% şi 46%), deşi femeile într-o măsură mai mare optează pentru crearea şi
dezvoltarea serviciilor de evacuare a gunoiului (24% femei şi 18% bărbaţi) şi celor de aprovizionare cu apă
(21% şi 18% respectiv).
Există unele deosebiri şi între comunităţi. Problema drumurilor este indicată ca cea mai prioritară în toate
localităţile, cu excepţia satelor Mihuleni şi Parcani.
În localităţile Mihuleni şi Șipca pe primul loc după prioritate se află problema serviciilor de evacuare a
gunoiului (52% şi 91% respectiv), pe când în oraşul Șoldăneşti această problemă nu se află în topul
priorităţilor, fiind menţionată doar de 8% cetăţeni.
Tabelul 3. Probleme comunitare care trebuie rezolvate în mod prioritar, în funcţie de genul şi localitatea
respondentului
Sex: Localitatea:
Şoldăneşti

Mihuleni
Olişcani
Parcani
Lipceni
Hligeni
Şestaci
Şipca
sisteme de apă 17% 21% 21% 20% 20% 28% 39% 22% 37% 3%
servicii de asistenţă socială 2% 5% 6% 3% 8% 3% 6%
18
Sex: Localitatea:
Şoldăneşti
Mihuleni
Olişcani
Parcani
Lipceni
Hligeni
Şestaci
Şipca
şcoli, grădiniţe, instituţii

3% 3% 6% 2% 1% 4% 1%
extraşcolare
centre comunitare/ case de
2% 2% 3% 2% 3% 2%
cultură
sisteme de colectare şi evacuare
18% 24% 8% 44% 23% 52% 11% 2% 91% 22%
a gunoiului
oficiul medicului de
familie/centrul medicilor de 2% 3% 1% 5% 3% 6% 3% 6% 7% 1%
familie/centrul de sănătate
drumuri şi poduri 49% 46% 49% 53% 59% 10% 26% 52% 47% 51%
sisteme gaz 3% 5% 5% 1% 9% 10% 4% 3%
mediul ambiant 11% 5% 5% 16% 3% 1% 3% 18%
telefonie 1% 0% 7%
electricitate 0% 1% 1% 3%
programe de ocrotire a sănătăţii 3% 4% 4% 7% 6% 2% 5% 2% 1%
programe educaţionale 1% 1% 2% 3% 1%
Actorii locali: responsabilităţi şi capacităţi
Identificarea cercului de actori, care în percepţia populaţiei sunt principalii responsabili de soluţionarea
problemelor social-economice ai comunităţii permite să stabilim care ar fi formatul acceptat din partea
populaţiei în implementare unor proiecte comunitare. Datele studiului sugerează că populaţia nu percepe
dezvoltarea comunitară asigurată prin parteneriate între mai mulţi actori de diferită natură. Cel care este
responsabil de dezvoltarea comunitară este statul, prin organele sale de diferite nivele. Aceasta deoarece din
cei patru actori, care au obţinut cele mai multe menţiuni, se numără organele de stat de la toate cele trei
nivele, cu descreşterea importanţei pe verticală.
Aşadar, administraţia publică locală este pilonul de bază a dezvoltării comunitare, fiind menţionat de către
94% cetăţeni şi 96% lideri locali ca şi cel mai responsabil actor pentru dezvoltarea comunitară. Urmează
administraţia statului de nivelul doi, de nivel raional, consiliul raional fiind menţionat de 71% lideri locali şi
81% cetăţeni.
Populaţia se plasează pe locul trei în topul „responsabilizării” , menţionată de 43% lideri şi 44% cetăţeni,
fiind urmată de guvern (34% şi 36% respectiv).
În acest context concluzionăm că la nivel local predomină percepţii că dezvoltarea comunitară este posibilă
doar dacă este asigurată de către stat, iar parteneriatul „extins” în vederea rezolvării problemelor social-
19
economice la nivel local ar include, în percepţia respondenţilor, doar administraţia publică şi populaţia în
formă neasociată - fiecare cetăţean aparte. Prin termenul de formă neasociată ne referim la faptul că
organizaţiile neguvernamentale şi cele de caritate, care sunt nu altceva decât asocieri oficializate între mai
multe persoane, pe de o parte şi biserica, cu un potenţial de mobilizare imens, pe de altă parte nu sunt
privite, în percepţia celor intervievaţi, ca potenţial serios în rezolvarea problemelor comunităţii.
Figura 4. Actorii responsabili pentru soluţionarea problemelor social-economice comunitare
Datele studiului indică faptul că nivelul de încredere în capacitatea administraţiilor locale în rezolvarea
problemelor comunităţilor nu este promiţător. Doar 31 la sută din cetăţenii intervievaţi sunt de părere că
APL din localitatea lor se descurcă în mare măsură sau foarte mare măsură cu rezolvarea problemelor social-
culturale a comunităţii, fiecare al doilea cetăţean (46,1%) a oferit o apreciere medie iar 20% sunt de părere
că APL mai degrabă nu face faţă problemelor comunităţii.
Aprecierile liderilor locali intervievaţi sunt mai dispersate. O apreciere neconturată (aşa şi aşa) au dat o
treime din respondenţi (33,9%), în restul cazurilor opiniile se dispersează în mod aproximativ egal, 30%
oferind o apreciere pozitivă, iar 34% una negativă.
20
De remarcat că liderii locali sunt foarte rezervaţi cu privire la implicaţia populaţiei în rezolvarea problemelor
localităţii. Doar 6% din ei sunt de părere că populaţia se implică în careva măsură, 46% sunt de părere că
populaţie se implică în mică măsură şi 7% deloc. Locuitorii intervievaţi, deşi la fel sunt preponderent sceptici
la acest capitol, se „creditează” totuşi într-o măsură mai mare, 21% considerând că locuitorii de rând se
implică în mare măsură, iar 26% consideră că se implică în mică măsură sau deloc.
Societatea civilă la nivel local este percepută mai degrabă ca fiind subdezvoltată, cu implicaţii minime în
treburile comunităţilor. Doar 15% respondenţi (din ambele grupuri) au afirmat că ONG-urile se descurcă
mult mare sau foarte mare măsură cu problemele social-economice ale comunităţilor, pe când 59% din lideri
şi 22% locuitori au oferit aprecieri negative.
Figura 5. Aprecierea capacităţii APL, ONG şi a populaţiei de rând în soluţionarea problemelor social-
economice din comunitate în prezent
În ce măsură consideraţi că … se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai comunităţii Dvs.?
Remarcăm diferenţe mari în popularitatea componenţei organelor publice locale în diferite comunităţi.
Oraşul Șoldăneşti şi satele Parcani şi Lipceni sunt comunităţile în care administraţia locală se bucură de cea
mai înaltă apreciere din partea cetăţenilor. Să ţinem însă cont de faptul că studiul a fost realizat la relativ
scurt timp după alegerile locale, ce îşi poate lăsa amprenta asupra „raitinig-ului”.
21
Figura 6. Aprecierea capacităţii APL în soluţionarea problemelor social-economice din comunitate în
prezent pe localităţi
Și totuşi în cadrul studiului calitativ sunt oferite multe exemple de acţiuni în care toţi actorii din cadrul
localităţii se implică pentru rezolvarea problemelor comunitare. Cele mai „bune practici” realizate, care arată
că există experienţă de conlucrare pentru implementarea proiectelor comunitare la moment ţin de reparaţii
ai edificiilor de învăţământ:
- „Noi am câştigat multe proiecte: gazificarea liceului, schimbarea uşilor şi geamurilor, un şir de
proiecte ce ţin de consolidarea performanţei procesului de educaţie şi instruire. Acum mai continuăm
alte lucrări ce ţin de reparaţia capitală a liceului. Aceste proiecte am reuşit să le câştigăm şi să le
realizăm cu succes datorită susţinerii comunităţii, agenţilor economici, părinţilor, primăriei şi
autorităţilor din raion. În concluzie contribuţia comunităţii la orice proiect este foarte importantă, de
altfel pierdem proiectele. La unele proiecte parteneri ne-au fost gospodăria raională de gazificare şi
Consiliul Raional” (manager instituţie învăţământ)
- „Ca atare noi nu avem servicii publice în sat. Dar la unele lucrări cetăţenii, oamenii de afaceri şi APL
ajută. Spre exemplu părinţii copiilor au ajutat la reparaţia grădiniţei” (manager instituţie
învăţământ)
- „Fiecare contribuie în măsura posibilităţii. Părinţii au contribuit financiar la proiectul ce ţine de
reparaţia liceului, au dat de la 100 lei până la 300 lei. Agenţii economici au contribuit cu sume mai
mari” (manager unitate de business)
Există experienţe de realizare în colaborare cu toţi actorii comunitari şi a altor proiecte, din alte domenii,
inclusive şi salubrizare:
22
- „Alt exemplu la care au contribuit cetăţenii cu câte 200 lei, din mahalaua noastră este reparaţia
drumului în variantă albă/pietriş, de asemenea oamenii au acoperit şi unele servicii de transport a
pietrişului” (manager unitate de business)
- „Ca atare în sat nu există servicii publice centralizate. De regulă ONG-le, agenţii economici şi
cetăţenii se implică în activităţi de salubrizare, declanşate de primărie înainte de sărbători” (primar)
- „La moment implementăm 2 proiecte, unul finanţat de PNUD Moldova şi altul finanţat de GIZ. Avem
un ONG, care implică cetăţenii în soluţionarea problemelor comunitare, lucrăm cu agenţii
economici” (primar)
- „În sat în 2009 am creat un Centru Comunitar, finanţat de PNUD Moldova. Un alt proiect a ţinut de
elaborarea Planului Strategic al satului pentru anii 2009-2014. Procesul de elaborare a fost unul
participativ, cetăţenii au fost activi şi sau implicat, identificând problemele cu care ei se confruntă.
Un alt proiect a ţinut de soluţionarea problemelor tinerilor din sat, în cadrul căruia tinerii s-au
implicat şi au fost activi” (primar)
Pe parcurs, în percepţia respondenţilor capacităţile actorilor locali cresc. Sunt de părere că comparativ cu
trei ani în urmă aportul APL la soluţionarea problemelor comunităţii s-a îmbunătăţit 55% din locuitori şi 38%
din liderii locali intervievaţi. Fiecare al doilea lider şi fiecare al treilea cetăţean consideră că nu sunt careva
modificări în acest sens.
Consideră că a crescut aportul populaţiei de rând în soluţionarea problemelor comunitare 49% cetăţeni de
rând şi 20% lideri. La fel a crescut şi aportul adus de ONG în opinia a 20% lideri şi 40% cetăţeni de rând.
Figura 7. În ce măsură s-a îmbunătăţit aportul … la soluţionarea problemelor social-economice
23
Atitudinea privind gestionarea deşeurilor solide
Discuţiile individuale cu managerii instituţiilor publice şi private din comunităţile din zonă permit să
constatăm că pe de o parte problema managementului deşeurilor este vizat în mod permanent de agenda
publică. Însă, în opinia majorităţii interlocutorilor în cadrul studiului, problema este vizată doar de
autorităţile publice locale şi mai puţin de alţi actori şi populaţie.
- „Oamenii văd şi cunosc consecinţele problemei deşeurilor solide, dar nu prea discută, mai des sunt
discutate aceste probleme la şedinţele Consiliului Local şi de APL” (manager instituţie de învăţământ)
- „Sigur că este discutată şi această problemă de săteni, dar mai ales de primărie. Gravitatea acestei
probleme constă în transportul deşeurilor către gunoiştea autorizată” (manager instituţie de
învăţământ)
- „Nu prea este discutată de cetăţeni. Se discută mai mult la şedinţele consiliului local, dar cetăţenii îşi
caută de nevoile lor” (manager unitate de business)
- „Este o problemă care stă permanent în atenţia primăriei, cetăţenii sunt tot timpul preveniţi de
poliţistul de sector să ducă deşeurile la gunoiştea amenajată, primăria a petrecut şi o adunare
generală în privinţa deşeurilor după ce au fost lichidate gunoiştile neautorizate, problema a fost
discutată şi la Consiliul Local, Dar mai avem cetăţeni inconştienţi care aruncă gunoiul în râpi şi la
marginea drumurilor. La ieşirile din sat noi am instalat panouri de avertisment, să nu arunce gunoiul
în locuri neautorizate, că vor fi amendaţi” (primar)
Unii respondenţi au menţionat totuşi prezenţa unor luări de atitudini din partea cetăţenilor de rând:
- „O atitudine comunitară unică faţă de deşeuri nu există, dar parţial unii cetăţeni activi discută aparte
pe grupuri şi această problemă” (manager întreprindere de stat)
- „Cetăţenii discută problema deşeurilor şi nu sunt indiferenţi, am observat cum unii cetăţeni
gospodari cu stimă în sat când îi văd pe unii, care aruncă gunoiul la nimereală le fac observaţii şi cer
să ducă gunoiul la gunoiştea autorizată, acest lucru îl fac şi eu, şi încerc şi prin copii să influenţez
părinţii să păstreze mediul înconjurător curat, spunându-le că asta în primul rând este benefic pentru
sănătatea tuturor” (manager instituţie de învăţământ)
Iar din spusele unui primar eforturile pentru impune disciplină în acest sens încă trebuie depuse:
- „Sigur că această problemă este în vizorul primăriei, şi este discutată şi la şedinţele Consiliului Local.
Oamenii discută această problemă, pentru că le afectează şi sănătatea, multe din deşeuri după ploi
mari nimeresc pe loturi agricole şi în apele de suprafaţă. Sincer nu toţi locuitorii retrăiesc şi păzesc
curăţenia şi starea ecologică a satului, mai avem oameni care aruncă deşeurile solide în locuri
neautorizate, cu ei se lucrează prin metode civilizate de prevenire, dar dacă nu îşi vor schimba
atitudinea faţă de ei vor fi aplicate măsuri mai dure” (primar)
Al doilea compartiment al studiului cantitativ care reflectă gradul de satisfacţie a populaţiei de serviciile de
gestionare a deşeurilor în comunităţi cuprinde un set de indicatori menite să exprime percepţia pe cât de
adecvate sunt serviciile/practicile existente de gestionare a deşeurilor, atitudinea privind selectarea separată
24
a deşeurilor, percepţia necesităţii de amplasare a gunoiştilor autorizate şi altele. Percepţia generală este că
gunoiştile autorizate trebuie să existe în fiecare localitate, 93% din cetăţenii intervievaţi fiind sprijinind o
asemenea afirmaţie.
Necesitatea abordării complexe şi în mod centralizat a colectării şi evacuării deşeurilor este complet
acceptată de către cetăţeni. Doar 4% din cei intervievaţi nu vad necesitatea unei gestionări în acest domeniu,
pe când 73% sunt complet de acord că gestionarea deşeurilor în localitatea lor este una necesară, iar alţii
21% înclină spre acest punct de vedere.
Deşi, vom vedea mai târziu, practicile gestionării „inadecvate” a deşeurilor sunt destul de răspândite,
locuitorii în mare parte admit aplicarea pedepsei pentru depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate, 90%
din respondenţi fiind de acord cu aplicarea amenzilor pentru depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate.
Colectarea deşeurilor separată pe tipuri este o practică, de succesul implementării căreia cetăţenii se
îndoiesc. Consideră că aplicarea acesteia în localitatea lor nu se va solda cu succes fiecare al doilea cetăţean.
Deşi doi din trei cetăţeni afirmă că aceste informaţii sunt complete şi pe înţelesul fiecăruia, gradul de
supraestimare, caracteristic pentru asemenea indicatori (oamenii deseori se evită să spună că ceva nu le este
clar), cât şi faptul că 21% din respondenţi nu au ştiut să răspundă la această întrebare arată că informaţiile în
domeniul managementului deşeurilor disponibile populaţiei în prezent suferă la capitolul completitudine şi
eficienţă.
25
Figura 8. Percepţii ale cetăţenilor privind diferite aspecte ale serviciilor/practicilor de gestionare a
deşeurilor din localitate
În funcţie de genul respondentului diferenţe majore în abordări şi atitudini privind gestionarea deşeurilor
solide nu sunt înregistrate.
În schimb înregistrăm abordări diferite din partea locuitorilor diferitor localităţi din zona cercetată.
Remarcăm faptul că locuitorii oraşului Șoldăneşti, unica localitate care dispune de un serviciu comunal
centralizat de gestionare a deşeurilor (Regia Apă Șoldăneşti), manifestă un grad mediu (comparativ cu alte
localităţi) de apreciere a necesităţii gestionării deşeurilor (73%). La fel în Șoldăneşti se înregistrează cel mai
scăzut nivel de acceptare amendării pentru depozitarea neautorizată a deşeurilor. Cel mai important este
faptul că în oraş înregistrăm cel mai mare procent de respondenţi care se arată reticenţi cu privire la reuşita
selectării separate a deşeurilor – 21,6%, acesta fiind probabil un indicator care exprimă gradul de
„executare” de către locuitori ai colectării deşeurilor prin selectare, serviciu oferit prin proiectul
”Modernizarea serviciilor de salubrizare din oraşul Șoldăneşti” din 2009.
Reticenţă la reuşita practicii de colectarea selectivă a deşeurilor manifestă într-un grad sporit şi locuitorii
satelor Șestaci (21%), Mihuleni (21%) şi Șipca (22%).
De remarcat faptul că în satele Mihuleni şi Șipca înregistrăm cel mai mare procent al celor ce se declară de
acord cu aplicarea amenzilor pentru depozitarea neautorizată a deşeurilor (90,2% şi 92%) respectiv. Acest
lucru este determinat de numărul relativ redus de gunoişti neautorizate în aceste localităţi comparativ cu
26
altele din zonă. În satul Mihuleni nu există gunoişti neautorizate, pe când în Șipca doar două din cele patru
gunoişti nu sunt autorizate.
Tabelul 4. Percepţii ale cetăţenilor privind diferite aspecte ale serviciilor/practicilor de gestionare a
deşeurilor din localitate pe sexe şi localităţ i
Sex: Localitatea:
Şoldăneşti*
Mihuleni
Parcani*
Olişcani
Lipceni
Hligeni
Şestaci
Şipca
se declară totalmente de acord Masculin Feminin
cu afirmaţia
În localitatea Dvs. gestionarea

14,0
deşeurilor este una foarte 71,8% 74,1% 72,7% 56,5% 79,2% 79,4% 95,6% 93,0% 77,1%
%
necesară;
În localitatea Dvs. trebuie
amendaţi locuitorii care
56,0% 61,5% 54,2% 50,0% 60,0% 90,2% 70,2% 58,0% 92,0% 53,6%
depozitează deşeurile la
gunoişti neautorizate
Selectarea separată a deşeurilor
în localitatea Dvs. nu va avea 18,1% 18,1% 21,6% 21,3% 9,2% 20,6% 16,7% 10,0% 22,0% 13,4%
succes;
Numărul gunoiştilor1 # 7 # 1 10 8 4 4
din ele neautorizate # 6 # 0 10 7 2 3
* 2/3 din suprafaţa oraşului Şoldăneşti şi 1/3 din suprafaţa satului Parcani sunt acoperite de platforme pentru
colectarea deşeurilor solide prin selectare
Practicile de gestionare a deşeurilor solide afectează foarte tare locuitorii din zona studiului. Cea mai gravă
problemă, percepută de locuitori, sunt gunoiştile spontane, neautorizate. Această problemă a fost
menţionată de fiecare al doilea cetăţean intervievat. O problemă gravă semnalată de cetăţeni este practica
arderii deşeurilor, semnalată de 41% respondenţi. Lipsa condiţiilor de colectare separată a deşeurilor se
plasează pe locul trei în tipul problemelor (20%), ceea ce denotă o cerere sporită în rândul locuitorilor de un
astfel de serviciu de colectare.
Studiul denotă faptul că populaţia feminină şi cea masculină suferă în egală măsură de deficienţa situaţiei
existente, doar că femeile se arată ceva mai îngrijorate de lipsa posibilităţilor de colectare separată a
deşeurilor (24% faţă de 17% în rândul bărbaţilor).
Iese în evidenţă locuitorii satului Lipceni, care anterior într-o măsură mai mică remarcau necesitatea
dezvoltării serviciilor de gestionare a deşeurilor, iar acum fiecare al patrulea locuitor indică faptul că practica
existentă nu îi creează nici un fel de incomodităţi (24%). Remarcăm că acest lucru ar ţine mai degrabă de
gradul scăzut de conştientizare de către locuitori a riscurilor pe care le implică gestionarea iresponsabilă a
deşeurilor, în localitatea dată 7 din cele 8 locuri de depozitare a deşeurilor sunt neautorizate.
1
„Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Șoldăneşti”, 2011, elaborat de Compania Pro-Consulting
27
Iarăşi semnalăm că în satele Mihuleni şi Șipca persoanele intervievate manifestă o percepţie mai
sensibilizată, cu cei mai mulţi respondenţi care se arată îngrijoraţi de gunoiştile neautorizate, de practica
arderii deşeurilor şi de lipsa posibilităţilor de colectare separată.
Tabelul 5. Problemele resimţite în legătura cu serviciile/practicile existente de colectare şi depozitare a

deşeurilor
Sex: Localitatea:
Ponderea
Şoldăneşti
Mihuleni
Olişcani
Parcani
Lipceni
Hligeni
Şestaci
respondenţilor care se General Masc Fem
Şipca
declară totalmente de ulin inin
acord cu afirmaţia
periodicitatea colectării
6% 4% 8% 8% 13% 5% 2% 4% 8% 3% 1%
deşeurilor
lipsa condiţiilor pentru
20% 17% 24% 14% 30% 28% 52% 40% 83% 6%
colectare separată
arderea deşeurilor 41% 41% 41% 20% 65% 43% 58% 34% 50% 94% 56%
gunoiştile spontane în
53% 52% 54% 56% 41% 79% 73% 41% 16% 95% 37%
comunitate
nu mă afectează 6% 7% 5% 6% 1% 13% 14% 24% 1%
Alt răspuns 0% 0% 0% 0% 2%
28
Gestionarea deşeurilor
La momentul actual în zonă există o singură întreprindere care prestează servicii de salubrizare – Regia Apă
Șoldăneşti (RAȘ). În anul 2010 RAȘ presta servicii de colectare a deşeurilor la 22 agenţi economici şi 4160
locuitori, acoperind oraşul Șoldăneşti şi o parte din satul Parcani. Acoperirea populaţiei cu acest serviciu pe
zona de proiect constituie maximum 30%. Anunţăm maximum deoarece cifra reiese din statisticile efective
ale RAȘ, nefiind racordată la aprecierile privind accesibilitatea de facto în unele străzi/zone ale oraşului.
În celelalte comunităţi agenţi de prestare serviciilor de gestiune a deşeurilor lipsesc, iar acţiunile de în
domeniul salubrizării, întreprinse de primării sunt sporadice şi insuficiente. Cheltuielile anuale ale APL din
satele din zonă variază între 3 şi 20 mii lei anual 2. Implicare sub nivelul necesar ai APL, în mare parte din
lipsa fondurilor pentru acest domeniu, fac ca practic în toate satele să existe numeroase gunoişti
neautorizate.
Studiul relevă următoarele tipuri de deşeuri solide produse de gospodării, după cum urmează în diagramă.
Trebuie să remarcăm şi unele deficienţe în percepţia populaţiei a noţiunii de deşeuri. În multe localităţi
există gospodării care nu au raportat producerea de deşeuri de bucătărie, lucru puţin probabil în practică.
Acest lucru se datorează percepţiei în cazul când deşeurile de bucătărie sunt utilizate în mare parte pentru
alimentarea animalelor domestice (gen porcine). În total, producerea de astfel de deşeuri raportează 86%
gospodării.
Deşeuri de curte raportează 75% gospodării, deşeuri de plastic 67% gospodării. Deşeuri animaliere
raportează 52% gospodării, cu nivel scăzut, evident, în oraşul Șoldăneşti (30%). Deşeuri de sticlă au raportat
31% gospodării.
Tabelul 6. Tipuri de deşeuri produse de gospodăriile din zonă

Localitatea:
Şoldăneşti
Ponderea respondenţilor care se

Mihuleni
Olişcani
Parcani
Lipceni
Hligeni
Şestaci
General
Şipca
declară totalmente de acord cu

afirmaţia
Deşeuri de bucătărie 86% 86% 96% 99% 100% 76% 98% 78% 78%
Deşeuri de curte 75% 73% 99% 100% 97% 83% 98% 82% 50%
Sticle şi ambalaje din plastic 67% 71% 96% 98% 95% 61% 90% 86% 27%
Deşeuri animaliere 52% 30% 94% 73% 83% 56% 72% 98% 47%
Sticle şi ambalaje din steclă 31% 29% 57% 57% 83% 17% 58% 22% 6%
Haine, mobilă veche 22% 10% 77% 80% 54% 8% 62% 3% 2%
Resturi metalice 14% 11% 31% 28% 42% 7% 34% 5% 3%
Altceva 1% 1% 2% 2% 2%
2
29
Practicile de depozitare a deşeurilor
Practic în toate localităţile există gunoişti masive neautorizate şi la sigur în fiecare localitate sunt locuri în
care sunt aruncate deşeuri în cantităţi mai mici, produse de una sau două gospodării. Studiul calitativ arată
că lupta cu această practică există, însă ea trebuie menţinută în continuu, deoarece acestea apar la scurt
timp după ce sunt lichidate. Cauzele principale sunt nivelul scăzut de sensibilizare a problemei în rândul
populaţiei, după cum am descris anterior, şi lipsa capacităţilor financiare pentru a transporta deşeurile către
depozitele autorizate:
- „Au existat mai multe gunoişti neautorizate, dar după alegerea noului primar au fost lichidate. Acum
apar din nou, dar cum am mai menţionat eu socot că din lipsă de transport centralizat al deşeurilor
apar aceste gunoişti” (manager instituţie de învăţământ)
- „Nu prea există în ultimul timp gunoişti neautorizate, dar mai apar aşa periodic, în râpa de la izvor,
la marginea pădurii şi în alte locuri” (manager instituţie de învăţământ)
- „Există, care apar simultan în văi, râpi, păduri, fâşii forestiere, în valea râuleţelor. De regulă locuitorii
de la periferia oraşului aruncă deşeurile în locurile neautorizate. Cam 35% din deşeuri sunt aruncate
în râpi, păduri, în valea râuleţului Ciorna” (manager întreprindere de stat)
- „Există, mai multe. Cetăţenii care trăiesc lângă pădure aruncă gunoiul în pădure, care lângă râpă
aruncă în râpă, cei de lângă drumurile de la marginea satului aruncă în buruienile de pe marginea
drumului. La aceste gunoişti neautorizate sunt depozitate, cam 50% din deşeurile solide”
(management unitate de business)
Practicile de utilizare sau depozitare a deşeurilor diferă evident după tipul deşeurilor. În acelaşi timp avem
primul indicator care reflectă situaţia de-a dreptul dezastruoasă din perspectiva gestionării raţionale a
deşeurilor şi a protecţie mediului. Pe lângă depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate, sunt foarte
răspândite practicile de ardere şi de îngropare a acestora în sol în preajma curţii.
Deşeurile de bucătărie şi cele de curte sunt tipurile de deşeuri cu cele mai diverse practici de gestionare a
acestora de către populaţia din zonă. După pondere, în 21% gospodării aceste deşeuri sunt evacuate de
serviciile centralizate de colectare a deşeurilor, 18% gospodării îi plasează în gunoişti neautorizate, 16% le
îngroapă în curte, 12% practică utilizarea acestor deşeuri pentru alimentarea animalelor domestice. În total,
raportul între practicile adecvate şi cele inadecvate este de 55% la 43%.
În gestionarea deşeurilor de curte sunt răspândite patru practici diferite:
- 24% gospodării plasează în gunoişti neautorizate;

- 22% în locuri autorizate, după care acestea sunt evacuate de serviciile specializate;
- 20% practică arderea acestora şi
- 19% plasează în locuri autorizate.
Alte 10% gospodării practică îngroparea acestora în curte.
Raportul între gospodăriile care adoptă practici adecvate în gestionarea deşeurilor de curte şi cele cu practici
inadecvate este de 49% la 53%, predominând numeric gospodăriile care gestionează incorect acest tip de
deşeuri.
30
Cele mai alarmante din punctul de vedere a protecţiei mediului sunt practicile de gestionare a deşeurilor
plastice şi de metal. În total procedează în mod corect cu acest tip de deşeuri doar 35% din gospodăriile
incluse în studiu care au menţionat că produc asemenea deşeuri, pe când 67% le gestionează în mod
incorect, în majoritatea cazurilor prin arderea acestora, practicată de 50% gospodării.
Deşeurile metalice sunt depozitate de marea parte a gospodăriilor care au asemenea deşeuri la gunoişti
neautorizate – 40%, iar raportul adecvat/inadecvat în cazul lor este înregistrat la nivelul 58%/42%.
Deşeurile din steclă sunt depozitate şi ele în marea parte la gunoişti neautorizate (42% gospodării). În total
47% gospodării gestionează în mod inadecvat acest tip de deşeuri, făcând imposibilă reciclarea acestora.
Cel mai mic nivel de gestionare corectă o înregistrăm în cazul deşeurilor provenite din haine şi mobilă vechi,
71% gospodării practică arderea acestora, pe când deşeurile animaliere sunt tipul de deşeuri cel mai raţional
utilizate, în mare parte din cauza gospodăriilor care utilizează aceste deşeuri ca şi îngrăşăminte organice.
Tabelul 7. Practica de utilizare/evacuare a deşeurilor pe tipuri
Deşeuri animaliere
Deşeuri de plastic
Deşeuri de steclă
Deşeuri metalice
Deşeuri de curte
mobilăHaine/
Deşeuri de
bucătărie
Le ardem 10% 50% 1% 1% 71% 1% 20%

Le îngropăm în curte 16% 3% 4% 1% 6% 10%
Pregătim îngrăşăminte 6% 63% 6%
Îl ducem la o gunoişte comună improvizată
18% 14% 42% 40% 14% 15% 24%
(neautorizată)
Sunt colectate de către cineva responsabil 6% 8% 7% 15% 4% 1%
Îl ducem la o gunoişte comună autorizată 10% 9% 17% 10% 3% 10% 19%
Evacuate de un serviciu privat de colectare a
4%
gunoiului
Evacuate de un serviciu al administraţiei locale de
21% 18% 29% 29% 10% 6% 22%
colectare a deşeurilor
Alimentarea animalelor domestice 12%
Altceva 4% 1% 4%
Practici adecvate 55% 35% 53% 58% 13% 82% 49%
Practici inadecvate 43% 67% 47% 42% 85% 22% 53%
Notă: suma procentelor poate depăşi 100% în unele cazuri, deoarece multe gospodării practică mai mult decât un singur mod de
gestionare a deşeurilor de acelaşi tip
În total, conform datelor studiului, 21.3% practică depozitarea în locuri autorizate a cel puţin o parte din
deşeurile produse. Beneficiază de servicii de salubritate 21.2% gospodării 3.
În acelaşi timp constatăm că populaţia deseori percepe eronat statutul unui depozit de deşeuri. De exemplu
în satul Parcani, unde toate cele 10 gunoişti existente sunt neautorizate, 37,7% respondenţi au anunţat că
3
Reprezintă ponderea gospodăriilor care au raportat această practică la cel puţin unul din tipurile de deşeuri
31
evacuează deşeuri către gunoişti autorizate. Aici cel mai probabil se confundă gunoiştea autorizată cu
containerele de gunoi, deoarece doar 0,9% gospodării au raportat că deşeurile sunt evacuate de serviciile
specializate, în timp ce într-o treime din perimetrul localităţii sunt amplasate platforme cu tomberoane,
evacuate de serviciul de salubritate ai RAȘ.
În schimb în satul Mihuleni au raportat plasarea deşeurilor în locuri autorizate doar 1% gospodării, pe când
din datele noastre în acest sat există o singură gunoişte, şi aceasta este autorizată 4.
Important de menţionat că beneficiază de servicii de salubritate (iarăşi vorbim de percepţia populaţiei) doar
jumătate (48,2%) din gospodăriile oraşului Șoldăneşti. Deci serviciul de salubritate disponibil, fie nu acoperă
integral necesităţile populaţiei, fie este vorba despre rezistenţa populaţiei din cauza nivelului scăzut de
conştientizare a daunelor, aduse de un management al deşeurilor deficitar.
Tabelul 8. Gospodării care utilizează gunoiştile autorizate şi serviciile de salubrizare

Gunoişti Servicii de
Depozitează la gunoişti autorizate Beneficiază de salubritate
autorizate disponibile servicii de salubritate disponibile
Total 21,3% 21,2%
Șoldăneşti 19,2% + 48,2% +
Șestaci
Hligeni 50,8% +
Mihuleni 1,0% +
Parcani 37,7% - ,9% +
Lipceni 34,0% + 6,0% necunoscut
Șipca 32,0% +
Olişcani 18,4% +
Studiul „Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Șoldăneşti”, realizat în primăvara anului 2011 de Compania Pro-
Consulting estimează cantitatea de deşeuri produse în zona proiectului la 260,17 tone lunar, sau 3122,1 tone
anual.
Per total, în zona studiată, practica managementului inadecvat al deşeurilor predomină ca şi număr de
gospodării. În opinia a 54,2% respondenţi localnicii obişnuiesc să arunce deşeurile preponderent în locuri
neautorizate, fie este vorba despre gunoişte neautorizată (33,3%), fie de locuri separate pe lângă gospodărie
(„la râpă”) (20,9%). Pe când persoanele care consideră că marea parte a localnicilor depozitează deşeurile în
locuri autorizate doar 44,5% intervievaţi.
4
32
Figura 9. Modalităţile de depozitare a deşeurilor, practicate de populaţie
Unde obişnuiesc localnicii să arunce deşeurile?
O altă estimare a distribuţiei volumului total al deşeurilor plasate în diferite tipuri de depozite a fost obţinută
pe baza opiniilor exprimate de actorii locali. Aceştia au fost rugaţi să estimeze a câta parte (în %) din
deşeurile produse în localitate sunt depozitate în diferite tipuri de gunoişti. În diagrama ce urmează
prezentăm procentele medii obţinute pe întreg eşantion. Chiar dacă, am văzut anterior, 44,5% din cetăţenii
intervievaţi susţin că populaţia plasează deşeurile preponderent în locuri autorizate, dacă e să ne referim la
volumul deşeurilor, în containere (fie de colectare separată fie comună) sunt plasate, după estimările
liderilor doar 13,8% din deşeuri. În gunoişti autorizate doar 17,1% din volumul total de deşeuri.
Marea parte de deşeuri din zonă sunt depozitate în locuri neautorizate – 69,2%.
33
Figura 10. Distribuţia volumului total al deşeurilor pe locuri de depozitare: estimare realizată de către
liderii comunitari
Fiecare al doilea respondent consideră că în locuri neautorizate sunt depozitate peste 50 la sută din deşeuri.
Chiar şi în cazul oraşului Șoldăneşti şi Parcani, unde există serviciu de salubritate, foarte mulţi respondenţi
sunt de părere că părţi semnificative din volumul total al deşeurilor sunt plasate în mod inadecvat. În
Șoldăneşti o treime de respondenţi consideră că volumul deşeurilor abandonate la gunoişti ilegale este sub
20% din total, 36,8% consideră că 20%-50% din deşeuri, iar 29,7% consideră că mai mult de jumătate din
volumul total al deşeurilor. În Parcani a fost obţinută o distribuţie asemănătoare.
Remarcăm satul Lipceni, unde 68% respondenţi au fost de părere că volumul deşeurilor plasate în locuri
neautorizate nu depăşeşte 20 la sută din total .
Satele Șestaci, Hligeni; Mihuleni şi Olişcani deopotrivă se remarcă prin volum mare al deşeurilor plasate
ilegal.
34
Tabelul 9. Ponderea deşeurilor plasate la gunoiştile neautorizate: aprecierea populaţ iei
Până la 20%- Peste
20% 50% 50%
General: 20,1% 29,1% 50,8%
Șoldăneşti 33,5% 36,8% 29,7%
Șestaci 15,7% 84,3%
Hligeni 5,0% 17,5% 77,5%
Mihuleni 3,9% 96,1%
Localitatea:
Parcani 25,4% 45,6% 28,9%
Lipceni 68,0% 22,0% 10,0%
Șipca 4,0% 49,0% 47,0%
Olişcani 3,4% 20,1% 76,5%
Liderii comunitari sunt şi mai critici în apreciere, 77% din ei consideră că volumul deşeurilor plasate în locuri
neautorizate depăşeşte 50%, din care 23,2% consideră chiar că peste 75% deşeuri.
Figura 11. Ponderea deşeurilor plasate la gunoiştile neautorizate: aprecierea liderilor
Combaterea practicilor de depozitare inadecvată a deşeurilor

Până acum au fost discutate mai multe aspecte care demonstrau că măsurile de salubrizare şi realizarea unor
acţiuni menite să combată practicile de plasare a deşeurilor în locuri neautorizate nu sunt sistematice. Din
studiul calitativ aflăm că aproape în fiecare comunitate au fost aplicate în trecutul nu prea îndepărtat
sancţiuni în formă de amenzi sau condamnări la muncă în folosul comunităţii, dar nu există o activitate
permanentă în acest sens. Sunt petrecute şi măsuri scopul principal al cărora ţine de sensibilizarea opiniei
publice în domeniul protecţiei mediului:
35
- „Ştiu precis că mulţi cetăţeni au fost amendaţi, unii chiar de câteva ori, mai ales în perioada după
lichidarea gunoiştilor autorizate. Aceste sancţiuni au fost întreprinse împreună cu primăria,
conducerea raionului şi inspecţia ecologică. Satul nostru ca şi întreg raionul a participat la 16 aprilie
2011, la salubrizarea ţării cu genericul „Hai Moldova”, elevii liceului şi profesorii au participat foarte
activ, într-un fel această acţiune a atenţionat cetăţenii şi s-a încercat prin copii să fie influenţaţi şi
părinţii” (manager instituţie de învăţământ)
- „Nu a fost sancţionat nimeni. Pur şi simplu încercăm să convingem oamenii, le dăm un termen să
strângă gunoiul pe care l-au aruncat în locuri neprevăzute, dar este imposibil să depistezi pe toţi,
trebuie de lucrat pe educaţia oamenilor” (manager unitate de business)
- „Sancţiuni au fost aplicate de către inspecţia ecologică din raion, au fost sancţionaţi circa 10
persoane, precis nu ştiu în acest an sau anul trecut. Pe lângă primărie funcţionează o comisie, care
se ocupă de problemele ecologice ale satului, efectuând periodic raiduri prin sat şi atenţionează
cetăţenii care au gunoi la poartă, adică în drum” (manager instituţie de învăţământ)
- „În permanenţă se duce acest lucru de către primărie. Au fost şi cazuri când cetăţenii au plătit
amendă, dar au fost şi cazuri când cetăţenii nu au putut plăti amenda şi au lucrat pentru
comunitate” (manager instituţie de învăţământ)
- „Au fost amendate 2 persoane, care nu au putut achita amenzile din cauza sărăciei, dosarele lor au
fost în litigiu şi Judecătoria din or. Şoldăneşti a hotărât ca ei să lucreze câte 40 de ore în folosul
comunităţii” (primar)
De menţionat faptul alarmant că nici unul din cei intervievaţi nu a abordat problema arderii deşeurilor şi
îngropării acestora, deşi practicile acestea, am văzut că sunt răspândite, şi sunt la fel practici inadecvate.
Colectarea selectivă a deşeurilor

Dacă e să vorbim despre zona cercetată în întregime, la moment au acces la servicii de colectare selectivă a
deşeurilor 46,3%. Este vorba de fapt despre populaţia oraşului Șoldăneşti (93,3% au afirmat că în localitatea
lor este disponibil acest serviciu) şi satul Parcani (95,6%). În cazul satului Mihuleni 10,8% respondenţi au
afirmat că au acces la acest serviciu, referindu-se cel mai probabil la platformele amplasate în satul Parcani.
Referindu-ne la întreaga zonă, acces scăzut la serviciul de colectare selectivă a deşeurilor din zonă au o serie
de categorii sociale. Mai întâi este vorba despre persoanele în vârstă, din persoanele cu 60 ani şi mai mult
doar 36% consideră că au acces, iar din rândul pensionarilor 37%. Într-o proporţie asemănătoare şi
persoanele cu nivel scăzut de studii (medii incomplete sau mai puţin) – 36,2%.
Starea economică a gospodăriei implică şi ea anumite variaţii în acest sens. Au acces la servicii de selectare
colectivă a deşeurilor doar 23,9% din gospodării clasate ca având un nivel socio-economic scăzut.
Aceste categorii sunt şi mai puţin dispuse în a sprijini crearea unor asemenea servicii.
În funcţie de localităţi, constatăm că populaţia satelor Hligeni şi Lipceni este şi ea mai puţin dispusă să
sprijine dezvoltarea acestor servicii, doar 72,5% şi 64% respectiv se declară dispuşi să contribuie şi să susţină
colectarea selectivă a deşeurilor.
36
Tabelul 10. Acces la servicii de colectare selectivă a deşeurilor şi disponibilitatea de a contribui la crearea a
asemenea servicii
Gospodării care afirmă Gospodării care ar
că au acces la servicii de susţine şi ar contribui la
colectare selectivă a dezvoltarea unui
deşeurilor asemenea serviciu
General: 46.3% 87,5%
Masculin 45.9% 88,1%
Sex:
Feminin 46.8% 87,0%
sub 40 ani 49.1% 90,1%
41-50 ani 52.9% 93,2%
Vârsta:
51-60 ani 45.4% 84,4%
peste 60 ani 36.0% 81,1%
medii incomplete 36.2% 79,7%
medii, liceale 51.2% 88,9%
Studii:
medii profesionale 42.9% 90,8%
superioare 60.1% 94,0%
1 persoană 58.6% 83,4%
Mărimea 2 persoane 46.3% 88,9%
gospodăriei: 3 persoane 44.6% 83,7%
4 persoane şi mai mult 41.6% 91,3%
angajat 54.8% 91,3%
şomer 40.4% 86,7%
Ocupaţie: pensionar/invalid 37.0% 80,4%
student/concediu de maternitate 69.6% 97,3%
angajat peste hotare 45.1% 89,2%
Șoldăneşti 93.3% 92,6%
Șestaci 88,0%
Hligeni 72,5%
Mihuleni 10.8% 86,3%
Localitatea:
Parcani 95.6% 96,5%
Lipceni 64,0%
Șipca 98,0%
Olişcani 82,1%
scăzută 23,9% 78,6%
Starea economică
medie 39,8% 88,0%
a gospodăriei:
înaltă 65,3% 93,9%
37
Costul serviciilor
Nici populaţia şi nici liderii locali nu sunt dispuşi la creşterea taxelor pentru îmbunătăţirea serviciilor de
gestionare a deşeurilor. Părţi considerabile din respondenţi (14,6% cetăţeni şi 37,5% lideri locali) consideră
că îmbunătăţirea acestora nu necesită creşterea tarifelor, iar alţii 38,3% cetăţeni şi 28,6% lideri sunt de
părere că tarifele chiar trebuie micşorate.
Figura 12. Necesitatea majorării tarifului pentru îmbunătăţirea serviciilor
Însă pentru dezvoltarea unor practici speciale în serviciile de gestionare a deşeurilor mulţi cetăţeni ar fi
disponibili să suporte cheltuieli suplimentare. Cei mai mulţi cetăţeni ar fi dispuşi să achite tarif mai mare
pentru sporirea frecvenţei de evacuare a deşeurilor, deşi anterior doar 6% din respondenţi se arătau
nemulţumiţi de periodicitatea colectării acestora. Urmează colectarea selectivă a deşeurilor, pentru care
sunt dispuşi să suporte cheltuieli suplimentare 38,3%.
Surprinzător este faptul că abordările mai avansate în gestionarea deşeurilor sunt mai puţin acceptate de
populaţie. Doar 28% din cetăţenii intervievaţi consideră că locuitorii comunităţii lor ar fi disponibili să achite
taxe mai mari în cazul introducerii sistemului de rambursare a cheltuielilor pentru colectarea selectivă a
deşeurilor, iar 29,3% că populaţia ar fi disponibilă la majorarea tarifelor pentru reciclarea deşeurilor.
38
Figura 13. Aspectele ale serviciilor de colectare a deşeurilor pentru care populaţia ar fi disponibilă să
achite taxe mai mari (cetăţeni)
Liderii comunitari sunt şi mai rezervaţi în aprecierea disponibilităţii populaţiei de a plăti mai mult pentru
servicii mai performante, cu excepţia reciclării deşeurilor. Dacă această practică ar fi introdusă, 45% din
liderii intervievaţi sunt de părere că populaţia ar accepta majorarea tarifelor pentru serviciile de gestionare a
deşeurilor.
Figura 14. Aspectele ale serviciilor de colectare a deşeurilor pentru care populaţia ar fi disponibilă să
achite taxe mai mari (lideri comunitari)
39
Accesul femeilor la serviciile publice
Femeile constituie circa jumătate din populaţia ţării noastre, din populaţia aptă de muncă şi populaţia
ocupată. Funcţionarea principalelor sfere de activitate bugetare, precum învăţământul şi sănătatea, este
asigurată în mare parte de femei.
În acelaşi timp, femeile sunt defavorizate în plan social şi economic. În anul 2010 salariul mediu al unei femei
este cu 23,9% mai mic decât al unui bărbat iar pensia medie cu circa 15%.
Femeile nu se regăsesc pe deplin în administraţia statului la toate nivelele. La ultimele alegeri parlamentare
doar 20 din cei 101 deputaţi aleşi sunt femei. La Alegerile locale generale din iunie a.c. sunt femei doar 18%
din primarii aleşi, 28,6% din consilierii locali şi 17,4% din consilierii raionali.
În zona studiului situaţia nu este mai strălucită. Toţi primarii din cele 8 primării sunt bărbaţi, iar în consiliile
locale femeile constituie sub 1/3 – 27,4%.
Dezbaterile în domeniul egalităţii de gen şi studiile relevante oferă suficiente argumente că oferta şi accesul
redus la servicii publice au un impact dublu asupra femeilor, punându-le într-o ipostază şi mai
dezavantajoasă. În condiţiile de lipsă a unor servicii comunale relevante şi de calitate femeia, responsabilă
de menajul casnic, este suprasolicitată ca volum şi timp de lucru în gospodărie. De aceia, nivelul scăzut de
prezenţă a serviciilor precum electricitate, aprovizionare cu apă, gaze naturale, canalizare, încălzire
centralizată şi nu în ultimul rând serviciile de salubritate sunt indicatori direcţi care sunt invocate în
reflectarea populaţiei nivelului de trai ai populaţiei dar şi a gradului de dezavantajare a femeii ca şi fenomen
social.
În acest context lipsa serviciilor primare pentru asigurarea unor condiţii de trai decente în zona studiului,
când doar 19,1% gospodării sunt conectate la apeduct, doar 17,4% la canalizare, servicii disponibile aproape
exclusiv doar în oraşul Șoldăneşti, ca şi serviciile centralizate de salubritate şi evacuare a deşeurilor, servesc
indicatori direcţi ai situaţiei dificile în care se pomeneşte femeia.
Cât priveşte accesul femeilor la alte servicii publice apelăm la studiul tematic „Abilitarea socio-economică a
femeilor din mediul rural”, realizat în cadrul Programului “Abilitarea economică a femeilor prin creşterea
oportunităţilor de angajare în câmpul muncii în Republica Moldova” cu suportul Agenţiei Suedeze de
Dezvoltare Internaţională (SIDA) şi Fondului Naţiunilor Unite pentru femei. Reproducem aici concluziile
studiului dat, care cât se poate de clar descriu situaţia şi mai dezavantajată a femeilor din regiunile rurale ale
ţării:
 Femeile din mediul rural în proporţie doar de o treime sunt angajate în câmpul muncii. Cele mai vulnerabile
sunt femeile tinere, pentru care este caracteristică cea mai mare rată a şomajului.
 Fiecare a treia femeie neangajată în câmpul muncii este casnică, iar fiecare a zecea sunt cele care se află în
concediu de îngrijirea copilului. Principalul motiv al neangajării indicat de către aceste femei este
imposibilitatea găsirii unui loc de muncă, inclusiv a unui serviciu bine remunerat.
40
 Prezenţa copiilor în gospodărie este un alt factor care determină angajarea femeii în câmpul muncii.
Responsabilităţile familiale sunt motivul de bază pentru 18% din femei neangajate în câmpul muncii, iar în
cazul celor cu copii 30% nu sunt angajate din cauza responsabilităţilor familiale.
 Disponibilitatea şi calitatea serviciilor de îngrijire pentru copii poate contribuie la reducerea impactului
responsabilităţilor familiale asupra ratei de ocupare a femeilor. Instituţiile preşcolare în majoritatea cazurilor
(91%) sunt disponibile în fiecare localitate, dar totuşi 9% din femeile cu copii care temporar nu au un loc de
muncă au indicat drept motiv al neangajării insuficienţa locurilor în instituţiile preşcolare.
 Iniţierea şi administrarea unei afaceri este domeniul cel mai puţin explorat de către femei. Din total femei
intervievate doar 5% au experienţă în iniţierea şi administrarea unei afaceri proprii, iar altele 12% în trecut nu
au fost implicate în afaceri, dar pe viitor intenţionează să lanseze o afacere proprie. Femeile în vârstă de până
la 35 ani manifestă un interes mai mare faţă de lansarea unei afaceri proprii, în special fiind orientate spre
afaceri în domeniul serviciilor cum ar fi, comerţul, alimentaţia publică şi divertisment. În cazul femeilor din
grupa de vârstă de 35-55 ani cel mai solicitat sector al economiei este agricultura.
 Practic fiecare a treia femeie consideră că nu este pregătită şi nici nu are experienţă în domeniul afacerilor, şi
respectiv doreşte să beneficieze de instruire în domeniul afacerilor. Cea mai solicitată informaţie în contextul
iniţierii unei afaceri este domeniul creditării, impozitare, piaţa de desfacere, pregătirea unui plan de afaceri şi
stabilirea unor contacte şi relaţiile de afaceri.
 Pe parcursul ultimilor 5 ani fiecare a zecea femeie a participat cel puţin la un curs de perfecţionare. De cele mai
multe instruiri au beneficiat femeile angajate în sectorul public şi în special, din domeniul construcţiilor şi
dezvoltării teritoriului, sănătate, cultură şi artă, ştiinţă şi educaţie şi administraţie publică.
 Fiecare a cincea femeie a indicat că are nevoie la moment de cursuri de recalificare, iar 16% consideră că îşi
doresc un curs de îmbunătăţire a calificării. Cel mai solicitat domeniu de instruire este agricultura, după care
urmează educaţie, croitorie, sănătate, finanţe şi economie.
 Disponibilitatea la nivel local a serviciilor de instruire şi consultanţă variază de la un tip de serviciu la altul. Cel
mai uşor pot fi accesate la nivel local serviciile de consultanţă în domeniul drepturilor funciare şi cel agricol.
Informaţia privind locurile de muncă în regiune de asemenea poate fi obţinută în localitate, dar mai des
aceasta este disponibilă în centrul raional. La nivel local mai puţin disponibile sunt serviciile de instruire
profesională, consultanţă juridică, consultanţă în domeniul orientării profesionale şi în domeniul iniţierii unei
afaceri.
 Accesul şi deţinerea proprietăţii femeii asupra terenurilor agricole nu este restricţionat în cazul Moldovei. Circa
două treimi din femeile intervievate deţin în proprietate terenurile agricole din posesia gospodăriei casnice.
Principala problemă cu care se confruntă femeile în prelucrarea şi gestionarea terenurilor agricole este
insuficienţa mijloacelor financiare şi a braţelor de muncă.
 Accesul la credite de asemenea nu este restricţionat pentru femei, dar în unele cazuri acestea nu pot beneficia
de aceste servicii, dat fiind insolvabilităţii financiare şi lipsa gajului.
41
Colaborarea intercomunitară şi inter-sectorială
La capitolul colaborării intercomunitare şi intersectoriale trebuie să începem cu o notă mai puţin optimistă.
În rândul populaţiei localităţilor din zonă organizarea prestării serviciilor de management al deşeurilor la
nivel intercomunitar este percepută mai degrabă negativ. Șapte din zece cetăţeni consideră că acest lucru nu
ar contribui la sporirea calităţii acestor servicii.
Figura 15. Crearea serviciilor de colectare a deşeurilor la nivel de raion/regiune ar asigura o calitate mai
mare pentru aceste servicii? Opinia cetăţenilor
Respingerea ideii de colaborare intercomunitară probabil se datorează lipsei de cunoştinţă a locuitorilor de

rând cu mecanismele de creare şi funcţionare a serviciilor comunitare.
Aceasta deoarece liderii comunitari salută şi susţin idea prestării serviciilor la nivel intercomunitar. În prezent
puţine servicii publice din zonă sunt organizate la nivel intercomunitar. Putem clasa toate serviciile publice
după acest indicator în trei grupe. Serviciile publice prestate preponderent la nivel intercomunitar sunt cele
ce ţin de organizarea de evenimente sportive şi culturale, când 59% şi 61% lideri au anunţat că serviciile date
sunt prestate în comun pentru mai multe comunităţi.
În grupul de cooperare comunitară de intensitate medie se plasează managementul deşeurilor (mai mult din
cauza acoperirii de servicii de salubritate ai RAȘ a localităţilor Șoldăneşti şi Parcani) şi reparaţia şi
mentenanţa drumurilor. La moment, consideră 41% din liderii intervievaţi, reparaţia şi mentenanţa
drumurilor şi evacuarea deşeurilor sunt prestate în comun pentru mai multe comunităţi, iar 39% că în acest
fel sunt prestate şi serviciile de depozitare a deşeurilor.
42
Serviciile de încălzire, aprovizionare cu apă şi evacuarea apelor uzate sunt domeniile în care cooperarea
intercomunitară practic lipseşte.
Figura 16. Gradul de colaborare intercomunitară în prestarea serviciilor comunitare în prezent
Ce servicii publice sunt acordate la moment în colaborare cu comunităţile vecine?
Pentru serviciile din grupurile doi şi trei (gruparea după abordare intercomunitară în prezent), în opinia
liderilor comunitari, trebuie aplicată abordarea intercomunitar, mai mult ca atât, serviciile de management
al deşeurilor, în opinia majorităţii liderilor, pot fi prestate doar în comun cu participarea mai multor
comunităţi.
Mai mult de jumătate (57%) din lideri sunt de părere că evacuarea şi depozitarea deşeurilor solide poate fi
prestată doar în comun, iar alţii 7%-9% consideră că prestarea în comun ar fi oportună. Doar 21% din
respondenţi declară că nu văd formula în care asemenea servicii pot fi prestate în comun.
În proporţii mai mari este susţinută cooperarea intercomunitară în domeniul drumurilor, 52% consideră că
acest serviciu poate fi prestat doar în comun, iar 29% că ar fi oportun.
43
Figura 17. Servicii publice care ar fi oportun să fie prestate în comun / intercomunitar pentru mai multe
comunităţi
Care din următoarele servicii publice credeţi că necesită a fi create şi prestate în comun cu mai multe comunităţi?
Participarea sectorului privat în prestarea serviciilor publice este acceptată de majoritatea actorilor
intervievaţi însă cu restricţii importante în formula de management.
Pe de o parte, marea majoritatea a actorilor şi indiferent de serviciul la care s-au referit sunt de părere că
aceste servicii pot fi prestate doar cu participarea a sectorului privat – aprovizionarea cu apă 82%, evacuarea
şi depozitarea deşeurilor 79%, scurgerea apelor menajere 77%, reparaţia drumurilor 71% şi sistemul de
încălzire 52%.
44
Figura 18. Servicii publice care ar fi oportun să fie prestate în comun cu sectorul privat
Care din următoarele servicii publice credeţi că necesită a fi create şi prestate în comun cu sectorul privat?
Pe de altă parte, statutul companiilor private în această participare trebuie să fie unul de subcontractor, iar
gestionarul de bază al serviciilor trebuie să fie sectorul public. Două treimi din lideri (67,9%) sunt de părere
că serviciile comunitare este mai bine să fie prestate de companii comunale.
45
Figura 19. Implicarea sectorului privat în prestarea serviciilor publice
Credeţi că prestarea serviciilor comunitare de către furnizori privaţi este mai oportună?
Nu este salutată şi formula intersectorială în prestarea serviciilor publice, majoritatea celor intervievaţi
susţinând specializarea companiilor publice în serviciile prestate. Doar 34% din cei intervievaţi susţin că
serviciile publice trebuie să fie prestate de un furnizor comun.
Figura 20. Acceptarea prestării serviciilor comunitare în formulă intersectorială, prin crearea furnizorului
unic pentru mai multe servicii
Credeţi că prestarea mai multor servicii comunitare este bine să fie realizată în un furnizor comun sau de furnizori specializaţi?
46
Matricea indicatorilor de referinţă
OBIECTIVE INDICATORI NIVELUL DE REFERINŢĂ

1. Determinarea gradului de satisfacţie a consumatorilor:
a) Determinarea gradului de satisfacţie al locuitorilor cu calitatea serviciilor de % populaţie satisfăcută de calitatea
gestionare a deşeurilor serviciilor de evacuare a gunoiului şi 17%
salubritate
b) Colectarea feedback-ului pentru evaluarea gradului de satisfacţie a % populaţie care se declară deranjaţi de:
rezidenţilor pe fiecare segment al sistemului existent de gestionare a periodicitatea colectării deşeurilor 5,9%
deşeurilor lipsa condiţiilor pentru colectare separată 20,4%
arderea deşeurilor 40,7%
gunoiştile spontane în comunitate 52,6%
g) Identificarea nivelului de conştientizare a populaţiei cu privire la separarea, % populaţie care declară importante
reciclarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor menajere şi modalităţile de reciclare:
comerciale. Reciclare 52,3%
Reutilizarea pungilor de plastic 40,8%
Compost la domiciliu – deşeurile de
35,0%
grădină
Compost la domiciliu – deşeurile de
36,1%
bucătărie
l) Satisfacţia de nivelul general actual de gestionare a deşeurilor % populaţie care este de acord că în
localitatea lor gestionarea deşeurilor este 4%
una adecvată
m) Evaluarea gradului de satisfacţie al populaţiei, cu amplasarea de containere şi % populaţie care îşi exprimă susţinerea
87,5%
pubele de gunoi de pe trotuare sau pe străzi. pentru aceasta
n) Evaluarea gradului de satisfacţie a populaţiei cu privire la locaţia depozitului Doar 21% din populaţia în zonă la moment beneficiază de servicii de salubrizare
de deşeuri menajere solide şi platforme de pre-colectare a deşeurilor. şi are teoretic acces la platforme de pre-colectare a deşeurilor. Astfel acest
indicator trebuie estimat la măsurarea finală, de după proiect
o) Evaluarea opiniei publice cu privire la perceperea aspectelor de mediu şi de Indicator indirect: % populaţiei care
sănătate legate de deşeuri. consideră că problema gestionării
25,4%
deşeurilor la moment este una prioritară
pentru populaţie
47
Locul problemei date în topul priorităţilor
2
pentru comunităţi
p) Evaluarea nivelului de cunoaştere a drepturilor si obligaţiilor consumatorilor % respondenţi care consideră că populaţia
şi dorinţa lor de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei. ar accepta taxe mai mari pentru:
Colectarea selectivă a deşeurilor 38,3%
Reciclarea deşeurilor 29,3%
s) Identificarea rolurilor din sectoarele privat şi public. % lideri care salută:
Implicarea sectorului privat în gestionarea
79%
deşeurilor
Consideră că serviciile comunitare este
mai bine să fie prestate de companii 32,1%
private
v) Identificarea opiniile cetăţenilor cu privire la taxele pentru colectarea % respondenţi care consideră că populaţia
deşeurilor, transportarea, tratare şi eliminare (disponibilitatea de a plăti, ar accepta taxe mai mari pentru:
accesibilitate). Colectarea selectivă a deşeurilor 38,3%
Reciclarea deşeurilor 29,3%
introducerea sistemului de rambursare a
28,0%
cheltuielilor pentru colectarea selectivă
colectarea deşeurilor cu o periodicitate
44,7%
mai mare
crearea la nivel raion/regiune facilităţi
pentru a motiva populaţia la colectarea 27,6%
selectivă a deşeurilor
bb) Evaluarea sistemului existent de sancţiuni şi stimulente aplicate în domeniu, Datele studiului calitativ
subliniind lacunele şi cauzele de ineficienţa acestuia. Toate sancţiunile aplicate până la
Sancţiuni moment sunt amendările şi munci
în folosul comunităţii.
Stimulente Nu există
Lacune Nu sunt depuse eforturi continue în
combaterea managementului
inadecvat.
Măsurile sporadice luate au efect
de scurt timp
48
Lipsa resurselor disponibile APL
Cauzele ineficienţei Lipsa măsurilor de educaţie
ecologică a populaţiei
gg) Colectarea feedback-lui de la public cu privire la accesul liber al rezidenţilor la Indicator indirect al accesibilităţii
depozitul de deşeuri. depozitelor autorizate este % deşeurilor
69,4%
plasate în locuri neautorizate, estimarea
liderilor
hh) Identificarea nivelului de sensibilizare a consumatorilor la cerinţele Indicator indirect: % populaţiei care nu
economice, tehnice şi de mediu ale serviciilor furnizate acceptă mărirea tarifului pentru servicii
78,7%
de management al deşeurilor în vederea
sporirii calităţii
2. Identificarea gradului de participare a mai multor actori:
a) Identificarea nivelului de participare a tuturor actorilor societăţii civile în confirmă existenţa practicilor de
procesul de planificare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor implementare de proiecte şi
publice în serviciile publice locale Datele studiului calitativ rezolvarea unor probleme
comunitare cu implicarea tuturor
actorilor din comunitate
b) Evaluarea gradului de acces al femeilor la serviciile publice locale. Se va reflecta prin ponderea gospodăriilor
cu acces direct la servicii publice
comunale:
Conectate la apeduct 19.1%
Conectate la canalizare 17.4%
Conectate la gazoduct 48.6%
Beneficiază de servicii de salubritate şi <30%
evacuare a deşeurilor
g) Evaluarea nivelului de cooperare între cetăţeni şi autorităţile publice în arată existenţa practicilor de
domeniul serviciilor publice locale. implementare de proiecte şi
Datele studiului calitativ rezolvarea unor probleme
comunitare cu implicarea
cetăţenilor
3. Colaborare intercomunitară şi inter-sectorială:
a) Identificarea nivelului de colaborare sectoriale a actorilor implicaţi în În zona dată doar în perimetrul de
furnizarea de servicii publice la diferite niveluri activitate a RAȘ există practică de
prestare de mai multe servicii de
acelaşi furnizor.
49
% lideri care consideră că mai multe 34%
servicii comunitare este mai bine să fie
furnizate de un singur furnizor
c) Identificarea gradului de cooperare intercomunitare în ceea ce priveşte Cooperarea intercomunitară la moment
serviciile publice în sectorul managementului deşeurilor solide. este realizată doar în cadrul manifestărilor
culturale şi sportive.
% lideri care afirmă că serviciile sunt
prestate în comun cu comunităţile vecine
Aprovizionare cu apă 7%
Evacuarea apelor menajere 7%
Sistemul de încălzire 11%
Depozitarea deşeurilor solide 39%
Evacuarea deşeurilor solide 41%
Reparaţia şi menţinerea drumurilor 41%
Evenimente culturale 61%
Evenimente sportive 59%
l) Identificarea nivelului de colaborare inter-sectoriale în procesul de elaborare Studiul nu a identificat careva practici de
a strategiilor de dezvoltare locală. colaborare intersectorială în acest sens.
50
Concluzii
Volumul deşeurilor solide de producţie (din agricultură, construcţie şi alte activităţi economice, alte
servicii comunitare) şi a celor menajere, acumulate in zona de cercetare este de cca 1506 tone
anual numai pe oraşul Șoldăneşti. Date statistice exacte pentru cele 7 sate nu există, însă conform
datelor statistice pentru anul 2010 a Secţiei Agricole Șoldăneşti, din cele 200000 tone de deşeuri
animaliere, produse de cele 34 sate din raion, din care aproximativ 20000-25000 tone sunt folosite
ca îngrăşăminte pentru agricultură, restul sunt amestecate cu alte deşeuri şi exportate spre
gunoişti. Reese, că un sat produce anual cca 5900 tone numai de deşeuri animaliere. Aşadar
cantitatea de deşeuri animaliere din aceste 7 localităţi este de cca 41300 tone. Salubrizarea
localităţilor din zonă a fost şi continuă să rămână o problemă dificilă şi prioritară, fiind clasată pe cel
de-al doilea loc după problema drumurilor şi podurilor (figura 3. Probleme, care trebuie rezolvate în
mod prioritar). Fiecare localitate din zonă dispune actualmente de 1-2 gunoişti şi, ca regulă, acestea
nu sunt amenajate conform standardelor de salubrizare şi celor ecologice. Ţinând cont de datele,
obţinute în prezentul raport, cu privire la deşeuri , constatăm că în localităţile rurale din zonă se
manifestă o gestionare neadecvată a deşeurilor menajere, prin extinderea suprafeţelor gunoiştilor
neautorizate, care conduc la poluarea terenurilor arabile, inclusiv a apelor freatice, a râului Ciorna
şi ca urmare a râului Nistru. Gestionarea deşeurilor este una din problemele dificile, complexe şi
departe de a fi rezolvată nu numai în zona de referinţă, dar şi pe întreg teritoriul Republicii
Moldova, conform restricţiilor şi standardelor internaţionale. Acutizarea problematicii deşeurilor, în
special, a deşeurilor menajere solide, este generată de modul defectuos, în care sunt soluţionate în
prezent problemele la diferite etape ale managementului integrat al deşeurilor. Cea mai utilizată
metodă de tratare a deşeurilor menajere în zonă este depozitarea pe sol, care reprezintă o sursă
gravă de poluare a solului şi apelor subterane. Este de menţionat, că în marea lor majoritate
gunoiştile, prin modul în care sânt realizate şi exploatate, sânt departe de respectarea exigenţelor
de mediu. În localităţile din zonă nu sânt amenajate depozite pentru stocarea selectivă a deşeurilor
solide menajere şi industriale. Fiind la etapa iniţială de dezvoltare a managementului deşeurilor:
oraşul Șoldăneşti şi satul Parcani, eliminarea acestora se efectuează prioritar, prin colectare
selectivă. Gunoiştile existente în zonă nu au semne informative speciale, nu sânt îndiguite şi nu
dispun de sisteme de drenaj, pentru evacuarea scurgerilor nocive. Nu se efectuează lucrări de
înhumare a deşeurilor. O parte din ele se depozitează în afara perimetrelor admise şi special
amenajate. Impactul deşeurilor asupra mediului a crescut alarmant în ultimii ani. Administrarea
necorespunzătoare a acestora generează contaminări ale solului şi ale pânzei freatice, precum şi
emisii de metan, CO2 şi gaze toxice, cu efecte negative directe asupra sănătăţii populaţiei şi
mediului.
Se poate constata, că zona de referinţă nu dispune de o capacitate tehnologică suficientă, pentru
colectarea, reciclarea sau recuperarea deşeurilor şi pentru utilizarea lor ca materie primă
secundară pentru alte procese tehnologice. În aceste condiţii majoritatea deşeurilor generate
ajung la gunoişti cu toate, ca conţin în ele materii utile, cum ar fi: sticla, metalul, hârtia, plasticul,
etc.
51
Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării defectuase, depozitele de deşeuri se numără
printre obiectele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică.
Principalele forme de impact şi risc, determinate de deşeurile solide menajere şi industriale din
zonă, în ordinea în care sunt percepute de populaţie:
 modificări de peisaj şi disconfort vizual;
 poluarea aerului;
 poluarea apelor de suprafaţă;
 modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
învecinate.
 poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de
evidentă în zona depozitelor de deşeuri menajere actuale, în care nu se practică exploatarea pe
celule şi acoperirea cu materiale inerte.
Un aspect negativ, identificat în zona de referinţă, este acela, că multe materiale reciclabile şi
utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile, fiind amestecate şi contaminate din punct
de vedere chimic şi biologic, iar recuperarea lor este dificilă.
Problemele, cu care se confruntă gestionarea deşeurilor din zonă, pot fi sintetizate astfel:
 depozitarea pe teren descoperit este cea mai utilizată metodă pentru eliminarea
finală a acestora;
 depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile: in apropierea
locuinţelor, a apelor de suprafaţă sau subterane, a zonelor de agrement;
 depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia mediului,
conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective;
 depozitele actuale de deşeuri nu sunt operate corespunzător: nu se compactează şi
nu se acoperă periodic cu materiale inerte, în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii
mirosurilor neplăcute;
 nu exista un control strict al calităţii şi cantităţii deşeurilor, care intra pe depozit; nu există
facilităţi pentru recuperarea biogazului produs; drumurile de acces spre depozite şi in interiorul
acestora nu sunt întreţinute, iar mijloacele de transport nu sunt spălate la ieşirea din depozite;
depozitele nu dispun de împrejmuire, cu intrare corespunzătoare şi panouri de avertizare.
 Terenurile, ocupate de depozitele de deşeuri, sunt considerate terenuri degradate, care nu
mai pot fi utilizate in scopuri agricole;
 colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv, ajungând la
gunoişti amestecate, astfel pierzându-se o mare parte a potenţialului lor util: hârtie, sticlă,
metale, materiale plastice;
Toate aceste duc la concluzia, că gestiunea deşeurilor necesită adoptarea unor politici publice şi
măsuri specifice, pentru asigurarea unei logistici eficiente şi adecvate fiecărei faze de eliminare a
deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să constituie obiectul activităţii de
monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor, şi întroducerea în practică în
zona de referinţă a tuturor cerinţelor şi principiilor managementului integrat al deşeurilor solide.
52
Mai mult ca atât, studiul arată că sinergia eforturilor şi parteneriatul public – privat sunt
susţinute şi necesare pentru un management eficient şi durabil al deşeurilor solide, pentru a
soluţiona problemele deşeurilor solide în localităţile din zonă de referinţă. Acest lucru este
confirmat de faptul, că mai mult de jumătate (57%) din lideri sunt de părerea, că evacuarea şi depozitarea
deşeurilor solide poate fi prestată doar în comun, iar alţii - 7%-9% consideră, că prestarea în comun ar fi
oportună. Doar 21% din respondenţi declară, că nu văd formula, în care asemenea servicii pot fi prestate în
comun. Probabil această atitudine este determinată de faptul, că populaţia nu este familiarizată cu efectele
negative, care apar în lipsa gestionării deşeurilor conform principiilor managementului integrat al deşeurilor
solide, necunoscând nici beneficiile cu valenţe ecologice, sociale şi economice, care vin după procesarea şi
reciclarea deşeurilor.
Necesitatea constituirii unui parteneriat public - privat în domeniul managementului integrat în zonă este
confirmat şi de faptul, că participarea sectorului privat în prestarea serviciilor publice este acceptată de
majoritatea actorilor intervievaţi, însă cu restricţii importante în formula de management. Pe de altă parte,
marea majoritatea a actorilor, indiferent de serviciul, la care s-au referit, sunt de părerea, că serviciile
publice, prestate pentru locuitorii zonei, pot fi eficiente, prestate la un nivel înalt de calitate, doar cu
participarea sectorului privat, cum ar fi: aprovizionarea cu apă (82%), evacuarea şi depozitarea deşeurilor
(79%), scurgerea apelor menajere( 77%), reparaţia drumurilor (71%) şi sistemul de încălzire (52%).
La moment în ţările dezvoltate se acumulează anual cca 800 – 1000 kg deşeuri pe cap de locuitor, în
R. Moldova – cca 340 kg, Chişinău – cca 400kg. Gestionarea corectă a deşeurilor, care prin natura
lor reprezintă atât o sursă de poluare, cât şi un izvor de materii prime seculare, trebuie realizată în
mod integrat, cu înţelegerea consecinţelor pe termen lung a deciziilor adoptate. În legătură cu
aceasta tendinţele actuale, privind abordarea problemei deşeurilor, trebuie să ţină cont de
următoarele aspecte:
- micşorarea cantităţii de deşeuri;
- evitarea poluării mediului.
Ecologizarea localităţilor, înţeleasă, în general, ca activitate de salubrizare, are în vedere realizarea
şi menţinerea igienei unei aşezări umane (urbane sau rurale), de care depind, în bună măsură,
calitatea vieţii populaţiei. În conformitate cu legislaţia actuală din Republica Moldova, salubrizarea
este "un serviciu public local de gospodărire comunală, organizat, coordonat, reglementat,
condus, monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale". În acest sens
eforturile Autorităţilor Publice trebuie să fie direcţionate spre implementarea unor aspecte, legate
de manifestarea deşeurilor solide în raport cu factorii de mediu şi cu impactul lor ecologic, pentru a
se găsi cele mai potrivite, eficiente şi durabile soluţii de rezolvare a problemelor, pe care le ridică
domeniul managementului deşeurilor, elemente strategice de planificare; clasificarea deşeurilor;
prevederile legislaţiei de mediu şi directivelor UE în domeniul gestionării deşeurilor; metode de
recuperare şi eliminare a deşeurilor; concepţia înhumării sanitare a deşeurilor; proiectarea,
construcţia, operarea şi închiderea depozitelor pentru deşeuri menajere solide; responsabilitatea
producătorilor şi consumatorilor în generarea deşeurilor.
53
Din numeroasele probleme de mediu, care ameninţă planeta noastră, o problemă majoră o
constituie, fără nici o îndoială, deşeurile. Fiecare dintre noi, mic sau mare, aruncă zilnic în pubela sa
obiecte, care nu ne mai servesc, care sunt goale, sparte sau uzate.
Puţini din noi gândim la managementul deşeurilor pentru un viitor mai decent, un mediu mai
curat şi o viaţă sănătoasă. Nu apreciem la justa valoare reciclarea deşeurilor, ca un mare câştig pentru
mediul pe care trebuie să-l lăsăm curat generaţiilor viitoare. Pentru aceasta, e de datoria fiecăruia din noi,
să ne gândim, înainte de a arunca lucrurile, care nu ne mai trebuie.
Concluziile, menţionate mai sus, sunt în plină rezonanţă cu gradul de satisfacţie şi insatisfacţie a
populaţiei din zona de referinţă nu numai faţă de lipsa serviciilor publice şi calitateaa lor acolo, unde ele
există (or. Şoldăneşti, satele Parcani şi Lipiceni), dar şi faţă de calitatea actului de guvernare la nivel local.
Aceste aprecieri se găsesc la toate grupurile de respondenţi din localităţile, vizate de studiu. O satisfacţie
mai înaltă faţă de situaţia social-economică a comunităţii manifestă persoanele de 41-50 ani (48.8% se
declară satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi), cei cu studii superioare (satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi - 58,7%)
sau medii liceale (satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi - 47,8%), persoanele singuratice (46,3%), cei angajaţi în
câmpul muncii (50,3%) şi studenţii şi cei aflaţi în concediu de maternitate (47,6%). Se remarcă o satisfacţie
mai sporită în cazul persoanelor din gospodăriile cu starea economică mai favorabilă – 12,8% - foarte şi
41,7% - satisfăcuţi. Pe comunităţi se remarcă un grad mai sporit de satisfacţie a locuitorilor comunei Lipceni
(satisfăcuţi şi foarte satisfăcuţi - 70% din respondenţi) şi din oraşul Șoldăneşti (57,9%) respectiv. În aceleaşi
localităţi se înregistrează cel mai înalt grad de apreciere a situaţiei social-economice cu trei ani în urmă.
Aceste două localităţi sunt specifice prin faptul, că satul Lipceni este unica localitate dintre cele studiate, care
face parte din raionul Rezina, iar Șoldăneşti este unica localitate urbană, având şi serviciile comunale pe
măsură. Un asemenea tablou mai degrabă este determinat de peroiada de tranziţie traversată şi de
necunoaşterea populaţiei a altor standarde de viaţă, a serviciilor publice, existente pentru cetăţeni în
ţările UE, SUA, etc.
Liderii locali sunt ceva mai critici în aprecierea situaţiei social-economice ai comunităţilor decât
populaţia, mai ales în localităţile Olişcani şi Şestaci, în care mulţi din ei îşi dezvoltă cu succes afacerile
iniţiate cu 3-5 ani în urmă. În interviurile individuale, realizate cu liderii locali, tot în aceste localităţi, din
partea lor există atitudinea de a aduce valoare adăugată economiei locale, stării sociale şi de mediu în
propriile localităţi, prin procesarea şi recilarea deşeurilor. În localitatea Șestaci un manager a unei unităţi
de business regret, că s-au ars vre-o 400 tone de deşeuri din lemn, din care ar fi putut produce pilete
pentru încălzire. După acest caz, singur, în mod voluntar, colectează aceste deşeuri de la gunoiştile
autorizate şi neutorizate din zonă, depozitându-le într-un loc special amenajat. La momentul interviului avea
o cantitate de cca 150 tone, afirmând, că odată cu consolidarea afacerii, va dezvolta o mini-tranşă
tehnologică, pentru confecţionarea piletelor.
Acest exemplu şi atitudine vorbesc de la sine, despre necesitatea stringentă de punere în aplicare a
depozitului de stocare, cu structuri de procesare a deşeurilor solide la cele mai înalte standarde, în
apropierea satului Parcani, care ar avea toate şansele să devină unul cu caracer regional, fapt, care ar asigura
durabilitatea proiectului în cauză şi ar crea oportunităţi de utilizare nu numai a resurselor alternative
54
termice, obţinute din deşeuri, dar şi de reutilizare a altor deşeuri, care ar putea fi furnizate în calitate de
materie primă pentru alte structuri de procesare.
Nici unul din liderii locali nu s-a declarat ca foarte satisfăcut, 23,3% s-au declarat ca fiind satisfăcuţi,
iar unul din doi a ales calificativul aşa şi aşa. Un grup semnificativ îl constituie cei cu aprecieri negative –
19.6% se declară nesatisfăcuţi, iar 7,1% chiar foarte nesatisfăcuţi. Acest fapt vorbeşte, că acest grup ţintă
este mai informat, mai pregătit şi are voinţa de a se implica şi schimba situaţia spre bine, lucru foarte
imortant pentru zona respectivă, cu grad sporit de deprivare al condiţiilor de trai, care este determinat de
absenţa în aceste localităţi a serviciilor comunale.
Studiul dat oferă câteva aspecte foarte valoroase şi scoate în evidenţă specificul de gen. În general,
femeile sunt mai puţin satisfăcute, deci sunt mai afectate de lipsa sau calitatea proastă a serviciilor
comunale. În rândul lor procentul celor, care se declară satisfăcuţi este mai mic decât în cazul bărbaţilor,
practic la toate din aspectele, apreciate în studiu. În special, comparativ cu bărbaţii femeile sunt mai puţin
satisfăcute de calitatea sau lipsa serviciilor de canalizare (doar 6% satisfăcute, comparativ cu 11% bărbaţi),
de serviciile şi/sau practicile de evacuare a deşeurilor (18% satisfăcute, comparativ cu 23% bărbaţi), situaţia
cu accesul la apă (satisfăcute 39% femei şi 45% bărbaţi) şi relaţiile dintre consăteni (52% femei şi 61% bărbaţi
satisfăcuţi). De remarcat, că cel mai redus grad de satisfacţie se înregistrează în aprecierea calităţii
drumurilor de acces în localităţi atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor.
Această apreciere, insatisfacţie şi atitudine al femeilor din zonă sunt determinate de faptul,
că femeile au un comportament mai înclinat spre responsabilitatea socială, iar lipsa confortului,
derterminat de serviciile comunale publice, are un impact deosebit de negativ asupra rolului de mamă al
femeii, pentru că statutul social al femeilor are triple consecinţe benefice: atât creşterea confortului şi
bunăstării familiei sale, nivelului de trai, cât şi reducerea gradului de sărăcie din zona, vizată.
„Abilitarea femeilor, egalitatea între femei şi bărbaţi sunt premise pentru realizarea securităţii tuturor
oamenilor în domeniul politic, social, economic, cultural şi mediului inconjurător”, această afirmaţie din
Platforma de Acţiuni de la Beijing, a Conferinţei a IV-a Mondială, cu privire la Femei din Beijing, din 4 – 15
septembrie 1995, vorbeşte despre rolul femeilor din zonă nu numai în realizarea acestui proiect, dar şi
despre faptul, că femeile vor deveni motorul cel mai puternic în reluarea creşterii economice şi dezvoltării
durabile mondiale. Numerosi specialişti atrag atenţia 5, că viitoarea mare putere nu va fi China sau India, ci o
vor reprezenta femeile. Un studiu al Bancii Mondiale 6, la care au participat cca 12 000 femei din 22 de ţări, a
arătat acest rol important al femeilor.
Lista figurilor
Figura 1. Gradul de satisfacţie de situaţia social-economică a comunităţii în prezent....................................15
Figura 2. Gradul de satisfacţie de diferite aspecte comunitare.......................................................................16
5
http://www.foxsmallbusinesscenter.com/strategy/2010/02/19/study-women-rock-small-business-owners/
6
http://business.ro/content/view/87090/2/; http://siteresources.worldbank.org/GENDEREXT/Resources/appB.pdf;
http://www2.goldmansachs.com/citizenship/10000women/about/10000-women-fact-sheet.pdf
55
Figura 3. Probleme comunitare care trebuie rezolvate în mod prioritar.........................................................18
Figura 4. Actorii responsabili pentru soluţionarea problemelor social-economice comunitare......................20
Figura 5. Aprecierea capacităţii APL, ONG şi a populaţiei de rând în soluţionarea problemelor social-
economice din comunitate în prezent.............................................................................................................21
Figura 6. Aprecierea capacităţii APL în soluţionarea problemelor social-economice din comunitate în prezent
pe localităţi......................................................................................................................................................22
Figura 7. În ce măsură s-a îmbunătăţit aportul … la soluţionarea problemelor social-economice..................23
Figura 8. Percepţii ale cetăţenilor privind diferite aspecte ale serviciilor/practicilor de gestionare a deşeurilor
din localitate....................................................................................................................................................26
Figura 9. Modalităţile de depozitare a deşeurilor, practicate de populaţie.....................................................33
Figura 10. Distribuţia volumului total al deşeurilor pe locuri de depozitare: estimare realizată de către liderii
comunitari.......................................................................................................................................................34
Figura 11. Ponderea deşeurilor plasate la gunoiştile neautorizate: aprecierea liderilor.................................35
Figura 12. Necesitatea majorării tarifului pentru îmbunătăţirea serviciilor....................................................38
Figura 13. Aspectele ale serviciilor de colectare a deşeurilor pentru care populaţia ar fi disponibilă să achite
taxe mai mari (cetăţeni)...................................................................................................................................39
Figura 14. Aspectele ale serviciilor de colectare a deşeurilor pentru care populaţia ar fi disponibilă să achite
taxe mai mari (lideri comunitari).....................................................................................................................39
Figura 15. Crearea serviciilor de colectare a deşeurilor la nivel de raion/regiune ar asigura o calitate mai
mare pentru aceste servicii? Opinia cetăţenilor..............................................................................................42
Figura 16. Gradul de colaborare intercomunitară în prestarea serviciilor comunitare în prezent...................43
Figura 17. Servicii publice care ar fi oportun să fie prestate în comun / intercomunitar pentru mai multe
comunităţi.......................................................................................................................................................44
Figura 18. Servicii publice care ar fi oportun să fie prestate în comun cu sectorul privat...............................45
Figura 19. Implicarea sectorului privat în prestarea serviciilor publice...........................................................46
Figura 20. Acceptarea prestării serviciilor comunitare în formulă intersectorială, prin crearea furnizorului
unic pentru mai multe servicii.........................................................................................................................46
Lista tabelelor
Tabelul 1. Zona de studiu: date privind prezenţa serviciilor comunale...........................................................10
Tabelul 2. Gradul de satisfacţie de diferite aspecte comunitare, în funcţie de genul şi localitatea
respondentului................................................................................................................................................17
Tabelul 3. Probleme comunitare care trebuie rezolvate în mod prioritar, în funcţie de genul şi localitatea
respondentului................................................................................................................................................18
Tabelul 4. Percepţii ale cetăţenilor privind diferite aspecte ale serviciilor/practicilor de gestionare a
deşeurilor din localitate pe sexe şi localităţi....................................................................................................27
Tabelul 5. Problemele resimţite în legătura cu serviciile/practicile existente de colectare şi depozitare a
deşeurilor........................................................................................................................................................28
Tabelul 6. Tipuri de deşeuri produse de gospodăriile din zonă.......................................................................29
56
Tabelul 7. Practica de utilizare/evacuare a deşeurilor pe tipuri......................................................................31
Tabelul 8. Gospodării care utilizează gunoiştile autorizate şi serviciile de salubrizare....................................32
Tabelul 9. Ponderea deşeurilor plasate la gunoiştile neautorizate: aprecierea populaţiei..............................35
Tabelul 10. Acces la servicii de colectare selectivă a deşeurilor şi disponibilitatea de a contribui la crearea a
asemenea servicii............................................................................................................................................37
57
Anexa 1: Chestionar pentru gospodării
CHESTIONAR DE EVALUARE A POZIŢIEI CETĂŢENILOR PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR
Stimate Domn/Doamnă,
Chestionarul dat este elaborat de ADR „Habitat” în domeniul managementului deşeurilor solide
creat în cadru proiectului „Modernizarea serviciilor comunale în Republica Moldova” implementat de
Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) din Republica Moldova.
Vă rugăm mult să răspundeţi la următoarele întrebări. Vă garantăm, că informaţia furnizată este
confidenţială. Apreciem bunăvoinţa Dumneavoastră.
Nr. chest._______
Data ____ Luna_____ 2011
A: DATE STATISTICE
A1. Vârsta Dvs.: |__|__| ani A2. Sexul Masculin 1 Feminin 2

A3. Numărul de persoane în gospodărie: |__|__| persoane
A4. Care este ultima instituţie de învăţământ pe care aţi absolvit-o Dvs.? (un singur răspuns)
Fără studii 1 Liceu 5
Studii medii incomplete 2 Școală post-liceală (colegiu) 6
Școală generală 3 Studii superioare, superioare incomplete 7
Școală profesională 4 Nu răspunde 8
căsătorit(ă) 1 trăieşte în cuplu, necăsătorit 4

A5. Sunteţi... divorţat(ă) 2 nu a fost căsătorit niciodată 5
văduv(ă) 3
A6. Dacă e să ne referim la ultimul loc de muncă, Dvs. sunteţi angajat în RM sau peste hotare?
În Republica Moldova 1
Peste hotare 2
Nu lucrează 0
A7. Care este ocupaţia Dvs. de bază în Republica Moldova? (un singur răspuns)
Angajat în sfera non-agricolă 1 Elev/student 5
Angajat în agricultură 2 Pensionar/invalid 6
Muncitor ocazional (cu ziua) 3 Concediu de maternitate 7
Șomer 4 Muncesc peste hotare 8
Altceva (ce anume?) ______________ |__|__|
A8. În ce limbă Moldovenească / Română 1
vorbiţi de obicei? Rusă 2
Alta 3
REFUZ 9
A9. Aveţi în proprietate…? (pe linie câte un răspuns) Da Nu NR
1) Pământ 1 2 9
2) Case, în afara celei în care locuiţi 1 2 9
3) Unităţi comerciale 1 2 9
58
A10. Aveţi în gospodărie (casă)? (indicaţi numai obiectele care funcţionează) Da Nu NR
1. Apă curentă (apeduct) 1 2 9
2. Canalizare 1 2 9
3. Televizor 1 2 9
4. Gaz natural 1 2 9
5. Automobil 1 2 9
6. Telefon fix 1 2 9
7. Telefon mobil (GSM) 1 2 9
8. Maşină de spălat 1 2 9
9. Casetofon / Video 1 2 9
10. Televiziune prin Cablu 1 2 9
11. Antenă TV prin satelit 1 2 9
12. Frigider / congelator 1 2 9
13. Computer 1 2 9
14. Conectare la Internet 1 2 9
A11. Domiciliul Urban 1 A12. Localitatea _______________________________|__|__|

Rural 2 A13. Raionul______________________________|__|__|
B: STAREA COMUNITĂŢII
B1. În ce măsură sunteţi satisfăcut de B2. În ce măsură eraţi satisfăcut de

faptul cum se dezvoltă din punctul faptul cum se dezvolta din
de vedere social-economic punctul de vedere social-
comunitatea Dvs. în prezent economic comunitatea Dvs. cu
(2011)? 3 ani în urmă (2008)?
1. foarte satisfăcut 1 1
2. satisfăcut 2 2
3. aşa şi aşa 3 3
4. nesatisfăcut 4 4
5. absolut nesatisfăcut 5 5
8. NȘ 8 8
9. NR 9 9
B3. Mai exact, cât de satisfăcut sunteţi de următoarele servicii social-economice din comunitatea Dvs. în
prezent?
satisfăc aşa şi absolut
foarte nesatisfă
Serviciile ut aşa nesatisf NȘ NR
satisfăcut cut
ăcut
1. Relaţiile între oameni 1 2 3 4 5 98 99
2. Viaţa culturală 1 2 3 4 5 98 99
3. Alimentare cu apă 1 2 3 4 5 98 99
4. Alimentarea cu gaze naturale 1 2 3 4 5 98 99
5. Securitatea personală a cetăţenilor 1 2 3 4 5 98 99
şi a proprietăţii
6. Școli, instituţii educaţionale 1 2 3 4 5 98 99
7. Evacuarea gunoiului şi salubritatea 1 2 3 4 5 98 99
8. Drumuri de acces în comunitate 1 2 3 4 5 98 99
59
9. Canalizarea 1 2 3 4 5 98 99
Altceva (ce anume
_____________________________________________________________________________________________
____________________)
B4. Care consideraţi că este cea mai stringentă problemă la momentul de faţă în comunitatea Dvs. ? Ce
trebuie făcut acum în primul rând pentru comunitate?
OPERATOR! NU CITIŢI CLASIFICATORUL. ASCULTAŢI RĂSPUNSUL RESPONDENTULUI ŞI SELECTAŢI DIN CLASIFICATOR
RĂSPUNSUL CEL MAI POTRIVIT
1. sisteme de apă
2. servicii de asistenţă socială
3. şcoli, grădiniţe, instituţii extraşcolare (inclusiv centre educaţionale)
4. centre comunitare/ case de cultură
5. sisteme de colectare şi evacuare a gunoiului
6. oficiul medicului de familie/centrul medicilor de familie/centrul de sănătate
7. drumuri şi poduri
8. sisteme gaz
9. mediul ambiant
10. telefonie
11. electricitate
programe de ocrotire a sănătăţii (instruiri, echipament, turnee de studiu, etc. fără lucrări de
12.
construcţii)
13. programe educaţionale (instruiri, echipament, mobilă, cărţi, etc. fără construcţii)
97. altele (notaţi _________________________________________ )
98. NȘ/NR
B5. În ce măsură consideraţi că administraţia publică locală (primăria) se descurcă cu soluţionarea problemelor
social-economice ai comunităţii Dvs.?
1 2 3 4 5 98 99
foarte mare măsură mare măsură aşa şi aşa mică măsură deloc NȘ NR
B6. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul administraţiei
publice locale (primăriei) la soluţionarea problemelor social-economice?
1 2 3 4 5 98 99
s-a îmbunătăţit s-a îmbunătăţit în careva s-a înrăutăţit
neschimbat s-a înrăutăţit puţin NȘ NR
mult măsură mult
B7. În ce măsură consideraţi că organizaţiile neguvernamentale (ONG) se descurcă cu soluţionarea problemelor

social-economice ai comunităţii Dvs.?
1 2 3 4 5 98 99
B8. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul organizaţiilor
neguvernamentale (ONG) la soluţionarea problemelor social-economice?
1 2 3 4 5 98 99
mult măsură mult
B9. În ce măsură consideraţi că locuitorii de rând se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai

comunităţii Dvs.?
60
1 2 3 4 5 98 99
B10. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul locuitorilor de
rând la soluţionarea problemelor social-economice?
1 2 3 4 5 98 99
mult măsură mult
B11. Cine credeţi că este cel mai responsabil pentru soluţionarea problemelor social-economice comunitare?
1. În primul 2. În al 3. În al
rând doilea rând treilea rând
Organizaţiile neguvernamentale 1 1 1
Consiliul Raional 2 2 2
Oamenii de afaceri din localitate 3 3 3
Organismele internaţionale 4 4 4
Oamenii simpli din localitate 5 5 5
Primăria 6 6 6
Biserica din localitate 7 7 7
Guvernul RM 8 8 8
Organizaţiile de caritate 9 9 9
Nimeni 10
Altele (notaţi _____________________________) |__|__| |__|__| |__|__|
C. GESTIONAREA DEŞEURILOR / SALUBRIZAREA LOCALITĂŢILOR
C1. Ce tipuri de resturi solide (gunoi) produce gospodăria Dvs.?

1. Gunoi de bucătărie
2. Sticle şi ambalaje din plastic
3. Sticle şi ambalaje din steclă
4. Resturi metalice (cutii de bere)
5. Haine, mobilă veche
6. Deşeuri animaliere (bălegar)
7. Gunoi de curte
8. Altceva, indicaţi ___________________________________________________
C2. Cum se procedează cu resturile solide (gunoiul) în gospodăria Dvs.? (Indicaţi pentru fiecare tip de deşeuri
marcat la C1)
Sticle şi ambalaje din plastic
Deşeuri animaliere
Sticle şi ambalaje din steclă
Haine, mobilă veche

Gunoi de bucătărie
Resturi metalice
Gunoi de curte
6.
3.
2.
1.
4.
5.
8.
7.
(bălegar)
Le ardem 1 1 1 1 1 1 1 1
Le îngropăm în curte 2 2 2 2 2 2 2 2
61
Pregătim îngrăşăminte 3 3 3 3 3 3 3 3
Îl ducem la o gunoişte comună improvizată 4 4 4 4 4 4 4 4
Sunt colectate de către cineva responsabil 5 5 5 5 5 5 5 5
Îl ducem la o gunoişte comună autorizată 6 6 6 6 6 6 6 6
Este colectat de un serviciu privat de colectare
7 7 7 7 7 7 7 7
a gunoiului
Este colectat de un serviciu al administraţiei
8 8 8 8 8 8 8 8
locale de colectare a gunoiului
Altceva
_____________________________________
_
C3. Cu cine de regulă evacuaţi gunoiul din gospodăria Dvs.? (Indicaţi pentru fiecare tip de deşeuri marcat la C1)
Sticle şi ambalaje din plastic
Deşeuri animaliere
Sticle şi ambalaje din steclă
Haine, mobilă veche

Gunoi de bucătărie
Resturi metalice
Gunoi de curte
6.
3.
2.
1.
4.
5.
8.
7.
(bălegar)
1.Îl evacuează serviciu specializat 1 1 1 1 1 1 1 1
2.Îl evacuăm singuri cu roaba 2 2 2 2 2 2 2 2
3.Îl evacuăm singuri cu propriul transport 3 3 3 3 3 3 3 3
4.Îl evacuăm împreună cu vecinii 4 4 4 4 4 4 4 4
Altceva
_____________________________________
_
C4. Unde obişnuiesc localnicii să arunce deşeurile?

1. În containerele de gunoi;
2. În containerele pentru colectare separată
3. La gunoişti improvizate (neautorizate)
4. La gunoiştea autorizată
5. La râpă
6. Nu sunt deşeuri
7. Altele
C5. Dacă gunoiul C6. Cât costă o

este evacuat. Cât de evacuare?
des evacuaţi gunoiul?
Pe an |__|__| |__|__|__|__|
Pe lună |__|__| |__|__|__|__|
Pe săptămână |__|__| |__|__|__|__|
Pe zi |__|__| |__|__|__|__|
C7. Sunt create în localitatea Dvs. condiţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor (containere de colectare
selectivă, puncte de predare a deşeurilor etc.) ?
1. Da 2. Nu
62
C8. Vă rugăm să menţionaţi daca veţi contribui şi susţine colectarea selectivă a deşeurilor? (Explicaţi de ce?)
1. Da 2. Nu
C9. Colectarea şi evacuarea deşeurilor se efectuează contra plata?

 Da  Nu
C10. În caz de răspuns pozitiv, tariful pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor este de/ de ce?
1. Pentru o persoana 1. Pentru familie
2. până la 5 lei 2. până la 5 lei
5. Alt răspuns (Vă rugăm specificaţi) 5. Alt răspuns (Vă rugăm specificaţi)
C11. În ce măsură, în viziunea Dvs. populaţia cunoaşte modalitatea de calculare a tarifului
pentru evacuarea deşeurilor?
1. În mare măsură
2. În mică măsură
3. Nu sunt informaţi
C12. Cum consideraţi pentru care din activităţile indicate mai jos populaţia va fi de acord să achite taxe
mai mari.
DA NU
1. colectarea selectivă a deşeurilor 1 2
2. reciclarea deşeurilor 1 2
3. introducerea sistemului de rambursare a cheltuielilor pentru colectarea
1 2
selectivă
4. colectarea deşeurilor cu o periodicitate mai mare 1 2
5. crearea la nivel raion/regiune facilităţi pentru a motiva populaţia la colectarea
1 2
C13. Ce este necesar, în viziunea Dvs., să fie întreprins pentru îmbunătăţirea serviciilor de colectare şi
evacuare a deşeurilor, explicaţi ?
1. Mărirea considerabilă a tarifului pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor (25-35%)
2. Mărirea neesenţială a tarifului pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor e vor mări (10-20%)
3. Menţinerea tarifului actual pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor
4. Micşorarea tarifului actual pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor
5. Altele (menţionaţi)
C14. Conform opiniei Dvs., care este volumul total de deşeuri abandonate la gunoiştile ilegale,
%?
1. Pînă la 20%
2. Pînă la 50%
3. Mai mult de 50%
C15. Care ar putea fi contribuţia Asociaţiilor Obşteşti la soluţionarea problemei deşeurilor? (selectaţi
două, de ce?)
1. Informarea şi conştientizarea populaţiei, copiilor;
63
2. Elaborarea şi implementarea proiectelor de gestionare a deşeurilor;
3. Colaborarea cu autorităţile centrale şi locale pentru soluţionarea problemei date;
4. Contribuţia la salubrizarea localităţilor şi componentelor mediului;
5. Promovarea aplicării bunelor practici şi experienţei internaţionale în domeniu;
6. Elaborarea şi publicarea broşurilor, pliantelor etc.;
7. Altele
C16. Comparativ cu celelalte servicii din listă, cât de important este să fie îmbunătăţit fiecare
din următoarele servicii?
Foarte Destul de Nu prea DELOC
satisfăcut/ă satisfăcut/ă satisfăcut/ă satisfăcut/ă
Electricitate.............................................. 1.................. 2.................. 3.................. 4
Aprovizionare cu apă................................ 1.................. 2.................. 3.................. 4
Scurgerea apelor menajere...................... 1.................. 2.................. 3.................. 4
Depozitarea deşeurilor solide.................. 1.................. 2.................. 3.................. 4
Evacuarea deşeurilor solide..................... 1.................. 2.................. 3.................. 4
Sistemul de încălzire................................. 1.................. 2.................. 3.................. 4
Drumuri.................................................... 1.................. 2.................. 3.................. 4
B: ATITUDINEA PRIVIND DEŞEURILE SOLIDE
C17. În dreptul fiecăreia din afirmaţiile de mai jos, bifaţi celula care corespunde cu opinia Dvs.
referitor la cele menţionate:
Totalmente Mai degrabă Dezacord
NŞ/ NR
de acord de acord total
1. În localitatea dvs. gestionarea deşeurilor este una
1 2 3 9
adecvată şi foarte necesară;
2. În localitatea dvs. trebuie amendaţi locuitorii care
1 2 3 9
depozitează deşeurile la gunoişti neautorizate
3. Selectarea separată a deşeurilor în localitatea dvs. nu va
1 2 3 9
avea succes;
4. Gunoişti autorizate trebuie să fie amenajate pentru
1 2 3 9
fiecare localitate din Moldova;
5. Informaţia privind domeniul managementului deşeurilor
1 2 3 9
este una completă şi pe înţelesul fiecăruia;
64
C18. Utilizand următoarea clasificare, puteţi clasifica importanţa pentru dumneavoastră a următoarelor
modalităţi de reciclare?
Totalmente Mai degrabă de Dezacord
NŞ/ NR
de acord acord total
Reciclare 1 2 3 9
Reutilizarea pungilor de plastic 1 2 3 9
Compost la domiciliu – deş. de grădină 1 2 3 9
Compost la domiciliu – deş. de bucătărie 1 2 3 9
C19. Care din aspectele indicate mai jos privind gestionarea deşeurilor în comunitate vă deranjează mai mult
periodicitatea colectării deşeurilor 1
lipsa condiţiilor pentru colectare separată 2
arderea deşeurilor 3
gunoiştile spontane în comunitate 4
nu mă afectează 5
Alt răspuns (Vă rugăm specificaţi)
Vă mulţumim pentru colaborare!
Anexa 2: Chestionar pentru lideri locali

CHESTIONAR DE EVALUARE A POZIŢIEI CETĂŢENILOR PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR
Stimate Domn/Doamnă,
Chestionarul dat este elaborat de ADR „Habitat” în domeniul managementului deşeurilor solide
creat în cadru proiectului „Modernizarea serviciilor comunale în Republica Moldova” implementat de
Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) din Republica Moldova.
Vă rugăm mult să răspundeţi la următoarele întrebări. Vă garantăm, că informaţia furnizată este
confidenţială. Apreciem bunăvoinţa Dumneavoastră.
Nr. chest.____
Data__Luna__ 2011
A: DATE STATISTICE
A14. Vârsta Dvs.: |__|__| ani A15. Sexul Masculin 1 Feminin 2

A16. Tip respondent:
1. primar
2. consilier
3. reprezentant ONG
4. manager IMM
5. lider local (specificaţi _______________ )
A17. Domiciliul Urban 1 A18. Localitatea _______________________________|__|__|

Rural 2 A19. Raionul______________________________|__|__|
B: STAREA COMUNITĂŢII
B12. În ce măsură sunteţi B13. În ce măsură eraţi

65
satisfăcut de faptul cum se satisfăcut de faptul cum se
dezvoltă din punctul de vedere dezvolta din punctul de vedere
social-economic comunitatea comunitatea Dvs. cu 3 ani în
Dvs. în prezent (2011)? urmă (2008)?
1. foarte satisfăcut 1 1
2. satisfăcut 2 2
3. aşa şi aşa 3 3
4. nesatisfăcut 4 4
5. absolut nesatisfăcut 5 5
8. NȘ 8 8
9. NR 9 9
B14. Mai exact, cât de satisfăcut sunteţi de următoarele servicii social-economice din
comunitatea Dvs. în prezent?
satisfăc aşa şi absolut
foarte nesatisfă
Serviciile ut aşa nesatisf NȘ NR
satisfăcut cut
ăcut
10. Relaţiile între oameni 1 2 3 4 98 5 99
11. Viaţa culturală 1 2 3 4 98 5 99
12.Alimentare cu apă 1 2 3 4 98 5 99
13.Alimentarea cu gaze naturale 1 2 3 4 98 5 99
14. Securitatea personală a cetăţenilor
1 2 3 4 5 98 99
şi a proprietăţii
15.Școli, instituţii educaţionale 1 2 3 4 5 98 99
16. Evacuarea gunoiului şi salubritatea 1 2 3 4 5 98 99
17.Drumuri de acces în comunitate 1 2 3 4 5 98 99
18.Canalizarea 1 2 3 4 5 98 99
Altceva (ce anume
__________________________________________________________________________________________________
_______________)
B15. Care consideraţi că este cea mai stringentă problemă la momentul de faţă în comunitatea
Dvs. ? Ce trebuie făcut acum în primul rând pentru comunitate?
OPERATOR! NU CITIŢI CLASIFICATORUL. ASCULTAŢI RĂSPUNSUL RESPONDENTULUI ŞI SELECTAŢI DIN CLASIFICATOR
RĂSPUNSUL CEL MAI POTRIVIT
1. sisteme de apă
2. servicii de asistenţă socială
3. şcoli, grădiniţe, instituţii extraşcolare (inclusiv centre educaţionale)
4. centre comunitare/ case de cultură
5. sisteme de colectare şi evacuare a gunoiului
6. oficiul medicului de familie/centrul medicilor de familie/centrul de sănătate
7. drumuri şi poduri
8. sisteme gaz
9. mediul ambiant
10. telefonie
11. electricitate
programe de ocrotire a sănătăţii (instruiri, echipament, turnee de studiu, etc. fără lucrări de
12.
construcţii)
13. programe educaţionale (instruiri, echipament, mobilă, cărţi, etc. fără construcţii)
66
97. altele (notaţi _________________________________________ )
98. NȘ/NR
B16. În ce măsură consideraţi că administraţia publică locală (primăria) se descurcă cu soluţionarea

problemelor social-economice ai comunităţii Dvs.?
1 2 3 4 5 98 99
B17. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul
administraţiei publice locale (primăriei) la soluţionarea problemelor social-economice?
1 2 3 4 5 98 99
mult măsură mult
B18. În ce măsură consideraţi că organizaţiile neguvernamentale (ONG) se descurcă cu soluţionarea

problemelor social-economice ai comunităţii Dvs.?
1 2 3 4 5 98 99
B19. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul
organizaţiilor neguvernamentale (ONG) la soluţionarea problemelor social-economice?
1 2 3 4 5 98 99
mult măsură mult
B20. În ce măsură consideraţi că locuitorii de rând se descurcă cu soluţionarea problemelor social-

economice ai comunităţii Dvs.?
1 2 3 4 5 98 99
B21. În ultimii 3 ani (comparativ cu 2008) în ce măsură consideraţi că s-a îmbunătăţit aportul locuitorilor de
rând la soluţionarea problemelor social-economice?
1 2 3 4 5 98 99
mult măsură mult
B22. Cine credeţi că este cel mai responsabil pentru soluţionarea problemelor social-economice comunitare?
1. În primul 2. În al 3. În al
rând doilea rând treilea rând
Organizaţiile neguvernamentale 1 1 1
Consiliul Raional 2 2 2
Oamenii de afaceri din localitate 3 3 3
Organismele internaţionale 4 4 4
Oamenii simpli din localitate 5 5 5
Primăria 6 6 6
Biserica din localitate 7 7 7
Guvernul RM 8 8 8
Organizaţiile de caritate 9 9 9
Nimeni 10
Altele (notaţi _____________________________) |__|__| |__|__| |__|__|
67
B23. Cum aţi aprecia capacitatea următorilor autori locali în rezolvarea problemelor social-economice a
comunităţii în prezent, comparativ cu 3 ani în urmă?
Mult mai Mult mai
Mai bine La fel Mai rău
bine rău
1 Organizaţiile neguvernamentale 1 2 3 4 5
2 APL 1 2 3 4 5
3 Agenţi economici 1 2 3 4 5
4 Locuitorii 1 2 3 4 5
B24. Cum aţi aprecia capacitatea următorilor autori locali în gestionarea proiectelor de dezvoltare comunitară
în comunitate în prezent, comparativ cu 3 ani în urmă?
Mult mai Mult mai
Mai bine La fel Mai rău
bine rău
1 Organizaţiile neguvernamentale 1 2 3 4 5
2 APL 1 2 3 4 5
3 Agenţi economici 1 2 3 4 5
4 Locuitorii 1 2 3 4 5
C. GESTIONAREA DEŞEURILOR / SALUBRIZAREA LOCALITĂŢILOR
C20. Unde obişnuiesc localnicii din comunitatea Dvs. să arunce deşeurile? Indicaţi câte procente din
cantitatea totală de deşeuri este depozitată în fiecare tip de depozit.
În containerele de gunoi |__|__|__| %
În containerele pentru colectare separată |__|__|__| %
La gunoişti improvizate (neautorizate) |__|__|__| %
La gunoiştea autorizată |__|__|__| %
La râpă |__|__|__| %
8. Nu sunt deşeuri |__|__|__| %
9. Altele |__|__|__| %
C21. Există în localitatea Dvs. o gunoişte autorizată?

1. Da 2. Nu
C22. Dacă Da, La ce distanţă din centrul comunităţii este amplasată? |__|__|__|__|__| metri
C23. Sunt create în localitatea Dvs. condiţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor (containere de
colectare selectivă, puncte de predare a deşeurilor etc.) ?
1. Da 2. Nu
C24. Colectarea şi evacuarea deşeurilor se efectuează contra plata?
 Da  Nu
C25. În caz de răspuns pozitiv, tariful pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor este de/ de ce?
Pentru o persoana Pentru familie
până la 5 lei până la 5 lei
Alt răspuns (Vă rugăm specificaţi) Alt răspuns (Vă rugăm specificaţi)
68
C26. În ce măsură, în viziunea Dvs. populaţia cunoaşte modalitatea de calculare a tarifului
pentru evacuarea deşeurilor?
În mare măsură
În mică măsură
Nu sunt informaţi
C27. Cum consideraţi pentru care din activităţile indicate mai jos populaţia va fi de acord să achite taxe
mai mari.
DA NU
6. colectarea selectivă a deşeurilor 1 2
7. reciclarea deşeurilor 1 2
8. introducerea sistemului de rambursare a cheltuielilor pentru colectarea
1 2
selectivă
9. colectarea deşeurilor cu o periodicitate mai mare 1 2
10. crearea la nivel raion/regiune facilităţi pentru a motiva populaţia la colectarea
1 2
C28. Ce este necesar, în viziunea Dvs., să fie întreprins pentru îmbunătăţirea serviciilor de colectare şi
evacuare a deşeurilor, explicaţi ?
6. Mărirea considerabilă a tarifului pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor (25-35%)
7. Mărirea neesenţială a tarifului pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor e vor mări (10-20%)
8. Menţinerea tarifului actual pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor
9. Micşorarea tarifului actual pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor
10. Altele (menţionaţi)
C29. Conform opiniei Dvs., care este volumul total de deşeuri abandonate la gunoiştile ilegale, % ?
4. Pînă la 25%
5. 25%-50%
6. Pînă la 50%
7. 50%-75%
8. Mai mult de 75%
C30. Care ar putea fi contribuţia Asociaţiilor Obşteşti la soluţionarea problemei deşeurilor? (selectaţi două)
8. Informarea şi conştientizarea populaţiei, copiilor;
9. Elaborarea şi implementarea proiectelor de gestionare a deşeurilor;
10. Colaborarea cu autorităţile centrale şi locale pentru soluţionarea problemei date;
11. Contribuţia la salubrizarea localităţilor şi componentelor mediului;
12. Promovarea aplicării bunelor practici şi experienţei internaţionale în domeniu;
13. Elaborarea şi publicarea broşurilor, pliantelor etc.;
14. Altele
69
C31. Comparativ cu celelalte servicii din listă, cât de important este să fie îmbunătăţit fiecare
din următoarele servicii?
Foarte Destul de Nu prea DELOC
satisfăcut/ă satisfăcut/ă satisfăcut/ă satisfăcut/ă
Electricitate.............................................. 1.................. 2.................. 3.................. 4
Aprovizionare cu apă................................ 1.................. 2.................. 3.................. 4
Scurgerea apelor menajere...................... 1.................. 2.................. 3.................. 4
Depozitarea deşeurilor solide.................. 1.................. 2.................. 3.................. 4
Evacuarea deşeurilor solide..................... 1.................. 2.................. 3.................. 4
Sistemul de încălzire................................. 1.................. 2.................. 3.................. 4
Drumuri.................................................... 1.................. 2.................. 3.................. 4
70
D. COLABORAREA INTERCOMUNITARĂ ŞI INTER-SECTORIALĂ
D1. Ce servicii publice sunt acordate la moment în colaborare cu comunităţ ile vecine?
Nici un fel de Colaborarea Sunt prestate în Nu există
colaborare sporadică comun pentru mai asemenea servicii
multe comunităţi
1 Aprovizionare cu apă 1 2 3 4
2 Scurgerea apelor menajere 1 2 3 4
3 Depozitarea deşeurilor solide 1 2 3 4
4 Evacuarea deşeurilor solide 1 2 3 4
Reparaţia şi menţinerea
5 1 2 3 4
drumurilor de nivel local
6 Sistemul de încălzire 1 2 3 4
7 Evenimente culturale 1 2 3 4
8 Evenimente sportive 1 2 3 4
D2. Oferiţi exemple de probleme de ordin comunitar rezolvate în comun cu alte comunităţi? Descrieţi cât mai
amănunţit situaţia. Operator! Notaţi cu exactitate răspunsul respondentului
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________
D3. Care din următoarele servicii publice credeţi că necesită a fi create şi prestate în comun cu mai multe
comunităţi?
Prestarea în Nu văd cum poate
Prestarea în
Pot fi prestate comun ar fi prestat în
comun ar fi
doar în comun prezenta colaborare cu alte
oportună
dificultăţi comunităţi
6 1 2 3 4
drumurilor locale
D1. Credeţi că prestarea serviciilor comunitare de către furnizori privaţi este mai oportună?
1. Serviciile comunitare este mai bine să fie prestate de companii private
2. Este mai bine să fie prestate de companii cu statut comunal
D2. Care din următoarele servicii publice credeţi că necesită a fi create ş i prestate în comun cu sectorul
privat?
Prestarea cu
Pot fi prestate Prestarea cu Nu văd cum
participarea
doar cu participarea poate fi prestat
sectorului
participarea sectorului privat ar în colaborare cu
privat ar fi
sectorului privat prezenta dificultăţi sectorul privat
oportună
71
6 1 2 3 4
drumurilor locale
D3. Credeţi că prestarea mai multor servicii comunitare este bine să fie realizată în un furnizor comun sau de
furnizori specializaţi?
1. Doar de un furnizor comun, care să presteze mai multe servicii
2. Mai degrabă de un furnizor comun
3. Mai degrabă de mai mulţi furnizori specializaţi
4. Doar de furnizori specializaţi, fiecare prestând un serviciu
72
Anexa 3: Ghid de interviu individual
Studiul situaţiei de referinţă în
proiectul ”Îmbunătăţirea managementului deşeurilor solide în oraşul Şoldăneşti şi şapte sate”
Introducere
Care sunt, în opinia Dvs. trei cele mai stringente probleme ale comunităţii Dvs.? De ce anume acestea?
Dar căror probleme comunitare se acordă prioritate la moment de către APL, cetăţeni, agenţii economici
locali?
În ce măsură comunitatea este capabilă la moment să rezolve probleme de ordin comunitar? Argumentaţi.
Deşeuri
1. Descrieţi istoria comunităţii în ce priveşte managementul resturilor solide?
2. În ce măsură problema resturilor solide este discutată la nivel comunitar?
3. Descrieţi situaţia actuală din comunitate privind deşeurile solide. Cum sunt colectate? Unde se
depozitează? Deşeurile sunt colectate în mod regulat? Daca nu, de ce?
4. Există în comunitate o gunoişte autorizată? Vă rog să o descrieţi (la ce distanţă se află, cum este
amenajată)?
5. A câta parte din resturi solide produse de localitate sunt depozitate la această gunoişte?
6. Există un sistem central de salubrizare şi management al deşeurilor in oraş/sat Dvs. Dacă da, ce
procentaj de gospodării folosesc acest serviciu si cat de bine funcţionează sistemul?
7. Există în comunitate gunoişti neautorizate? Descrieţi-le. Ce parte din gospodării obişnuiesc să depoziteze
resturile solide în aceste gunoişti? Ce parte din resturi solide produse de localitate sunt depozitate la
gunoişti neautorizate?
8. Au fost iniţiate careva activităţi să rezolvaţi problemele legate de depozitarea resturilor solide? Ce
măsuri sunt întreprinse pentru a restricţiona evacuarea gunoiului către gunoişti neautorizate? De ex. câţi
gospodari în anul curent au fost sancţionaţi pentru plasarea gunoiului în locuri neautorizate? În ce
constă sancţiunile? Cine a întreprins sancţiunile?
Proiecte de utilitate publică

9. În ce măsură APL de nivelul I şi II, agenţii economici locali, ONG-urile, locuitorii (întrebăm pentru fiecare
împarte) se implică în procesul de implementare, menţinere şi dezvoltare a serviciilor publice?
10. Cum aţi evalua gradul de cooperare a acestor actori pentru rezolvarea problemelor comunităţii?
11. Oferiţi exemple de activităţi / proiecte de nivel comunitar realizate în comunitate? Descrieţi procesul de
realizare a acestora, actorii implicaţi?
12. Cum vedeţi posibilă rezolvarea problemelor legate de deşeuri?
13. Cine ar fi actorii potriviţi pentru rezolvarea problemelor legate de colectarea şi depozitarea deşeurilor
(APL de nivelul I şi II, agenţii economici locali, ONG-urile, locuitorii)? Cum vedeţi atribuţia acestora?
14. În ce măsură actorii sus menţionaţi sunt pregătiţi pentru realizarea proiectelor în vederea rezolvării
problemelor legate de deşeuri?
15. Credeţi că populaţia este dispusă să contribuie financiar la rezolvarea problemei colectării şi depozitării
resturilor solide? Pentru a îmbunătăţi serviciul dat? Dar agenţii economici?
16. În ce măsură este posibilă şi necesară cooperarea intercomunitară în vederea soluţionării problemelor
deşeurilor? Cum vedeţi această cooperare? Argumentaţi.
73
17. Care ar fi impedimentele în realizarea unor proiecte ample de rezolvare a problemei deşeurilor? Dar care
ar fi lucrurile care ar face mai uşoară rezolvarea acestor probleme comparativ cu celelalte care afectează
comunitatea?
Viitor
18. Cum vedeţi comunitatea Dvs. peste 5 ani? Care va fi agenda problemelor comunitare? Ce probleme vor
fi rezolvate şi care nu? Dar problema deşeurilor?
19. Cât de oportun credeţi că este ca în viitorul apropiat vor fi realizate careva proiecte ample în vederea
rezolvării problemei deşeurilor? Care ar fi impedimentele?
74

Raport Studiu de Referinţă

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Studiu de Referinţă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Extinderea managementului integrat al

deşeurilor solide în localităţile din bazinul râului

RAPORT STUDIU DE REFERINŢĂ

Vasile Cantarji – Expert coordonator, sociolog; elaborarea conceptului metodologic, a instrumentelor de

Omenirea este chemată zi de zi să contribuie la reducerea impactului cauzat naturii de activităţile

Studiul include următoarele obiective specifice:

Metodologia efectuării studiului

Pentru realizarea obiectivelor a fost întreprinsă o investigaţie sociologică cu aplicarea metodelor

1. Cercetare şi consultare a documentelor relevante din sursele locale şi naţionale;

Populaţie Numărul de interviuri

a. Localitatea: localităţi prestabilite din componenţa proiectului.

Perioada de culegere a datelor: 1 – 23 august 2011. Interviurile au fost realizate la domiciliul

Diferite aspecte ale practicilor prezente, problemelor şi abordărilor pe viitor în domeniul

Primar Manager Manager instituţie Altă

Instrumente de colectare a datelor

Situaţia comunităţii – gradul de satisfacţie a populaţiei

Tabelul 1. Zona de studiu: date privind prezenţ a serviciilor comunale

Regia Apă Şoldăneşti

Serviciile de salubritate ai RAȘ includ:

Situaţia social-economică a comunităţilor: gradul de satisfacţie şi

Figura 2. Gradul de satisfacţie de diferite aspecte comunitare

Ponderea respondenţilor care

se declară satisfăcuţi Masculin Feminin

şcoli, grădiniţe, instituţii

Actorii locali: responsabilităţi şi capacităţi

Figura 4. Actorii responsabili pentru soluţionarea problemelor social-economice comunitare

În ce măsură consideraţi că … se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai comunităţii Dvs.?

Figura 7. În ce măsură s-a îmbunătăţit aportul … la soluţionarea problemelor social-economice

În localitatea Dvs. gestionarea

Tabelul 5. Problemele resimţite în legătura cu serviciile/practicile existente de colectare şi depozitare a

Tabelul 6. Tipuri de deşeuri produse de gospodăriile din zonă

Ponderea respondenţilor care se

declară totalmente de acord cu

În gestionarea deşeurilor de curte sunt răspândite patru practici diferite:

- 24% gospodării plasează în gunoişti neautorizate;

Tabelul 7. Practica de utilizare/evacuare a deşeurilor pe tipuri

Le ardem 10% 50% 1% 1% 71% 1% 20%

Tabelul 8. Gospodării care utilizează gunoiştile autorizate şi serviciile de salubrizare

Unde obişnuiesc localnicii să arunce deşeurile?

Figura 11. Ponderea deşeurilor plasate la gunoiştile neautorizate: aprecierea liderilor

Combaterea practicilor de depozitare inadecvată a deşeurilor

Colectarea selectivă a deşeurilor

Figura 12. Necesitatea majorării tarifului pentru îmbunătăţirea serviciilor

Respingerea ideii de colaborare intercomunitară probabil se datorează lipsei de cunoştinţă a locuitorilor de

Figura 16. Gradul de colaborare intercomunitară în prestarea serviciilor comunitare în prezent

Ce servicii publice sunt acordate la moment în colaborare cu comunităţile vecine?

OBIECTIVE INDICATORI NIVELUL DE REFERINŢĂ

A1. Vârsta Dvs.: |__|__| ani A2. Sexul Masculin 1 Feminin 2

căsătorit(ă) 1 trăieşte în cuplu, necăsătorit 4

A11. Domiciliul Urban 1 A12. Localitatea _______________________________|__|__|

B1. În ce măsură sunteţi satisfăcut de B2. În ce măsură eraţi satisfăcut de

B7. În ce măsură consideraţi că organizaţiile neguvernamentale (ONG) se descurcă cu soluţionarea problemelor

B9. În ce măsură consideraţi că locuitorii de rând se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai

C. GESTIONAREA DEŞEURILOR / SALUBRIZAREA LOCALITĂŢILOR

C1. Ce tipuri de resturi solide (gunoi) produce gospodăria Dvs.?

Haine, mobilă veche

Sticle şi ambalaje din plastic

Haine, mobilă veche

C4. Unde obişnuiesc localnicii să arunce deşeurile?

C5. Dacă gunoiul C6. Cât costă o

C9. Colectarea şi evacuarea deşeurilor se efectuează contra plata?

3. Colaborarea cu autorităţile centrale şi locale pentru soluţionarea problemei date;

4. Contribuţia la salubrizarea localităţilor şi componentelor mediului;

5. Promovarea aplicării bunelor practici şi experienţei internaţionale în domeniu;

A1. Vârsta Dvs.: ||| ani A2. Sexul Masculin 1 Feminin 2

A11. Domiciliul Urban 1 A12. Localitatea ___________________________|||

A14. Vârsta Dvs.: ||| ani A15. Sexul Masculin 1 Feminin 2

A17. Domiciliul Urban 1 A18. Localitatea ___________________________|||