05.09.

2017
Tema: Clasificarea, inregistrarea, evidenta si analiza accidentelor rutiere
Subiecte:
1) Clasificarea accidentelor rutiere
2) Inregistrarea accidentelor rutiere
3) Evidenta accidentelor rutiere
4) Analiza accidentelor rutiere
5) Bazele expertizei autotehnice
Clasificarea accidentelor rutiere
Accident rutier – un eveniment in care sunt implicate unul sau citeva autovehicule aflate in
miscare ca rezultat se deregleaza starea normal a circulatiei si pot fi urmatoarele consecinte:
a) Persoane decedate
b) Persoane traumatizate
c) Numai pierderi materiale
d) Combinatii a+b sau a+c
Conform statisticii mondiale in urma accidentelor rutiere anual decedeaza in lume 1.2-1.4
milioane de persone; traumate 10-20 milioane de perosane.
In Republica Moldova au loc anual circa 12000 de accidente rutiere cu pierderi materiale,
2500-3000 de accidente rutiere in care se inregistreaza pierderi umane sau persoane traumatizate.
Anual decedeaza in urma accidentelor rutiere din Republica Moldova circa 300-350 de persoane,
iar 3000-3200 de persoane traumatizate.
Cauzele accidentelor rutiere sunt foarte variate, dar dupa mecanismul comiterii lor sunt
unele trasaturi comune ceea ce da posibilitate ca ele sa fie clasficate. Clasificarea accidentelor
rutiere da posibilitate de efectuat analiza lor si de elaborat masuri de micsorare a accidentelor.
Accidentele rutiere pot fi clasificate:
1) Dupa gravitatea consecintelor
2) Mecanismul comiterii
3) Timpul comiterii
4) Dupa virsta
5) Dupa sex….etc.
Dupa gravitatea consecintelor sunt 3 tipuri de accidente rutiere:
1) Accidente cu persoane decedate
2) Accidente cu persoane traumatizate
3) Accidente cu pierderi materiale
Traumele capatate in accidentele rutiere se clasifica :
a) Grave
b) Medii
c) Usoare
Dupa mecanismul comiterii accidentele rutiere se clasifica :
1) Ciocnire – autovehiculele aflate in miscare s-au ciocnit intre ele sau s-au ciocnit cu
trenul.
2) Rasturnare,inversiune – autovehicolul aflat in miscare si-a pierdut stabilitatea
3) Tamponare cu pietonul – autovehicolul aflat in miscare a tamponat pietonul sau pietonul
sa lovit de autovehicolul aflat in miscare.
4) Tamponare cu obstacol (imobil) – tamponarea cu parapet, casa, copaci.
5) Tamponarea cu un autovehicol stationat
6) Tamponarea cu biciclistul – automobilul aflat in miscare a tamponat biciclistul sau
biciclistul a tamponat automobilul.
7) Tamponarea cu un vehicol cu tractiune animala
8) Tamponarea cu animale (domestice sau salbatice)
9) Alte accidente rutiere (caderea pasagerului din autovehicol, caderea incarcaturii din
autovehicol peste pietoni sau peste alte autovehicole)
Inregistrarea accidentelor rutiere
Accidentele rutiere se inregistreaza de catre politie la locul inregistrarii(comiterii) lor. Actele
primare pentru inregistrarea accidentelor rutiere :
- Certificat de accident rutier – el contine continutul succint a accidentului rutier,
informatia despre autovehicole(transport), informatia despre conducatori, informatia
despre persoanele traumatizate(patimite),martorii accidentului, locul de parcare a
autovehicolului dupa accident, locul retinerii permisului de conducere.
- Schema accidentului rutier in scara corespunzatoare, se deseneaza locul accidentului
rutier, cu toate dimensiunile necesare.
- Procesul verbal al examinarii locului accidentului rutier – in acest document se indica
foarte amanuntit informatia despre locul accidentului si urmele depistate .
- Procesul verbal despre examinarea si verificarea starii tehnice a unitatii de transport (se
intocmeste pentru fiecare autovehicol aparte implicat in accident) – in acest document se
indica defectiunile exterioare depistate la autovehicol la moment.
- Lamuririle conducatorilor implicati in accidentul de circulatie
- Certificat de expertiza narcologica
Evidenta accidentelor rutiere
In baza actelor primare de inregistrare a accidentelor rutiere se intocmeste fisa de
evidenta a accidentului rutier. In acest document se include urmatoarea informatie :
 1) Informatii generale :
a) Tipul accidentului
b) Timpul accidentului
2) Locul unde sa produs accidentul rutier intr-o localitate
3) Locul unde sa produs accidentul rutier inafara localitatii ( se indica numarul
drumului, kilometru la care sa produs)
4) Conditiile rutiere (imbracamintea rutiera, iluminarea, latimea drumului, conditiile
meteorologice)
5) Partea carosabila (Latimea partii carosabile, numarul benzilor de circulatie)
6) Informatia despre persoanele participante la accident
7) Particularitati ale autovehiculelor (specializate, cu remorca, tipul autovehicolelor)
8) Informatia despre participantii la accident
9) Informatia despre victime
10) Informatii suplimentare
11) Schema accidentului rutier
12) Descrierea
13) Masurile luate
In baza fisei fiecarui accident rutier se face analiza accidentelor rutiere dupa tipuri, consecinte.
12.09.2017
Analiza accidentelor rutiere
Exista 3 metode de analiza a accidentelor rutiere:
1) Metoda cantitativa
2) Metoda calitativa
3) Metoda topografica.
Analiza cantitativa a accidentelor rutiere serveste pentru a aprecia nivelul accidentitatii in
spatiu. La aceasta analiza se folosesc 2 tipuri de indici:
a) Indici absolute
b) Indici relative
Ca indici absolute pot fi folositi :
- Numarul de accidente rutiere intr-o perioada de timp
- Numarulde persoane decedate intr-o unitate de timp
- Numarul de persoane traumatizate intr-o unitate de timp
- Valoarea pierderilor materiale
Acesti indici dau o informatie generala despre nivelul accidentitatii fara a lua in consideratie
marimea localitatii, numarul de autovehicole , mai precis si mai calitativ se analizeaza
accidentitatea cu ajutorul indicilor relativi. In calitate de indice relativi se folosesc :
- Numarul de accidente rutiere la 100000 de locuitori
 - Numarul de persoane decedate la 100000 de locuitori
- Numarul de persoane traumatizate la 100000 de locuitori
- Numarul de accidente rutiere, numarul de persoane traumatizate la un km din lungimea
drumului
- Numarul de accidente rutiere, nr de persoane decedate,traumatizate la 1000000 de km
parcursi de autovehicol
Pentru a lua in consideratie gravitatea consecintelor accidentelor rutiere se foloseste indicele
Kg-coeficientul gravitatii
Kg=Nd/Nt
Nd-numarul persoanelor decedate Nt- numarul de personae traumatizate
Deasemeni pot fi folositi urmatorii coeficienti :
Kg1=Nd/NAR
Kg2= Nt/ NAR
Kg3=Nd+ Nt/ NAR
Pentru a analiza gravitatea consecintelor dupa tipul de accidente se determina coeficientul
gravitatii dupa fiecare tip:
Kg – coeficientul graviditatii
Kgi = Ndi*1000/ NAri
i-tipuri de accidente rutiere (1..9)
Metoda analizei calitative
Analiza calitativa serveste pentru a aprecia toti factorii care au contribuit la comiterea
accidentelor.
Factorii sunt foarte variati dar au unele trasaturi comune ceea ce da posibilitatea ca ei sa fie
clasificati :
1) Incalcarea regulilor de circulatie (conducator,pasager,pieton)
2) Diminuarea functiilor psihico-fiziologice ale conducatorului auto (alcoolului, droguri etc)
3) Amplasarea si fixarea incorecta a incarcaturii
4) Conditii rutiere nesatisfacatoare si neadapratea vitezei la aceste conditii
5) Starea tehnica nesatisfacatoare
6) Organizarea incorecta a circulatiei rutiere
Conform statisticii mondiale cauzele accidentelor rutiere se clasifica in 3 grupe :
1) Accidente rutiere din vina directa a omului 60-70%.
2) Conditii rutiere nesatisfacatoare, neadaptarea vitezei 20-30%
 3) Starea tehnica nesatisfacatoare a autovehicolului 10-20%
Conform statisticii mondiale a accidentelor rutiere, fiecarui accident ii revin 2-3 cauze (factori)
Tot in analiza calitativa se mai include analiza accidentelor dupa timpul comiterii lor.
Conform statisticii mondiale in tarile Europei cele mai multe accidente rutiere au loc in perioada
aprilie – septembrie, in Republica Moldova septembrie-noiembrie. In majoritatea tarilor
Europene cele mai multe accidente se inregistreaza simbata-duminica, in Republica Moldova
vineri-luni. Dupa orele zilei cele mai multe accidente au loc in perioada 17:00-20:00 pentru
Europa, in RM de la 16:00-21:00.
Metoda topografica a accidentelor rutiere serveste pentru analiza grafica a nivelului
accidentitatii in spatiu. Se folosesc 3 variante de analiza topografica a accidentelor rutiere :
1) Harta accidentelor rutiere (pe o anumita perioada de timp). Harta accidentelor rutiere se
intocmeste in forma obisnuita a sectorului, localitatii, republicii in scara corespunzatoare.
Pe aceasta harta, cu semne conventionale se indica locul accidentelor rutiere frecvente
intr-o anumita perioada detimp.
2) Graficul linear a accidentelor rutiere. Graficul linear se intocmeste pentru o portiune de
drum sau pentru drumul in intregime. Pe graficul linear se indica locul de concentrare a
accidentelor rutiere dupa tipuri, consecintele, data comiterii accidentelor rutiere.
3) Planul situational al accidentelor rutiere. Planul situational se intocmeste pentru o singura
intersectie sau pentru o portiune mica de drum. Scara planului situational este mult mai
mare decit a graficului linear, de aceea este posibil de indicat toate accidentele rutiere ce
au avut loc intr-o intersectie intr-o perioada de timp, tipurile accidentelor rutiere, timpul
comiterii, consecintele accidentelor rutiere.
Harta accidentelor rutiere, graficul linear, planul situational servesc pentru a atrage atentia
specialistilor despre nivelul inalt al accidentitatii in anumite locuri, a elabora si a implementa
masuri de micsorare a accidentitatii.
Bazele expertizei autotehnice
Expertiza autotehnica este o cercetare stiintifica efectuata de catre specialisti din domeniu
si are scopul de a determina toti factorii care au contribuit la comiterea accidentului rutier si
actiunile tuturor participantilor la accident atit directi cit si indirecti.
Exista 2 tipuri de expertiza autotehnica :
1) Expertiza tehnica judiciara – se efectueaza de catre instantele judiciare. Acest tip de
expertiza se efectueaza ca de obicei in cazul accidentelor cu consecinte grave. Expertiza
are scopul de a delimita gradul de vinovatie a fiecarui participant la accident
2) Expertiza autotehnica de serviu se efectueaza de obicei de catre lucratorii intreprinderilor
cui ii apartin autovehicolele sau lucratorii de serviciu cui ii apartin sectorul de drum.
Obiectivele principale ale expertizei autotehnice sunt :
 - Aprecierea starii tehnice a autovehicolului dupa accident, clarificarea situatiei daca
defectiunile depistate au legatura cu accidentul
- Sa explice daca defectiunile depistate la autovehicol dupa accident au putut fi gasite si
depistate pina la accident
- Sa dea raspuns daca accidentul ar fi putut evitat
- Sa inregistreze starea carosabilului la momentul producerii accidentului
- Sa determine parametrii vizibilitatii la locul accidentului
- Sa determine starea psihofiziologica a participantilor la accident
- Sa determine daca accidentul a avut loc in conditii speciale de circulatie
- Sa aprecieze prezenta mijloacelor de organizare si dirijare a circulatiei rutiere pe sectorul
de drum unde a avut loc accidentele rutiere
Raspunsul la toate obiectivele se face in forma scrisa si se intocmeste in forma de raport de
expertiza autotehnica, care in termenul stabilit sa reprezinte in instantele corespunzatoare.
19.09.17
Tema: Conducatorul auto si siguranta circulatiei rutiere
Subiecte:
1) Bazele psiho-fiziologice ale activitatii conducatorului auto
2) Caracteristicile psiho-fiziologice ale conducatorului auto
3) Pregatirea conducatorilor auto
Bazele psiho-fiziologice ale activitatii conducatorului auto
In timpul circulatiei conducatorul auto trebuie sa tina cont de un volum foarte mare de
informatie:
- Starea drumului
- Conditiile rutiere
- Situatia rutiera
- Starea tehnica a autovehicolului
- Regimul de circulatie a pietonilor
- Existenta si regimul de functionare a mijloacelor de dirijare a circulatiei rutiere
- Prezenta obstacolelor pe drum
- Informatia primita trebuie prelucrata,analizata
- Sa primeasca hotarire corecta
- Sa actioneze asupra organelor de conducere a autovehicolului
Deoarece situatia rutiera se schimba foarte rapid nu se reuseste tot timpul sa aiba loc toate
etapele de primire, prelucrarea informatiei si actiunea asupra organelor de conducere. Ca rezultat
se pot comite unele erori in conducere a autovehicolului si creste pericolul de accidente rutiere.
Cele mai raspindite erori in conducerea autovehicolului sunt:
 1) Lipsa de timp pentru intrgul proces de primire si prelucrare a informatiei si actionare
asupra organelor de conducere. Are loc numai prima etapa, conducatorul numai a
observat pericolul, restul etapelor nu au avut loc din lipsa de timp, accidentul a fost
imposibil de evitat.
2) Informatia initiala a fost primita incorecta, includerea semnalizatorului de frinare, le-a
socotit ca includerea luminilor de gabarit
3) Hotarirea primita incorecta, in loc sa ocoleasca obstacolul, a primit hotarire de frinare
brusca.
4) Actiune intreprinsa incorect asupra organelor de conducere a autovehicolului, in loc de a
apasa pedala de frina, sa apasat pedala de accelerare.
Comiterea erorilor sus numite depind in mare masura de starea psiho-fiziologica a
conducatorului auto, de aceea pentru a asigura siguranta circulatiei este necesara ca stare
fiziologica sa fie optima, fara stres.
Modelul activitatii conducatorului auto este prezentat in schema urmatoare:

• Drumul Obstacole Conducătorul

• lățimea
• tipul și starea
auto
acoperirii • Caracteristice pshiho-
• Mediul fiziologice
• intensitatea circulației • ceață • senzații
• circulația pietonilor • ploaie • perceperea
• obstacole • ninsoare • atenția
• mijloace de dirijare și • fum
securitate a circulației • reacția, etc
• praf, etc • Receptori
• Autovehicolul
• Omul • vizuali
• informație vizuală
• alcool • auditivi
• informație sonoră
• boală • de miros
Sursa de • oboseală • Prelucrarea
informație informației și luarea
deciziei
• Reacția: acțiunea
asupra organelor de
conducere a
autovehicolului

Conform unor analize, conducatorii care comit multe accidente rutiere in realitate incalca si
legile de comportament in societate.
Caracteristicile psiho-fiziologice ale conducatorului auto
De caracteristicile psiho-fiziologice ale conducatorului depinde in mare masura siguranta
circulatiei rutiere. Principalele caracteristici psiho-fiziologice ale conducatorului auto sunt:
- Senzatiile – Senzatia este reflectarea in constiinta omului a unor proprietati a obiectelor
sau fenomene ale naturii care actioneaza direct asupra organelor de simt ale omului.
Pentru conducatorul auto, cele mai importante senzatii sunt:
 Vizuala – principalul receptor de senzatii vizuale sunt ochii. Principalele caracteristici
ale analizorului vizual, care influienteaza asupra sigurantei circulatiei sunt:

1) Cimpul vizual. Conform cercetarilor cimpul vizual al omului se incadreaza intre

120-130 grade. Conducatorii care au cimpul vizual ingustat pot sa nu observe in
timpul circulatiei pietonii de pe marginea drumului, vehicolele stationate,
vehicolele pe care le depaseste. Cimpul de vedere se micsoreaza la cresterea
vitezei. De asemenea se micsoreaza in caz de ebrietate, grad avansat de oboseala.
2) Timpul convergentei ochilor. Convergenta este proprietatea omului de a
indrepta ambii ochi intr-un singur punct. Aceasta este necesara pentru a aprecia
distanta pina la anumite obiecte. Timpul convergentei 0,2 sec.
3) Claritatea vederii (ahuitatea vederii). Claritatea vederii este proprietatea ochilor
de a vedea clar trasaturile obiectului.
4) Timpul acomodarii ochilor. Timpul de acomodare este proprietatea ochilor de a
se acomoda la alta intensitate de lumina. Sa stabilit ca la trecerea de la intuneric la
lumina se acomodeaza mai repede decit invers. La schimbarea brusca a fluxului
de lumina poate provoca orbire. Durata orbirii depinde de intensitatea luminii,
starea ochilor, virsta, gradul de oboseala etc.
5) Deslusirea culorilor. Ochii omului sunt in stare sa perceapa toate culorile, dar la
unele persoane sunt dereglari de percepere a unor culori.

 Auditiva – Reprezinta a 2-a sursa de informatie dupa importanta pentru conducatori ,

cu ajutorul analizatorului auditiv conducatorul primeste informatie despre starea
autovehicolului, viteza de circulatie, apropierea altor autovehicule, primeste
informatie de la aparatele de bord. Pentru sanatatea omului se socoate maxim nivelul
admisibil 80-85 dB. Nivelul de zgomot mai mare si de lunga durata duce la obosirea
rapida a conducatorului si duce la pericolul de accidente.
 Mirosul
 Echilibru
 Vibratii
 Miscare (accelerare, frinare)
- Perceperea – este un proces psihofiziologic de primire si prelucrare informatiei de catre
conducatorul auto. De calitatea perceperii situatiei rutiere in mare masura depinde
siguranta circulatiei rutiere. Pentru conducatorul auto o importanta mare au 2 tipuri de
percepere:
 a) Perceperea spatiului – este proprietatea conducatorului de a aprecia cit mai precis
distanta pina la alte vehicule sau obiecte si distanta dintre vehicule. Calitatea
perceperii spatiului este foarte importanta mai ales la depasirea altor vehicule. Sa
stabilit ca distanta pina la vehiculele de culoare intunecata pare mai mare ca in
realitate iar viteza de circulatie a lor pare mai mica.
b) Perceperea timpului – este proprietatea conducatorului de a aprecia cit mai precis
intervalele de timp. O proprietate destul de importanta la viteza mare.
- Atentia – este proprietatea omului de a indrepta si a concentra constiinta spre anumite
obiecte sau fenomene a naturii. Principalele proprietati ale atentiei importante pentru
conducator sunt:
 Stabilitate – stabilitatea atentiei este proprietatea conducatorului de a mentine in
cimpul constiintei situatia rutiera un interval oarecare de timp fara micsorarea
proprietatii de percepere. Sa stabilit experimental ca durata maxima de stabilitate
a atentiei este in jur de 40-45 minute.
 Concentrare – proprietatea conducatorului de a-si indrepta atentia maxima spre
anumite obiecte fara a tine cont de altele. Aceasta este necesar mai ales cind se
circula in conditii dificile.
 Volum – volumul atentiei este numarul de obiecte diferite pe care le poate
percepe conducatorul concomitent. Volumul atentiei este in limitele 4-6 obiecte,
iar la conducatorii cu experienta pina la 8.
 Repartizare – repartizarea atentiei este proprietatea conducatorului de a indeplini
si a controla concomitent citeva actiuni diferite. Conducatorul cu experienta poate
indeplini si controla concomitent 2 actiuni diferite:
 Percepe situatia rutiera
 Conduce autovehicolul
 Comutare – comutarea atentiei – proprietatea conducatorului de a indrepta atentia
de la unele obiecte la altele mai ales cele care nu au fost percepute la concentrarea
atentiei.
- Reactia – actiune de raspuns a organismului la un oarecare excitant. Pentru conducator
este important timpul de reactie care variaza 0,4-1,2 sec. in unele cazuri poate varia pina
la 2 sec. Timpul reactiei depinde de urmatorii factori:
o Virsta
o Oboseala
o Boala
o Alcool
o Droguri
- Temperament – caracterizeaza dinamica petrecerii proceselor psihice in organismul
omului si se exprima prin excitarea emotionala si mobilitatea lui. Sunt cunoscute 4 tipuri
de temperamente:
 Sanguinic – conducatorii sanguinici sunt foarte activi, se manifesta bine in
profesia de conducator auto, dar sunt prea increzuti in sine si pot comite greseli in
conducere.
  Holeric – conducatorii holerici sunt destui de activi dar dezordonati, indiferent,
lucreaza fara staruinta, obosesc rapid de lucrul monoton. Nepotriviti pentru rute
lungi.
 Flegmatici – conducatorii flegmatici au un caracter linistit, hotaririle le primesc
gindite, sunt organizati, se potrivesc pentru rute lungi, nu se recomanda la rute
scurte
 Melancolici – conducatorii melancolici au o instabilitate emotionala foarte greu
iau decizii de sine statator, nu se potrivesc pentru profesia de conducator.
Conform cercetarilor majoritatea persoanelor au ceva trasaturi de la toate tipurile de
temperamente ansamblul carora si formeaza temperamentul omului.
Pregatirea conducatorului auto
Siguranta circulatiei rutiere depinde in mare masura si de calitatea pregatirii a conducatorilor
auto la etapa initiala.
Principalele cerinte fata de un conducator auto sunt:
 Sa aiba virsta minima necesara pentru categoria necesara
 Sa fie sanatos conform cerintelor ministerului sanatatii
 Sa cunoasca si sa respecte RCR
 Sa aiba deprinderi practice suficiente de a conduce
 Sa poata asigura ajutor medical in caz de necesitate
Pentru pregatirea calitativa a conducatorilor auto se recomanda urmatoarele etape:
 Pregatirea teoretica a cursantului
 Pregatirea practica la simulator
Principalele cerinte fata de simulator sunt:
 Sa simuleze cit mai precis locului conducatorului auto
 Sa simuleze cit mai precis situatia rutiera
 Sa fie inregistrate greselile instruirii
 Cursantul sa capete numai deprinderi corecte de conducere
Avantajele folosirii simulatorului:
 Cursantul se deprinde cu organele de conducere a autovehiculului, fortele de apasare,
forta necesara de rotire a volanului, sincronizarea apasarii pedalei.
 Se poate simula rapid diferite situatii rutiere
 Se poate instrui conducatorii pentru a trece la conducerea la alt model de autovehicul
 Instruirea este in siguranta.
Etapa urmatoare de pregatire a conducatorului auto este intruirea practica pe teren special unde
candidatul capata eprinderi practice de a conduce autovehicolul inconditii reale. Avantajele
instruirii pe teren:
 1) etapa initiala de instruire practica poate fi facuta pe teren in lipsa simulatoarelor
2) deoarece lipsesc pietonii si alte vehicule, starea psiho-fiziologica a elevului este
satisfacatoare si el va insusi mai usor notiunile elementare de conducere a autovehicolului
3) este posibil de capatat deprinderi practice de efectuare a unor manevre grele (intrarea in
garaj, intoarcerea pe teren limitat, urcarea pe estacada); dupa ce cursantul capata anumite
deprinderi practice este posibil ca el sa conduca singur autovehicolul, fara instructor.
4) este posibil de schimbat rapid situatia rutiera, prin instalarea diferitor indicatoare,
schimbarea locurilor a barierelor.
Instruirea pe drumurile publice pe itinerare autorizate de politie.
Instruirea trebuie efectuata numai pe banda extrema dreapta pe directia de mers cu exceptia
schimbarii manevrei de mers. Dupa sustinerea examenelor de absolvire, in scoala si la sectia de
examinare, timp de un an conducatorul trebuie sa poarte pe autovehicol semnul distinctiv
,,Conducator incepator’’, deoarece conducatorul nu are experienta necesara si alti conducatori
trebuie sa fie atenti.

Tema: Autovehicolul si siguranta circulatiei rutiere

Subiecte:
1) siguranta activa a autovehicolului
2) siguranta pasiva a autovehicolului
3) siguranta autovehicolului dupa accident
4) siguranta ecologica a autovehiculului
5) conditii tehnice pentru admiterea in circulatie a autovehiculelor si remorcilor
Siguranta activa include proprietatile autovehicolului care micsoreaza probabilitatea comiterii
unui accident rutier. Principalele proprietati ale sigurantei active a autovehicolului sunt:
 Proprietatile de tractiune-viteza. Principalii indici care caracterizeaza proprietatile de
tractiune-viteza sunt:
 Viteza maxima
 Timpul de accelerare
 Rampa maxima pe care o poate urca autovehicolului
 Caracteristicile accelerarii in diferite trepte
In caracteristica tehnica se indica conditiile in care au fost determinati indicii
proprietatilor de tractiune-viteza. Primii 3 indici se determina pe drum orizontal cu
imbracaminte tare, uscata si curata, autovehicolul in stare echipata, in lipsa vintului,
incercarile se v-or face in 2 directii si se va lua valoarea medie. Rampa maxima pe
care o poate depasi autovehicolul se determina in modul urmator: pe teren sunt rampe
cu diferita inclinatii si autovehicolul se apropie de rampa cu viteza mica in 1-ma
treapta si se socoate rampa maxima pe care o poate depasi fara alunecarea rotilor de
tractiune. Proprietatile de tractiune viteza depind in mare masura in conditii reale de
 puterea motorului, starea tehnica a transmisiei, starea rotilor, presiunea in roti, de
conditiile de drum
 Proprietatile de stabilitate a autovehicolului. Stabilitatea este proprietatea autovehicolului
de a se opune alunecarii, deraparii sau rasturnarii. Principalii indici ai stabilitatii
transversale:
 Viteza maxima de miscare a autovehicolului pe circomferinta, care corespunde
inceputului deraparii lui
 Viteza maxima de miscare a autovehicolului pe circomferinta care corespunde
inceputului rasturnarii transversale a autovehicolului
 Unghiul maxim de inclinare transversala a drumului ce corespunde inceputului
deraparii autovehicolului
 Unghiul maxim de inclinare transversala a adrumului ce corespunde inceputului
rasturnarii transversale al lui pe drum lunecos este mai innalta probabilitatea de
derapare, iar pe drum uscat este mai innalta probabilitatea de rasturnare
transversala. La deplasarea autovehicolului in curba apare forta centrifuga
indreptata spre exteriorul curbei care depinde foarte mult de viteza de circulatie,
masa autovehicolului si raza curbei. Autovehicolul va fi mai stabil in circulatie
atunci cind centrul lui de greutate va fi cit mai aproape de sol in plan vertical si la
mijlocul autovehicolului in plan orizontal. Atunci cind se transporta marfuri
lichide in autocisterne incarcate partial atunci centrul de greutate se va deplasa in
timpul mersului si este pericolul de rasturnare in curbe. La autovehicole este mai
inalta probabilitatea de pierdere a stabilitatii transversale decit cea longitudinala.
Principalul indice de apreciere a stabilitatii longitudinale a autovehicolului este
unghiul maxim de inclinare a rampei atunci cind incep sa alunece rotile de
tractiune. Asupra stabilitatii influienteaza conditiile rutiere, starea anvelopelor,
presiunea aerului din anvelope. Pe timp de iarna atunci cind drumul este lunecos
autovehicolul isi poate pierde stabilitatea si la viteze mici de aceea este prevazut
conform Regulamentului de circulatiei Rutiere ca autovehiculele sa fie echipate
cu roti de iarna, iar in conditii foarte dificile sa fie aplicate pe roti, lanturi
antiderapante.
 Proprietatile de frinare - este proprietatea autovehicolului de a micsora viteza cu
intensitatea necesara, a opri sau a imobiliza autovehicolul un timp nelimitat pe pante cu
diferite declivitati. Pentru a asigura aceasta proprietate autovehicolul dispune de frina de
picior si frina de stationare. In caz de necesitate frina de serviciu trebuie sa asigure
oprirea brusca a autovehicolului pentru a evita accidentul. Pentru frina de serviciu sint
caracteristice 2 tipuri de frinari: frinarea de serviciu (asigura o frinare lenta), frinarea
extrema (intensitatea frinarii este maxima). Frinarea extrema este caracterizata de
urmatorii indici in conditii rutiere: spatiu de frinare, deceleratia, abaterea lineara. La
incercarea pe stand: forta specifica de frinare, timpul de actionare a sistemului de frinare,
coeficientul neuniformitatii fortelor de frinare la rotile unei punti. In timpul frinarii
autovehicolul trebuie sa-si mentina traiectoria de mers rectiliniu, pentru aceasta fortele de
 frinare la roti trebuie sa fie practic egale. La autovehicolele moderne se instaleaza sisteme
de antiblocare a rotilor pentru a mentine stabilitatea autovehicolului in timpul frinarii
 Manevrabilitatea autovehicolului – proprietatea autovehicolului de a se deplasa in directia
impusa de catre conducator pe o suprafata cit mai mica. Principalul indice al
manevrabilitatii este raza minima de miscare a autovehicolului pe circomferinta.
 Informativitatea autovehicolului – este proprietatea autovehicolului de a pune la
dispozitia participantilor la trafic informatia necesara.Informatia pusa de autovehicol
poate fi pasiva (fara cheltuieli de energie – culoarea, forma, dimensiunile, zgomot de la
miscare), informatia activa (semnalizarea luminoasa, semnalizarea sonora). Principalele
dispozitive de iluminare si semnalizare luminoasa care sunt obligatorii pentru
autovehicule sunt: farurile(faza scurta, faza lunga), semnalizatoarele de directie
(fata,spate,lateral), luminile de pozitie, semnalizatoare de frinare, semnalizatorul mersul
cu spatele), becurile de iluminare a numarului de inmatriculare.
 Nivelul de confort pu conducatori si pasageri – se apreciaza cu ajutorul urmatorilor
parametri: microclima, caracteristicile ergonomice, nivelul de zgomot, gradul de
impurificare. Microclima este caracterizata de: temperatura din interior optima este 18-
24, viteza miscarii aerului 1 m/s, umiditatea aerului 60-70%. Caracteristicile ergonomice
reprezinta corespunderea dimensiunea de gabarit a organelor de conducere dimensiunilor
de gabarit al omului. Salonul autovehicolului trebuie sa fie izolat fonic ca in salon si in
cabina ca nivelul de zgomot sa fie cit mai mic, conform standartelor internationale nivelul
maxim de zgomot nu trebuie sa depaseasca 80 db deoarece sa stabilit ca nivelu mai inalt
de 85 db de zgomot actioneaza daunator asupra organului auditiv al omului, conducatorul
va obosi destul de repede.
Siguranța pasivă a autovehicolului
Siguranța pasivă a autovehicolului – este proprietatea autovehiculului de a micșora gravitatea
consecințelor în timpul accidentului rutier.
Există 2 tipuri de siguranță pasivă:
- Exterioara
- Interioara
Siguranta exterioara include elemente exterioare a caroseriei care au destinația să micșoreze
gravitatea consecințelor în timpul accidentului.
Principalul element al siguranței pasive exterioare este bara de protecție.
Pricipalele functii ale barei de protectie:
a) De a proteja caroseria de deformatia la tamponari cu viteze mici
b) De a se deforma impreuna cu caroseria si a absorbi o cantitate maxima de energie
cinetica datorita tamponarii ca asupra oamenilor din salon sa actioneze o sarcina cit mai
mica.
Conform informatiilor mai multor cercetari, organismul omului rezista la o suprasarcina
de 40-50 J. Sa stabilit ca suprasarcina care actioneaza asupra organismului omului in
 cazul accidentului depinde de gradul de deformare a barei de protectie si a caroseriei din
fata si poate fi determinata din relatia: j=Va2/2*S
Va-viteza autovehicolului inainte de tamponare, m/s
S- gradul de deformare a barei de protectie si a caroseriei, m
Alte elemente asiguranței pasive exterioare care au destinație să micșoreze gravitatea
traumelor în timpul tamponării cu pietonii sunt:
- Forma cit mai rotunda
- Farurile adincite in caroserie
- Emblemele firmei producatoare
- Minerele usii sa nu agate pietonii
- Oglinzile sa fie rotungite si miscatoare
Siguranta pasiva interioara prevede citeva cerinte :
 Sa nu se deformeze salonul in timpul accidentului
 Lipsa elementelor cu caracter de traumatizare la accidentele rutiere
 Sticlele autovehicolului sa nu produca traume in timpul spargerii
 Prezenta in interiorul salonului a elementelor de protectie individuale :
 Centura de siguranta
 Pernele de aer
 Tetierele
Siguranta autovehicolului dupa accident.
Siguranta autovehicolului dupa accident – este proprietatea lui de a micsora gravitatea
consecintelor dupa accident.
Ea prevede 3 tipuri de masuri :
1) Masuri antiincendiare
2) Masuri de evacuare a oamenilor dupa accident
3) Avertizorul de avarie
Conform statisticii numarul de accidente in care sunt incendiate autovehiculele constituie 1%,dar
consecintele acestor accidente sunt destul de grave practic se distruge autovehicolul iar in caz ca
persoanele nu pot fi evacuate, are loc un sfirsit tragic. Ca de obicei incendiile au loc in urma
accidentul rutier de tip ciocnire, rasturnare si tamponare cu obstacole mobile. Pentru a micsora
probabilitatea aprinderii autovehicolului se prevad urmatoarele masuri :
- Rezervorul de combustibil sa fie instalat departe de motor
- Rezervorul de combustibil este preferabil sa fie instalat in spate sub automobil
- De prevazut siguranta antiincendiara a rezervolui de combustibil si a conductei
- Deconectarea automata a surselor de energie in caz de accident
- In caz de accident de injectat in rezervorul de combustibil o solutie care micsoreaza
inflamabilitatea combustibilului
- Echiparea autovehicolului cu stingatoare
Pentru evacuarea persoanelor dupa accident, trebuie realizate urmatoarele masuri :
- De echipat autovehiculele cu trape pentru evacuarea persoanelor
- De echipat autovehicolul cu geamuri mari care pot fi scoase in caz de accident
- De echipat autovehicolul cu instrumente de spart geamurile
- De echipat autovehicolul cu lacate fiabile
- De echipat autovehicole cu geamuri care nu cauzeaza traume in timpul spargeri
Conform regulamentului circulatiei rutiere autovehicolul trebuie sa fie echipat cu avertizoare si
conducatorul este obligat sa-l puna in functiune in caz de accident, pentru a atrage atentia altor
participanti la trafic. Inafara de avertizorul de avarie autovehicolul trebuie sa fie echipat cu triunghi
de presemnalizare.
Siguranta ecologica a autovehicolului
Siguranta ecologica este proprietatea autovehicolului de a micsora actiunea daunatoare a lui asupra
mediului. La autovehicol sunt citeva surse de poluare a mediului : motorul, rezervorul de
combustibil, carterele agregatelor transmisiei. Conform informatiilor publicate autovehicolele sunt
principala sursa de poluare a mediului la nivel global aproximativ 90% din toate substantele toxice
gazoase aruncate in atmosfera sunt rezultatul activitatii autovehicolului. Un autoturism de
capacitate medie arunca in atmosfera zilnic in jur la 100 m3 de gaze de esapament, la fiecare 1 km
parcurs autovehicolul arunca in atmosfera in jurul la 100g de substante toxice. Evaporarea partiala
a combustibilului in timpul alimentarii combustibilului precum si la cresterea temperaturii
rezervorului polueaza mediul. Scurgerile de ulei di carterele agregatelor polueaza sursele de apa.
Pentru micsorarea poluarii mediului de catre autovehicule trebuie realizate urmatoarele masuri :
1) Instalarea la autovehicole a catalizatoarelor
2) Efectuarea la timp si calitativ a lucrarilor de RT si RC
3) Folosirea combustibililor alternativi
4) Exploatarea autovehicolelor hybride
5) Fabricarea si exploatoarea autovehicolelor electrice
6) Perfectionarea organizarii traficului de marfuri si pasageri pentru a micsora parcursurile
goale
Autovehiculele care circula pe drumuri maresc nivelul de zgomot si vibratii. Vibratiile solului
actioneaza daunator asupra cladirilor. Intensitatea mare a zgomotului, mai mare de 85 dB
actioneaza negativ asupra starii sanatatii oamenilor. Pe unele drumuri cu intensitatea mare a
circulatiei nivelul mediu de zgomot este in limita 120-130 dB.
Pentru micsorarea nivelului de zgomot trebuie realizate urmatoarele masuri :
- De perfectionat dispozitivele de admisie si evacuare a gazelor
- Indeplinirea la timp si calitativa a lucrarilor de RT si RC
- Folosirea autovehicolelor cu motoare hybride, electrice
- Perfectionarea organizarii traficului prin construirea drumurilor de centura
- Instalarea pe drum a ecranelor fonice
Conditii tehnice pentru admiterea in circulatie a autovehicolelor si remorcilor
Pentru siguranta circulatiei rutiere autovehiculele trebuie sa aiba starea tehnica buna. Conform
legislatiei in Republica Moldova este prevazuta inspectia tehnica anuala, pentru cele de ruta de 2
ori pe an a tuturor autovehicolelor.
Se interzice exploatarea autovehicolului cu urmatoarele defectiuni:
- Defectiuni a sistemului de frinare
a) Indici de apreciere a eficacitatii sistemului de frinare, in conditii rutiere sunt:
spatiul de frinare, deceleratia, abaterea liniara. Iar la incercari pe stand forta
specifica de frinare e 60%.Timpul de frinare. Coeficientul neuniformitatii
fortelor de frinare la rotile unei axe.
b) Sistemul de frinare este neetans
c) Frina de stationare nu mentine imobilizat autovehicolul cu masa totala pe o
panta minima de 16 %.
d) Maneta frinei de stationare nu se mentine in pozitie actionata
- Defectiuni ale sistemului de directie
a) Jocul unghiular al volanului depaseste valorile normative : autoturisme – 10,
autobuse – 20, autocamioane – 25.
b) Piesele sistemului de directie sunt prea uzate
c) Lipseste sau nu functioneaza amplificatorul la autovehicole care este prevazut
prin constructie
d) Lipseste sau nu functioneaza amortizorul ghidonului
- Rotile
a) Inaltimea profilului benzii de rulare este mai mica decit normativele
b) Janta rotii are fisuri
c) Lipseste un surub sau o piulita de fixare a rotii
d) Profilul benzii de rulare este diferit la o punte
e) La o punte sunt montate diferite anvelope dupa dimensiuni, constructia carcasei
diferita, dupa parcurs, dupa destinatie
f) Anvelopele au inflaturi locale
g) La puntea din fata la autoturisme sau autobuze sunt montate anvelope resapate
- Defectiuni ale alte sisteme sau elemente cu care se interzice exploatare
autovehicolului :
a) Nu functioneaza vitezometrul
b) Sunt scurgeri de lubriant
c) Nu este reglata pozitia farurilor
d) Toxicitatea gazelor de evacuare depaseste normativele
e) Parbrizul are fisuri din partea conducatorului
f) Lipsesc oglinzile retrovizioare
g) La autobuze si autocamioane care participa in traffic international lipseste sau
nu functioneaza tahograful
 h) La autobuzele si autocamioanele cum asa maxima autorizata mai mare de 3.5
tone lipsesc cel putin 2 pene pentru instalare sub roti atunci cind stationeaza
i) Lipsesc stingatorul, trusa medicala, triunghiul de presemnalizare, vesta
reflectorizanta
j) Si alte abateri…
Nota: In caz ca in timpul circulatiei au aparut una sau citeva defectiuni indicate mai sus atunci
conducatorul are dreptul sa continuie miscarea pina la statia de service auto, dar trebuie sa respecte
2 cerinte :
- Sa includa semnalizatorul de avarie
- Sa circule cu videza mica.
Se interzice circulatia mai departe a autovehicolului in urmatoarele cazuri :
- Nu functioneaza sistemul de directie
- Nu functioneaza sistemul de frinare
- Sunt scurgeri de combustibil
- In conditii de vizibilitate redusa nu functioneaza farurile si luminile de gabarit din
spate
- Pe timp de ceata densa sau precipitatii abundente nu functioneaza stergatorul,
spalatorul sau dispozitivul de dezaburire
- Este defectat dispozitivul de cuplare a autotrenului
- In caz ca pe neasteptate a nins sau pe drum sa creat ghetus iar autovehicolulul nu
este echipat cu roti de iarna
24.10.17
Tema : Parametrii circulatiei rutiera
Subiecte :
- Caracteristicile principale ale fluxului de transport
- Capacitatea de trecere a drumului
- Caracteristicileprincipale ale fluxului de pietoni
- Cercetarea caracteristicilor circulatiei rutiere
Caracteristicile principale ale fluxului de transport
Circulatia rutiera este formata din fluxurile de transport si pietoni. Fluxul de transport este
interactiunea in spatiu si in timp a vehicolului. Principalele caracteristici ale fluxului de transport
sunt :
1) Intensitatea
2) Densitatea
3) Viteza
4) Componenta fluxului
5) Retineri de circulatie
 6) Repartizarea fluxului pe directii
Intensitatea fluxului de transport este numarul de vehicole care trece printr-o sectiune a drumului
intr-o unitate de timp. Intensitatea fluxului de transport este o marime neuniforma in spatiu si in
timp Neuniformitatea intensitatii fluxului de transport se apreciaza cu ajutorul coeficientului
neuniformitatii
𝑁𝑟
Kn=
𝑁𝑚

Kn-coeficientul neuniformitatii
Nr- intensitatea reala
Nm-intensitatea medie
Densitatea fluxului de transport este numarul de vehicule care se afla pe o portiune de drum intr-
un moment oarecare. Densitatea fluxului de transport caracterizeaza nivelul sarcinii asupra
drumului, acest nivel poate fi apreciat cu ajutorul unui coeficient (Z) care reprezinta raportul
dintre qreal/qmax, unde Z – nivelul sarcinii, qmax- densitatea maxima posibila pe aceasta portiune de
drum, qreal- densitatea reala.
In dependenta de densitate, fluxurile de transport se clasifica :
a) Circulatie libera
b) Patial dependenta
c) Saturata
d) Circulatia in coloana
In circulatia rutiera se folosesc 2 tipuri de viteza :
1) Viteza momentana – se fixeaza momentan intr-o sectiune a drumului cu ajutorul radarelor
si serveste pentru a aprecia daca pe portiunea de drum se respecta viteza
2) Viteza de comunicatie – reprezinta viteza medie pe un sector de drum
𝑑
𝑉= ,km/h
𝑡
V-viteza de comunicatie
d- distanta drumului
t-timpul
Fluxul de transport este format din vehicule de mai multe tipuri care au diferite proprietati de
tractiune, viteza, de frinare, diferite dimensiuni de gabarit. Diferite vehicule influienteaza diferit
asupra formarii caracteristicilor fluxului de transport. Pentru a lua in consideratie aceasta
influienta diferita in OSCR se folosesc unitati conventionale de vehicule in calitate etalon se ia
autoturismul iar alte autovehicole se iau in consideratie folosind un coeficient de corectie.
Nc=Nr*Ke
Nc-intensitatea corectă în u.c.
Nr-intersitatea reala de vehicule
Ke- coeficient de corecție

Rețineri de circulație are loc datorita unor obstacole pe drum, maririi densitatii circulatiei,
retinerii la semafoare, viteza medie de circulatie scade, adica pe portiunea de drum au loc retineri
a circulatii. In OSCR se socoate retinerea circulatiei parcurgerea unui sector de drum cu o viteza
mai mica decit cea optima

Repartizarea fluxului de transport pe directii are loc la intersectii in locurile de raparttizare pe

directie apar situatii de conflict, locurile de formare a situatiilor de conflict se numesc puncte de
conflict. Pricipalele tipuri a punctelor de conflict sunt urmatoarele :

Cu cit mai multe puncte de conflict sunt in intersectie cu atit intersectia este mai complexa si
creste pericolul pentru SCR. Complexitatea intersectiei poate fi determinata prin diferite metode.
O raspindire destul de mare a capatat metode de determinare a complexitatii intersectiei numita
metoda de 5 puncte, adica fiecarui tip a punctului de conflict i se atribuie un anumit numar de
puncte in dependenta de complexitatea lui.
1) Abatere – 1 punct
2) Contopire – 3 puncte
3) Intersectare – 5 puncte
Complexitatea intersectiei se determina din relatia :
M=na+3*nc+5ni
m<40 – intersectie simpla
40<m<80 – complexitate medie
80<m<150 – complexa
m> 150 – foarte complexa
Între intensitate, densitate și viteză există o corelație care se descrie de diagrama principală a
fluxului de transport:

Nmax-capacitatea de trecere a drumului

Din diagramă se observă că la creșterea densității fluxului de transport ,,q’’ se micșorează viteza
medie de circulație pînă ajunge la zero în punctul ,,A’’. În puctul ,,A’’ are loc formarea
blocarilor de circulatie, in cazul de fata nivelul de sarcina asupra drumului Z=qr/qmax>1.
Blocările de circulație pot fi de 2 tipuri:
 Regulate – au loc ca de obicei in locurile dificile pentru circulatie ; ex : ingustari de drum,
rampe cu declivitate mare, curbe cu raza mica.
 Neregulate – sunt ca un eveniment intimplator si pot avea loc din urmatoarele cazuri:
accidente de circulatie; defectiuni ale unor vehicule.
Descrierea matematica a diagramei principale a fluxului de transport reiese din urmatoarele
relatii :
1) Distanta dintre vehicule care merg unul dupa altul :
1
d=𝑞 ; d-distanta, q-densitatea.
2) Intervalul de timp dintre vehicule care merg unul dupa altul:
1
T=𝑁 ; T- intervalul de timp , N-intensitatea.
3) Timpul necesar pentru a parcurge distanta dintre autovehicule :
𝑑
T=𝑣 ; d-distanta, v-viteza.

Relatiile 1 si 2 se introduc in relatia 3, obtinem :

1
1 𝑞
= =𝑁 =𝑞∗𝑣
𝑁 𝑣
Capacitatea de trecere a drumului

Capacitatea de trecere a drumului este intensitatea max posibila a fluxului de transport pe drumul
dat. Capacitatea de trecere a drumului depinde de mai multe componente, cum ar fi: starea
drumului, componenta fluxului de transport, experienta coducatorilor auto. In caz ca starea
drumului este buna, sunt instalate corect toate mijloacele de organizare si dirijare a circulatiei
rutiere, aceasta da posibilitate de marit viteza medie de circulatie a fluxului de transport. In caz
ca in fluxul de transport va fi acelasi tip de vehicule, care au aceleasi capacitati de tractiune si de
frinare, aceasta ar da posibilitate de micsorat distanta de siguranta a trecerii, ca rezultat este
posibil de marit densitatea fluxului de transport si ca rezultat va creste capacitatea de trecere a
drumului. In caz ca in fluxul de transport, toti conducatorii de vehicule vor fi cu experienta, ar da
posibilitate de a mari viteza fluxului de transport si ca rezultat va creste capacitatea de trecere a
drumului. Cind se vorbeste de capacitatea de trecere a drumului, se are in vedere capacitatea de
functionare a intregului sistem „conducator-autovehicul-drum”. Capacitatea de trecere a unui
drum cu mai multe benzi de circulatie poate fi determinata din relatia :
Nd=Nb*n*ε*α

Nd-capacitatea de trecere a drumului

Nb- capacitatea de trecere a unei benzi
n- nr benzilor de circulatie
ε – influenta nr de benzi de circulatie
α – coef carea ia in consideratie nr de intersectii asupra capacitatii de trecere a drumului

Caracteristica fluxului de pietoni

Fluxul de pietoni - interactiunea in spatiu si timp a pietonilor.
Principalele caracteristici ale fluxului de pietoni sunt : densitatea, intensitatea, viteza.
Densitatea – caracterizeaza nivelul de deservire a drumului pentru pietoni si se exprima in
suprafata drumului raportata la un pieton : q p , m2 /om

Dupa densitate fluxurile de pietoni pot fi :

1. Circulatie libera s>2,5 m2 /om
2. Circulatie partial dependenta 1,5<=s<=2,5 m2 /om
3. Circulatie dependenta 0,5<=s<=1,5 m2 /om
4. Circulatie saturata s<0,5 m2 /om
Intensitatea fluxului de pietoni - nr de pietoni care trec printro sectiune de drum pentru pietoni
intro unitate de timp Np , m2 /om.

Intensitatea fluxului de pietoni este o marime neuniforma in spatiu si in timp. Neuniformitatea

intensitatii fluxului de pietoni se determina din relatia :
𝐾np =𝑁𝑝𝑟 /𝑁𝑝𝑚

𝐾np – coeficientu neuniformitatii fluxului de pietoni

𝑁𝑝𝑟 – intensitatea reala

𝑁𝑝𝑚 – intensitatea medie

Intensitatea depinde de:

- Densitate
- Viteza
- Componenta
- Starea psiho-fiziologica
 - Scopul deplasarii
Versiunea matematica a diagramei principale a fluxului de pietoni reese din relatia : (1), (2), (3)
dp =1/q p

Tp =1/Np

Tp =dp /vp

Cercetarea caracteristicilor circulatiei rutiere

Exista citeva metode de cercetare:
1. Documentala
2. Naturala
3. Modelare
Metoda documentala se bazeaza pe studierea caracteristicilor circulatiilor rutiere din diferite
documente : date statistice, rapoarte, dare de seama. Aceasta metoda mai poate include si
anchetarea.
Anchetarea – studiierea reala a circulatiei fluxului de pasageri in transportul public.
Ca de obicei metoda de analiza documentala este o metoda prealabila inainte de a efectua
cercetarea naturala a caracteristicilor circutatiei rutiere.

A capatat o raspindire destul de mare, metoda naturala de cercetare a circulatiei rutiere. In

aceasta metoda este prevazut ca caracteristicile circulatiei sa fie studiate in conditii reale. Cel mai
des se studiaza urmatoarele caracteristici a circulatie rutiere:
1. Intensitatea fluxului de transport si de pietoni
2. Viteza medie a fluxului de transport
3. Cercetarea circulatiei vehiculelor de ruta
Exista 3 metode de cercetare naturala a intensitatii fluxului de transport si de pietoni:
1. Locala
2. Zonala
3. Regionala
Cercetarea locala
Cercetarea locala a intensitatii se efectuiaza la o intersectie sau pe un sector mic de drum.
Durata cercetarilor poate fi de la citeva minute, pina la citeva ore, in diferite zile si diferite luni
ale anului. Scopul principal este de a aprecia necesitatea modificarii schemei de organizare a
circulatiei rutiere (sistem giratoriu), introducere dirijarii circulatiei prin semafor, de organizat
trecerii denivelate pentru pietoni, de largire a drumului. Ca de obicei aceste cercetari se
efectuiaza la intersectii cu intensitate mare de circulatii, unde deseori se comit accidente rutiere.
Cercetarea zonala
Cercetarea zonala a intensitatii circulatiei se efectuiaza pe o suprafata mai mare a localitatii
corespunzatoare, care include mai multe intersectii si portiuni de drum si are scopul de a cerceta
caracteristicile circulatiei rutiere in caz ca in zona corespunzatoare a fost construit un obiectiv de
atragere a autovehiculelor sau a pietonilor. Destinatia prinscipala este de a elabora masurile
necesare si a le realiza pentru a imbunatati caracteristicile circulatiei rutiere in zona
corespunzatoare dupa aparitia acestui obiectiv.

Cercetarea regionala
Metoda de cercetare naturala regionala a intensitatii circulatiei fluxului se efectueaza pe intreaga
suprafata a localitatii sau in sector, atunci cind periodic se formeaza ambuteiaje la mai multe
intersectii.
Cercetarea trebuie efectuata un timp indelungat pentru a aprecia intensitatea fluxului de transport
si pietoni in diferite ore ale zilei, diferiite zile ale saptaminii si diferite luni ale anului
Scopul este de a determinea intensitatea reala si a elabora masuri de perfectionare a organizarii
circulatiei in localitatea data, ex: largirea drumurilor, organizarea intersectiilor cu sens giratoriu,
organizarea drumurilor cu sens unic, organizarea trecerilor denivelate pentru pietoni, organizarea
intersectilor denivelate, organizarea dirijarii circulatiei prin semafor, organizarea circulatiei in
tranzit prin ocolirea localitatii s.a.
Cercetarea naturala a regimului de viteze.
In conditii reale de circulatie se cerceteaza 2 tipuri de viteze :
1. Viteza momentana
2. Viteza de comunicatie (medie)
Viteza momentana se masoara cu ajutorul radarilor si are scopul de a aprecia respectarea
regimului de viteza de catre conducatorii de vehicule pe sectorul corespunzator de drum.
Cercetarea naturala a vitezei de comunicatie a fluxului de transport se efectuiaza cu ajutorul unui
autovehicul proba care circula in fluxul de transport cu viteza medie si inregistreaza viteza sa pe
diferite sectoare de drum. Scopul principal al acestei cercetari este de a aprecia pe care sectoare
de drum au loc retineri de circulatii, ca rezultat al acestor cercetari trebuie elaborate masuri de
perfectionare al organizarii circulatiei pe sectoarele de drum dificile.
Cercetarea natura al activitatiilor vehiculelor de ruta are scopul de a aprecia intensitatea
circulatiei fluxului de pasageri pe anumite sectoare de drum in diferite ore ale zilei. Scopul
principal este de a determina nr necesar vehiculelor de rute, intervalul de circulatie in diferite ore
ale zilei, capacitatea de incarcare necesara a vehiculelor de ruta.
Metoda de cercetare a caracteristicilor circulatiei rutiere prin modelare este o metoda de
prognozare care se efectuiaza prin includerea diferitor date initiale in programele de compiuter si
calcularea schimbarii caracteristicilor circulatiei rutiere prin modificarea acestor date initiale.

Tema:Organizarea si siguranta circulatiei in intersectie

1. Reguli generale de circulatie prin intersectie
2. Organizarea si siguranta circulatiei in intersectii dirijate
3. Organizarea si dirijarea sigurantei in intersectii nedirijate

1. Reguli generale de circulatie prin intersectie

Intersectia este locul de intersectare, ramificare, contopire sau alipire a drumurilor la acelasi
nivel. Dupa modul de dirijare a circulatiei, intersectiile pot fi:
1. Dirijate de catre semnalele semaforului sau a agentului de circulatie
2. Nedirijate :

a. Lipsesc semafoarele si agentul de circulatie

b. Sunt semafoare dar nu functioneaza
c. Semafoarele functioneaza la semnalul galben intermitent
Intersectiile nedirijate pot fi :
1. Cu circulatie organizata de catre indicatoarele de prioritate
2. Cu circulatie neorganizata : lipsesc indicatoarele de prioritate, drumurile sunt de
semnificatie echivalenta
Pentru a asigura siguranta circulatiei in toate tipurile de intersectii trebuie respectate urmatoarele
reguli generale :

1) În cazul în care traiectoriile de mers prin intersecţie ale vehiculelor nu se intersectează,

acestea se pot deplasa concomitent.
2) În cazul virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze
trecerea vehiculelor care vin din sens opus şi se vor deplasa înainte sau la dreapta.
Această regulă o vor respecta între ei şi conducătorii tramvaielor.
3) Conducătorii de vehicule ce vin din sensuri opuse şi vor efectua simultan manevra de
virare la stînga sau de întoarcere trebuie să lase centrul intersecţiei pe dreapta de vehicul,
dacă mijloacele de semnalizare sau configuraţia intersecţiei nu impun altă modalitate de
efectuare a manevrei.
4) În cazul virării la dreapta sau la stînga, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea
bicicliştilor şi conducătorilor de ciclomotoare care traversează acest carosabil pe pista
 pentru biciclişti, precum şi pietonilor care traversează carosabilul drumului, pe care
acesta urmează să vireze.
5) În cazul permisiunii concomitente şi în condiţii egale de deplasare, conducătorii
tramvaielor au prioritate faţă de conducătorii altor vehicule.
6) Este interzisă intrarea în intersecţie în cazul în care circulaţia este blocată în direcţia de
mers şi ca urmare conducătorul va fi forţat să oprească, astfel creînd obstacole
vehiculelor ce se deplasează pe drumul intersectat.

2.Organizarea si siguranta circulatiei in intersectii dirijate

La intersectiile dirijate de catre semafoare sau agent de ciculatie trebuie respectate toate regulile
generale pentru orce tip de intersectie:

7) În cazul în care traiectoriile de mers prin intersecţie ale vehiculelor nu se intersectează,

acestea se pot deplasa concomitent.
8) În cazul virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze
trecerea vehiculelor care vin din sens opus şi se vor deplasa înainte sau la dreapta.
Această regulă o vor respecta între ei şi conducătorii tramvaielor.
9) Conducătorii de vehicule ce vin din sensuri opuse şi vor efectua simultan manevra de
virare la stînga sau de întoarcere trebuie să lase centrul intersecţiei pe dreapta de vehicul,
dacă mijloacele de semnalizare sau configuraţia intersecţiei nu impun altă modalitate de
efectuare a manevrei.
10) În cazul virării la dreapta sau la stînga, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea
bicicliştilor şi conducătorilor de ciclomotoare care traversează acest carosabil pe pista
pentru biciclişti, precum şi pietonilor care traversează carosabilul drumului, pe care
acesta urmează să vireze.
11) În cazul permisiunii concomitente şi în condiţii egale de deplasare, conducătorii
tramvaielor au prioritate faţă de conducătorii altor vehicule.
12) Este interzisă intrarea în intersecţie în cazul în care circulaţia este blocată în direcţia de
mers şi ca urmare conducătorul va fi forţat să oprească, astfel creînd obstacole
vehiculelor ce se deplasează pe drumul intersectat.

In afara de regulile generale mai trebuie de respectat in mod obligatoriu urmatoarele reguli:
1. In caz ca la intersectie este inclus semnalul rosu al semaforului cu panou aditional care
are o sageata de culoare verde spre dreapta, la aceasta intersectie se permite virajul la
dreapta la semnalul semaforului, dar conducatorul este obligat :
a. Sa opreasca
b. Sa cedeze trecerea pietonilor
c. Sa cedeze trecerea vehiculelor care merg la semnalul verde al semaforului
2. In caz ca inainte de intersectie este instalat semafor cu panou aditional spre stinga, atunci
la aceasta intersectie se permite virajul la stinga la semnalul rosu al semaforului.
Conducatorul este obligat :
a. Sa ocupe din timp banda extrema din stinga
 b. Sa opreasca inainte de intersectie
c. Sa cedeze trecerea pietonilor
d. Sa cedeze trecerea vehiculelor care merg la semnalul verde al semaforului

Daca conducatorul a intrat in intersectie iar la iesirea din intersectie este linia de oprire sau
indicatorul locul de oprire atunci conducatorul va continua miscarea la semnalul verde al
semaforului la iesire din intersectie.
Daca la intersectie este instalat semafor cu sectie suplimentara in care se include o sageata de
culoare verde atunci conducatorul care are intentia sa se deplaseze in directia sagetii de culoare
verde inclusa in sectia suplimentara a semaforului concomitent cu semnalul rosu este obligat sa
cedeze trecerea vehiculelor ce vin din alta directie.
Conducatorul este obligat sa se deplaseze in directia sagetii de culoare verde incluse in sectia
suplimentara a semaforului concomitent cu semnalul rosu daca prin oprirea sa pe aceasta banda
va crea obstacole pentru vehiculele care se apropie pe aceasta banda si au intentia sa se deplaseze
in directia sagetii
Reguli specifice in intersectiile nedirijate
Intersectiile nedirijate pot fi :
1. Cu circulatie organizata de catre indicatoarele de prioritate
2. Cu circulatie neorganizata : lipsesc indicatoarele de prioritate, drumurile sunt de
semnificatie echivalenta
Pentru a asigura siguranta circulatiei in toate tipurile de intersectii trebuie respectate urmatoarele
reguli generale :

1) În cazul în care traiectoriile de mers prin intersecţie ale vehiculelor nu se intersectează,

acestea se pot deplasa concomitent.
2) În cazul virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze
trecerea vehiculelor care vin din sens opus şi se vor deplasa înainte sau la dreapta.
Această regulă o vor respecta între ei şi conducătorii tramvaielor.
3) Conducătorii de vehicule ce vin din sensuri opuse şi vor efectua simultan manevra de
virare la stînga sau de întoarcere trebuie să lase centrul intersecţiei pe dreapta de vehicul,
dacă mijloacele de semnalizare sau configuraţia intersecţiei nu impun altă modalitate de
efectuare a manevrei.
4) În cazul virării la dreapta sau la stînga, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea
bicicliştilor şi conducătorilor de ciclomotoare care traversează acest carosabil pe pista
pentru biciclişti, precum şi pietonilor care traversează carosabilul drumului, pe care
acesta urmează să vireze.
5) În cazul permisiunii concomitente şi în condiţii egale de deplasare, conducătorii
tramvaielor au prioritate faţă de conducătorii altor vehicule.
 6) Este interzisă intrarea în intersecţie în cazul în care circulaţia este blocată în direcţia de
mers şi ca urmare conducătorul va fi forţat să oprească, astfel creînd obstacole
vehiculelor ce se deplasează pe drumul intersectat.

La o intersectie de drumuri echivalente va merge primul conducatorul ce nu are obstacol din

partea dreapta a sa.
Se socoate obstacol din dreapta numai atunci cind directiile de circulatie a autovehiculelor se
intersecteaza sau se contopesc.
La o intersectie de drumuri neechivalente va merge primul vehicolul de pe drumul cu prioritate.

Tema: Organizarea si siguranta circulatiei cu sens unic

Pe drumul cu sens unic pe toate benzile circulatia se efecueaza in o singura directie.
Exista drumuri care au banda de separare, aceste sunt drumuri cu circulatie in ambele sensuri dar
fiecare carosabil este cu sens unic.
Drumurile cu sens unic au capatat o raspindire destul de mare in localitati, in afara localitatilor
mai raspindite sunt drumurile cu benzi de separare.
Drumurile cu sens unic au capatat influienta datorita urmatoarelor avantaje:
- Deoarece pe toate benzile se circula intr-o directie
- Lipseste pericolul de orbire a conducatorilor pe timp de noapte
- Creste siguranta circulatiei rutiere
- Se usureaza posibilitatea de traversare a drumului de catre pietoni deoarece circulatia este
dintr-o directie
Deoarece pe directie sunt mai multe benzi aceasta da posibilitatea de permis oprirea si
stationarea pe cel putin o banda fara a incalca regulamentul.
Din practica sa demonstrat ca pe drumurile cu sens unic, viteza medie de circulatie a fluxurilor
de transport este mai mare decit pe drumurile cu circulatie in ambele sensuri deoarece sunt mai
multe benzi pe sens, este posibil de repartizat fluxurile de transport pe directii inainte de
intersectii.
Datorita cresterii vitezei medii creste capacitatea de trecere a drumului.
Scade numarul punctelor de conflict la intersectii de drumuri cu sens unic, interesctiile devin mai
simple, creste SCR.
Exista urmatoarele tipuri de drumuri cu sens unic:
1) Drumuri cu sens unic cu circulatie completa permanenta
 2) Drum cu sens unic cu circulatie completa temporara. In caz de reparatie a unor sectoare
de drum sau in caz de manifestatii pe unele drumuri poate fi organizata circulatia in sens
unic pe o anumita perioada de timp, in acest caz v-or fi folosite indicatoare provizorii,
circulatia poate fi coordonata de catre agenti.
3) Drum cu sens unic cu circulatie permanenta incompleta. Pe drumurile cu sens unic poate
fi organizata o singura banda pe care vehiculele de ruta circula si in sens opus circulatiei.
4) Drumuri cu sens unic cu circulatie reversibila. Pe unele drumuri cu circulatie in ambele
sensuri unde circulatia predomina intr-o anumita directie, in anumite ore ale zilei, iar in
alte ore ale zilei predomina invers poate fi organizata una sau doua benzi cu sens unic
reversibil
Pe drumurile cu sens unic trebuie sa fie toate mijloacele necesare de organizare si dirijare a
circulatiei rutiere- indicatoare rutiere, marcaje semafoare

Tema: Organizarea și siguranța circulației pietonilor

Conform statisticii oficiale mai mult de 1/3 din accidente rutiere in care sunt persoane
decedate sau traumatizate sunt de tipul tamponare cu pietoni.
Conform RCR pentru a micsora probabilitatea tamponarii cu pietonii , conducatorii sunt
obligati sa conduca cu atentie sporita, sa reduca viteza iar in caz de necesitate chiar sa opreasca
in urmatoarele cazuri:
- Inainte de trecerile pentru pietoni
- In apropiere de copii
- Persoane in virsta inaintata
- In apropierea persoanelor cu grad de invaliditate
- In apropiere de vehicule oprite in strada
- In apropiere de autobuse oprite cu semn distinctiv copii.
Conform OSC, soferul este obligat sa intreprinda toate masurile necesare pentru a evita
obstacolele pe drum.
Aproxim 80% din accidente sunt vinovati conducatorii auto.
Sunt prevazute urmatoarele reguli de circulatie a pietonilor pe drum:
Pietonii au dreptul sa mearga de`a lungul drumului pe unul din urmatoarele elemente:
- Trotuarul
- Acostament
- Pista de pietoni
- Pista de biciclisti
In caz ca drumul nu are elementele de sus numite sau nu e posibil de circulat.
In caz ca nu e posibil de mers pe elemente. Exemplu : lucrari pe drum, zapada pe acostament,
atunci se permite circulatia pietonilor pe carosabil:
- In localitati: numai pe partea dreapta a drumului pe directia de mers intr-un singur rind,
unul dupa altul cit mai aproape de marginea carosabilului sau de obiectele luminoase.
- In afara localitatilor: pe partea stinga a drumului in sens opus al circulatiei vehiculelor, in
caz ca pietonii circula pe drum sau in conditii de vizibilitate redusa ei sunt obligati sa aiba
pe haine elemente reflectorizante.
Pietonii au dreptul si trebuie sa traverseze drumul doar pe trecerile de pietoni .
In caz ca prin apropiere nu este trecere de pietoni ei au dreptul sa traverseze numai in intersectie
la limitele trotuarelor sau acostamentului.
Daca la o distanta de 100-150 m nu sun treceri de pietoni si nici in intersectie, pietonii au dreptul
sa traverseze in orice loc daca au respectat urmatoarele cerinte:
1) Sa se asigure ca traverseaza drumul in siguranta
2) Traversarea drumului se efectueaza perpendicular pe axa lui
Trecerile de pietoni se clasifica:
- Dupa modul de aranjare pe carosabil :
 Aranjate la acelasi nivel
 Denivelate:
 Subterane
 Poduri
- Dupa modul de dirijare a circulatiei trecerilor pentru pietoni se clasfica:
 Nedirijate
 Partial dirijate
 Dirijate complet
 Dirijare manuala
Trecerile pentru pietoni nedirijate sunt acele locuri unde lipsesc semafoarele pentru pietoni si
vehicule sau nu functioneaza. La trecerile nedirijate pietonii au prioritate fata de vehicule la
traversarea drumului, dar numai dupa ce s-au asigurat ca traversarea va fi in siguranta.
Principalele conditii ce trebuie respectate la organizarea traficului pentru pietoni nedirijate sunt:
1) Trecerea sa fie aranjata in asa loc incat sa fie vizibila de catre conducatorul auto de la o
distanta mai mare
2) Pietonii care traverseaza drumul trebuie sa observe din timp vehiculele ce se apropie de
trecere din toate directiile
3) Calea de traversare a drumului trebuie sa fie cit mai scurta
Trecerile pentru pietoni dirijate partial sunt trecerile de la intersectie unde la semnalul rosu a
semaforului se permite circulatia autovehiculelor care intersecteaza trecerile pentru pietoni.
Trecerile de pietoni dirijate total sunt trecerile in afara intersectiilor sau in intersectii unde este o
faza speciala ce permite trecerea doar pentru autovehicule sau doar pentru pietoni.
Trecerile de pietoni cu dirijarea manuala sunt acele treceri unde semnalul pentru pietoni
functioneaza doar atunci cind semnalul este inclus de catre pietoni prin apasarea butonului
special, schimbindu-se culoarea verde pentru pietoni.Acest tip de dirijare se organizeaza in acele
locuri unde pietonii traverseaza in anumite ore ale zilei pentru perfectionarea organizarii
circulatiei pietonilor si siguranta lor, trebuie realizate urmatoarele masuri :
- De organizat treceri denivelate pentru pietoni si de pastrat ordine in ele
- Sa fie semnalizate trecerile pentru pietoni cu marcaje care se vad din departare
- Sa fie iluminate pe timp de noapte la nivelul carosabilului
- Sa fie organizate lucrarile de intretinere a trecerilor pe timp de iarna
- Sa fie dezvoltata mai activ studierea regulamentului circulatiei rutiere in scoli, gradinite.
Indiferent de intensitatea circulatiei a pietonilor sa fie instalate parapete de protectie la iesirile
din magazine, centre comerciale.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Din articolul 7 al ,,Regulamentului Circulatiei Rutiere’’ notiunea accident de circulatie :
Eveniment produs ca urmare a incalcarii normelor de siguranta a traficului rutier, in care au fost
implicate unul sau mai multe vehicule aflate in circulatie pe drumul public, in urma caruia a
rezultat vatamarea sanatatii, integritatii corporale, decesul uneia sau a mai multor persoane ori a
fost cauzat un prejudiciu material.
,,Incalcarea normelor de siguranta’’
Incalcarea RCR inclusiv si a 18-a ,,Conditii tehnice pentru admiterea in circulatie a
autovehiculelor si remorcilor’’, inclusiv si a sectiunii 16-a articolul 110 despre starea tehnica si
echiparea a vehiculelor cu tractiune animala, 109 – conditii tehnice fata de biciclete, la fel si a
capitolului 5 ,, Obligatii pentru proprietarii de vehicule si pentru persoanele responsabile de
exploatarea vehiculelor, drumurilor publice, trecerilor la nivel cu calea ferata si altor constructii
rutiere privind garantarea sigurantei traficului rutier’’
,,Persoanele responsabile de exploatarea autovehiculelor’’
Cuvintele ,,pe drumul public’’ din notiunea accidentului din trafic rutier exclud din aceasta
notiune accidente care s-au produs la parcari alte teritorii adiacente drumurilor, teritoriile
intreprinderilor, cimpii, paduri etc.
Totodata conform articolului 126 aliniatul nr 2 conducatorii statiilor de servicii auto li se
interzice depanarea autovehiculelor dupa ACR fara certificatul de inregistrare a accidentului, din
acest motiv procuratura generala a Republicii Moldova a emis un act precum ca la aceste
accidente sa vina ofiterii de politie care se ocupa de inregistrare a accidentelor de circulatie
rutiera sau sa fie inregistrata fara iesire la locul accidentului, in situatiile descrise in articolul 13
al RCR.
In dependenta de gravitatea accidentului se intocmesc 1 din 2 seturi de acte. In cazul unui
accident grav dosarul trebuie sa contina :
- Schema procesului verbalal examinarii locului accidentului rutier
- Procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier
- Proces verbal despre examinarea si verificarea starii tehnice a unitatii de transport
In cazul accidentelor usoare sau medii, se deschide dosarul contraventional pe accident rutier
care trebuie sa contina :
1) Incheiere
2) Raport de inregistrare in unitatea de garda
3) Proces verbal cu privire la contraventie
4) Proces verbal de cercetare la fata locului
5) Schita accidentului rutier si anexa la procesul verbal
6) Declaratiile partilor accidentului rutier
7) Proces verbal de audiere a contravenientului
8) Procesul verbal de audiere a partii vatamate
9) Proces verbal al examinarii medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului,
starii de ebrietate si naturii ei, a contravenientului
10) Proces verbal al examinarii medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului,
starii de ebrietate si naturii ei, a partii vatamate
11) Proces verbal al examinarii medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului,
starii de ebrietate si naturii ei, a altor participanti
12) Copiile actelor a participantilor la accidentul rutier