Alean și amintiri ce torc

mă-nduplecă să mă întorc
spre locul unde umbre, sori,
miros târziu prepară -n flori.

E fiu al toamnei sufletul.

Aci cândva mi l-am lăsat.
Aci el a rămas privind
în tine cum te-ai depărtat.

Stă țintuit. Mai este viu?

Te-a așteptat, te -a așteptat.
Obișnuinței s -a-nclinat
să-nvețe jalea, nemișcat.

Aci cândva mi-ai arătat

în moartea lui de chihlimbar
un fluture încremenit,
un zbor răpus într-un cristal.

(1952)