Capitolul

19
PERE}I INTERIORI
DE COMPARTIMENTARE

19.1. GENERALIT|}I bun\ la diferite sisteme de finisaj [i de

costul acestora.
Pere]i desp\r]itori, u[ori
(nestructurali), compartimenteaz\ Greutatea relativ redus\ a pere]ilor
spa]iul interior al cl\dirii func]ie de de compartimentare conduce la o
necesit\]ile impuse de destina]ia mic[orare a sarcinilor permanente ce
acesteia. `ncarc\ structura portant\.
Se tinde spre solu]iile care permit
La cl\dirile civile pere]ii interiori de
montarea [i demontarea simpl\ [i
compartimentare trebuie s\
u[oar\ a pere]ilor de compartimentare.
`ndeplineasc\ exigen]ele privind
Aceasta d\ posibilitatea ob]inerii unui
asigurarea securit\]ii, confortul
"plan elastic", adaptabil schimb\rilor
utilizatorilor [i a durabilit\]ii.
necesare ce pot surveni `n exploatarea
Pere]ii interiori de compartimentare viitoare a cl\dirilor (birouri, magazine).
sunt solicita]i la: greutate proprie,
ac]iunea focului, ac]iunea [ocurilor. 19.2. EXIGEN}E
Alegerea materialelor, din care se Pere]ii interiori de compartimentare
execut\ pere]ii de compartimentare, se nu particip\ la preluarea sarcinilor
realizeaz\ func]ie de: destina]ie, statice sau dinamice din structura de
rezisten]a la solicit\ri, comportarea rezisten]\.

310
 Ace[ti pere]i realizeaz\ func]ia de
separare, la cl\diri civile, `ntre `nc\peri
`n aceea[i unitate func]ional\
(apartament) sau `ntre `nc\peri din
unit\]i func]ionale diferite (apartamente
`nvecinate, `ntre `nc\peri [i casa sc\rii).
~n fig.19.1 se prezint\ schema
exigen]elor pere]ilor interiori de
compartimentare pentru asigurarea
securit\]ii, confortului utilizatorului [i a
durabilit\]ii.
Pere]ii interiori neportan]i trebuie s\
reziste la o combina]ie defavorabil\ de
`nc\rc\ri cum ar fi: greutate proprie,
curen]i de aer, `nc\rc\ri seismice
propor]ionale cu greutatea proprie.
~n vederea stabilirii unui nivel optim
de siguran]\,se va conveni asupra unui
coeficient global de siguran]\ la rupere
func]ie de: natura materialelor, modul de
asamblare, leg\turile reale cu structura
de rezisten]\ [i riscurile utilizatorului
`nc\perilor `n cazul ruperii sau pierderii
stabilit\]ii peretelui.
Rezisten]a la ac]iunea curen]ilor de
aer, c^nd delimiteaz\ spa]ii cu pericol
de explozii, se consider\ satisf\cut\
dac\ peretele rezist\ la `ncerc\ri
specifice corespunz\toare celor din
exploatare. Acest lucru este necesar
pentru evitatea unor deforma]ii
excesive, care ar `mpiedica exploatarea
normal\ a `nc\perilor, func]ionarea
instala]iilor, a t^mpl\riei `nglobate `n
pere]i.
Deforma]ia provenit\ din ag\]area
unor corpuri grele se determin\ prin
`ncercarea unui prototip de perete
interior, `n por]iunea cea mai
311
defavorabil\ a unei `nc\rc\ri (500 N)
normale pe planul elementului.
Comportarea la [oc
Pere]ii interiori de compartimentare
trebuie s\ reziste la `ncarcarea la soc,
f\r\ a fi str\pun[i sau sa fie dizlocate
buc\]i din ei. S\ nu produc\ dislocari si
c\deri a unor por]iuni de perete , care
ar provoca r\nirea utilizatorilor.
~ncercarea se realizeaz\ sub
ac]iunea unui [oc dat de un corp moale,
ce simuleaza rezemarea sau c\derea
unei persoane asupra unui perete.
Peretele este supus [i la un [oc dat
de un corp dur (bil\ de o]el) ceea ce ar
simula lovirea acestuia cu un obiect de
suprafa]\ mic\ de contact (de exemplu
impactul cu un col] de mobil\ la o
deplasare `n `nc\pere).
Leg\turile cu structura de rezisten]\
Aceste leg\turi ale peretelui interior
autoportant, trebuie concepute [i
executate astfel `nc^t influen]a
deforma]iilor previzibile ale structurii s\
nu genereze sarcini paralele cu planul
peretelui, care s\ conduc\ la deterior\ri
periculoase pentru utilizator.
Siguran]a la foc
Peretele de compartimentare, inclusiv
rosturile [i leg\turile, nu trebuie s\
favorizeze incendiul [i nici propagarea
cu u[urin]\ a focului.
~n caz de incendiu peretele s\ nu
constitue o surs\ a unor degaj\ri de
gaze nocive, toxice sau a fumului.
La traversarea, prin pere]ii
desp\r]itori, a canalelor, conductelor
 Comportarea
sub ac]iunea vântului
Solicit\ri Comportarea
datorit\ sub ac]iunea [ocurilor
Asigurarea exploat\rii
Comportarea leg\turilor
securit\]ii normale
cu structura de rezisten]\
ocupan]ilor
Comportarea sub ac]iunea
sarcinilor verticale excentrice

Solicit\ri Comportarea
excep]ionale sub ac]iunea focului

Ap\
Etan[eitate
Aer

Exigen]ele Comportare Izolare termic\

pere]ilor de higrotermic\
compartimentare Asigurarea Condensarea
confortului vaporilor de ap\
ocupan]ilor
Acustic

Privind
posibilit\]i de
finisare [i
utilit\]i curente

S\ge]i
Deforma]ii
Deplas\ri de rosturi [i leg\turi
Comportarea
sub ac]iunea
[ocurilor
Asigurarea Conservarea
durabilit\]ii calit\]ii
Comportarea
sub ac]iunea
[ocurilor

Fig 19.1 Schema exigen]elor pere]ilor interiori de compartimentare

312
 Pere]i desp\r]itori neportan]i. Leg\tura cu plan[eul [i pere]ii portan]i
Leg\tur\ la partea superioar\ Leg\tur\ lateral\

Plan[eu din
Tavan suspendat Perete portant
beton armat
Perete desp\r]itor neportant

Perete desp\r]itor neportant

Perete desp\r]itor neportant

Leg\tur\ la partea inferioar\

Perete desp\r]itor neportant perete desp\r]itor neportant

Pardoseal\ {ap\ de {ap\ de {ap\ de

Pardoseal\ Pardoseal\
finit\ egalizare egalizare egalizare
finit\ finit\

Plan[eu din Plan[eu din

beton armat beton armat

Detalii de leg\tur\
La partea superioar\ La partea inferioar\ La partea lateral\
Plan[eu din Strat izolator elastic
beton armat
Perete neportant
Mortar din Strat izolator elastic
ipsos Strat izolator elastic Perete portant
{ap\ de egalizare
Perete neportant
Plan[eu din
Perete neportant beton armat Mortar din
Strat izolator elastic
ipsos

La partea superioar\
La partea lateral\
Plan[eu din Plan[eu din Strat izolator elastic
Mortar din
beton armat beton armat ipsos
Mortar din Strat izolator elastic Strat izolator elastic
ipsos Perete portant
Profil Profil metalic Perete neportant
metalic Perete neportant U

Perete neportant
Plac\ de tencuial\
uscat\

Fig. 19.2 Pere]i desp\r]itori neportan]i. Leg\tura cu plan[eul [i pere]iiportan]i.

Variante. Detalii.

313
 sau cablurilor se vor lua m\suri de
etan[are cu materiale rezistente la foc.
~ncorporarea `n pere]ii de
compartimentare a traseelor [i
aparatajelor electrice, doze, prize se va
face prin executarea unor protec]ii
corespunz\toare din materiale
incombustibile pentru a se evita
aprinderea datorit\ avariilor sau
defec]iunilor proprii instala]iilor electrice.
Etan[eitatea pere]ilor interiori
Aceast\ exigen]\ influen]eaz\
concep]ia rosturilor [i leg\turile cu
elementele structurale.
Varia]iile dimensionale ale rosturilor
[i leg\turilor se datoreaz\ toleran]elor
de realizare a structurii cl\dirii [i
pere]ilor interiori dar [i varia]iei
dimensionale pe durata de exploatare
normal\.
Etan[eitate la ap\. ~n `nc\perile `n
care sunt prev\zute pardoseli, care se
cur\]\ prin sp\lare cu ap\, leg\tura
`ntre peretele de compartimentare [i
pardoseal\ va fi astfel alc\tuit\ `nc^t s\
asigure etan[eitatea la ap\ pentru
`nc\perile al\turate.
~n cazul `nc\perilor cu procese
umede (b\i, buc\t\rii), unde apare
posibilitatea de umezire a peretelui sau
de condensare a apei pe suprafa]a
acestuia, se va prevedea un finisaj
etan[ la ap\. Finisajul va evita
acumularea apei `n partea inferioar\ a
peretelui.
Etan[eitatea la aer a peretelui de
compartimentare este cerin]a necesara
care se ia `n considerare la alc\tuirea
314
constructiv\ a acestui element de
construc]ie.
Capacitatea de izolare termic\
Exigen]a se va impune la pere]ii
interiori ce despart spa]ii cu diferen]e de
temperatur\ mai mari de 5 0C (holuri ,
casa sc\rii, garaje). Aceasta cerinta
trebuie asigurat\ pentru garantarea
condi]iilor minime de confort termic [i
consum minim de combustibil pentru
`nc\lzire.
Capacitatea de izolare la zgomot
aerian
Exigen]\ important\ a pere]ilor
interiori de compartimentare trebuie s\
satisfac\ condi]iile privind indicele de
izolare la zgomot aerian EA, indice ce
trebuie s\ fie mai mare ca –1 `n cazul
separ\rii `nc\perilor din apartamente
adiacente, coridoare, holuri comune,
casa sc\rii [i de –20 `n cazul c^nd
desparte `nc\peri din cadrul aceluia[i
apartament.
19.3. PERE}I DIN AZBOCIMENT
La cl\dirile industriale f\r\ condi]ii
climatologice interioare speciale, pere]ii
de `nchidere se pot executa din pl\ci
ondulate de azbociment, iar la cl\dirile
unde pere]ii au [i func]iune higrotermic\
se realizeaz\ din panouri-sandvi[, cu o
plac\ sau dou\ din azbociment [i un
strat median termoizolant (fig.19. 2).
Trebuie men]ionate o serie de
avantaje ale pl\cilor ondulate din
azbociment: sunt incombustibile,
inoxidabile, negelive, imputrescibile,
 impermeabile, nedeformabile, [i cu
greutate proprie redus\. Panouri sandwich din azbociment
Prinderea pl\cilor de azbociment ~mbinarea la col]uri
ondulat depinde de materialul din care A
este alc\tuit scheletul peretelui.
~n cazul pere]ilor expu[i la varia]ii
termice semnificative sau la vibra]ii,
prinderea se realizeaz\ cu dispozitive
ce permit deplasarea liber\ a pl\cilor
fa]\ de scheletul pere]ilor.
Montajul pl\cilor `ncepe de la soclu Rigl\ [i stâlp din structura
de rezisten]\
spre strea[in\, `n r^nduri verticale, de la
un cap\t al peretelui la cel\lalt. Montajul
Detaliu A
`ncepe de la marginea costruc]iei, Plac\ plan\
azbociment
pozata `n partea opus\ direc]iei
v^nturilor dominante.
Termoizola]ie
Panoul `n trei straturi se realizeaz\
din dou\ pl\ci de azbociment plane
Tij\ filetat\ Plac\ ondulat\
presate [i un miez termoizolator (vat\ zincat\ din azbociment
mineral\ sau polistiren celular), lipite cu {aib\ din polietilen\
adezivi, [i o barier\ contra vaporilor,
Rondea metalicâ C\p\cel din
intercalat\, la partea interioara, `ntre polietilen\
placa de azbociment si termoizola]ie.
Panourile `n trei straturi pot fi finisate Prinderea panoului de rigla
prin vopsire. structurii de rezisten]\
Grosimea necesar\ termoizola]iei se
stabile[te pe baza unui calcul Plac\ ondulat\
Plac\ plan\
termotehnic [i de eficien]\ economic\. din azbociment
azbociment

Panourile sandvi[ sunt prev\zute cu Bar\ din azbociment Cârlig din tabl\ zincat\
rame de margine cu [an] pe contur,
care serve[te la `mbinarea panourilor,
prin intermediul unei bare de
azbociment. Panourile pentru pere]i se Termoizola]ie
fixeaz\ de scheletul de rezisten]\ prin
intermediul unor piese metalice. Rigla structurii de rezisten]\

Rosturile panourilor-sandvi[ se
etan[eaz\ cu chit elastic [i band\ de Fig. 19.3 Panouri sandwich din pl\ci de
cauciuc. azbociment plan [i ondulat

315

19.4. PERE}I DE
COMPARTIMENTARE DIN STICL|
Ace[ti pere]i se pot realiza din pl\ci
presate din sticl\ [i din geam profilat
(fig. 19.3).
Pere]ii din pl\ci presate din sticl\ se
execut\ dintr-un strat sau din dou\
straturi de pl\ci presate cu un strat de
aer.
Pl\cile presate se zidesc cu mortar
de ciment `n r^nduri orizontale, dispuse
pe muchie, cu rosturile verticale `n
prelungire. Pere]ii se consolideaz\ prin
`nglobarea, `n rosturile orizontale [i
verticale, a unor bare din o]el-beton.
~n timpul execu]iei, se acord\ o
deosebit\ aten]ie aplic\rii stratului de
mortar, pentru a se evita contactul direct
`ntre pl\cile din sticl\ [i barele de o]el.
Pentru a permite deplas\rile datorit\
dilat\rii [i contrac]iei peretelui, se
prevede, la capete, un material elastic
(p^sl\ mineral\, P.F.L. polistiren).
Pere]ii ce au lungimea mai mare de
5 m sunt prev\zu]i cu un cadru de beton
armat sau metalic.
Pere]ii din geam profilat se realizeaz\
din profile U din sticl\, autoportante, `n
a[ezare simpl\ sau dubl\ (fig. 19.3).
Sticla poate fi simpl\ sau armat\ cu o
re]ea din s^rm\ de o]el.
Pere]ii din geam de profilit se pot
executa cu dimensiuni relativ mari, f\r\
prinderi intermediare ceea ce conduce
la ob]inerea unei ilumin\ri optime [i
uniforme (se pot ob]ine `n\l]imi > de 6 m
`n cazul pere]ilor cu pozare dubl\).
316
Ace[ti pere]i realizeaz\ `nchideri
etan[e. Datorit\ registrelor vitrate mari,
pere]ii din geam de profilit creeaz\ o
arhitectur\ specific\. Datorit\ u[urin]ei
la montare, geamul de profilit este
recomandat pentru pere]ii de
compartimentare. Leg\tura geamului
profilit cu elementele de structur\ se
face prin intermediul unui cadru metalic,
beton armat sau lemn av^nd form\ de
U. Ancorarea acestui cadru metalic
(profil U) de elemente de rezisten]\ se
realizeaz\ prin cel pu]in dou\ puncte de
prindere.
F^[iile de geam profilat se reazem\,
la partea inferioar\ [i superioar\, pe un
pat elastic, cu compresibilitate redus\ [i
cu rezisten]a mare la `mb\tr^nire
(fig.19. 3).
Peste acest suport elastic, `n cadrul
ramei metalice, de ambele p\r]i ale
geamului de profilit, se pozeaz\
elementele de calare din material
plastic, care, ulterior, se acoper\ cu chit
de etan[are.
La montare, f^[iile din geam de
profilit se introduc cu cap\tul de sus `n
ram\, dup\ care se coboar\ pe patul
ramei inferioare (fig.19. 3).
Pere]ii din sticl\ profilat\ se remarc\
prin: realizarea unor compartiment\ri
vitrate la cl\diri cu destina]ii diverse,
proces de montaj "uscat", productivitate
ridicat\, cheltuieli de `ntre]inere minime.
19.5. PERE}I DIN LEMN
Utilizarea lemnului la realizarea
cl\dirilor este justificat\ de o serie de
avantaje:
 Pere]i de compartimentare din sticl\
I. Pere]i simpli din profilit Rezemarea peretelui de profilit
cu aripile `n acela[i sens
A Element de
rezisten]\

cu aripile `n sens opus

Cadru metalic din
profil U format la rece

Material de calare
(polistiren)

Geam de profilit Etan[are cu chit

Pere]i dubli din profilit
cu rosturi al\turate
Material de calare
(polistiren)

cu rosturi decalate Profil metalic U

Pat suport

Detaliu A
Etan[area geamului de profilit
Montarea geamului de profilit

Introducerea
Profile PVC Mastic de etan[are geamului de profilit
`n rama metalic\
superioar\

II. Pere]i din pl\ci presate din sticl\

Eleva]ie [i sec]iune
Coborârea pe patul
ramei metalice
inferioare

Perete dublu din pl\ci din sticl\ presat\

Profil metalic U Strat de sticl\ presat\

Sec]iunea 1-1 Strat de aer

Mortar de ciment
A B
Material elastic Pies\ racord din tabl\ zincat\

Arm\turi montate `ntre pl\ci

Pe suprafa]a de contact a sticlei cu

Spa]iu de dilatare
A Izola]ie hidrofug\
B mortarul se aplic\ un strat de vopsea
(strat de protec]ie [i adreren]\)
Arm\turi

umplut cu
material elastic Plac\ din sticl\ presat\
(poistiren, PFL)
Mortar de ciment

Fig. 19.4 Pere]i de compartimentare din sticl\ de profilit (I) [i din pl\ci de sticl\
presat\ (II)

317
 • comportare foarte bun\ `n raport cu
solicit\rile mecanice;
• relativa u[urin]\ a prelucr\rii [i a
punerii `n oper\;
• comportare bun\ la intemperii;
• aspect pl\cut.
Cl\dirile din lemn cu mare eficien]\
economic\ [i timp redus de execu]ie se
pot confec]iona `n ateliere specializate,
cu prefabricare total\.
Scheletul de rezisten]\, anvelopa,
pere]ii interiori se concep din elemente
simple, cu dimensiuni rezonabile, `n
vederea unui transport, a unei
depozit\ri [i mont\ri eficiente.
Scheletul de rezisten]\ (pere]i,
[arpant\, suport pardoseal\) este
prev\zut din elemente liniare asamblate
rigid la noduri (fig. 19.5. I).
Pere]ii exteriori au fost concepu]i dintr-
un schelet de lemn (montan]i [i rigle),
izola]ie termic\, a c\rei grosime a
rezultat din ob]inerea unei rezisten]e
termice mari, care s\ mic[oreze `n
timpul exploat\rii cl\dirii, consumul de
combustibil pentru `nc\lzire.
~n anvelop\ s-a prev\zut [i un al doilea
strat de izolare termic\ , care s\
mic[oreze pun]ile termice ale
scheletului cl\dirii. Aceast\
termoizola]ie se pozeaz\ `ntr-un caroiaj
de lemn decalat de structur\ (fig19. 5.I).
La partea interioar\ a anvelopei se
monteaz\ pl\ci de ipsos-carton.
~n alc\tuirea pere]ilor exteriori se
prevede o barier\ de vapori, pozat\
spre interiorul termoizola]iei [i un strat
paravânt a[ezat `n exteriorul acesteia,
`naintea paramentului exterior. Acest
318
parament poate fi alc\tuit din diverse
materiale (scânduri de lemn pozate pe
vertical\ sau orizontal\).
Cl\dirile din lemn realizate din
schelet [i panouri din lemn `n 3 straturi
(fig.19. 5.II).
Din acest punct de vedere, pere]ii din
lemn pot fi pere]i prefabrica]i din: lemn,
pl\ci fibro-lemnoase, aglomerate
lemnoase.
Pere]ii prefabrica]i din lemn se
execut\ `n 3 straturi.
Fe]ele panoului se realizeaz\ din
sc^nduri, iar stratul termoizolant [i
fonoizolant din vat\ mineral\, polistiren
ignifugat. Termoizola]ia se protejeaz\
cu o barier\ contra vaporilor spre
interior. Panoul prefabricat este bordat
cu o ram\ din lemn, iar `n interior este
prev\zut cu rigle de rigidizare.
Pentru ob]inerea unui contact organic
`ntre fe]ele din lemn [i stratul
termoizolator, pe fe]ele din lemn se
fixeaz\ o re]ea de [ipci.
Pere]ii din pl\ci fibrolemnoase (P.F.L.)
pot fi: pl\ci dure emailate sau
melaminate [i pl\ci poroase, av^nd
calit\]i fonoabsorbante.
Structura peretelui este realizat\
dintr-un schelet de lemn pe care se
monteaz\ pl\cile din P.F.L.
Pentru a se m\ri capacitatea de
izolare acustic\, `ntre fe]ele din P.F.L.
dur ale panoului de perete se interpun
pl\ci din P.F.L. poros sau vat\ mineral\,
iar prinderea fe]elor din P.F.L. dur de
riglelele scheletului se face prin
intermediul garniturilor de cauciuc
(fig.19. 5. III).
 Pere]i din lemn
I. Perete termoizolator cu structur\ din lemn
Termoizola]ie Parament din lemn
suplimentar\
Re]ea din lemn Termoizola]ie
pentru prinderea
Element de structur\
paramentului
Parament din Barier\ de vapori
ipsos carton
II. Panouri pentru pere]i din lemn
Panou cu gol de fereastr\
Ram\ 1 1-1 2
din lemn
2 -2

Rigle
de rigidizare {ipci

Barier\
de vapori
Termoizola]ie
Termoizola]ie
3 3
Hidroizola]ie

Parament
din lemn
2
3-3

1
III. Pere]i din pl\ci fibrolemnoase (PFL)
Element de
schelet din lemn
PFL dur, emailat sau melaminat
4 Perete simplu din PFL
Travers\ din lemn PFL dur, emailat sau melaminat

4 4-4
Element de schelet din lemn
Travers\ din lemn Garnitur\
de cauciuc Perete cu strat izolant median
PFL dur, emailat sau melaminat
PFL
izolator Element de
schelet din lemn

Termoizola]ie Element de schelet din lemn

Fig. 19.5 Pere]i de compartimentare [i `nchidere din lemn

319
 Rosturile `ntre panouri sunt aparente
sau acoperite cu [ipci de lemn profilate.
Pere]ii din pl\ci aglomerate din lemn
se execut\ cu pl\ci din a[chii de lemn
(PAL) sau cu pl\ci din a[chii de lemn
extrudate (presate `n direc]ia fe]elor) [i
acoperite cu o foaie de placaj (PALEX).
Pere]ii din pl\ci aglomerate din lemn
se realizeaz\ sub form\ de panouri,
av^nd lungimea egal\ cu `n\l]imea
`nc\perii.
Asamblarea panourilor se face `n
lamb\ [i uluc.
Pe pardoseal\, panourile se fixeaz\
`ntre dou\ pervazuri prinse `n dibluri, iar
la tavan `n mod identic sau cu un profil
metalic.
19.6. PERE}I DIN MASE PLASTICE
Folosirea maselor plastice la
execu]ia pere]ilor u[ori ai cl\dirilor este
justificata de : rezisten]a bun\ la
ac]iunea agen]ilor atmosferici [i
coroziune, greutatea redus\,
conductivitatea termic\ redusa,
posibilit\]i usoare de prelucrare,
modelare [i aspect variat.
Aceste materiale prezint\ [i o serie
de dezavantaje care trebuie luate `n
considera]ie la alegerea materialului [i
`n alc\tuirea pere]ilor de comparti-
mentare: deforma]ii relativ mari la
ac]iunea temperaturii, `mb\tr^nirea
prematura [i rezisten]a slab\ la
ac]iunea focului.
Materialele plastice folosite `n
confec]ionarea elementelor de
rezisten]\ a pere]ilor sunt materiale
termoplaste si materiale termorigide.
320
Materialele termoplaste au
proprietatea de a se deforma la cald,
revenind la starea ini]ial\ `n urma r\cirii.
Din aceast\ grup\ fac parte: P.V.C.,
polistirenul, acetatul de vinil, compu[ii
poliacrilici (Plexiglas).
Aceste mase plastice pot fi rigide,
semirigide sau elastice [i se
prelucreaz\ prin: injectare, calcinare [i
extrudere, ambutisare sau modelare `n
vid.
Materialele termorigide, care au o
mare coeziune molecular\, se
prelucreaz\ prin modelare sub presiune
[i aplicare cu pistolul. Din aceast\ grup\
fac parte: melamina, poliuretanii,
poliesteri care se folosesc arma]i cu
fibr\ de sticl\.
Produsele curent folosite `n alc\tuirea
scheletului panourilor sunt: poliesterii
arma]i cu fibr\ de sticl\, P.V.C-ul
(profile, foi cutate sau ondulate) [i
polimetacrilatul de metil (pl\ci).
Miezul termoizolant al panourilor
poate fi realizat `n mai multe moduri.
Materialele termoizolante alc\tuite din
spume de materiale plastice (polistiren
celular, policlorura de vinil rigid\,
poliuretan), comparativ cu cele minerale
(vat\ mineral\) sau vegetale (plut\
expandat\), au o densitate aparent\
mult mai mic\, se prelucreaz\ [i se pun
`n oper\ cu u[urin]\.
Pere]ii se execut\ cu structur\
omogen\ , polistirenul expandat este
bordat cu elemente din P.V.C. sau cu
structur\ stratificat\, av^nd la mijloc
miez termoizolant.
 ~n cazul unui panou sandvi[, straturile
portante de la exterior [i interior sunt
realizate din ]es\tur\ de mase plastice
pe baz\ de polistiren [i protejate antifoc
cu pl\ci de ipsos. Miezul termoizolant,
din h^rtie ignifugat\, poate avea form\
de fagure. ~ntre aceste straturi groase
de termoizolatie se interpun straturi de
rigidizare a miezului. Straturile
exterioare ale panoului, cu functiuni de
protectie si finisaj, au culori si texturi
diferite. Aceast\ solu]ie prezint\
avantajul unei bune izol\ri termice [i
fonice, o `ntre]inere u[oar\ [i ieftin\.
19.7. PERE}I DIN SCHELET {I
PL|CI DIN IPSOS ARMAT
Pere]ii de compartimentare sunt
alc\tui]i din schelet (lemn sau metal-
profil economic) dublu sau simplu [i
pl\ci din ipsos-carton la exterior. Izola]ia
se introduce `n spa]iul interior. Ace[ti
pere]i desp\r]itori au greutate redus\,
productivitate marit\, timp scurt de
executie, montaj simplu [i u[or, [i
asigur\ flexibilitate func]ional\.
Func]ie de exigen]ele func]ionale
(`n\l]imea peretelui), acustice, protec]ie
la foc [i termice (la gradient mare de
temperatur\), pere]ii pot fi:
• cu schelet simplu [i un rând sau dou\
de placi din ipsos- carton;
• cu schelet dublu cu doua rânduri de
pl\ci de ipsos carton cu sau f\r\ plac\
intermediar\.
Tehnologia de montaj a acestor
pere]i este simpl\ , rapid\, [i const\ `n:
• trasarea pere]ilor pe elementele de
rezisten]\ (pere]i, plan[ee, st^lpi);
321
• fixarea scheletului prin intermediul
diblurilor [i [uruburilor (rigle de contur [i
montan]i verticali);
• fixarea pl\cilor de ipsos-carton pe
una din fe]ele peretelui;
• montarea izola]iei,care se
realizeaza func]ie de exigen]ele
acustice si termice, dar [i de protec]ia
la foc;
• placarea dubla, impusa de
exigen]ele acustice [i de protec]ie la
foc, va avea rosturile dintre pl\cile de
ipsos-carton din primul rând etan[ate
iar cele din rândul al doilea decalate;
• prinderea pl\cilor de schelet, care
se face cu ajutorul [uruburilor de montaj
rapid;
• forma [i `mbinarea rosturilor, ce
permite armarea materialului de
etan[are.
Pere]ii desp\r]itori din schelet [i
pl\ci de ipsos-carton pot fi cu [i f\r\
instala]ii `nglobate.
~n pere]i pentru instala]ii se
`nglobeaz\ trasee de instala]ii [i se
includ elemente de sus]inere ale
obiectelor sanitare (lavoar, boiler [i wc
`n consol\). Pere]ii pentru instala]ii au o
structur\ metalic\ suplimentar\, pentru
preluarea `nc\rc\rilor din obiectele
sanitare cu greut\]i mari.
Structura suplimentar\ a fost
dimensionat\ pentru a prelua greutatea
obiectelor sanitare pozi]ionate `n
consol\.
~n cadrul acestor pere]i pentru
instala]ii, profilele introduse suplimentar
sunt rigidizate pe `n\l]ime cu pl\cu]e.
 Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

Pere]i din Schelet simplu cu montan]i

zid\rie din lemn din metal

Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

Schelet dublu cu montan]i

din lemn din metal
PERE}I
INTERIORI
AUTOPORTAN}I
Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

Schelet cu rigle
din lemn din metal

Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

pentru instala]ii

Fig. 19.6 Schema pere]ilor interiori autoportan]i de compartimentare.

322
 Pere]i interiori cu schelet [i pl\ci din ipsos armat
Perete interior autoportant cu placare simpl\ [i dubl\ Perete ce ad\poste[te instala]ii
Profil din tabl\ sub]ire Profil din tabl\ sub]ire Schelet pere]i
(schelet) (schelet)

Izola]ie Plac\ din

Izola]ie (vat\ mineral\) isos armat
(vat\ mineral\)
Rigidiz\ri
Pl\ci din ipsos suplimentare
Pl\ci din ipsos din pl\ci de
armat armat ipsos armat
(placare simpl\) (placare dubl\)
Izola]ie
Suruburi Suruburi (vat\ mineral\)
autofiletante autofiletante
Schelet suplimentar -
sus]inere obiecte sanitare [i
instala]ii

Perete autoportant cu schelet [i placare simpl\

Profil metalic de margine

Plac\ de ipsos armat Izola]ie (vat\ mineral\)
Plac\ de ipsos armat
Montant din tabl\ sub]ire
Izola]ie (vat\ mineral\)

Plac\ de ipsos armat Rost la pl\cile de ipsos armat Plac\ de ipsos armat

Montant din tabl\ sub]ire

Profil metalic de margine

Montan]i dubli din tabl\ sub]ire
Profil metalic de margine
Izola]ie
Montan]i dubli din tabl\ sub]ire (vat\ mineral\)
Izola]ie (vat\ mineral\)

Benzi de distan]are
Benzi de distan]are

Pl\ci de ipsos armat Pl\ci de ipsos armat

(placare dubl\) Rost decalat la pl\cile de ipsos armat (placare dubl\)

Determinarea greut\]ii corpurilor grele (P) ag\]ate de pere]ii din schelet [i pl\ci

1.4
a ≥ 0.3 m
1.2 P
(kN/m)

1.0
e ≤ 0.3 m
0.8
PSarcina

0.6
0.4

0.2

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5

Excentricitatea e (m)
Fig. 19.7 Pere]i interiori cu schelet [i pl\ci din ipsos armat (simpli [i dubli)

323
 ~n func]ie de greutatea obiectelor
sanitare, structura suplimentar\ se
fixeaz\ `n pardoseal\.
Montajul pere]ilor pentru instala]ii
se realizeaz\ prin:
• fixarea instala]ilor;
• placarea unei fe]e a peretelui cu
pl\ci de ipsos-carton;
324
• pozarea izola]iei fonice, `n spa]iile
libere, pentru atenuarea zgomotului din
instala]ii;
• placarea pe cealalt\ fa]\ a peretelui
cu pl\ci din ipsos-carton.
~n peretele existent se realizeaz\ un
spatiu pentru interven]ia specialistului,
`n vederea remedierii unor defec]iuni.