Sunteți pe pagina 1din 130

STRATEGIA

CULTURALĂ
ŞI CREATIVĂ A
BUCUREŞTIULUI
2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ. PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Cuvânt înainte*
Diagnoză preliminară și propuneri strategice pentru un plan de acțiune -
strategia culturală a Bucureștiului 2015-2025

P
rimăria Municipiului București a mandatat operatori culturali în acţiuni precum: interviuri,
în februarie 2014 ARCUB pentru a dezvolta focus grupuri, chestionare, la care au participat
două programe de importanță capitală aproximativ 550 de instituţii publice, ONG-uri,
pentru orașul București: dosarul de candi- companii private, artişti, liber-profesionişti (free-
datură pentru titlul de capitală europeană a cultu- lance), grupuri informale, la care se adaugă o serie
rii (CEaC) 2021 și elaborarea primei strategii cultu- de baze de date, printre care una centralizând peste
rale a municipiului București pentru următorii zece 1.000 de entități operatori culturali.
ani. Cele două procese sunt paralele, însă interco-
nectate – căci existența unei strategii culturale apro- Documentul strategic a fost elaborat de către o
bate și asumate de Consiliul General este o condiție echipă de consultanţi independenţi coordonată de
eliminatorie pentru candidatura la titlul de CEaC. În Asociaţia PostModernism Museum: Modernism.ro,
același timp, procesul de candidatură a creat contex- Formare Culturală, Asociaţia ORICUM, Asociaţia
tul pentru elaborarea unei prime strategii culturale Operatorilor Culturali din România. Alături de
la nivelul municipiului București care să ghideze aceştia, au lucrat echipe de sociologi şi experţi
acțiuni și instrumente către nevoile și dorințele consultanţi în domenii culturale şi creative din
cetățenilor. Bucureşti.
În condițiile pionieratului acestui demers și a lipsei Cercetarea presupune o analiză a sectoarelor
cronice a unor informații privind sectorul cultural și culturale și creative împărțite în 11 domenii: arte
practicile culturale ale bucureștenilor, în prima parte vizuale, artele spectacolului, muzică, arhitectură/
a acestui proces (august - decembrie 2014) ARCUB urbanism/design/fashion/hand-made, film, publi-
a comisionat un document cadru: o diagnoză preli- shing, patrimoniu, media & interactive media, busi-
minară (cercetare și documentare a dinamicii cultu- ness of communication, artă comunitară şi educaţie.
rale și creative a Bucureștiului) și o serie de propuneri Documentul de față oferă un prim nivel de înţele-
strategice pentru un plan de acțiune. gere a dinamicilor sectorului cultural, ghidând astfel
În partea de Diagnoză, în care s-au folosit peste direcţia cercetărilor ulterioare, precum și un prim
140 de surse existente și instrumente de cercetare set de propuneri de mecanisme și instrumente, pe
pentru documentarea situaţiei existente în anul baza cărora vor fi dezvoltate și prioritizate ulterior
2014, a fost mobilizat un număr semnificativ de propunerile de intervenție.

* adăugat în 11.03.2016

2015 BUCUREŞTI | 3
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Toate datele și cifrele din prezentul studiu au fost obţinute prin instrumente sociologice dedicate și prin
consultarea de surse publice cu autor, disponibile la capitolul Bibliografie

Iniţiator:

Consorţiu consultanţi:

Mulţumiri pentru găzduirea focus grupurilor Muzeului Naţional al Ţăranului Român şi Hanului Gabroveni
Design şi layout: Modernism.ro
Ilustraţii: Arhivele Naţionale ale României şi albume fotografice de Lucian Muntean: „Fântănile Bucureștiului”, „Ceasurile
Bucureștiului”, „Noaptea Albă a Muzeelor”, „Întâlniri focus grupuri”

Traducerea pentru versiunea în limba engleză: Best Communication Media

Data publicării: februarie 2015


Alte detalii referitoare la prezentul document: oana@modernism.ro și strategie@arcub.ro

4 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Bucureștiul survolat de la sud la nord, ianuarie 2015

CUPRINS

INTRODUCERE
Definiţii
Echipa de proiect

I. CONTEXTUL PROIECTULUI, METODOLOGIE, OBSERVAŢII

II. STAREA DE FAPT


II.I. Date sociale și cultural-economice despre București în context european
II.2. Cercetare transversală

III. DIAGNOZĂ
Cercetare calitativă asupra operatorilor culturali și antreprenorilor creativi, pe
11 domenii și prin 4 filtre: conţinut creativ, conţinut educaţional, dezvoltarea
publicurilor, capacitate financiară și organizaţională
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

Arte vizuale - pictură, sculptură, fotografie, instalaţie, performance, happening, artă


video, new media, mixed media
Artele spectacolului – teatru; dans contemporan, balet clasic, operă, operetă
Muzică – clasică, pop, rock, populară; alternativă, electronică, contemporană
Arhitectură, urbanism, design; fashion, handmade
Film – case de producţie, case de distribuţie, echipe de filmare, cinematografe,
festivaluri

2015 BUCUREŞTI | 5
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Publishing – carte (scriitorii), edituri, biblioteci, lanţuri de librării, târguri de carte


Patrimoniu - muzee, clădiri, biserici, târguri de meşteşugari
Media & interactive media, software development, gaming
Business of communication - TV, radio, print, agenţii de publicitate, comunicare
Artă comunitară - dezvoltare comunitară prin cultură, artă socială, terapeutică,
implicare socială prin artă, creaţie în spaţiu public
Educaţie – educaţie culturală, educaţie prin artă, educaţie formală şi non-formală,
educaţie vocaţională

IV. PLAN DE ACŢIUNE

IV. 1. VIZIUNE

IV. 2. DIFERENŢA SPECIFICĂ A BUCUREȘTIULUI


Caracteristicile și particularităţile orașului
Istoric arhitectural: de la mahala la cartier
Landmarks map: reperele comune ale bucureștenilor
Trasee tematice și zone cu potenţial de creștere
Hub de industrii culturale și creative

IV. 3. EFECTUL DOMINO SAU DIRECŢII DE ACŢIUNE PENTRU


PROIECTE ȘI PLANURI DE MANAGEMENT

A. SUSTENABILITATE ÎN CULTURĂ

B. PROFESIONALIZARE ȘI EDUCAŢIE
B.1. Profesionalizare în cultură
B.2. Educaţie culturală

C. TRANSPARENŢĂ

D. IMPLICARE ȘI CONECTARE ÎN REŢEA

V. BIBLIOGRAFIE

VI. ANEXE

6 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Introducere
Definiţii

E
laborarea prezentului document implică definiţie generică, inclusivă a acestui domeniu,
folosirea unor termeni care necesită o prin contrast cu definiţia „îngustă”, specializată, în
definire standardizată iniţială, în vederea care cultura e văzută ca „domeniul extins al artelor
delimitării contextului care structurează şi creativităţii”. Aşadar, cultura „ca mod de viaţă”,
domeniile culturale și creative actuale și a stabilirii nu cultura ca „arte” (Matarasso, Landry 1999) este
unei terminologii comune. subiectul despre care tratează documentul de faţă.
Definiţiile pe care le propunem sunt cele „de
lucru”, adică aşa cum au fost folosite în cadrul acestui Pornind de la această delimitare, putem defini o
document. Menţionăm, ca pe o dimensiune impor- strategie culturală și creativă a unui oraș ca pe un
tantă a prezentului document, faptul că acesta nu ansamblu activ de recomandări direcţionate, care se
are un caracter academic, el este realizat ca o primă bazează pe analiza realităţii urbane și care propune
sinteză a unor obsevaţii înregistrate sub formă de repere de dezvoltare ale orașului în domenii cultu-
„experienţă formalizată”, folosind majoritar metode rale, după o inventariere a nevoilor specifice ale
sociologice, dar şi metode de documentare și înregis- stakeholderilor (entităţilor co-interesate) implicaţi în
trare a expertizei, metode care sunt pe larg explorate manifestările culturale: publicuri, operatori cultu-
de cinci ani de Modernism.ro şi Formare Culturală. rali, antreprenori creativi, autorităţi locale. Reperele
Credem că este necesar, într-un context în care de dezvoltare se reunesc într-o viziune identitară
centrele de cercetare în domeniul culturii sunt specifică valorilor orașului respectiv și sunt armo-
reduse în România, să folosim metoda experienţei nizate cu priorităţile culturale identificate la nivel
formalizate ca pe o bază de pornire în redactarea macro (în cazul de faţă, cel al Uniunii Europene) și cu
Strategiei culturale. tendinţele de evoluţie similare pe plan internaţional.

Din punct de vedere conceptual, am abordat O serie de termeni pe care îi explicităm sumar
definiția culturii în modul următor: în continuare vor avea o prezenţă recurentă în text:

Declaraţia universală privind diversitatea cultu- Operatorul cultural este o entitate organiza-
rală, adoptată în 2001 de UNESCO definește cultura ţională reglementată juridic (ONG, instituţie, PFA,
drept întregul complex de caracteristici distinc- SRL) sau nu (în cazul creatorilor, care sunt și forma-
tive de natură spirituală, materială, intelectuală şi tori de gust) care activează în domeniul cultural și
emoţională care caracterizează o societate sau un creativ, generând acţiuni și produse în conformitate
grup social. Domeniul cultural include astfel cu propriul statut și cu profilul publicului căruia i se
nu numai artele şi literatura, ci şi modul adresează. În subsidiar, operatorul cultural poate
de viaţă, drepturile fundamentale ale fi un antreprenor creativ, entitate organizaţio-
persoanei, sistemele de valori, tradiţiile şi nală reglementată juridic (ONG, PFA, SRL și decli-
credinţele. nări, cum ar fi SRL-D) având domeniu de activi-
Această definiţie reia, în termeni antropologici, tate în industriile culturale și creative și dezvol-
delimitarea domeniului cultural, aşa cum a fost tând proiecte prin propriile venituri generate și prin
realizată tot de către UNESCO în 1982, ea fiind o finanţări publice sau private.

2015 BUCUREŞTI | 7
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Politicile culturale sunt un temen complex internaţionale, au adaptat propria definiţie, inclu-
şi dificil definibil, aceasta fiind diferit în funcţie de zând şi alte sectoare în acest domeniu (de exemplu
teritoriul în care ele se aplică. Există importante gastronomia).
diferenţe între politicile publice ale ţărilor euro- Departamentul Naţiunilor Unite pentru Educaţie,
pene şi cele din SUA, America de Sud sau Japonia, Cultură şi Ştiinţă al UNESCO propune o definiţie
între politicile culturale ale statelor liberale, totali- în care face distincţia între industriile culturale şi
tare sau social-democrate, între politicile culturale cele creative. Astfel industriile culturale sunt
ale unui stat minimal şi ale unuia intervenţionist, acele industrii care produc, distribuie şi comercia-
între cele directe şi indirecte și lista poate continua. lizează bunuri și servicii care, în esenţă, au conţinut
Pentru documentul de faţă, fiind vorba despre poli- profund cultural şi deci intangibil, ce este protejat
tici culturale pe plan local şi naţional în România, de copyright. În afară de sectorul artelor tradiţio-
considerăm că ele sunt acele linii de acţiune vizi- nale (artele spectacolului, artele vizuale, patrimo-
onară care iniţiază şi folosesc instrumente admi- niul cultural), acestea includ filmele, DVD sau video,
nistrative, executive şi legislative şi reunesc totali- televiziunea și radiodifuziunea, jocurile video, noile
tatea măsurilor pe care le poate lua o autoritate în mijloace de comunicare, muzica, presa și cărţile.
domeniu cu scopul de a promova identitatea şi crea- Industriile creative includ mai multe activităţi
tivitatea unei comunităţi, prin mobilizarea unor cum ar fi producţia artistică şi culturală, designul,
resurse în favoarea comunicării şi producerii culturii arhitectura, publicitatea sau fashion. Industriile
în sens larg. creative utilizează cultura ca input și au o
dimensiune culturală, chiar dacă producţiile lor
Diversitatea culturală, un alt termen complex sunt în principal funcţionale.
de formulat și a cărui definire la scară europeană
a cunoscut importante evoluţii în ultimii 20 de ani Industriile culturale şi creative pot părea foarte
înseamnă respectul pentru libertatea exprimării diferite între ele, însă în esenţă toate aceste definiţii
oricărei identităţi și / sau apartenenţe într-o formă vorbesc despre creativitate individuală organi-
artistică ce nu generează conflicte și demonstrează zată într-o formă structurată şi definită de o
valorizarea diferită a realităţii de către un anumit logică economică.
grup, o anumită comunitate. Industriile culturale şi creative au un impact
puternic atât pe plan intern, cât şi internaţional,
Sectorul cultural este o categorie care ajută datorită ideii de a conceptualiza zona aflată la inter-
la regruparea conceptuală a diverșilor operatori secţia creativităţii, culturii, afacerilor şi tehnologiei
culturali, în conformitate cu produsele acestora într-o singură grupare, pentru a putea „descătușa"
și cu experienţa profesioniștilor care le creează. creșterea şi dezvoltarea acesteia.
Sectorizarea, chiar dacă are de multe ori un caracter
artificial, permite identificarea anumitor arii cultu- Subsumate industriilor creative sunt noțiuni
rale active. ca: hub-ul creativ, care este o infrastructură
care foloseşte o parte din spaţiul disponibil pentru
Industriile culturale şi creative (ICC) sunt networking, dezvoltare organizaţională şi de busi-
acele industrii care își au originea în creativitatea, ness pentru operatori din industriile culturale şi
talentul și măiestria indivizilor, având potenţialul de creative. Un hub creativ poate oferi susţinere prin
a crea locuri de muncă şi prosperitate prin generarea serviciile şi facilităţile oferite pentru oamenii, proiec-
şi valorificarea proprietăţii intelectuale. tele şi start-up-urile pe care le găzduieşte pe termen
Aceasta este prima definiţie a ICC, lansată odată scurt sau pe o durată mai lungă de timp. Noțiunea
cu documentul de cartografiere a industriilor în de cluster se folosește pentru o concentrare geogra-
Marea Britanie (UK Creative Industries Mapping fică de instituţii şi companii interconectate care
Document). Acelaşi document identifica 13 sectoare realizează un ecosistem de cercetare, producţie şi
sub umbrela industriilor creative: publicitate; artă distribuţie şi care pot deveni poli de competitivitate
şi antichităţi; arhitectură; meşteşuguri; design; pentru un oraş sau o regiune.
modă; film; jocuri video şi aplicaţii pentru computer
(interactive leisure software); muzică; artele specta- Mulţi alţi termeni ai sistemului cultural pe care
colului; publicaţii; software; TV şi radio. Plecând de îi vom regăsi în documentul de faţă vor fi explicitaţi
la această definiţie diferite ţări, precum şi organizaţii pe parcurs.

8 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

ECHIPA DE PROIECT A STRATEGIEI

COORDONATOR PROIECT culturale şi uniuni profesionale din domeniul teatrului,


dansului contemporan, educaţiei creative şi politi-
OANA (IONIŢĂ) NĂSUI este manager cultural, cilor culturale (Teatrul Act, EcumEst, UNITER, Proiect
specialist comunicare și trainer acreditat. Experienţa sa DCM, Persona). Expert cultural - membru evaluator în
profesională a început aproape simultan cu proiecte în comisia de Mobilitate culturală pentru programul Sibiu
domeniul privat, profit și non-profit. Printre proiectele la - Capitală Culturală Europeană 2007, preşedinte al
care a lucrat și lucrează se numără Modernism.ro, Năsui comisiei de experţi evaluatori pentru linia de finanţare
colecţie și galerie, PostModernism Museum București, „Fondul Cultural Naţional 2005” - comisii create pe lângă
Antreprenoriat în industrii creative, Sibiu Capitală Ministerul Culturii şi Cultelor în 2005. Primul director
Culturală Europeană 2007, Festivalul de Film Istoric al Administraţiei Fondului Cultural Naţional, finanţator
Râșnov, Transilvania Fest, Grayling / MMD Corporate, naţional pentru proiecte culturale şi editoriale (septem-
Public Affairs & Public Relations Consultants, Fundaţia brie 2005 - iulie 2009). Membru fondator al Asociaţiei
Raţiu România. În prezent este freelancer, cu diferite Operatorilor Culturali din România, expert AOCR, din
proiecte în derulare: managing partner la o galerie de 2012. Evaluator de proiecte finanţate de programe norve-
artă contemporană, director dezvoltare pentru un muzeu giene (2008,2009), elveţiene (2012,2014), evaluator
privat, consultant în planificare culturală, consultant în POSDRU (2012, 2013).
comunicare pe diverse proiecte punctuale, trainer (pe h t t p s :// w w w. l i n k e d i n . c o m / p u b/g r e c u -
subiecte de management de proiect, management cultural, andreea/18/797/532
comunicare).
http://ro.linkedin.com/in/oananasui CONSULTANT INDUSTRII CULTURALE
ȘI CREATIVE
MANAGER PROIECT
SABINA BACIU este directorul executiv al Asociaţiei
AMALIA ALEXANDRU este licenţiată a Facultăţii ORICUM. În toate proiectele în care este implicată Sabina
de Litere și activează în sectorul cultural din 2005, având şi-a propus să ajute oamenii cu talent şi idei să şi le pună
experienţă în scrierea şi implementarea proiectelor cultu- în aplicare şi să creeze business-uri şi proiecte sustena-
rale, finanţate prin programe naţionale și europene. În bile în domeniul industriilor creative. Cu un background
calitate de manager de proiect, Amalia a colaborat cu în comunicare şi new media, Sabina a terminat Cum Laude
numeroase organizaţii nonguvernamentale pentru imple- masterul Media Culture de la Universitatea Maastricht din
mentarea unor activităţi educative originale, ce vizau o Olanda. În ultimii 7 ani a fost implicată în proiecte crea-
abordare creativă a patrimoniului (Asociaţia Mioritics, tive diverse, de la festivaluri de jazz (Jazz in Church, Green
Odaia Creativă, transLUCID, Asociaţia pentru Formarea Hours International Jazz Festival) la training-uri de antre-
Profesională a Adulţilor). În perioada 2006-2013 a prenoriat creativ, conferinţe dedicate industriilor creative
organizat programe de formare profesională în cadrul sau proiecte educaţionale (Cluburile de Film One World,
Centrului de Pregătire Profesională în Cultură și a parti- Jazz for Kids).
cipat la proiectele de consultanţă ce vizau eficientizarea http://www.linkedin.com/in/sabinabaciu12
managementului organizatoric instituţional.
În prezent este consultant independent și trainer al CONSULTANT DOMENII CULTURALE
cursurilor marca Formare Culturală, pe teme de suste-
nabilitate în iniţiativele culturale și modalităţi de comu- MINODORA CERIN este coordonator de proiecte
nicare eficientă în proiecte. culturale de peste 10 ani, iniţiind și participând în proiecte
http://ro.linkedin.com/in/amaliaaalexandru de promovare a patrimoniului și a memoriei culturale, cu
componentă creativă. Minodora a acumulat experienţă
CONSULTANT DOMENII CULTURALE, de lucru transectorială, atât în mediul ONG, de afaceri și
CONSULTANT FINANŢĂRI guvernamental și are o abordare interdisciplinară. Este
iniţiatoarea unor proiecte precum Remodelarea spaţiului
ANDREEA GRECU este manager cultural. Între comun la bloc (București), Staţiile culturale (Londra) și a
1999-2004 şi respectiv din iulie 2009 şi până în prezent fost implicată în Sibiu Capitală culturală Europeană 2007
lucrează în sectorul nonguvernamental pentru asociaţii și a rebrandingului Muzeului Național de Istorie Naturală

2015 BUCUREŞTI | 9
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Grigore Antipa. Din 2013 este formator și co-fondator al din București – CeSMig (Centrul de Studii în Migraţie)
programului Formare Culturală, program independent și MIGVASO – „Social change in the context of internati-
care aduce profesioniști și practicieni din mediul cultural și onal migration: patterns of value, political participation,
creativ împreună cu cei care lucrează sau aspiră să lucreze satisfaction with life” derulat de Institutul de Cercetare
în acest mediu. a Calităţii Vieţii, Academia Română. Este autoarea
http://ro.linkedin.com/in/minodoracerin studiului „Identity and Attitudes Towards Return Among
Romanians Abroad”.
CONSULTANT DOMENII CULTURALE
ALEXANDRA DELIU – cercetător
GABRIELA BACIU este absolventă a Academiei Este cercetător știinţific la Institutul de Cercetare
de Studii Economice – Facultatea de Management și are a Calităţii Vieţii, Academia Română. Este beneficiar al
masterat în Studii Administrative Europene, SNSPA. Deţine unei burse doctorale in cadrul proiectului „Pluri și inter-
specializări în formare, accesare fonduri nerambursabile, disciplinaritate în programe doctorale și post-doctorale”.
management de proiect și evaluare de proiecte. Are experi- A participat ca și cercetător sociolog la proiecte derulate
enţă de peste 10 ani în zona finanţărilor nerambursabile, din de Fundaţia Soros. Lucrează ca asistent de cercetare în
diverse perspective: scriere, implementare, evaluare, moni- proiectele „Social change in the context of international
torizare și auditare proiecte. Colaborează în special cu orga- migration” și „Social imagination and disciplinary orien-
nizaţii culturale din mediul ONG, printre proiectele imple- tation in applied social research”.
mentate menţionând: ‚‚Școala de vara pentru tinerii muzi-
cieni’’, ‚‚Festivalul Internaţional Enescu și Muzica Lumii’’, CONSULTANŢI INDEPENDENŢI
Universitatea de Vară de Restaurare de monumente și situri,
(UdV) Bucium. În anul 2012, înfiinţează împreună cu cinci CORINA ȘUTEU este expert și trainer în manage-
organizaţii culturale și artiști Asociaţia Operatorilor Culturali ment cultural, politici culturale europene și cooperare
din România, cu care derulează proiecte adresate organi- culturală și autor a numeroase studii, articole și o carte
zaţiilor culturale, printre care „Finanţarea culturii în noua pe aceste teme.
perspectivă financiară 2014 - 2020“ (Fondul pentru Inovare Este președinte al Asociaţiei Film ETC. și al Festivalului
Civică – FDSC), „Un pod al cunoașterii“ (finanţare granturi de film Making Waves de la New York. Între 2006-2012 a
SEE și AFCN), „Cultura - un mecanism de cunoaștere și înţe- fost director al Institutului Cultural Român din New York.
legere în societate“ (finanţare granturi SEE). În perioada 1991 – 1993 a fost director al Uniunii Teatrale
h t t p s : // w w w . l i n k e d i n . c o m / p r o f i l e / din România și ulterior director al „Theatrum Mundi”.
view?id=57443221 Între 1995-2001 a fost director al Mastere Specialisee
Europeen en Management des entreprises culturelles
ECHIPA DE SOCIOLOGI (Dijon, Franţa). A iniţiat şi implementat programul de
Masterat ECUMEST pentru Europa Centrală şi de Est
IRINA ZAMFIRACHE – coordonator în 1995 şi a înfiinţat Asociaţia ECUMEST. A co-iniţiat
Este doctor in Știinţe sociale și politice - domeniul programul Policies for Culture, în colaborare cu European
Sociologie și profesor la Universitatea din Bucureşti, Cultural Foundation, Amsterdam, în 2000. Corina Șuteu
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. Este autoarea a fost președinte al Forumului Reţelelor Europene și
studiilor „Elitele și sistemul social”, „Security Dimensions membră în comitetul de conducere al IETM – Informal
and the Pathology of the Restricted Definitions” și „Women European Theatre Meeting, al ENCATC – European
and Politics–The Glass Ceiling”. Din 2010 lucrează ca Network of Cultural Administration Training Centers.
specialist cercetător în proiecte POSDRU. h t t p s : // w w w . l i n k e d i n . c o m / p r o f i l e /
view?id=326662402
ELENA TUDOR - cercetător
Este cercetător știinţific la Institutul de Cercetare DOROTHEE HASNAS este arhitect, cu studii de
a Calităţii Vieţii, Academia Română și doctorand la specialitate în București, Stuttgart și Karlsruhe.
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Este membru Swiss Humanitarian Aid Unit. Una din
Asistenţă Socială. În prezent face parte din echipele de specializările sale este studiul în evoluţia orașului islamic.
cercetare ale proiectelor „Rapid Assessment of the social, Este coordonator de proiecte la The Ark – Bursa Mărfurilor
health, and education status of children and their fami- Creative.
lies in Bacău County” derulat de UNICEF, „Temporary h t t p s : // w w w . l i n k e d i n . c o m / p r o f i l e /
versus Permanent Migration” derulat de Universitatea view?id=11067579

10 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

ENTITĂŢI PARTICIPANTE ÎN PROIECT


ARCUB – INIŢIATOR FORMARE CULTURALĂ - PARTENER
ArCuB promovează cultura oraşului Bucureşti, propu- Formare Culturală este un program independent
nând programe şi strategii, proiecte din cele mai variate iniţiat în 2013 care aduce profesioniști și practicieni din
zone ale culturii: teatru, muzica, arte vizuale, dans, mediul cultural și creative împreună cu cei care lucrează
ateliere de creaţie, producţie editorială etc. Fiind o insti- sau aspiră să lucreze în acest mediu. Programul propune
tuţie publică, ArCuB are ca misiune educarea publicului un format special de formare, care își propune să inspire
prin artă şi cultură, precum şi susţinerea efectivă a artiş- și să stimuleze crearea de proiecte inteligente și creative,
tilor tineri neincluşi în structuri instituţionale tradiţionale. scuturându-se de formal și creând spaţiu pentru soluţii
Implicarea ArCuB în realizarea proiectelor culturale este și abordări practice. Echipa extinsă oferă consultanţă
în primul rând de ordin financiar, prin subvenţia acordată în domeniul creativ și cultural: arte vizuale (pictură,
de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. sculptură, fotografie); arte interpretative (teatru, dans,
Echipa de proiect: Mihaela Păun director, Alina happening); patrimoniu cultural (monumente istorice,
Teodorescu director adjunct, Anca Ioniţă consultant. muzee şi colecţii); festivaluri, sărbători tradiţionale, arte
www.arcub.ro locale; biblioteci, arhive, expoziţii; design (interior, grafic,
vestimentar); arhitectură; cercetare-dezvoltare creativă.
ASOCIAŢIA POSTMODERNISM MUSEUM Formare Culturală oferă diagnoză a domeniului în care
- CONSULTANT se desfășoară proiectul / afacerea, propune strategii de
dezvoltare culturală, parteneriate creative și soluţii legale
Asociaţia PostModernism Museum (PMM) și financiare.
promovează fenomenul culturii contemporane în rândul www.formareculturala.ro
publicului larg şi îi conferă valoare şi vizibilitate la nivel
naţional şi internaţional. Implementând unul dintre obiec- ASOCIAŢIA ORICUM - PARTENER
tivele sale strategice, PMM derulează activităţile centrului
cultural de artă şi inovaţie PostModernism Museum, Asociaţia ORICUM îşi propune să contribuie
deschis în primăvara lui 2015 la Bucureşti. PMM este un semnificativ la transformarea României într-un centru
un centru cultural vital, o instituţie educaţională, un mediu regional al industriilor creative până în 2030. Prin proiec-
atent la problematicile culturii vizuale moderne și contem- tele şi iniţiativele sale, ORICUM conectează oameni
porane, fiind deschis tuturor tipurilor de public. Asociaţia talentaţi din sectorul creativ cu publicurile lor curioase.
PostModernism Museum face parte din prima Asociaţie Informează, dezvoltă proiecte care stimulează piaţa crea-
profesională a muzeelor private din lume şi este singura enti- tivităţii şi facilitează dialogul dintre sectorul privat şi cel
tate de acest fel din Europa Centrală şi de Est. public. Pe scurt, atrage atenţia asupra potenţialului imens
Asociaţia PostModernism Museum oferă de consultanţă de dezvoltare economică prin creativitate.
de specialitate în cultură, sprijină proiecte interdisciplinare www.oricum.ro
și promovează produsele și serviciile creative românești în
interiorul şi în afara graniţelor României. ASOCIAŢIA OPERATORILOR CULTURALI DIN
www.postmodernism.ro ROMÂNIA (AOCR) – PARTENER

MODERNISM.RO - PARTENER Asociaţia Operatorilor Culturali din România


este o asociaţie non lucrativă ce are drept scop facilitarea
Modernism.ro este platformă de promovare a artelor dialogului între ONG-urile culturale şi decidenţi politici
contemporane românești, cu 80.000 unici lunari și page şi finanţatori, pentru o reflectare cât mai aproape de reali-
rank 7 (date din decembrie 2014). Din 2009 Modernism. tate a nevoilor şi posibilităţilor culturale actuale în prio-
ro susţine, promovează și expune artiști români contem- rităţile finanţatorilor români şi internaţionali. Viziunea
porani, creativi români, evenimente culturale de anver- AOCR reprezintă readucerea în prim plan a culturii şi
gură, proiecte bilaterale și internaţionale din toate dome- îmbunătăţirea accesului la finanţare a operatorilor cultu-
niile culturii contemporane, cu accent pe artele vizuale. rali din România. Valorile asociaţiei sunt omunicare
Modernism.ro produce și dezvoltă proiecte expoziţionale onestă şi deschisă, respect faţă de interlocutori, spirit
și rezidenţe artistice, se implică în proiecte educaţionale, critic constructiv.
dezvoltă instrumente de artă contemporană și oferă servicii www.operatoriculturali.ro
de consultanţă și comunicare în cultură contemporană.
www.modernism.ro

2015 BUCUREŞTI | 11
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Participanţii la cele 12
focus grupuri

Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

12 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

EXPERŢI CONSULTANŢI

COSMIN NASUI Bogdan Șerban este realizator de radio și promotor


Consultant domeniu: Arte vizuale – pictură, sculptură, al muzicii românești noi. În 2010 a iniţiat programul de
fotografie, instalaţie, performance, happening, artă video, promovare a muzicii românești noi (rock, jazz, muzică
new media, mixed media electronică, hip hop) GuerriLive.
Cosmin Năsui lucrează din 1999 ca și critic de artă,
istoric de artă, curator, trainer, manager cultural. DOROTHEE HASNAS
Este expert evaluator artă contemporană în Asociaţia
Experţilor şi Evaluatorilor de artă din România. A curato- Consultant domeniu: Arhitectură, urbanism, design;
riat peste 100 de proiecte expoziţionale naţionale și inter- fashion, handmade
naţionale. În 2002 și 2003 absolvă, ca șef de promoţie, Dorothee Hasnas este arhitect, cu studii de speciali-
Facultatea de Istoria şi Teoria Artei și Facultatea de Arte tate în București, Stuttgart și Karlsruhe. Este membru
Decorative şi Design, ambele din cadrul Universităţii de Swiss Humanitarian Aid Unit. Una din specializările sale
Artă Bucureşti. În 2009 iniţiază platforma Modernism. este studiul în evoluţia orașului islamic. Este coordonator
ro, cea mai importantă publicaţie online de artă contem- de proiecte la The Ark – Bursa Mărfurilor Creative.
porană din România Din 2015 este senior curator la
PostModernism Museum București. MIHAI FULGER

ANCA IONIŢĂ Consultant domeniu: Film – case de producţie, case


de distribuţie, echipe de filmare, cinematografe, festi-
Consultant domeniu: Artele spectacolului – teatru; valuri
dans contemporan, balet clasic, operă, operetă Mihai Fulger este jurnalist, critic şi selecţioner de film.
Anca Ioniţă s-a afirmat ca jurnalist şi manager cultural Începând cu anul 2002, a publicat peste 1.000 de arti-
de succes de la mijlocul anilor 90. În prezent este şi cadru cole pe diferite teme legate de film, în mai multe publi-
didactic la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi caţii cu profil cultural sau generalist. Prima sa carte publi-
Cinematografică București. Beneficiara unor perspective cată este un volum de interviuri, „«Noul val» în cine-
care s-au deschis în câmpul pedagogiei teatrale și benefi- matografia românească“, pentru care a primit premiul
ciară a schimburilor interculturale generate pe fondul de „George Littera“ al Asociaţiei Criticilor de Film din
simpatie faţă de România imediat postdecembristă. România. A tradus şi redactat o serie de cărţi de film

OLTEA ŞERBAN-PÂRÂU FLORINA PÎRJOL


Consultant domeniu: Muzică – clasică, pop, rock, Consultant domeniu: Publishing – carte (scriitorii),
populară edituri, biblioteci, lanţuri de librării, târguri de carte
Este muzicolog şi critic muzical, doctor în muzi- Florina Pîrjol este critic literar, redactor al revistelor
cologie, director al Centrului Cultural Media Radio Cultura, Time Out și Observatorul Cultural, este lector
România și director artistic al Orchestrelor şi Corurilor asociat al Universităţii Europei de Sud-Est Lumina
Radio. A condus timp de şapte ani postul particular (UESEL), absolvind în 2003 Facultatea de Litere a
Radio Romantic, între 2005 şi 2013 a fost redactorul şef Universităţii București. A lucrat ca redactor, traducător,
al postului public Radio România Cultural, actualmente consilier editorial şi PR manager la Editura Leda, Editura
conducând Centrul Cultural Media Radio România, struc- IBU Publishing şi Editura Trei. 
tură ce cuprinde toate entităţile cu activitate, misiune şi
vocaţie culturală din Societatea Română Radiodifuziune. VIRGIL NIŢULESCU
Din 2009 este, în paralel, şi director artistic al Orchestrelor
şi Corurilor Radio.  Consultant domeniu: Patrimoniu - muzee, clădiri,
biserici, târguri de meşteşugari
BOGDAN ȘERBAN Virgil Niţulescu este istoric, director al Muzeului
Național al Ţăranului Român din anul 2010, a fost
Consultant domeniu: Muzică –alternativă, electronică, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor
contemporană și președinte al Comitetului Naţional Român al Consiliului

2015 BUCUREŞTI | 13
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Participanţii
la cele 12 focus
grupuri

Internaţional al Muzeelor (ICOM). Din 2014 este președinte publicitate si ITC) (2011-2012).
al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România.
IRINA ABAZA
BOGDAN RUSU
Consultant domeniu: Artă comunitară - dezvoltare
Consultant domeniu: Media & interactive media, comunitară prin cultură, artă socială, terapeutică,
software development, gaming implicare socială prin artă, creaţie în spaţiu public
Bogdan Rusu lucrează în industria de sofware. În Irina Abaza a absolvit Universitatea de Arte „N.
prezent este, între altele, partener Centrul de Formare Grigorescu” din Bucureşti şi este preşedinte al Asociaţiei
Profesională Continuă și Relationship Business Manager din Pod şi coordonatoare a programului de artă publică
ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software și I love Bucharest.
Servicii).
CODRUŢA CRUCEANU
IULIAN COMĂNESCU
Consultant domeniu: Educaţie – educaţie culturală,
Consultant domeniu: Business of communication - educaţie prin artă, educaţie formală şi non-formală,
TV, radio, print, agenţii de publicitate, comunicare educaţie vocaţională
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

Iulian Comănescu este cel mai cunoscut și activ Codruţa Cruceanu este consultant independent al
analist media din România. A fost, pe rând, redactor, Muzeului Naţional de Artă al României în domeniile
redactor-șef, producător executiv la ProTV (1996-1998), educaţional, proiecte culturale și comunicare, a fost art
redactor-șef adjunct la Unica (1999-2003), senior editor manager al British Council în perioada 2001-2009. Este
la TVmania (2003), redactor-șef la Realitatea TV (2004), absolventă a Universităţii Naţionale de Artă Nicolae
editor mass media la Evenimentul Zilei (2005-2006), Grigorescu din Bucureşti și colaborator al mai multor
editor la The Industry (revista de business pe zona de reviste culturale.

14 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

I. Contextul
proiectului,
metodologie,
observaţii
I.1.CONTEXT
În perioada iulie 2014 - ianuarie 2015 s-a elaborat proiectul „Strategia culturală
şi creativă a Bucureştiului 2015-2025”, în contextul depunerii candidaturii
orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Astfel, viziunea
promovată asupra rolului culturii şi creativităţii în viaţa oraşului trebuie
să răspundă și să servească şi premizelor proiectului „Bucureşti - Capitală
Culturală Europeană 2021”.

P
roiectul a fost realizat de ArCuB - Centrul de oportunităţile de dezvoltare în următorii 10 ani.
Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului În cadrul proiectului au fost derulate focus
Bucureşti şi de o echipă de consultanţi grupuri, interviuri şi chestionare care să identifice
independenţi coordonaţi de Asociaţia într-o fază generică potenţiali indicatori ai dinamicii
PostModernism Museum: Modernism.ro, Formare culturale și creative a regiunii Bucureşti şi a zonelor
Culturală, Asociaţia ORICUM, Asociaţia Operatorilor limitrofe prin întrebări adresate producătorilor de
Culturali din România. Alături de aceştia, au lucrat conţinut cultural şi creativ. Pe lângă aceste instru-
echipe de sociologi şi experţi consultanţi în domenii mente, s-au folosit studii (barometre, rapoarte, arti-
culturale şi creative din Bucureşti. cole academice și jurnalistice) a căror informaţie a fost
analizată vertical (per domeniu), transversal (inter-
Misiunea Strategiei culturale şi creative a disciplinar) și conex (social, economic; turism, urba-
Bucureştiului este aceea de a promova cultura ca nism).
generatoare a dezvoltării economice durabile şi a
coeziunii sociale. Strategia presupune o analiză
a vieţii culturale locale, a culturii și creativi- Prima strategie culturală
tăţii ca stil de viaţă (Diagnoză) și o propunere
de direcţii de acţiune pentru următorii 10 ani a Bucureștiului
(Viziune și Plan de acţiune).
Prima etapă a elaborării Strategiei s-a concretizat
în tipuri de cercetare calitativă şi cantitativă a diver-
selor segmente culturale şi creative ale Bucureştiului, Într-o a doua etapă a documentului a fost avansată
cu scopul de a afla starea actuală a fiecărui domeniu o propunere de viziune și plan de acţiune în domeniile
identificat, respectiv potenţialul său de schimbare şi culturale și creative pentru următorii 10 ani.

2015 BUCUREŞTI | 15
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Ulterior studiului de faţă pot fi realizate cerce- posibilitatea promovării propriilor valori identitare și
tări aprofundate în diverse direcţii de dezvoltare beneficiază de oportunităţi dedicate extinderii paletei
(mapping/cartare de resurse culturale, barometre de de acţiuni culturale și profesionalizării actanţilor din
consum cultural aplicate publicurilor bucureștene, domeniu.
focus grupuri tematice, întâlniri de lucru, chestionare
calitative etc.) în sprijinul pregătirii dosarului pentru Candidatura Bucureștiului în competiţie cu
titulatura de Capitală Culturală. celelalte orașe din România presupune, într-o
primă instanţă, elaborarea și derularea unei cerce-
Subliniem faptul că o strategie culturală tări complexe asupra dinamicii vieţii culturale
şi creativă a unui oraș trebuie să fie actuali- bucureștene și asupra evoluţiei acesteia, pentru a
zată periodic și în mod constant, prin analize defini orașul pornind de la exprimarea diversităţii
suplimentare și aduceri la zi ale datelor canti- sale culturale într-un spaţiu eterogen. În plus, la
tative și calitative, prin propuneri și reco- nivel strategic, candidatura implică stabilirea unei
mandări de dezvoltare speci- viziuni, a unor obiective și a unui
fice, în așa fel încât aceasta BUCUREŞTIUL ESTE program cultural complex care vor
să rămână un instrument contura evoluţia vieţii culturale a
de lucru viabil la dispoziţia
operatorilor culturali privaţi
și publici, antreprenorilor
CANDIDAT
LA CAPITALĂ CULTURALĂ
Capitalei până în 2021 și ulterior,
direcţionând în acest sens efortu-
rile tuturor organizaţiilor și finan-
creativi, instituţiilor publice EUROPEANĂ 2021 ţările publice.
și administraţiei locale.
STRATEGIE CULTURALĂ
În cazul oraşului Bucureşti, În Bucureștiul anului 2014,
dar şi a altor oraşe din România, straturi arhitecturale, sociale,
insuficienţa resurselor informative, lipsa de exper- culturale ale memoriei orașului, acum aflat în cel
tiză pentru prelucrarea unor itemi specifici de cerce- de-al 555-lea an de atestare, direcţionează înspre o
tare, absenţa unui institut de cercetare centralizator căutare încă neîncheiată a unei identităţi specifice,
şi a unor practici de lung termen în domeniul cultural, generată de evenimente din istoria recentă, dar și de
determină ca orice analiză de acest fel să fie parţială lipsa măsurilor organizatorice edilitare pe termen
şi să presupună realizarea şi extinderea unor explo- lung, strategic.
rări ulterioare, din ce în ce mai numeroase. Pe tot
parcursul pregătirii studiul de faţă, echipa de lucru a Obiectivul studiului
luat în considerare aceste limitări.
În Conceptul Strategic Bucureşti 2035 elaborat de
Conform Deciziei nr.445/2014/UE, care regle- Primăria Municipiului Bucureşti în 2011 se pot identi-
mentează acţiunea Uniunii Europene în favoarea fica anumite obiective de politică culturală care coincid
desemnării Capitalelor Europene ale Culturii pentru cu dezvoltarea sa durabilă: valorificarea multicultu-
anii 2020-2033, Comisia Europeană a nominalizat ralismului emergent; creşterea activismului social în
România și Grecia ca state care găzduiesc acest eveni- comunitate şi educarea pentru o existenţă urbană civi-
ment în anul 2021. Procedura de selecţie vizează lizată; protejarea valorilor de patrimoniu cultural şi
desemnarea la nivel naţional a unui singur oraș la asigurarea calităţii noilor intervenţii urbane, atât ca
finalul anului 2016, în urma unei competiţii interne parte a continuităţii istorice, cât şi ca vector educativ
în două etape. şi de promovare a imaginii urbane; conturarea iden-
Premiul Melina Mercouri, dedicat iniţiativei, este tităţii proprii a Bucureştiului, bazată pe competitivi-
finanţat din Programul Europa Creativă, instituit de tatea urbană şi pe educarea spiritului civic.
Regulamentul 1295/2013 al Parlamentului European Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-
din 11 decembrie 2013, fiind acordat acelor orașe 2025 a fost iniţiată din determinarea Centrului de
care propun un program coerent de proiecte Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti
culturale, structurat tematic, cu adresabili- de a articula o viziune și un plan de acţiune care să
tate către întreaga comunitate locală, deru- direcţioneze activităţile orașului în următorii 10 ani,
late prin parteneriate strategice care să îmbunătăţind cadrul administrativ și legislativ de
implice cât mai mulţi actori activi din mediul lucru și propunând axe și obiective strategice care
public și privat și care să dezvolte suste- să conducă spre un sector cultural local sustenabil
nabil orașul. Dincolo de titulatură, orașul ales are economic și generator de bunăstare pentru oraș.

16 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

I.2. METODOLOGIE
Studiul de faţă este un instrument de lucru pentru operatori culturali,
antreprenori creativi, autorităţi locale, entităţi și persoane interesate în
dezvoltarea economică și creativă a Bucureștiului în următorii 10 ani. Prin
acest material se trasează și se propun coordonatele strategice ale proiectelor
și programelor ce vor valorifica potenţialul cultural și creativ al Bucureștiului
și al zonelor sale limitrofe, posibil a fi incluse în zona metropolitană în
următoarea decadă.

D
ocumentul este conceput în două transforma orașul într-o metropolă inova-
părţi, prima (Diagnoză) ocupându-se tivă, adaptată secolului XXI.
de cercetarea și documentarea Planul de Acţiune este construit pe o struc-
dinamicii culturale și creative a tură de tip Efect Domino la trei niveluri: Axe
Bucureștiului, iar cea de-a doua de propu- transversale, Obiective și Acţiuni care, prin
neri strategice (Plan de Acţiune). aplicarea lor, duc la o dezvoltare sustenabilă
a orașului și la tipuri de rezolvări de probleme
În faza de Diagnoză, s-au folosit atât surse „în cascadă”.
existente (peste 140 de surse, strategii, baro-
metre, studii sectoriale, interesectoriale, În termenii acestei strategii, Bucureștiul ca oraș
conexe, articole de investigaţii, cărţi de speci- cultural și creativ este înţeles prin ansamblul de forme
alitate, documente oficiale, materiale legis- care-i valorifică potenţialul și promovează origina-
lative etc.), cât și instrumente de cercetare litatea abordărilor culturale și diversitatea proiec-
pentru documentarea situaţiei existente în telor creative. Nevoia municipalităţii de a se implica
anul 2014, folosindu-se informaţii bazate pe structurat în viaţa culturală a orașului derivă nu doar
experienţa unui număr de 537 de persoane din opţiunea de candidatură a Bucureștiului drept
active în domeniu, reprezentanţi ai entităţilor Capitală Culturală Europeană a anului 2021, cât și
culturale și creative din oraș. din conceptul de dezvoltare integrată care trebuie să
Totodată, fiind prima oară când se folosesc integrat stea la baza evoluţiei oricărei metropole europene. O
atâtea surse pentru un studiu de tip Strategie cultu- strategie culturală traduce o viziune globală asupra
rală, acest demers de cercetare are un caracter explo- devenirii orașului ca spaţiu de locuire, oferind soluţii
ratoriu care invită la cercetări aprofundate și nișate problemelor identificate la nivelul fiecărui segment
ulterioare, periodice. cultural, în concordanţă cu nevoile locuitorilor săi.
De asemenea, este imperios necesar ca această
diagnoză a producţiei culturale și creative Cercetarea calitativă şi cantitativă a diverselor
din oraș să fie în mod organic continuată în peri- segmente culturale şi creative ale Bucureştiului a avut
oada următoare, cel puţin prin aplicarea unui instru- scopul de a afla starea actuală a domeniului respectiv,
ment sociologic de măsurare a consumului cultural potenţialul său de schimbare şi oportunităţile de
al bucureștenilor. dezvoltare în următorii 10 ani.

În faza de Plan de Acţiune, documentul


de faţă propune o Viziune pentru dezvol- Domenii culturale și creative
tarea holistică a Bucureștiului, propunând
o descentralizare a manifestărilor culturale din București
și creative printr-o construcţie de tip dezvol-
tare comunitară în cartierele orașului cât
și o asumare și o integrare durabilă a dife- Sectoarele culturale au fost structurate pe 7
renţelor specifice ale Bucureștiului care pot domenii, pornind de la premisa frecvenţei numărului

2015 BUCUREŞTI | 17
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

de acţiuni culturale specifice fiecărui segment, de la Educaţie – educaţie culturală, educaţie prin artă,
impactul lor asupra publicurilor, dar și de la poten- educaţie formală şi non-formală, educaţie vocaţională
ţialul de dezvoltare pe care acestea îl deţin. Au fost
adăugate alte 4 domenii sub titulaturile de media &
interactive media, business of communication, arta Analiza vieţii culturale și creative
comunitară şi educaţie, datorită intersecţiei cruciale
pe care acestea le au cu sectorul cultural.
actuale din București din perspectiva
Domeniul Muzică a fost analizat deocamdată din celor care produc și oferă
perspectiva muzică clasică şi alternativă, iar dome- conţinut creativ
niul Media a inclus în mod inovator partea de gaming
şi de software. Astfel, de a lungul documentului vom
avea 11 domenii principale, câteodată menţionate ca Având în vedere analiza vieţii culturale și
12 (rezultat al împărţirii domeniului muzical în clasic creative actuale din București din perspec-
şi alternativ), dar această clasificare are la bază prac- tiva celor care produc și oferă conţinut creativ,
ticile identificate în sistemul cultural al oraşului, mai echipele de lucru au decis să apeleze la trei instru-
mult decât o metodologie standard de cercetare. Nu mente sociologice care să faciliteze obţinerea și struc-
în ultimul rând, domenii precum Educaţia culturală, turarea informaţiei: focus grupuri, interviuri şi ches-
Business-ul sau Filmul au adus în discuţie problema- tionare. Acestea au avut ca scop măsurarea vitalităţii
tici şi teme transversale sau de interes la nivel naţio- cercetării și a producţiei culturale a regiunii Bucureşti
nal, nu doar local. Întreaga clasificare ar putea fi şi a zonelor limitrofe, prin întrebări adresate produ-
reluată, aprofundată şi extinsă cu prilejul unor cerce- cătorilor de conţinut cultural şi creativ (organizaţii
tări ulterioare. non-profit, instituţii publice de cultură, companii,
Acele domenii propuse care apar pentru prima IMM-uri, start up-uri, artiști liber-profesioniști).
dată într-o formulă comună sunt cu atât mai intere-
sant conjugat în contextul unei viziuni pe urmatorii Demersul acestei cercetări a vizat sondarea
10 ani, acela al tehnologizării și digitalizării intense opiniei operatorilor activi care generează
ale societăţii actuale și al identificării creativităţii în produse culturale și creative în domeniile
zone conex culturale. cele mai apreciate de către publicurile consu-
matoare, cu scopul de a concentra obţinerea
Acestea au fost identificate drept: informaţiei privitoare atât la modalitatea de
acţiune a operatorilor, cât și la problemele cu
Arte vizuale - pictură, sculptură, fotografie, care se confruntă și la interesele lor predilecte.
instalaţie, performance, happening, artă video, new
media, mixed media Datelor despre producătorii de conţinut cultural
Artele spectacolului – teatru; dans contemporan, și creativ le-au fost alăturate informaţii privind
balet clasic, operă, operetă consumului cultural din București, disponibile, în
Muzică – clasică, pop, rock, populară; alternativă, momentul pregătirii studiului de faţă, prin baro-
electronică, contemporană metre, studii de caz, analize sociologice punctuale pe
Arhitectură, urbanism, design; fashion, hand- proiecte sau acţiuni, strategii naţionale culturale, de
made inovaţie sau dezvoltare turistică, analize ale ofertei
Film – case de producţie, case de distribuţie, culturale, rapoarte de management, cercetări asupra
echipe de filmare, cinematografe, festivaluri nevoilor grupului ţintă.
Publishing – carte (scriitorii), edituri, biblioteci, Din pricina concentrării acţiunilor de cercetare
lanţuri de librării, târguri de carte într-o perioadă scurtă, echipele de lucru au ales ca
Patrimoniu - muzee, clădiri, biserici, târguri de profilul consumatorului bucureștean de cultură să fie
meşteşugari realizat într-o fază ulterioară a cercetării și să deta-
Media & interactive media, software develop- lieze interesele acestuia pentru anumite manifestări
ment, gaming culturale și creative, cât și nevoile sale de a participa
Business of communication - TV, radio, print, la acţiuni culturale în formule cunoscute sau experi-
agenţii de publicitate, comunicare mentale.
Artă comunitară - dezvoltare comunitară prin Identificarea operatorilor culturali și creativi,
cultură, artă socială, terapeutică, implicare socială activi în București și în zonele sale limitrofe, pe
prin artă, creaţie în spaţiu public parcursul derulării cercetării proiectului august 2014

18 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

- ianuarie 2015, s-a realizat pornind de la următoa- a avut ca scop, pe lângă o mapare / cartare de tip
rele criterii: cantitativ, implicarea lor în cercetare, prin inter-
» domeniul cultural în care operatorul a derulat viuri individuale ghidate sociologic, prin comple-
cel puţin două proiecte de anvergură medie-mare în tarea unui chestionar privind tipul activităţilor
ultimii doi ani realizate și finanţarea acestora și prin participarea
» segmentul în care este cel mai activ (selecţia la focus grupul tematic, dedicat ariei culturale
pe filtre operaţionale în baza de date) compatibile cu obiectivele operatorului (arhitectură
» forma juridică ce reglementează funcţio- și design, arte vizuale contemporane, artă comuni-
narea organizaţiei (instituţie publică, ONG, companie tară, teatru, patrimoniu, film, business of commu-
privată, microîntreprindere, persoană fizică autori- nication, interactive media & software, educaţie,
zată, grup informal) editare&publicaţii, muzică clasică, muzică alterna-
» adresa din București/din zona metropolitană tivă contemporană).
la care este înregistrată funcţionarea organizaţiei, cu Itemii care au structurat focus grupurile, chesti-
menţiunea sectorului/zonei onarul și ghidul de interviu s-au bazat pe obţinerea
» existenţa unor date de contact reale (număr unei informaţii punctuale despre: planificarea acti-
de telefon valabil, adresă de e-mail) vităţilor operatorilor culturali, tipurile de public pe
» existenţa unei pagini de prezentare a activită- care acestea le vizează, tipurile de finanţări acce-
ţilor organizaţiei (website, blog, pagină de Facebook) sate, existenţa unor obiective organizaţionale care
» numele unor persoane decidente din organi- direcţionează proiectele, modalităţile de promo-
zaţie și/sau a unor coordonatori de proiecte/manageri vare a proiectelor, formarea profesională continuă,
de programe modalitatea de educare a publicului, existenţa unei
» detalii despre proiecte originale iniţiate în infrastructuri care găzduiește manifestări culturale
peisajul cultural al orașului de diferite tipuri, o viziune a devenirii culturale a
» locaţii de desfășurare a acţiunilor și iniţiati- orașului în 2025.
velor culturale derulate de către operatorii culturali
și creativi
Cercetare exploratorie
Alegerea acestor criterii a fost de natură să
asigure dovada funcţionării active și continue
a operatorilor culturali, nu doar o funcţio- Diagnoza din acest studiu reprezintă rezultatul unei
nare sporadică, reactualizată special pentru acce- prime cercetări exploratorie în domenii cultu-
sarea unei finanţări punctuale. Această continuitate rale și creative noi sau restructurate, folosind
a activităţii demonstrează atât veridicitatea infor- instrumente de lucru contemporane, într-un oraș mai
maţiilor despre dinamica sectorului cultural puțin obișnuit cu aceste tipuri de interacţiuni. Invitaţiile
și creativ al Bucureștiului (transmise de către de participare la acest tip de întâlniri sunt primele iniţi-
invitaţii la focus grupuri și de către persoanele inter- ative de acest fel din oraș, neluând în discuţie consul-
vievate), cât și posiblitatea de iniţiere a unor tările autorităţilor locale cu privire la anumite decizii
parteneriate strategice viitoare de tip public- dezbătute în întâlnirile de consiliu local.
privat, pentru consolidarea acţiunilor cultu-
rale comunitare, dedicate tuturor categori- Anumite segmente și subdomenii au rămas
ilor de public. tangenţial sau deloc atinse, din cauza restrânge-
rilor de timp și resurse ale echipei de lucru. Creșterea
numărului de focus grupuri / întâlniri de lucru, într-o
Instrumente sociologice fază ulterioară a cercetării, care să cuprindă toate
segmentele și subdomeniile culturale corespunză-
toare celor 11 domenii identificate anterior, va fi de
Identificarea poate continua periodic, baza de natură să sporească cantitativ și calitativ informaţia,
date iniţiată în cadrul acestei prime cercetări poate dar și să consolideze dialogul și interrelaţionarea
fi reactualizată pentru a include noi operatori cultu- dintre operatorii culturali și creativi din oraș.
rali, pornind de la verificarea informaţiei în cel puţin Câteva observaţii se pot regăsi mai jos.
patru surse, dintre care una să fie site-ul Ministerului În cazul domeniului Artelor spectacolului au parti-
Finanţelor Publice. cipat la focus grup doar de reprezentanţi ai domeniului
Identificarea operatorilor culturali și creativi teatrului independent și s-au realizat numai interviuri

2015 BUCUREŞTI | 19
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

cu experţi din zona dansului contemporan, informa- cazuri ţinta programelor și proiectelor operatorilor
ţiile desprinse necesitând completări ulterioare prin culturali din eșantion. Accesul la educaţie cultu-
interviuri și focus grupuri cu reprezentanţi ai celor rală și creativă este pus în legătură cu alte aspecte
mai active organizaţii din domeniu în teatru institu- ale vieţii sociale cum ar fi comunicarea defectuoasă
ţional, dans clasic, dans modern și circ. (60% dintre respondenţi), urmat îndeaproape de
O situaţie similară s-a produs și în cazul dome- situaţia socială a publicului potenţial (56%), nivelul
niului dedicat Arhitecturii și Designului, în cadrul venitului (53%) și concentrarea acestui tip de acti-
căruia focus grupul și interviurile au reunit doar vităţi în anumite zone (42%).
arhitecţi și reprezentanţi ai entităţilor creative în Respondenţii chestionarului au menţionat că
domeniul designului, și nu reprezentanţi din dome- Bucureştiul este perceput ca un oraş viu, eclectic, al
niul fashion (design vestimentar) sau handmade. cărui potenţial este neexploatat, dar a cărui diversi-
Focus grupul de Patrimoniu a relevat necesitatea tate de oferte culturale atrage din ce în ce mai mult
unei discuţii de lucru separate privind patrimoniu turiștii (interpretarea informaţiilor cuprinse în
imaterial al orașului. chestionar se va regăsi în capitolele ulterioare).
Domeniul Muzică a fost împărţit în două focus
grupuri, datorită specificităţilor extrem de diferite Informaţiile desprinse din această Cercetare
între o zonă „clasică” și una „nouă”. În continuare, preliminară (reprezentată de cele 12 focus grupuri
acest sector vast și bine dezvoltat în București, nece- la care au participat 97 de reprezentanţi ai operato-
sită cercetări suplimentare în zonele mainstream de rilor culturali din București, interviurile cu cei 42
muzică folclorică și muzică eurodance, cu publicuri de specialiști în domeniu, răspunsurile de la cele
dedicate numeroase. peste 300 de chestionare completate și analizele
Domeniul Interactive media & software, aflat celor 12 domenii identificate, realizate de experţii
pentru prima dată sub o umbrelă a sectoarelor cultu- proiectului, în termenii diagramei SWOT) au fost în
rale și creative, conţine un potenţial extrem de mare măsură să structureze formatul strategiei la nivel de:
pentru investigări ulterioare care să releveze publi- » Radiografiere a contextului cultural și
curi noi și direcţii inovative de dezvoltare economică creativ ce dinamizează viaţa locuitorilor orașului
în cultură. (riscuri existente, oportunităţi prin care se valori-
Subiectele propuse în discuţiile din focus grupuri fică potenţialul orașului)
au fost completate de informaţiile din interviuri și » Identificare a conţinutului cultural propus
cele obţinute în urma completării chestionarului, de proiectele derulate și iniţiativele planificate de
care diagnostichează stadiul actual al domeniului către organizaţiile culturale
și stabilesc termenii în care se poate trasa o viziune » Tipuri de oferte educaţionale propuse prin
realistă asupra dezvoltării integrate a orașului. aceste proiecte
» Profil al publicului bucureștean consumator
Răspunsurile la întrebările din chestionar au de produs cultural
relevat că cele mai active entităţi culturale și crea- » Capacitate financiară și organizaţională a
tive din oraș sunt organizaţiile nonguvernamen- operatorilor culturali și creativi de a fi implicaţi în
tale, că proiectele iniţiate sunt mai mult de anver- proiecte specifice
gură locală și naţională (în defavoarea colaboră-
rilor internaţionale) a căror finanţare se realizează Pornind de la dignoza domeniului, am propus o
în special prin programe naţionale, prin cele ale viziune asupra dezvoltării integrate și sustenabile
mecanismului financiar norvegian SEE sau prin a orașului, tradusă într-un plan de acţiune care să
fondurile Europa Creativă. În materie de atragere ţină cont de diferenţa specifică a Bucureștiului faţă
a publicurilor, chestionarul demonstrează că alcă- de alte orașe europene și de potenţialul cultural care
tuirea strategiilor de dezvoltare a tipurilor de public este actualmente insuficient valorificat. Viziunea a
cărora le sunt destinate serviciile și produsele orga- fost conturată pornind de la sugestiile participanţilor
nizaţiei este realizată, în cele mai multe cazuri, de implicaţi în cercetare (operatori culturali și creativi
coordonatorii proiectelor derulate (40%) și de direc- participanţi la focus grupuri, specialiști intervievaţi,
torii organizaţiilor (38%). Principalele segmente de experţi ai celor 12 domenii, respondenţi la chestio-
vârstă cărora se adresează entităţile cuprinse în nar), de la infrastructura existentă și de la caracteris-
eșantion, prin activităţile lor, sunt cele de 19-29 ani ticile produselor culturale oferite comunităţii
și 30-59 ani. Totodată, persoanele în vârstă de 60 de
ani sau mai mult constituie în cele mai puţine dintre Măsurile Planului de Acţiune au fost formulate

20 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

astfel încât să demonstreze efectul de tip domino („în a entităţilor culturale care își desfășoară activi-
cascadă”) al implementării lor, fiind concentrate pe: tatea în București pentru generarea unor proiecte
de anvergură comune, pentru transmiterea unui
» sustenabilitatea în cultură tradusă prin mesaj unitar, pentru investigarea nevoilor cultu-
facilităţi financiare și administrative care să conducă rale, educaţionale, sociale și de locuire ale comu-
la creșterea numărului de programe culturale dedi- nităţii bucureștene, pentru animarea zonelor peri-
cate orașului, modificări iminente ale legislaţiei ferice ale orașului prin proiecte inovatoare care să
pentru susţinerea implementării proiectelor origi- atragă rezidenţii, pentru continuarea/iniţierea unor
nale, încurajarea parteneriatelor inter și transec- parteneriate strategice public-privat
toriale pentru sprijinirea dialogului continuu între
organizaţiile active în domeniu » profesionalizarea continuă a celor care
activează în domeniu (creșterea capacităţii orga-
» transparenţa decizională a autori- nizaţionale, oportunităţile de mobilitate adresate
tăţilor și la nivelul acordării finanţărilor, profesioniștilor, posibilitatea de a adera la reţele
întocmirea de către operatorii culturali și crea- internaţionale) și abilitatea lor de a dezvolta proiecte
tivi a rapoartelor periodice privind derularea unor educative care să implice toate categoriile de public
proiecte și cheltuirea resurselor publice, care să fie (proiecte direcţionate în funcţie de nevoile publi-
disponibile pe site-urile proprii pentru consultare cului, elaborarea stagiilor de voluntariat, partene-
riatul cu instituţiile educaţionale de profil pentru
» capacitatea de coeziune și relaţionare perfecţionarea viitorilor actori ai domeniului)
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

Piaţa Universităţii București

2015 BUCUREŞTI | 21
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

I.3. OBSERVAŢII
Concretizarea Strategiei culturale și creative a orașului 2015-2025 este
necesar să fie susţinută de priorităţi anuale tematice, previzionate financiar
și structurate în acord cu nevoile publicurilor și cu produsele culturale care
promovează valorile identitare ale orașului, desprinse din cercetare.

D
e asemenea, demersul de a genera un la manifestările creative din oraș ca pe un stil
brand de oraș cu care să se identi- de viaţă urban al locuitorilor săi.
fice întrega comunitate (în urma unor
cercetări de piaţă direcţionate) va oferi Din toate focus grupurile și interviurile aplicate
un plus de susţinere și implementare a Strategiei, în acest studiu a reieșit necesitatea multiplicării
creând o coerenţă în comunicare și stabilind o rela- numărului acestor întâlniri, cu scopul de a
ţie strânsă între cei 1266 operatori culturali și crea- consolida dialogul la nivel sectorial și de radio-
tivi identificaţi (existenţi în baza de date constitu- grafia cu precizie evoluţia domeniului.
ită în cadrul studiului de faţă) și beneficiarii lor și
alţi operatori care se vor adăuga în urma cercetări- Datele furnizate direct de operatorii culturali şi
lor viitoare. creativi au fost coroborate cu detalii despre consumul
cultural şi nevoile publicurilor bucureştene, desprinse
Această cercetare pentru realizarea din studiile, analizele, rapoartele şi barometrele
primei strategii culturale și creative a amintite anterior şi care fi regăsite în capitolele urmă-
Bucureștiului a reprezentat prima iniţiativă toare.
de dialog propusă operatorilor culturali activi în
mediul Capitalei. Exceptând priorităţile formulate la Astfel strategia vizează încurajarea celor mai crea-
nivelul primăriilor de sector, Bucureștiul, ca oraș tive proiecte culturale care suscită implicarea activă a
contemporan, nu a beneficiat până acum de tuturor categoriilor de public, cu scopul generării unui
un document coerent care să direcţioneze sentiment comunitar, bazat pe dialogul continuu și pe
acţiunile culturale și să propună participarea recunoașterea unor valori culturale proprii.
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

Street Art Museum – Centrul Pop-Up București 2013

22 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

II. Starea de fapt

II.I. Date sociale și cultural-economice despre


București în context european
II.2. Cercetare transversală

P
entru Strategia culturală și creativă a conectaţi profesional și cultural cu Bucureștiul. În
Bucureștiului 2015-2025 se ia în conside- anul 2013 aici s-a observat o creștere demografică la
rare orașul București cu cele 6 sectoare și nivelul populaţiei stabile, unică în România la nivel
48 de cartiere și zonele limitrofe din regiu- de judeţ, și anume un procent de aproape 30%.
nea Ilfov, și anume 15 localităţi unde există infra-
structură culturală sau potenţială și unde se identi- Aproximativ 95% din populaţia Bucureștiului
fică potenţial de creștere demografică și urbană inte- sunt români. Alte comunităţi etnice semnificative
grată orașului-metropolă București în următorii 10 sunt rroma, unguri, evrei, turci, chinezi, armeni și
ani. În 2011 s-a votat ca Ilfov să devină sectorul 7 germani. Un număr redus de alte tipuri de comuni-
al Bucureștiului, dar încă nu s-a luat nicio măsură tăţi etnice se regăsesc prin greci, nord americani,
administrativă. francezi, lipoveni și italieni.
Date statistice interesante arată că doar 54%
București are 1.900.000 de locuitori (după dintre bucureșteni s-au născut aici, 37% dintre locu-
Recensământul populaţiei și al locuinţelor din 2011 itori venind și stabilindu-se pentru și după studii, iar
realizat de Institutul Naţional de Statistică - INS) 24% datorită unui loc de muncă. 62% dintre cei care
la care se adaugă de la o pătrime până la o treime au imigrat în București sunt veniţi în perioada 1960-
din totalul populaţiei stabile, datorită unui număr de 1979, în perioada de industrializare forţată din soci-
populaţie fără mutaţie definitivă (estimări făcute de alism și a construcţiilor de noi cartiere rezidenţiale
Centrul de Sociologie Urbană și Regională - CURS). la periferiile Bucureștiului.

Judeţul Ilfov are o populaţie de 360.000, cu un Calitatea vieţii este ridicată în București,
procent de 40% din aceștia care lucrează sau sunt 92% sunt mulţumiţi de spaţiul în care

2015 BUCUREŞTI | 23
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

locuiesc, 8 din 10 trăind la bloc și 88% dintre ei


fiind proprietari. Economia creativă
Cartiere București (48 de cartiere)
Centrul Civic (sector 1,2,3,5,6)
Sector 1: Piaţa Romană, Aviatorilor, Aviaţiei, La nivelul Uniunii Europene (UE), potrivit datelor
Bucureștii Noi, Dămăroaia, Băneasa, Pipera, statistice, peste 5 milioane de persoane (3,8% din
Domenii, Dorobanţi, Floreasca, Gara de Nord, forţa de muncă) îşi desfăşoară activitatea în dome-
Griviţa, Primăverii, Victoriei, Pajura niul culturii, fapt care are o influenţă semnificativă
Sector 2: Colentina, Pantelimon, Iancului, şi asupra PIB-ului UE (reprezintă 4,5% din totalul
Moșilor, Obor, Ștefan cel Mare, Tei PIB-ului european) dar şi a fiecărei ţări în parte.
Sector 3: Centrul istoric, Piaţa Universităţii, Cultura reprezintă un motor puternic pentru
Muncii, Vatra Luminoasă, Dristor, Dudești, Balta generarea de noi locuri de muncă, creșterea
Albă, Titan, Vitan, Unirii economică, stimularea exporturilor, inclu-
Sector 4: Berceni, Văcărești, Olteniţei, Timpuri ziune socială şi are capacitatea de a susţine
Noi, Tineretului, Apărătorii Patriei inovarea altor sectoare (tehnologia informaţiei,
Sector 5: Ferentari, Rahova, 13 Septembrie, design, arhitectură, servicii etc.). Androulla Vassiliou,
Dealul Spirii, Cotroceni comisar european pentru educaţie, cultură, multi-
Sector 6: Crângași, Drumul Taberei, Ghencea, lingvism și tineret până în 2014, susţinea faptul că
Giulești, Militari „sectoarele culturale și creative oferă un mare poten-
ţial de a stimula locuri de muncă și creștere econo-
Zonele limitrofe din regiunea Ilfov mică în Europa. Finanţarea UE ajută mii de artiști și
(probabil viitoare cartiere sau unităţi auto- profesioniști din domeniul cultural să ajungă la noi
nome în cadrul metropolei București în categorii de public. Fără acest sprijin, ar fi dificil sau
următorii 10 ani) (15 localităţi fie orașe, fie imposibil pentru aceştia să pătrundă pe noi pieţe.“ De
comune) asemenea, Comisia Europeană a propus un program
Mogoșoaia, Buftea, Cernica, Snagov, Chitila, nou pentru perioada perioada 2014-2020, intitulat
Voluntari, Afumaţi, Brănești, Bragadiru, Jilava, Europa Creativă, pentru a consolida competitivitatea
Otopeni, Popești Leordeni, Măgurele, Frumușani, și pentru a promova diversitatea culturală. În acest
Chiajna sens, Comisia prevede un buget total de 1,8 miliarde
EUR pentru Europa Creativă pentru perioada respec-
Barometrul social al Bucureștiului (aprilie 2014) tivă, ceea ce reprezintă o creștere cu 37% în compa-
prognozează pentru 2030 Zona Metropolitană a raţie cu nivelurile anterioare de finanţare.
Bucureștiului luând în considerare 98 de unităţi
teritoriale (orașe și comune) pe o rază de 50 de kilo- În România, ca de altfel în toată Europa, sectorul
metri în jurul Bucureștiului, după criteriile de: mobi- cultural şi creativ este foarte important pentru
litate teritorială a mișcării populaţiei și prin nave- economia ţării, chiar dacă nu este recunoscut ca
tism, spre și dinspre orașul polarizator, înnoirea atare. Astfel, la nivelul anului 2009, industriile cultu-
edilitară, potenţialul turistic, distanţa în timp până rale şi creative (ICC) contribuiau cu 5.93% din PIB-ul
la orașul polarizator, susţinerea primăriilor și popu- României şi produceau 141.000 locuri de muncă.
laţiilor din aria metropolitană pentru crearea acestei Astfel acestea contribuiau mai mult decât turismul
zone (factor identitar), dar și interesul investiţional. (1.11%) şi serviciile de alimentaţie publică (1.16%) la un
Bucureștiul este tânăr: 34% dintre locuitori au loc sau decât sectorul imobiliar (4.58%) (datele sunt
vârste între 15 și 34 de ani și 50% între 35 și 64 ani. extrase din studiul „Contribuţia industriilor creative
Deci există o populaţie semnificativă activă în muncă la nivelul economiei naţionale” realizat de Centrul
(20-64 de ani) de 1.300.000 de persoane, salariaţi de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii -
în procent de 45% - 33% dintre aceștia în domeniul CCCDC în 2010).
privat.
70% dintre lucrătorii Bucureștiului lucrează în Studiul „Importanţa economică a industriilor
domeniul serviciilor. creative” realizată de GEA Strategy & Consulting
Ponderea de gen este echilibrată (48% bărbaţi) oferă o perspectivă asupra importanţei sectorului
iar nivelul de educaţie ridicat (49% liceu, postliceală, cultural şi creativ în judeţele din România. Astfel, spre
școală profesională și 34% studii superioare). deosebire de celelalte industrii din ţară, economia

24 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

creativă este concentrată în principal la a socoti şi contribuţia lor indirectă în economie şi


nivelul Bucureştiului. Peste jumătate dintre sala- societate în general. Deşi mai greu, dacă nu impo-
riaţii din ICC lucrează în Bucureşti şi realizează 69,4% sibil de cuantificat în lipsa unor supoziţii de lucru,
din totalul naţional al cifrei de afaceri. Diferenţa între efectele de antrenare în economie sunt la fel unanim
Bucureşti şi celelalte judeţe este extrem de mare: în creditate cu influenţe majore asupra creşterii econo-
Capitală se află de 6 ori mai multe firme, de 8 ori mai mice şi inovaţiei, precum şi a dezvoltării capitalului
mulţi angajaţi şi se realizează o cifră de afaceri de social. Același studiu a făcut o ierarhie a judeţelor în
6 ori mai mare faţă de al doilea clasat. De altfel, în funcţie de numărul de salariaţi din industriile crea-
Bucureşti sunt angajaţi aproape toţi atâţia tive. Grupul de judeţe evidenţiat de graficul de mai
lucrători în industriile creative cât în toate jos este deja cunoscut prin contribuţia lor majori-
celelalte judeţe la un loc. tară la economia industriilor creative în România.
Pe locul 2 în clasament se situează Clujul, cu 6,42% Semnificativ rămâne însă decalajul între jude-
din numărul de salariaţi şi o cifră de afaceri de 4.36% ţele din vârf şi cele din josul ierarhiei. Ca o regulă,
din totalul naţional. Judeţele Timiş, Braşov şi Iaşi volumul activităţii (măsurat prin trei variabile,
completează topul celor 5 oraşe creative din România, număr de firme, număr de salariaţi și cifra de
fiecare angajând în jur de 3% din forţa de muncă crea- afaceri) este de aproximativ 10 ori mai mare între
tivă şi contribuind cu aproximativ 2% din cifra de judeţele din aceste grupuri de comparaţie.
afaceri la nivel naţional.
Analizele cu privire la industriile creative Cercetarea realizată de Clara Volintiru şi Dumitru
indică unanim un potenţial de creştere mult mai Miron în 2014 analizează cifrele economiei creative
rapid faţă de restul economiei. Datele centralizate din Bucureşti. În capitală sunt înregistrate 16.398
în studiul „Importanţa economică a industriilor de firme specializate în activităţi creative,  ceea ce
creative” arată că o parte importantă din econo- înseamnă aproximativ 12.5% din totalul agenţilor
miile statelor dezvoltate, în jur de 10% în ocuparea economici din acest oraş. În ceea ce priveşte cifra de
forţei de muncă şi de cca. 5% în producerea PIB, se afaceri cumulată, industriile creative ajung la apro-
sprijină direct pe efortul creativ al oamenilor, fără ximativ 19 miliarde de RON, în 2013. 

Importanţa industriilor creative în economiile judeţelor (2009)


Total Industrii Creative

Număr de Număr de Cifra de afaceri


Poziţie Judeţ
firme salariaţi (RON)
1 Municipiul Bucureşti 12.955 78.338 18.409.548.827
2 Cluj 2.137 9.720 1.156.796.573
3 Timiş 1.417 6.234 609.096.600
4 Braşov 1.322 5.081 559.215.178
5 Iaşi 1.093 4.489 489.843.358
6 Ilfov 732 3.936 993.908.057
7 Constanţa 1.084 3.391 320.079.906
8 Prahova 854 2.940 409.107.878
9 Dolj 615 2.848 243.427.646
10 Mureş 690 2.581 212.514.295
Sursa: GEA STRATEGY & CONSULTING

2015 BUCUREŞTI | 25
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Conform numărului de firme active în industrii

3
creative, se poate observa că cei mai mulţi agenţi
economici activează în domeniile Publicităţii –
4.194 companii și Software, Web, Soluţii IT – 4.167.
miliarde RON
Ambele domenii au un grad de comercializare rapidă cifra de afaceri totală provenind din activitatea
foarte mare. Astfel, atractivitatea acestor speciali- de organizare a spectacolelor
zări este mare, atât pentru antreprenori cât şi pentru
angajaţi. La distanţă semnificativă din punct de

290
vedere numeric se situează alte domenii de activi-
tate creativă: Tipografie, Editare, Traducere – 2.216 milioane RON
companii, Media – 1.818 companii şi Arhitectură –
cifra de afaceri din sectorul Design
1.577 companii. Deşi mai puţin numeroase decât cele
sau Soluţii IT
specializate în Publicitate şi Soluţii IT, această a doua
categorie reprezintă sectoare mai bine consolidare
din punct de vedere al duratei de activitate. Dacă
emergenţa companiilor de Publicitate şi IT este

12,5
o caracteristică a ultimului deceniu, princi-

16.398
palele companii media, de arhitectură, sau
edituri activează de aproape două decenii. %
Astfel, numărul mai scăzut de companii
din aceste specializări poate fi interpretat firme specializate din totalul
şi ca un indicator de consolidare. în activităţi creative sunt agenţilor economici din
înregistrate în Capitală oraş sunt firme specializate
Sectorul Artă şi Cultură înregistrează de în activităţi creative
asemenea o cifra de afaceri totală semnifi-
cativă, de aproape 3 miliarde RON, provenind
în mare măsură din activitatea de organizare a
spectacolelor. Creşterea numărului concertelor şi
CEI MAI MULŢI AGENŢI ECONOMICI ACTIVEAZĂ ÎN:
festivalurilor internaţionale pe parcursul ultimilor
> DOMENIUL PUBLICITĂŢII
ani are potenţiale efecte pozitive importante asupra
turismului, în special la nivelul Capitalei.
4.194 COMPANII
Activităţi economice emergente, ce sunt în plin
> DOMENIUL SOFTWARE
proces de dezvoltare pe piaţa românească, precum
Design sau Soluţii IT cumulează în momentul de
faţă o cifră de afaceri mult mai mică, comparativă 4.167 COMPANII
cu a altor industrii creative: 294 milioane RON şi
respectiv 240 milioane RON. Numărul mare de
companii specializate în activităţi creative aplicate pe ALTE DOMENII DE ACTIVITATE CREATIVĂ
Software, Web şi Soluţii IT sugerează că acest sector > TIPOGRAFIE, EDITARE, TRADUCERE
s-a dezvoltat ca dimensiune şi trebuie să răspundă în
anii următori provocării de a creşte valoarea adău-
gată şi implicit profitabilitatea serviciilor oferite. În
2.216 COMPANII
contrast, Designul cuprinde şi un număr mai mic de
companii şi o cifra de afaceri totală relativ redusă, > MEDIA
comparativ cu celelalte ramuri ale industriilor crea-
tive din România. În comparaţie cu dinamica inter- 1.818 COMPANII
naţională a industriilor creative, acest domeniu este
cel ce prezintă cel mai mare contrast, sugerând exis- > ARHITECTURĂ
tenţa unui potenţial mare de creştere, încă neatins în
contextul mediului de afaceri românesc. 1.577 COMPANII

26 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

II.2. Cercetare transversală

Studiul de faţă a analizat exploratoriu sectoare culturale și creative din


perspectiva producătorilor (operatori culturali, antreprenori creativi) și a
coroborat aceste cercetări cu alte studii din domeniile aferente sau conexe
(detalii suplimentare specifice în capitolul Diagnoză).

D
ate despre consumul cultural și turistic din dezbaterilor şi activităţilor educaţionale au ocupat a
București au fost folosite utilizând instru- treia poziţie - 29 de evenimente, 11%.
mente sociologice create în perioada 2009- Expoziţiile au fost în număr de 27, adică 10%.
2014 și documente strategice la nivel naţio- Evenimentele mixte au fost în număr de 15, deci
nal în domeniile cultură, cercetare și inovare, turism. o proporţie de 5% şi au presupus combinarea a cel
puţin două dintre tipurile de evenimente menţionate
Conform studiului preliminar pentru întocmirea anterior.
Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii din 2012,
elaborat de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul În cazul ONG-urilor, datele identificate sugerează
Culturii (CSCDC), oraşul Bucureşti se află în fruntea că evenimentele din categoria concertelor, specta-
ierarhiei atât din perspectiva scorului de infrastruc- colelor sau proiecţiilor, dar şi festivalurile, târgurile
tură culturală, cât şi din perspectiva răspunsurilor la au fost cele mai frecvente. În privinţa ariei de activi-
întrebarea privind existenţa diferitelor tipuri de infra- tate culturală în care s-au desfăşurat evenimentele/
structură. Dintre participanţii la studiu cu domiciliul proiectele din oraşul Bucureşti în anul 2009, eveni-
în Capitală 68% sunt de părere că în oraşul lor se află mentele muzicale sunt cel mai des întâlnite (102 -
disponibile toate categoriile de infrastructură cultu- 37%), fiind urmate de cele aparţinând artelor vizuale
rală, iar locuitorilor din Bucureşti le revin 16 tipuri de (35 - 13%).
instituţii/persoană. Spaţiile culturale şi potenţiale au
fost identificate la 340 monumente istorice de interes Evenimentele muzicale au abordat stiluri foarte
naţional şi 3005 monumente istorice de interes local, diferite: de la muzică folclorică, la muzică clasică sau
aflate în Bucureşti şi în judeţul Ilfov (dintre ultimele, electronică. Multe dintre acestea au combinat mai
doar 10% sunt în stare bună de conservare). multe stiluri muzicale – jazz-ul, muzica folk, pop-ul
şi rock-ul. În plus, au existat şi evenimente care au
abordat stiluri muzicale mai puţin comune, cum ar
fi muzica japoneză sau muzica de fanfară.

340 de monumente istorice


de interes naţional și 3005 monumente
Artele vizuale au fost reprezentate în cadrul
acestor evenimente în principal prin expoziţii de foto-
grafie (13 evenimente) şi pictură (7 evenimente). Mult
istorice de interes local mai rar sunt întâlnite evenimentele din aria artei digi-
tale, gravurii sau artei decorative.

Evenimentele ce ţin de artele spectacolului şi cele


interdisciplinare au avut o pondere apropiată (32 şi
Un barometru de consum cultural arată că în 31 de cazuri). În categoria artelor spectacolului au
anul 2009 au predominat evenimentele de tipul fost incluse activităţile din domeniul teatrului şi
concertelor, spectacolelor sau proiecţiilor de filme dansului, dar şi ale operei sau ale circului, acestea
în Bucureşti (135 de evenimente reprezentând 49% din urmă fiind adresate în mod special copiilor.
din totalul avut în vedere), urmate de festivaluri şi Caracterul de interdisciplinaritate se referă în cazul
târguri (42 de evenimente sau aproximativ 15%). de faţă la combinarea de activităţi din mai mult de
Evenimentele culturale interactive de tipul două domenii culturale într-un singur eveniment.

2015 BUCUREŞTI | 27
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Evenimentele interdisciplinare integrează în activitatea fundaţiilor sau asociaţiilor, pentru desfă-


special dansul, muzica şi teatrul (fie că este vorba de şurarea celor mai multe dintre proiectele incluse în
muzică clasică şi dans contemporan sau de teatru, analiză au fost alese amplasări de tipul sălilor de spec-
muzică şi dans pentru copii). În plus, în cadrul acestor tacol (7), muzeelor, galeriilor ori palatelor (5). Mai
evenimente sunt reprezentate domenii artistice mai puţin vizibile au fost evenimentele din spaţii alterna-
puţin sau deloc întâlnite în evenimentele axate pe o tive precum baruri, cluburi, cafenele.
singură disciplină, cum ar fi arta meşteşugărească, Proiectele cu componentă culturală şi creativă au
arhitectura şi urbanismul, literatura (prin târguri fost la nivelul anului 2012 în proporţie de 22% (26
de carte nouă şi veche), fotografia, proiecţiile multi- la număr) din totalul finanţărilor nerambursabile pe
media, arta culinară tradiţională, moda sau chiar fonduri structurale.
expoziţiile/târgurile anticariat.
O cercetare preliminară asupra dinamicii secto-
Domeniul cultural cel mai slab reprezentat în rului cultural din București, așa cum a fost ea înre-
cadrul diferitelor evenimente este, pentru anul 2009, gistrată în ultimii 10 ani, a permis stabilirea unui
cel al arhitecturii şi urbanismului. Referitor la eveni- dignostic al sectorului cultural concretizat printr-o
mentele asociaţiilor sau fundaţiilor trebuie spus că listă de indicatori:
muzica este domeniul în care se înscriu cele mai multe
dintre aceste evenimente (12). » absenţa unei politici viabile de conservare a
patrimoniului cultural construit (imobil și industrial)
Evenimentele interdisciplinare şi cele ce ţin de care să oprească demolările excesive și să-l promoveze
artele spectacolului au avut prezenţe asemănătoare » slaba aplicare a legislaţiei prezervării patri-

În privinţa ariei de activitate culturală în care s-au desfăşurat evenimentele/


proiectele din oraşul Bucureşti în anul 2009, evenimentele muzicale sunt cel
mai des întâlnite (102 - 37%), fiind urmate de cele aparţinând artelor vizuale
(35 - 13%).

(6, respectiv 5 cazuri). Majoritatea evenimentelor moniului cultural imobil al orașului în sensul inte-
culturale din Bucureşti (211, adică 83%) a avut loc în grării lui într-un plan urbanistic coerent
spaţii închise, evenimentele în aer liber (parcuri, pieţe, » absenţa unor facilităţi fiscale oferite organi-
zone pietonale, stadioane, străzi, etc.) fiind în număr zaţiilor culturale și creative care derulează proiecte
de 38 (13%). Asemănător, ONG-urile din Bucureşti sustenabile
au preferat locaţiile indoor (19 cazuri) în defavoarea » gradul mare de concentrare a activităţilor
celor outdoor (5) sau a multilocaţiilor (1). culturale în centrul orașului și mai puţin în cartiere
și aproape deloc în suburbii
Din totalul activităţii culturale din Bucureşti în » prestigiul/imaginea unor organizaţii/insti-
2009, în fruntea locaţiilor indoor se plasează spaţiile tuţii/evenimente
convenţionale pentru desfăşurarea evenimentelor, » infrastructura pentru evenimente culturale
respectiv bibliotecile, institutele culturale şi insti- (accesul până la locaţie, configuraţia spaţiului în care
tuţiile de învăţământ (94 de evenimente, 37%). La se desfășoară evenimentul, posibilitatea lui de adap-
distanţă considerabilă se situează utilizarea sălilor tare la cerinţele evenimentului, inexistenţa unor spaţii
de spectacole (44) sau a teatrelor (20). Spaţiile alter- modulare)
native (baruri/cluburi/cafenele, edituri, gări, staţii » slaba aplicare a unor norme și reglementări
de metrou, hoteluri etc.) reprezintă locaţii care au administrative care să încurajeze industriile cultu-
găzduit un număr mai redus de evenimente, doar 4. rale și creative (achiziţia operelor de artă de valoare,
Trebuie menţionat că evenimentele aparţinând dome- scutiri de taxe, diminuarea unor tipuri de taxe etc.)
niului artelor vizuale s-au desfăşurat în majoritatea » lipsa de transparenţă decizională a autorită-
cazurilor (24 din 35) în biblioteci, institute culturale, ţilor locale în evaluarea proiectelor culturale și crea-
centre şi instituţii de învăţământ. În ceea ce priveşte tive și în acordarea finanţărilor

28 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

» modalităţile de educare a tipurilor de public un număr important de turişti (de afaceri, în


propuse prin proiectele și activităţile culturale city break, în grupuri de excursionişti, în tranzit).
» accesibilitatea utilizatorilor la noile tehno- Municipiul Bucureşti a înregistrat în 2010 mai mult
logii, atât de diverse de 1,12 milioane de sosiri în structurile de cazare
» existenţa mai multor medii de comunicare înregistrate şi 1,85 milioane de înnoptari. Numărul
ce pot fi valorificate pentru promovarea iniţiativelor de sosiri este în creştere continuă faţă de anul 2006.
culturale din București: cel puţin 18 posturi radio, 11 Statisticile nu cuprind şi importantul flux de vizi-
canale TV tatori interni şi/sau externi care sosesc sau tran-
» diversitatea arhitecturală a orașului care zitează Bucureştiul şi se cazează în structuri neîn-
poate fi valorificată turistic drept un punct forte registrate (în regie proprie, în locuinţe private etc.).
» insuficienta aplicare a prevederilor legii drep- Evaluând costul mediu al unei înnoptări la Bucureşti
tului de autor care ar trebui să protejeze creatorii la 50 de EUR, iar cheltuielile (altele decât cazarea)
produselor culturale la 25 de EUR pe zi. Plecând de la aceste estimări
» prezenţa râului Dâmboviţa cu sistemul său de putem spune ca turismul bucureştean generează în
lacuri, în vecinătatea căruia s-a dezvoltat de curând jur de 139 milioane de EUR în efecte economice
Delta Văcăreștiului directe în 2010. Turismul la Bucureşti a generat o
» participarea mai multor categorii de public la contribuţie directă sau indirectă de circa 280 de
evenimentele culturale din oraș (școlari, adolescenţi, milioane de EUR la economia oraşului. Informaţiile
tineri etc.) căutate de turişti pe internet care vizează sau includ
» numărul mare de turiști străini care sunt atrași Bucureştiul sunt foarte practice: transport, acces,
în special de istoria perioadei comuniste și de arhitec- cazare, posibilităţi de distracţie nocturnă, atracţii
tura acesteia turistice şi culturale. Bucureştiul apare în acest sens
destul de des şi ca un punct de trecere pentru alte
Cercetările elaborate de Ministerul Turismului în destinaţii din zonă: Belgrad, Istanbul, Budapesta,
2010 demonstrează că Bucureştiul găzduieşte anual Sofia, Chişinău, Kiev, oraşele din Serbia.

Arhivele Naţionale ale României, fond Casa Regală-Oficiale

2015 BUCUREŞTI | 29
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

III. Diagnoză

Ceasurile Bucureştiului, Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”

În cazul studiului de faţă, a fost făcută o diagnoză a sectoarelor culturale


și creative, împărţite pe cele 11 domenii menţionate, prin patru filtre
relevante: conţinut creativ, conţinut educaţional, dezvoltarea publicurilor,
capacitate financiară și organizaţională.
Pentru această diagnoză au fost coroborate informaţii relevate din cercetări
sociologice aplicate asupra a 537 de operatori culturali si producători
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

creativi, profesioniști și specialiști din București (incluzând peste 100


de ore de înregistrări audio, peste 350 de chestionare aplicate, peste 40 de
interviuri individuale și 12 focus grupuri) și surse din peste 140 de studii
existente la nivel de București în context naţional și european.

30 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Arte vizuale - pictură, sculptură, fotografie,


instalaţie, performance, happening, artă
video, new media, mixed media

Conţinut creativ Printre elementele considerate esenţiale pentru

S
bunul mers al zonei artelor vizuale se numără nevoia
ectorul artelor vizuale este reprezentat atât în de documentare, dată fiind evoluţia rapidă a dome-
funcţiile de conducere ale instituţiilor publice niului, o soluţie fiind crearea unor reviste sau cata-
şi private, dar şi în reprezentarea opiniei loage de prezentare a lucrărilor din cadrul expoziţi-
publice, de profesionişti din generaţiile anilor ilor. Un participant la focus grup preciza: „Lucrurile
’70 şi ’80. Generaţiile tinere sunt active mai mult în au loc cu mare repeziciune şi se pierd informaţii
zona underground. Artiştii şi creativii aşteaptă de la notabile. Interesul se mută permanent pe altă temă
sectorul public susţinere financiară, comisionare şi şi atunci este necesar să rămână mărturiile. Întrucât
achiziţie de opere de artă. cele mai importante probleme identificate ţin de
Cea mai mare organizaţie cu profil de breaslă subzistenţă şi de vizibilitatea scăzută, promovarea
este Uniunea Artiştilor Plastici cu peste 5.000 de artiştilor prin obţinerea de fonduri este esenţială”.
membri; sunt active circa 30 de ateliere la nivelul Un alt participant la focus grup evidenţia faptul
filialei Bucureşti, cu peste 2.500 de membri. Există că „încercăm să dezvoltăm platforme de promo-
6 spaţii expoziţionale: Simeza, Orizont, Galateea, vare a artelor contemporane cu ajutorul fondurilor
Căminul Artei, Atelier 35, Tipografia UAP. În private.”
România activează 7 case de licitaţie de opere de
artă, dintre care 5 în Bucureşti: Artmark, Goldart,
Alis, Grimberg, AraArt. Vânzările estimate cumu- Lucrurile au loc cu mare
late ale acestora pentru anul 2013 depăşesc 15 mili- repeziciune şi se pierd informaţii
oane de euro. Alte asociaţii şi structuri profesionale
sunt: Asociaţia Comercianţilor de Opere de Artă
notabile.
PARTICIPANT LA FOCUSGRUP
din România (ACOAR), Patronatul Comercianţilor
de Artă din România, Societatea Colecţionarilor
de Artă din România, Fondul CertInvest Artă
Românească, Asociaţia Experţilor şi Evaluatorilor
de Artă, Asociaţia Galeriilor de Artă Contemporană. Participanţii la focus grup lucrează punctual
Pe piaţă funcţionează circa 12 galerii de artă private cu instituţiile publice, universităţi, licee, dar, în
şi peste 50 de spaţii alternative, peste 3.000 de artişti urma experienţelor negative, evită colaborarea
vizuali rezidenţi în Capitală şi regiunile limitrofe. cu Primăria generală sau cu Ministerul Educaţiei.
Ca piaţa de artă să devină „funcţională”, trebuie Una dintre dificultăţile în colaborarea dintre artişti
să se bazeze pe folosirea unor instrumente și exper- sau organizatori de expoziţii şi instituţiile publice
tize corespunzătoare, astfel să ajungă la creșterea rezultă din modul de planificare a bugetului. Astfel,
numărului de vânzări de lucrări de artă în România, un participant la focus grup precizează: „Un artist
a numărului de colecţionari și de persoane care propune o expoziţie în februarie 2016. Ca respon-
merg la expoziţii. Caracteristicile principale ale sabil al spaţiilor disponibile, îl informez: `da, vă pun
Bucureștiului stau în potenţialul său comercial, la dispoziţie acest spaţiu`. Artistul solicită un act clar
numărul ridicat de persoane interesate de domeniu din care rezultă faptul că îi ofer spaţiul; astfel, merge
și faptul că mai mult de jumătate dintre artiști și la sponsori şi informează: `în 2016 voi avea o expo-
majoritatea clienţilor pentru licitaţii sunt aici. ziţie, daţi-mi fonduri să o produc`. Şi inclusiv în acest

2015 BUCUREŞTI | 31
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

act oficial semnat de mine atenţionez: `implicarea procesare computerizată a imaginii, pedagogie,
financiară a centrului cultural va fi rediscutată într-o tehnico-teoretice), arte decorative şi Design (design,
altă iteraţie, după proiecţia bugetară`. Deci, practic, modă, artă murală, design textil şi arte textile, cera-
până în aprilie (ale fiecărui an) nu voi avea niciodată mică, sticlă, metal, scenografie), istoria şi teoria Artei
cum să ştiu de ce fonduri dispun.” (istoria şi teoria artei, conservare şi restaurare).
Sectorul privat poate fi implicat în procesul de În Bucureşti funcţionează şi o facultate speci-
finanţare, dar este necesară o bună documentare alizată în Istoria Artei în cadrul Universităţii din
pentru a identifica publicul ţintă al companiilor inte- Bucureşti.
resate să sponsorizeze evenimente.
O problemă majoră cu care se confruntă zona Dezvoltarea publicurilor
artelor vizuale, ca și majoritatea celorlalte domenii

Î
culturale, ţine de lipsa spaţiilor și a condiţiilor de
expunere: artiștii au nevoie de ateliere în care să n Bucureşti au loc în medie 60 de evenimente
lucreze, muzeele sunt puţine (nu există un muzeu de expoziţionale lunare. În 2014 a avut loc târgul
fotografie, de exemplu), galeriile sunt și ele în număr de artă Art Safari, care la prima ediţie a înre-
redus. Nevoile unui artist sunt multiple și slab satis- gistrat 15.000 de vizitatori în 4 zile. Muzeul
făcute: aceștia au nevoie de spaţiu de lucru, spaţiu Naţional de Artă al României are circa 75.000 vizita-
de expunere, de materiale, de promovare, de sprijin tori pe an. Se organizează 3 bienale, începând cu anul
din partea autorităţilor să se producă patrimoniu 2004: Bucharest Bienale, Bienala Internaţională de
cultural contemporan. Gravură Experimentală, Bienala Tinerilor Artişti.
Un dezavantaj perceput al colaborărilor interna- De cel mai mare interes autohton se bucură arta
ţionale este că acestea ajung de cele mai multe ori românească modernă şi de patrimoniu, cu valoare
să se orienteze tot spre Vest şi nu spre promovarea istorică.
peisajul cultural local, deoarece acolo există insti- Responsabilizarea publicului cu privire la arta
tuţii puternice, care dispun de resurse financiare contemporană trebuie făcută treptat, prin meca-
şi astfel sprijină artiştii. O soluţie pentru diminu- nisme subtile, care să nu agreseze, potrivit opiniei
unui participant: „ne dorim

15.000 de vizitatori
foarte mult să responsabilizăm.
oamenii din jur. Prin acţiuni
minore, dar credem că ele vor
deveni pe viitor un lucru obiş-
în 4 zile la Tărgul de Artă Art Safari din 2014 nuit în viaţa noastră..” „(…) un
obiectiv pe care ni-l propunem,
promovarea artei contempo-
rane şi aducerea ei cât mai
area acestei tendinţe ar fi obţinerea unor fonduri aproape de public, neinvadând spaţiul public oricum
europene cu utilizare pe plan local, alături de cola- restrâns pietonal”. Dincolo de implicarea publicului,
borări mai strânse cu instituţii precum Consiliul se doreşte şi responsabilizarea artiştilor şi a celor-
Internaţional al Muzeelor (ICOM). Spre deosebire lalţi actori relevanţi din domeniul artei vizuale prin
de alte domenii culturale, în cazul artelor vizuale stabilirea unor standarde de bună practică şi clari-
nu este subliniată problema centralizării, ci aceea a ficarea rolurilor artistului, curatorului, galeristului,
lipsei de spaţii pentru expoziţie. colecţionarului.

Conţinut educaţional Pentru evenimentele culturale majore care au loc


în Bucureşti, atât din domeniul artelor vizuale cât şi

T
multidisciplinare, experţii consideră utilă punerea
inerii artişti pot urma licee vocaţionale, la dispoziţie pentru public a unor bilete unice pentru
precum Liceul de arte plastice Nicolae accesul în expoziţii. În plus, asigurarea accesului la
Tonitza sau Liceul privat de arte Bălaşa locaţiile unor evenimente (Noaptea albă a Galeriilor,
Doamna, iar ulterior cursurile Universităţii Noaptea Albă a Muzeelor), prin pregătirea unui
Naţionale de Arte Bucureşti. Secţiile Universităţíi de traseu special de transport - după modele existente
Artă București (UNARTE) oferă specializări pentru în alte capitale ale Europei - ar creşte numărul vizi-
arte Plastice ( pictură, grafică, sculptură, foto, video, tatorilor.

32 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Capacitate financiară şi
organizaţională

P
rintre instituţiile publice finanţatoare
importante pentru expoziţii se numără
Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti
- ArCuB, Direcţia Juridică şi de Patrimoniu
din cadrul Ministerului Culturii, cărora li se
alătură sponsorii. Administraţia Fondului Cultural
Naţional (AFCN) şi Institutul Cultural Român (ICR)
au constituit surse de finanţare pentru evenimente
culturale, dar acestea se află în proces de restruc-
turare şi de consistentă diminuare a finanţărilor
de la un an la altul. Până în anul 2007, institutele
culturale străine prezente în România (L’Institut
Français, British Council, Instituto Cervantes) erau
implicate în activităţile de promovare culturală, însă
finanţările s-au redus considerabil după integrarea
României în UE. Uniunea Artiştilor Plastici (UAP)
şi Universitatea Naţională de Arte Bucureşti sunt
alte instituţii care pot oferi finanţare, în principal
pentru proiecte educaţionale şi prezintă avantajul
(în cazul UNARTE) de a facilita parteneriatele cu
instituţii din străinătate, mai ales datorită compo-
nentei academice.

Numărul galeriilor este estimat ca fiind scăzut,


iar echipamentele de care dispun (proiectoare,
sisteme de sunet) sunt deficitare. Pentru organi-
zarea de expoziţii sunt esenţiale parteneriatele prin
care se obţin finanţări, cât şi o strategie de promo- Ceasurile Bucureştiului, Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”
vare. Din acest punct de vedere, organizatorii unor
evenimente bucureştene de amploare (Noaptea Albă
a Galeriilor, Noaptea Albă a Muzeelor, Bucharest
Biennale) colaborează pentru realizarea acestora,
formând parteneriate. Galeriile private au şi ele un
rol de stimulare a artei contemporane prin dispo-

75.000 de
nibilitatea şi solicitarea parteneriatelor cu institu-
ţiile non-profit.

Colaborările dintre instituţiile enumerate mai


sus sunt descrise de către participanţii la focus vizitatori/an
grup drept pozitive, dar ele necesită o componentă la Muzeul Naţional de Artă al României
duală de parteneriat şi spirit competitiv. Cu privire
la colaborările cu galerii din străinătate, acestea au
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

loc şi prin intermediul reţelelor sociale, continu-

3 bienale de artă
ându-se parteneriate vechi sau începând unele noi
în urma recomandărilor primite: „se lucrează pe
baza unei experienţe anterioare şi a unor contacte
personale, deoarece în cazul multor organizaţii am
lucrat cu artiştii pe care îi ştiam deja, iar ei ne-au organizate în București
recomandat instituţiile.”

2015 BUCUREŞTI | 33
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Muzica clasică, pop, rock, populară;


alternativă, electronică, contemporană

Î
n întâlnirile de lucru ale echipei, s-a conturat instituţii publice, proiecte precum turneele naţionale
necesitatea împărţirii acestui domeniu în două (dar care au centrul în Bucureşti) Pianul Călător,
subdomenii, muzică clasică şi muzică contem- Stradivarius, Duelul Viorilor, Vioara lui Enescu, Vă
porană. Complexitatea domeniului a determi- place... . De asemenea, existenţa unor repere anuale
nat organizarea a două întâlniri de tip focus grup, sau bienale de statură internaţională în domeniu, la
pentru a acoperi întreaga paletă de informaţii. începutul toamnei, precum Festivalul Internaţional
George Enescu şi Festivalul Internaţional al
Orchestrelor Radio - RADIRO reprezintă alte opor-

Muzică
tunităţi pentru publicul muzicii clasice.
Multiplicarea proiectelor de muzică clasică în

clasică
aer liber duc la popularizarea genului cum ar fi
festivalurile Bucharest Music Film Festival, Piaţa
Festivalului George Enescu, sau evenimente punc-
tuale precum Promenada Operei. Finanţarea în
ultimii ani a festivalurilor de gen din surse mixte,
Conţinut creativ private şi publice este un aspect pozitiv, mai ales în

P
cazul celor care rezistă în timp (Festivalul Sonoro,
eisajul cultural bucureştean are o compo- Festivalul de muzică veche). Deşi există instituţii
nentă importantă ce constă în muzica clasică, publice care acordă constant sprijin muzicii clasice
chiar dacă din punct de vedere cantitativ (ArCuB, CREART, AFCN), scăderea fondurilor
aceasta nu poate fi considerată drept semni- publice dedicate în ultimii ani proiectelor gene-
ficativă. În Bucureşti există un număr relativ mare rate de organizaţiile neguvernamentale din dome-
de instituţii publice cu activitate în domeniul muzi- niul cultural şi bugetele limitate ale instituţiilor de
cii clasice, printre care: Opera Naţională Bucureşti, concerte şi spectacole conduc la o realitate care se
Filarmonica George Enescu, Societatea Română suprapune unui număr relativ mic de evenimente
de Radiodifuziune-Orchestrele şi Corurile Radio, specifice în domeniul muzicii clasice în afara festi-
Centrul Cultural Tinerimea Română, Universitatea valurilor. Două dintre pericolele cele mai impor-
Naţională de Muzică din Bucureşti. De asemenea, tante cu care se confruntă domeniul în Bucureşti
funcţionează un număr relativ mare de instituţii sunt: cel de natură generală, respectiv identificarea
publice care susţin proiecte şi în domeniul muzicii manifestărilor de muzică clasică cu ideea de public
clasice, fie în nume propriu, fie pentru Ministerul îmbătrânit şi respectiv unul punctual, lipsa unei săli
Culturii sau Primărie, precum ARTEXIM, organi- moderne mari de concert în Bucureşti, o dotare obli-
zatorul Festivalului Internaţional „George Enescu”, gatorie în oricare capitală europeană importantă.
ori CREART.
Oraşul Bucureşti dispune în acest moment de Conţinut educaţional
infrastructura cel mai bine pusă la punct din ţară

Î
în materie de săli de concert şi spectacol, cu dotări
tehnice și cu instrumente: sala Operei Naţionale, n Bucureşti există două licee vocaţionale
Sala Radio, Ateneul Român, Sala Palatului, aula Colegiul Naţional „George Enescu” şi Colegiul
Uniunii Compozitorilor, Sala „George Enescu” şi Naţional „Dinu Lipatti”. Universitatea Naţională
Sala de Operă a Universităţii Naţionale de Muzică de Muzică Bucureşti asigură specializări
Bucureşti - UNMB, Sala „Tinerimea Română”. precum: interpretare muzicală (instrumente clasice
Una dintre şansele acestui segment în domeniul - pian, orgă, clavecin, vioară, violă, violoncel, contra-
muzicii este numărul în creştere de proiecte mai bas, chitară, saxofon, harpă, flaut, oboi, clarinet,
puţin convenţionale dedicate muzicii clasice, gestio- fagot, trompetă, trombon, corn, tubă, percuţie, nai,
nate de obicei de asociaţii culturale în parteneriat cu canto şi artele spectacolului muzical), compoziţie,

34 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Zilele Bucureştiului 2014

muzicologie şi pedagogie muzicală. Facultatea de Arte din vânzarea de bilete.


a Universităţii „Spiru Haret” organizează ciclu de La modul general, putem vorbi despre un număr
licenţă pentru programul de studii Pedagogie muzi- relativ redus de persoane care participă la manifes-
cală, alături de programul de master Artă muzicală. tări de muzică clasică pe parcursul unui an, raportat
la alte arte. Unul dintre motive este şi nivelul mediu
Dezvoltarea publicurilor al stagiunilor, plasat sub cel al festivalurilor sau
evenimentelor speciale, respectiv al festivalurilor

Î
Enescu şi RADIRO. Pe de altă parte, scăderea nive-
n privinţa muzicii clasice în Bucureşti, un public lului de educaţie muzicală în şcoli în ultimii 25 de
mai educat, cu experienţă, este dublat treptat de ani face ca publicul tânăr să nu mai poată fi atras
un public nou venit, fără experienţă, dar deschis exclusiv prin orele de muzică din cadre formale de
către muzica clasică, atras în primul rând prin învăţământ, ci doar printr-o „dublare” prin proiecte
proiecte speciale şi printr-un marketing imagina- culturale dedicate.
tiv al acestora şi respectiv al instituţiilor publice Consumul de evenimente din acest domeniu
care reuşesc să se orienteze în această direcţie. Un este de multe ori un semn al statusului social şi este
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

aspect ce atrage publicul în mod deosebit sunt bile- folosit pentru afişarea unei anumite condiţii sociale.
tele extrem de accesibile la concertele şi spectaco- În rândul publicului, aflat într-un proces de întine-
lele de stagiune şi, până acum, chiar la festivaluri rire, este delimitată categoria publicului ocazional.
de anvergură precum Festivalul „George Enescu”. Organizatorii de evenimente se confruntă cu două
Potenţialul financiar scăzut al publicului reprezintă situaţii noi: educarea publicului în vederea unui
un aspect negativ, deoarece manifestările cu buget consum cultural care să plece de la premise diferite
mai ridicat trebuie susţinute financiar și altfel decât de afişarea statusului, precum şi necesitatea educării

2015 BUCUREŞTI | 35
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Imagine din expoziţia „Chopin îndrăgostit” de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, 2012

publicului de a achiziţiona bilete, de a atribui valoare concerte, constituie o problemă pe mai multe nive-
actului cultural la care doreşte să participe. Pe fondul luri: pe de o parte, preţurile de închiriere a unei săli
discrepanţelor dintre costurile de organizare a unui sunt mari, numărul sălilor disponibile fiind mic. Pe
eveniment şi câştigurile rezultate în urma vânzării de altă parte, sălile sunt de o calitate slabă şi sunt,
biletelor, un număr semnificativ de bilete se pierde uneori, total neechipate corespunzîtor pentru activi-
(iese din circuitul comercial), nu este vândut. Acesta tăţile ce urmează a se desfăşura: „Nu există săli, cele
este un aspect ce necesită o soluţie. Componenta care funcţionează sunt foarte scumpe, fără dotări.
educativă este foarte importantă, de aceea activi- Dacă organizezi un spectacol ieşit din comun trebuie
tatea profesorilor de muzică şi chiar existenţa unor să aduci totul. Nu sunt piane suficiente, deci să orga-
profesori de specialitate în şcoli şi licee apar ca impe- nizezi evenimente de muzică clasică este foarte,
rios necesare. foarte dificil.” Axa profesionalizare-deprofesionali-
zare apare şi ea în discuţie, în legătură cu problemele
Capacitatea financiară şi cu care se confruntă organizatorii de evenimente:
„Este distrugător. De fapt, în România nu poţi exista
organizaţională

P
ca simplu organizator de concerte. Această situaţie
rintre problemele cu care se confruntă dome- ne-a supra-specializat, am putea să ne ocupăm de
niul s-au identificat dificultatea atragerii de PR, parteneriate media, tot ce este necesar, pentru
resurse şi a fost punctată absenţa implicării că nu ne permitem să plătim aceste activităţi, iar fără
autorităţilor publice în activităţile culturale sponsorizări nu supravieţuim.”
existente sau viitoare. Având în vedere nevoia de sponsorizări din
Sunt evidenţiate activitatea permanentă a unor sectorul privat, care să suplinească absenţa fondu-
organizatori, tenacitatea acestora în a găsi sponsori rilor publice, un alt aspect devine crucial: media-
şi capacitatea de a-şi folosi capital social pentru a tizarea. Participanţii la focus grup sunt de acord
asigura desfăşurarea evenimentelor. Sugestia pentru asupra unui punct: mass media, mai ales televizi-
îmbunătăţirea activităţii în domeniu are în vedere unile, manifestă un dezinteres masiv faţă de eveni-
cadrul legislativ - administrativ. Aceasta face refe- mentele de muzică clasică. Publicitatea sau absenţa
rire atât la legea sponsorizării, care ar trebui să fie ei complică situaţia şi face cu atât mai dificilă identifi-
adaptată nevoilor reale ale operatorilor culturali, carea unui sponsor, cu cât produsele culturale rezul-
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

cât şi la un tratament preferenţial acordat organiza- tate se adresează mai curând unui public format, de
torilor de evenimente, care ar trebui să beneficieze nişă, nefiind evenimente de masă.
de unele înlesniri fiscale atunci când, spre exemplu, Cadrul legislativ în sine ar putea constitui o
închiriază săli de evenimente (concerte). premisă pentru accesarea mai facilă a fondurilor
Resursele necesare în acest domeniu sunt de de la diferiţi sponsori: „Ne-a fost foarte greu să-i
regulă private, obţinute prin sponsorizări, iar infra- convingem pe unii dintre ei care este nivelul de buget
structura, reprezentată de sălile de spectacole şi pentru a deveni sponsor unic sau cel mai mare în

36 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

domeniu. Cum a fi sponsor unic sau partener oficial agenţii de booking şi promotorii concertelor, organi-
înseamnă mai mult decât a oferi 80.000 euro dintr- zatorii de evenimente muzicale şi managerii spaţiilor
un buget total de 7 milioane de euro. Guvernul nu a de evenimente. În cazul Bucureştiului, o persoană
beneficiat de atâta publicitate cât a avut sponsorul. îndeplineşte mai multe roluri (organizatorii de
Şi situaţia derivă efectiv din legea proastă a sponso- evenimente se ocupă şi de booking, muzicienii sunt
rizării care permite acordarea unui procent foarte proprii manageri) ceea ce indică o dezvoltare destul
mic din profit sub formă de sponsorizare.” de slabă a acestui sector.
Se remarcă existenţa a două logici diferite devine Deşi există destul de multe evenimente muzi-
astfel vizibilă: cea ghidată de legea pieţei, de regulile cale, organizatorii consideră industria muzicală
comerţului, asociată cu ceea ce participanţii la focus din Bucureşti slab dezvoltată: „Nu considerăm că
grup denumesc despre cumpărarea de publicitate, există competiţie. Competiţie implică o dezvol-
şi o logică emergentă în context cultural, în cadrul tare a ramurii. Noi ne bucurăm când există compe-
căreia putem discuta despre sponsorizare. Distanţa tiţie”. De aceea operatorii din zona muzicală alter-
dintre acestea două este un alt câmp sensibil, care nativă sunt deschişi colaborărilor şi parteneriatelor,
influenţează negativ structurarea concretă a acestui căci acestea contribuie la creşterea pieţei. Anumite
domeniu cultural. genuri muzicale sunt foarte bine reprezentate în
Bucureştiul oferă un mediu în care talentul România (muzică electronică, house, dance) iar
creativ poate creşte. A avut şi trebuie să aibă în conti- artiştii români sunt conectaţi la tendinţele interna-
nuare un rol special în identificarea noilor talente şi ţionale şi reuşesc să exporte muzica în străinătate.
în oferirea de oportunităţi pentru dezvoltarea aces- Pe de altă parte, alte genuri (indie, punk, reggae) nu
tora prin competiţii, gale de premiere, ateliere şi sunt deloc prezente pe scenele bucureştene.
emisiuni speciale. Câteva motive pentru slaba dezvoltare a scenei
Bucureştiul este un jucător important în indus- muzicale alternative o reprezintă lipsa spaţiilor
tria creativă românească şi europeană, investind de repetiţii, precum şi a sălilor de concerte adec-
direct în finanţarea domeniului muzicii clasice, dar vate. Aproape toţi operatorii intervievaţi au menţi-
face o investiţie semnificativă în industria muzi- onat nevoia unei săli modulare de 2.000-3.000 de
cală a României, prin contribuţiile la UCMR - ADA, locuri, care să poată funcţiona şi cu scaune, şi fără.
UCIMR. Bucureștiul este un spaţiu urban privile- Momentan infrastructura de concerte în Bucureşti
giat, la nivel naţional, dar și comparativ cu alte orașe este împărţită între cluburi, care pot acomoda câteva
europene: 5 orchestre simfonice de stat, alături de 2 sute de persoane, şi săli de spectacole foarte mari,
orchestre private. precum Sala Palatului sau Romexpo.
Lipsa sălilor de repetiţii este corelată cu o scenă

Muzica
muzicală de new comers destul de slabă: o trupă
nouă trebuie să investească nu doar în instrumente,

alternativă
cât şi în chiria unor spaţii adecvate pentru repetiţii.
Tinerii pasionaţi de muzică au astfel şanse destul
de mici să poată performa într-o trupă. Programe

D
private derulate în licee demonstrează că există
ar revin, problema noastră, nu e muzica tineri foarte talentaţi care, cu resursele potrivite, îşi
alternativă, alternativă, nealternativă, pot construi o carieră de succes în domeniul muzicii.

„ muzica e muzică. În principiu, peste 10


ani, Bucureștiul ar trebui să fie un oraș
în care să fie mai multe evenimente, pentru că eveni-
Conţinut educaţional

Î
mentele astea, de fapt, sunt baza muzicii de acum.”
n ceea ce priveşte formarea profesională în
Conţinut creativ domeniul muzicii, un artist poate urma parcur-
sul clasic pentru învăţarea unui instrument şi

M
urmarea unei cariere în domeniul muzical
uzica alternativă este un sector creativ (Colegiul Naţional de Arte „Dinu Lipatti”, Colegiul
eterogen, fiind împărţit în diferite nişe Naţional de Muzică „George Enescu”, Universitatea
(muzică electronică, rock, indie, hip- Naţională de Muzică Bucureşti) sau se poate înscrie
hop etc.). Ecosistemul muzicii alterna- la o şcoală privată. În ultimii ani au apărut mai multe
tive este format din muzicieni, managerii de trupe, şcoli de canto, pian, chitară, percuţie, DJ etc.

2015 BUCUREŞTI | 37
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

De asemenea există cursuri acreditate de de evenimente propun organizarea de concerte live


impresar artistic. O parte dintre operatorii inter- în spaţiul public: în parcuri sau piaţete. Astfel pot
vievaţi absolviseră aceste cursuri, însă erau nemul- ajunge la familii cu copii, adolescenţi sau un public
ţumiţi de lipsa de abilităţi antreprenoriale din mai în vârstă, adică exact acele categorii de public
programa cursului (cum să îţi deschizi o afacere în care nu frecventează cluburile de noapte unde se
domeniul muzicii, cum ţii contabilitatea, cum faci desfășoară majoritatea concertelor de gen.
un plan financiar). În afară de acesta, nu există şcoli
solide în domeniul managementului artistic, iar cine Capacitate financiară și
vrea să lucreze în acest domeniu trebuie să intre
într-o organizaţie şi să „fure meserie”. Astfel situ- organizaţională

Î
aţia este foarte similară cu lumea breslelor, în care
profesioniştii îşi luau câţiva ucenici pe lângă ei pe n ceea ce priveşte capacitatea financiară şi orga-
care să îi înveţe meserie. nizaţională, aceasta este destul de slab dezvol-
O soluţie pentru această problemă o constituie tată în sectorul muzicii alternative. Fiscalitatea
accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea excesivă frânează dezvoltarea firmelor, iar lipsa
resurselor umane. Un exemplu de succes îl consti- de spaţii potrivite pentru concerte limitează activi-
tuie proiectul „SCENART – Sprijin pentru compe- tatea unui organizator de concerte.
tenţe în artele spectacolului din România” iniţiat În economia unui spectacol orice vânzare în afara
de Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”. Acest de vânzarea de bilet este o vânzare complementară.
proiect a reuşit să formeze angajaţii mai multor insti- Deşi vânzarea de bilete este primordială, ea este
tuţii de spectacol din România pe meserii specifice supusă unor taxe excesive: „Dintr-un bilet de 10 lei,
(cor, solişti, balet, orchestră, lumini, sunet, mana- practic formaţia încasează 3 lei”. Astfel fiscalizarea
gement, PR). unui bilet implică în primul rând un impozit de 2%,
urmat de timbrul muzical (5% din valoarea biletului)
Dezvoltarea publicurilor şi timbrul pentru Crucea Roşie (1%). În unele situ-
aţii, dacă evenimentul are loc într-un monument

P
istoric, ori în ariile protejate în acest sens (cum ar
ublicul de muzică alternativă este unul fidel, fi, spre exemplu, „Arenele Romane”), se adaugă o
ataşat de brandurile organizatorilor de eveni- taxă în plus: „timbrul monumentelor istorice”, în
mente. Astfel s-au format comunităţi care cuantum de 2% din preţul biletului. De asemenea,
urmăresc evenimentele

2.000-3000 de locuri
organizate de un brand şi astfel
descoperă artişti noi. E intere-
sant de urmărit şi cum festiva-
luri cu o identitate şi comunicare
puternică, aşa cum este Summer necesitatea unei săli modulare, care să poată funcţiona
Well, au crescut exponenţial de cu și fără scaune
la an la an, reuşind să atragă un
public din ce în ce mai numeros.
Una dintre cele mai mari
probleme identificate de opera-
torii din domeniul muzicii este lipsa jurnaliştilor trebuie plătit „Fondul Cultural Naţional” (AFCN),
muzicali şi a canalelor de media dedicate. Dispariţia care reprezintă 1% din încasările totale realizate
Radio Guerrilla de pe undele radio a mutat practic din care s-a dedus TVA. La aceste taxe se adaugă
toată comunicarea muzicii alternative pe online. alte taxe către organizaţiile de colectare a dreptu-
Deşi există câteva posturi TV şi radio autohtone, rilor de autor. Astfel pentru „comunicarea publică a
acestea nu sunt interesate să promoveze muzică operelor muzicale, în concerte, spectacole ori mani-
alternativă, cu atât mai puţin muzica alternativă festări artistice”, fiecare organizator de evenimente
românească. În plus nu mai există jurnalişti capa- plăteşte un procent variabil din încasări, în funcţie
bili care să scrie recenzii sau recomandări avizate în de tipul spectacolului sau manifestării artistice. De
domeniul muzical, „nu să dea copy paste din comu- exemplu, în cazul concertelor rock, pop sau jazz, taxa
nicatele de presă”. pe care organizatorul o plăteşte organismului de
Pentru dezvoltarea de noi publicuri, promotorii gestiune colectivă, în speţă Uniunea Compozitorilor

38 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Eveniment în Muzeul Culturii Romilor, cartierul Giulești, București

şi Muzicologilor din România-Asociaţia pentru


Drepturile de Autor (UCMR-ADA) - este de 7%, la Dintr-un bilet de 10 lei,
care se adaugă TVA, însă nu poate fi mai mică de practic formaţia încasează 3 lei
1.000 de lei pe concert. PARTICIPANT LA FOCUSGRUP
Nu în ultimul rând, toate aceste taxe trebuie
plătite la birouri separate şi încarcă organizatorul
de concerte cu task-uri administrative.
O posibilă soluţie ar fi crearea unui birou unic normală plata unui bilet de intrare de 25-30 de lei.
în cadrul primăriilor de sector care să gestioneze Una dintre cele mai mari provocări pentru opera-
relaţia cu organizatorii de evenimente culturale. torii din acest domeniu este finanţarea proiec-
Rolul biroului ar fi atât de a degreva organizatorii telor. Impresia celor mai mulţi operatori privaţi din
de drumurile la diferite instituţii pentru aprobări şi domeniu este că acestea sunt prea dificil de admi-
taxe, cât şi consilierea acestuia pentru o bună desfă- nistrat: „am încercat de nenumărate ori să accesez
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

şurare a evenimentului. fonduri, însă este atât de anevoios încât nu îmi mai
Evenimentele cu intrare liberă organizate de trebuie”. Sesiunile de finanţare publică sunt privite
sectorul public reprezintă o concurenţă neloială ca fiind birocratice, netransparente şi riscante. Lipsa
pentru operatorii privaţi: „Un `nu` hotărât gratu- de informaţii a potenţialilor aplicanţi la concursuri
ităţilor”. O parte din publicul potenţial de concerte de finanţare precum AFCN sau ArCuB ridică semne
este obişnuit cu evenimente gratuite organizate de întrebare în ceea ce priveşte eficacitatea comuni-
de Primării şi este foarte greu ca apoi să li se pară cării acestora către operatori.

2015 BUCUREŞTI | 39
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Artele spectacolului - teatru;


dans contemporan, balet clasic, operă, operetă

Conţinut creativ festivaluri, conferinţe şi alte evenimente internaţi-


onale), în urma deciziei Senatului Uniunii.

C
În zona de balet clasic, neoclasic, dans contem-
omunitatea scenei independente de teatru poran şi performance funcţionează companiile
este fragmentată, fiind formată din asociaţii de balet ale Operei Naţionale Bucureşti şi fostului
şi teatre create fie de artişti (regizori, drama-
Teatru de Operetă Ion Dacian - integrată în noua
turgi, actori), fie de antreprenori. Există structură Opera Naţională Bucureşti, Centrul 40 | BUCUREŞTI 2015
circa 15 teatre (companii independente) active, cu Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB), companii
program permanent, care utilizează spaţii dedicate independente precum Zona D, Solitude Project,
(precum Teatrul Act, Teatrul Luni de la Green Hours, organizaţii neguvernamentale printre care Fundaţia
Teatrul Elisabeta, Teatrul Arca, UnTeatru), dar şi Gabriela Tudor, asociaţia 4culture, asociaţia Secţia
numeroase spaţii café - teatru (precum Godot) şi de Coregrafie. Spaţiile şi accesul la acestea constituie
teatru de improvizaţie şi stand-up comedy (precum o problemă structurală a sectorului, precum şi fărâ-
Cafe DeKo). Teatrul de cafenea și improvizaţia aduc miţarea organizaţiilor active. Sectorul nu dispune
un public nou și variat în zona teatrului, care public de o organizaţie de tip breaslă, a existat o iniţiativă
se ferește să consume teatru „clasic”, în săli tradiţi- în anul 2002 a Fundaţiei Proiect DCM (actualmente
onale, pentru că îl consideră elitist. Teatrele muni- fundaţia Gabriela Tudor) de a crea Uniunea Dansului
cipale subvenţionate de auto-

8 milioane de euro investiţie


rităţile locale (12) includ şi
teatrul de păpuşi şi marionete,
teatrul pentru copii. Centrul de
Creaţie, Artă şi Tradiţie al muni- Teatrul de Operetă Ion Dacian a fuzionat cu Opera Naţională
cipiului Bucureşti - CREART Bucureşti şi dispune de o sală nouă
este o instituţie nou creată, ce
administrează şi sala Teatrelli.
Acestora li se adaugă Casele de
cultură ale primăriilor de sector, dintre care Centrul din România (UNDAR). Structura nu a funcţionat,
Cultural Casa Artelor Sector 3, cu un sediu reabili- deşi au fost alese organismele de conducere, iar
tat, sau Centrul Cultural pentru UNESCO “Nicolae Uniunea a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti,
Bălcescu” sector 4. Instituţiile publice finanţatoare având personalitate juridică. În cadrul Uniunii de
pentru lumea teatrală din Bucureşti sunt: Ministerul Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România
Culturii, AFCN şi ArCuB. Participanţii la focus grup există o secţie formată din membri ce activează în
şi-au manifestat îngrijorarea referitoare la evoluţia domeniul coregrafic, fără ca structura existentă să
instituţională a AFCN, existând posibilitatea ca din influenţeze evoluţia sectorului.
anul 2015 să nu mai existe concurs de finanţare sau Teatrul de Operetă „Ion Dacian” a fuzionat cu
instituţia să dispună de fonduri nerambursabile Opera Naţională Bucureşti şi dispune de o sală nouă
modeste. (cu o investiţie în valoare de 8 milioane de euro),
Uniunea Teatrală din România (UNITER) este începând cu luna ianuarie 2015. Departamentele
organizaţia cu profil de breaslă pentru actori, regi- structurii noi de concerte şi spectacole sunt Operă
zori, scenografi, alţi profesionişti din lumea teatrală. şi Balet, respectiv Operetă şi Musical. Din rapoar-
UNITER administrează timbrul teatral, din care tele de activitate ale instituţiilor mai sus menţionate,
finanţează proiecte propuse de artişti debutanţi, disponibile pe pagina de web a Ministerului Culturii,
acordă burse de mobilitate (pentru participări la se obţin date statistice cu privire la numărul de
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

spectatori / stagiune: 70.144 bilete vândute în cazul (…), un spaţiu pentru lucrul în laboratorul de teatru
Operei Naţionale Bucureşti în 2013, 2.490 bilete în contemporan.”
2010 pentru Centrul Naţional al Dansului Bucureşti. În alte contexte, nu lipsesc spaţiile, dar apar
Este de menţionat faptul că CNDB a avut perioade în diferende în colaborare, din motive administrative,
care spaţiile de care a dispus nu au permis accesul datorită puţinelor cunoştinţe ale artiştilor în dome-
pentru repetiţii şi spectacole, astfel încât evoluţia niul procedurilor de depunere a unor dosare pentru
numărului de spectatori (17.819 bilete înregistrate obţinerea de finanţări. Unii dintre aceştia se fami-
în perioada 2006 - 2010, inclusiv biletele onorifice liarizează cu domeniul strângerii de fonduri, alţii
/ cu valoare 0) a fost influenţată direct de infrastruc- nu depun eforturi în acest sens şi nici nu cooptează
tura disponibilă. manageri culturali în proiectele lor. Teatrul indepen-
O parte a informaţiilor prezentate în focus grup dent întâmpină dificultăţi şi în privinţa actorilor -
se axează pe zona teatrală şi în particular scena inde- aceştia lucrează simultan în foarte multe proiecte şi
pendentă. În cadrul acestuia s-a dezbătut conceptul nu se pot dedica unor acţiuni plătite modic sau nu pot
face faţă unui program încărcat
de repetiţii. O problemă ţine şi

70.144 bilete vândute


de modalitatea de plată, în situ-
aţiile în care între teatru şi actor
nu se încheie un contract, este
de Opera Naţională Bucureşti în 2013 posibil ca un actor să renunţe la
un spectacol la care s-a muncit
o perioadă. „Apropo de resurse,
resursa noastră principală sunt
de teatru independent. Principalul punct de discuţie oamenii.” O profesie de care duce lipsă domeniul este
a fost accesul la subvenţii publice, un subiect sensibil aceea a managerului sau producătorului, cooptarea
fiind delimitarea conceptului de teatru independent. unui astfel de profesionist ar permite artistului să
Criteriile caracteristice scenei independente sunt: se preocupe mai degrabă de componenta creativă a
importanţa ridicată acordată „esteticii aspectului”, proiectului.
reducerea presiunilor externe asupra procesului de
creaţie şi implicarea comunităţii în actul de creaţie Conţinut educaţional
artistică.

Î
Principala problemă identificată este lipsa spaţi-
ilor pentru spectacole, aspect care prezintă mai n Bucureşti funcţionează Liceul de coregrafie
multe dimensiuni. Artiştii îşi doresc spaţii care să fie Floria Capsali, care organizează clase de studii
mai mult decât locuri în care să se desfăşoare eveni- pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal, oferind
mentele, şi anume locaţii specifice, dotate cu echi- cursuri de specialitate pentru pregătirea profe-
pamente care să răspundă necesităţilor mai multor sională a viitorilor artişti dansatori: dans clasic,
tipuri de spectacole: atât de dimensiuni mici, cât şi dans românesc, dans modern, dans istoric, dans
mari; spaţii care să le permită depozitarea obiectelor de caracter, arta actorului, repertoriu individual şi
de decor şi costumelor. Creatorii se confruntă frec- de ansamblu, ritmică, istoria baletului, studiu pian.
vent cu problema incompatibilităţii dintre specta- Artiştii profesionişti se formează la Universitatea
colul conceput şi spaţiul pe care îl au la dispoziţie. Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică
Din acest punct de vedere, problemele apar atunci București (UNATC), unde sunt disponibile speciali-
când anumite spaţii nu mai sunt disponibile după zările: arta actorului, regie de teatru, păpuşi şi mari-
ce spectacolul a fost conceput pentru ele. Exemplele onete, coregrafie, studii teatrale (teatrologie-mana-
pornesc de la situaţia existentă, în care instituţii gement cultural, jurnalism teatral), scenografie. De
precum Ministerul Culturii sau Muzeul Naţional asemenea, Universitatea privată „Hyperion” are un
de Artă Contemporană (MNAC) închiriază spaţiile departament de actorie-cinematografie, unde func-
către terţi, la care se adaugă dificultăţi care apar în ţionează specializările Artele spectacolului de teatru
procesul de decontare al finanţărilor publice. (actorie), respectiv Arta actorului, metode de înnoire
De asemenea, există nevoia existenţei unor spaţii a mijloacelor de expresie. Universitatea „Gheorghe
potrivite pentru anumite nişe ale teatrului indepen- Cristea” are un departament de Artele spectacolului
dent: „Este nevoie de un centru de teatru contem- de teatru - coregrafie, pentru pregătirea de specia-
poran în care să existe şi săli studio şi multimedia lişti în domeniul artei coregrafice moderne şi clasice

2015 BUCUREŞTI | 41
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

(profesii de secretar de teatru, marketing artistic, spectacolelor din propriile venituri.


manager compoziţie, regizor coregraf, dansator, Comunicarea artiştilor din Bucureşti, nu doar
pedagog). din zona teatrului, ci şi interdisciplinar, este văzută
ca deficitară, exemplul Clujului fiind indicat ca unul
Dezvoltarea publicurilor pozitiv: „Există la Cluj Napoca un spaţiu indepen-
dent, Fabrica de pensule. ColectivA este cel mai bun

P
exemplu de profesionişti, de solidaritate între artişti;
ublicul teatrului independent este descris funcţionează mai multe domenii: video, arte plas-
astfel: „publicul nu există”, „publicul nu este tice, teatru; centrul funcţionează extraordinar, chiar
format”, „tipuri diferite de public pentru dacă este un spaţiu privat.”
tipuri diferite de teatru”. Publicul apare ca un Finanţările publice generează nemulţumiri,
„amalgam” de spectatori, fiecare producător urmă- principalele puncte de dezbatere fiind procedura de
rind să atragă segmente de public către anumite nişe depunere a unor dosare în cadrul concursurilor de
şi ulterior, formându-şi un public specific. „Publicul proiecte şi competiţia pentru aceleaşi linii de finan-
de teatru independent vede un amalgam de şuşe de ţare. Pe de o parte, unii artişti consideră că nu este
doi bani, de experimente, de avangardă. Publicul echitabil să concureze cu instituţiile bugetare, deoa-
trebuie să trăiască odată cu noi şi trebuie create rece acestea dispun deja de finanţare din fonduri
programe, proiecte, locaţii în care el să fie educat.” publice, iar pe de altă parte, nevoile celor două zone
Participanţii la focus grup consideră că este o
problemă concentrarea spaţiilor culturale în centrul
oraşului; dacă s-ar crea infrastructura necesară şi în Toate spaţiile culturale
cartiere, publicul ar veni la spectacole: „toate spaţiile
culturale (n.r. teatrale) se concentrează pe o rază de
(n.r. teatrale) se concentrează
3 kilometri.” Relaţia scenei independente cu insti- pe o rază de 3 kilometri
tuţiile publice este percepută în general ca nega- PARTICIPANT LA FOCUSGRUP
tivă. Printre exemple se numără dificultatea de a
obţine spaţii din partea Primăriei generale, care se
ghidează după criterii economice (obţinerea de veni-
turi) în atribuirea acestora. Acelaşi gen de dificul- sunt foarte diferite.
tăţi sunt întâmpinate în obţinerea spaţiilor pentru Unii dintre participanţii la focus grup agreează
repetiţii şi spectacole ce aparţin teatrelor, întrucât ideea ca finanţările publice să fie oferite şi teatrelor
una dintre condiţiile de acordare a acestora este de stat şi propun „o diferenţiere pe tipuri de finan-
vânzarea de bilete pentru spectacolele găzduite, ţare” între instituţiile bugetare şi teatrul indepen-
lucru care nu este posibil întotdeauna în cazul unor dent; se propun o linie de finanţare pentru debu-
produse culturale din zona experimentului. tanţi şi o alta pentru cei care activează cu succes de
câţiva ani. O altă nemulţumire se datorează faptului
Capacitate financiară şi că finanţările se acordă pe perioade foarte scurte,
constituind astfel un obstacol în programarea
organizaţională bugetului de care dispun teatrele independente.

P
Propunerea participanţilor a fost legată de necesi-
articipanţii la focus grup au pus accent pe tatea acordării de finanţări multianuale, cu evalu-
latura culturală a domeniului. Ei acordă o area rezultatelor obţinute şi prelungirea finanţării
importanţă sporită aspectelor artistice, crea- în cazul unor performanţe notabile.
tive, educaţionale: „încercăm să fim un labo- Finanţările publice se alocă pentru proiecte, nu
rator în care nu vânzarea spectacolului primează, pentru programe pe termen lung, ceea ce presupune
ci ceea ce dorim să facem în plan artistic.” Un alt un proces dificil de refacere a dosarelor, redepunere a
participant la focus grup afirma că „accesul la produ- proiectelor; crearea unui cadru de dezvoltare organi-
sul artistic trebuie să fie gratuit, aşa cum învăţă- zaţională este un obiectiv ce se încadrează în bunele
mântul trebuie să fie gratuit.” Pe de altă parte, este practici din străinătate, unde primăria primeşte
prezentată şi graniţa ambiguă dintre non-comer- proiecte şi le finanţează pentru mai mulţi ani.
cial şi comercial, din punct de vedere al sustenabi- Bucureștiul este văzut ca un oraș dinamic, cu
lităţii activităţilor derulate, cu atât mai mult cu cât un potenţial „fabulos” care nu este exploatat, ci
artiştii susţin uneori producţia şi reprezentaţiile subminat de lipsa de atenţie și de lipsa de finanţare.

42 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

Ceasurile Bucureştiului, Biserica Italiană, Bulevardul


Nicolae B ălcescu nr. 28

2015 BUCUREŞTI | 43
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Arhitectură, urbanism, design;


fashion, handmade
Conţinut creativ să coaguleze în jurul lor comunitatea de designeri

A
tineri, activi în domeniul lor şi dornici să contribuie
rhitectura este un sector bine organizat, la dezvoltarea acestui sector în România şi implicit
reprezentat la nivel naţional prin Ordinul în Bucureşti.
Arhitecţilor din România (OAR), ce are mai
multe filiale locale, precum şi Uniuniunea Domeniul Handmade este mai degrabă un
Arhitecţilor din România. Arhitectura reprezintă un fenomen decât o industrie. Prin handmade se face
domeniu foarte prosper, fiind însă una dintre indus- referire la obiecte realizate artizanal, cu mijloace de
triile cele mai lovite de criza financiară. Afacerile producţie rudimentară, deseori manual: în special
birourilor de arhitectură au scăzut, în medie, cu 45% bijuterii, decoraţiuni interioare şi accesorii vesti-
în anii de criză, iar ponderea profitului contabil în mentare. Popularitatea domeniului a cunoscut însă
cifra de afaceri a acestora s-a redus drastic de la 29%, o creştere fulminantă în ultimii ani, existând zeci de
în 2007, la 5,1%, în 2012, potrivit unui studiu coman- târguri handmade în Bucureşti, precum şi nenumă-
dat de Ordinul Arhitecţilor din România. rate workshop-uri specializate pe tehnici handmade.
Piaţa birourilor de arhitectură este dominată În România platforma online Breslo, construită pe
de marii jucători: primele 50 de birouri de arhitec- modelul internaţional Etsy.com, are peste 100.000
tură din ţară deţin jumătate din lucrări, restul pieţei de membri şi peste 16.000 de magazine online înre-
fiind fragmentată între start-up-uri şi mici birouri de gistrate.
arhitectură. OAR are înregistraţi aproximativ 6.000
de arhitecţi, dintre care peste jumătate lucrează în Conţinut educaţional

I
Bucureşti. De altfel în Capitală se concentrează peste
30% din totalul lucrărilor de construcţii la nivel naţi- nfrastructura educaţională în aceste domenii
onal. este reprezentată de Colegiul Tehnic de Lucrări
Publice şi Arhitectură „I.N.Socolescu”, Liceul de
Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, precum şi dife-

30 %
din totalul lucărilor de construcţie la nivel
rite grupuri şcolare care oferă specializarea de design
vestimentar şi industria pielăriei (Colegiul Tehnic
„Petru Rareş”, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”).
naţional sunt în Capitală Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”
(cu specializările arhitectură, arhitectură de inte-
rior şi urbanism) şi Universitatea Naţională de Arte
(facultatea de arte decorative şi design), precum şi
Universitatea „Spiru Haret” (facultatea de arhitectură)
În ceea ce priveşte domeniul Designului, acesta completează opţiunile de studiu pentru cei interesaţi
este împărţit în mai multe sub-domenii (design de o carieră în aceste domenii. Nenumărate cursuri
de produs, design grafic, design industrial, design private suplinesc anumite lipsuri din învăţământul
de modă, design interior etc.), fiecare cu specificul instituţionalizat sau vin în întâmpinarea celor inte-
său. Acesta poate fi un motiv şi pentru slaba organi- resaţi de o scurtă introducere: există aşadar cursuri
zare şi reprezentare a domeniului: asociaţii precum de styling vestimentar, de design de interior, croitorie,
Societatea Designerilor Profesionişti din România machiaj, precum şi în diferite tehnici de handmade.
(SDPR) sau Bucharest Fashion District nu sunt
recunoscute de marea majoritate a industriei şi nu Dezvoltarea publicurilor

P
reuşesc să aibă o comunicare transparentă despre
activitatea lor. ublicul local consumator de servicii de arhi-
Iniţiative private aşa cum este Romanian Design tectură şi design are o cultură vizuală redusă,
Week, magazinul Dizainăr, Bucharest Design Center astfel încât pentru creatorii români este dificil
sau platforma online Designist au reuşit în schimb să vândă produse şi servicii originale, căci ele

44 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

nu sunt apreciate la adevărata lor valoare: „Oamenii creează spaţiu pentru creaţie contemporană, (re)
nu înţeleg ideea de semnătură în design de produs [...]. aduc în atenţie clădiri de patrimoniu şi le pun pe
Mai nou a început să se dezvolte foarte mult fenome- harta Bucureştiului. Există nenumărate exemple la
nul replicilor și pieselor `fake` importate din China. nivel internaţional de spaţii industriale ce au devenit
Există chiar locuri publice care încearcă să obţină centre culturale vibrante, iar nevoia unui hub de
statut de locuri iconice în București care sunt garni- industrii creative în Bucureşti a apărut deseori în
site cu replici importate din China și noi cumva încer- discuţiile cu antreprenorii creativi.
căm să luptăm pentru ideea asta de autenticitate. În Atât pentru arhitectură cât şi pentru design unul
plus încercăm să construim o cultură a designului dintre potenţialii clienţi este sectorul public: atât
de produs românesc. Există iniţiative în zona asta, și Primăria cât şi instituţiile publice sunt unii dintre
private și asociaţii de organizaţii. Sunt mulţi pași de cei mai importanţi achizitori de servicii de arhitec-
făcut, există idei, există creativitate dar totul trebuie tură, peisagistică, design grafic, design de mobilier
pus laolaltă cu industria.” urban etc. Impresia antreprenorilor creativi despre
Spre deosebire de multe centre urbane din ţară, sectorul public este ca fiind netransparent şi biro-
Bucureştiul este un oraş tânăr, în care o mare parte cratic: „suntem cu toţii conştienţi de aceste sume
a populaţiei o reprezintă Millennials / Generaţia Y / gigantice care există la Primărie. Nu există niciun
Net Generation: o categorie de public foarte activă în fel de manual de utilizare a fondurilor şi ar fi foarte
mediul online, dornici de socializare în spaţii necon- util ca noi, cei de pe partea asta e barierei, indepen-
venţionale, cetăţeni globali ce vor să fie conectaţi la denţii, să putem să fim în contact direct şi în colabo-
trendurile internaţionale. Oraşe cum sunt Berlin, rare directă cu autorităţile şi asta ar fi cel mai mare
Londra sau New York setează deseori direcţiile de pas care s-ar putea face ca să se poate dezvolta
lifestyle pe care tinerii din toată lumea le adoptă şi industriile creative cum trebuie.”
le promovează în comunităţile lor: „vreau să scot în În ceea ce priveşte investiţiile publice în oraş,
evidenţă nevoia tinerilor de a ieşi foarte mult, de a unul dintre participanţii la focus grup a sumarizat
petrece foarte mult timp alături de prietenii lor. [...] vizunea grupului pe trei puncte: orice investiţie
cred că se leagă destul de mult şi de explozia asta publică ar trebui să caute, cel puţin, trei lucruri.
de interes pentru tot ce înseamnă eveniment public: În primul rând aducă o valoare adăugată prin
expoziţii, happening-uri, Halele Carol, genul ăsta de investiţie pentru nu numai investiţia propriu-zisă,
fenomene acum 10 ani nu ştiu dacă ar fi avut acelaşi ci şi în jur. Asta ce înseamnă? Asta e diferenţa între
impact pe începe să-l aibă din ce în ce mai mult.” a face o şcoală tip şi a face o şcoală cu acordul unui
grup creativ care aduce plus valoare, care aduce
Capacitate financiară inovaţie, care aduce identitate, spre exemplu, sau
funcţiune la nivelul comunităţii locale. [...]
și organizaţională Al doilea lucru care trebuie să-l fac: ar trebui să

D
stimulez economia locală. Ce înseamnă economie
eşi criza începută în 2009 a avut un impact locală? Înseamnă că ai un design local, ai producţie
foarte mare asupra activităţii multor forme locală, ai întreţinere servicii locale. Adică, în loc să
de arhitectură şi design interior, ea poate fi faci import, ceea ce se întâmplă în momentul de faţă,
văzută şi ca un lucru pozitiv: „e o perioadă de tehnologie, de materiale, de design. [...]
de efervescenţă a lucrurilor alternative în Bucureşti Şi a treia greşeală pe care o face [sectorul public]:
pe care nu o simţeam absolut deloc în timpul boom- aceşti bani de investiţii, de fapt, sunt nişte bani prin
ului. E un oraş mai interesant acum Bucureştiul în care tu trebuie să stimulezi inovaţia şi creativitatea
criză decât în boom”. şi să foloseşti, cum spuneam, această energie care
Marea majoritate a oamenilor care deţineau există, da, în industrii creative, în toată zona asta
terenuri sau case în perioada boom-ului imobi- pe industrii creative. Din cauza asta e aşa luată în
liar alegeau să demoleze vechile proprietăţi şi să braţe de Uniunea Europeană, pentru că este cea care
construiască clădiri noi. Întrucât nu mai există aduce plus valoare oricărui produs. Că este serviciu,
bugete pentru astfel de proiecte, proprietarii sunt că este cultură, că este industrie, că e...industriile
acum mult mai deschişi către acţiuni alternative de creative aduc plus valoare, da? [...] Din cauza asta,
recuperare a clădirilor şi fabricilor vechi: The ARK, dacă vă uitaţi, oraşele care sunt super trendy, super
Halele Carol, Carol 53 sau Turnul de Apă Pantelimon cool, super vedete, o să vedeţi că, de fapt, investiţiile
sunt exemple de proiecte ce pot fi extinse în multe publice totdeauna, de fapt, se duc acolo unde există
spaţii părăsite din Bucureşti. Aceste intervenţii o energie, un potenţial foarte mare.”

2015 BUCUREŞTI | 45
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Film – case de producţie, case de distribuţie,


echipe de filmare, cinematografe, festivaluri

Conţinut creativ spectatori de 20.000 – 30.000.

I
Cinematograf ia este un sector creativ și
ndustria de film românească a cunoscut o cultural important care ar putea da o atractivitate
dezvoltare deosebită în ultimii 15 ani, fiind recu- Bucureștiului, în principal prin festivaluri de film
noscută internaţional la numeroase festivaluri și evenimente cinematografice. În plus, Bucureștiul
europene prestigioase. Cinematografia româ- are nevoie să se alinieze practicilor capitalelor euro-
nească este dominant stabilită în regiunea București, pene de a acorda permis de filmare fără costuri sau
în procent de aproximativ 90%, atât ca producţie, cât cel puţin cu taxe de filmare prietenoase, atât pentru
și ca distribuţie. Însă, în ciuda recunoașterii interna- producătorii români, cât și străini. Această facili-
ţionale a noii generaţii de realizatori de filme, cine- tate ar contribui la promovarea pe termen lung a
matografia românească este neglijată la nivel local Bucureștiului ca destinaţie turistică.
și naţional. Bucureștiul are de luat, la nivel public În fapt, operatorii culturali din domeniul cine-
local, măsuri pentru valorificarea realizărilor cine- matografic consideră că, în absenţa unei infrastruc-
matografiei românești actuale. turi de săli de proiecţie, sprijinirea debuturilor și
Cinematografia românească a primit o serie de alte câteva forme de sprijin din partea autorităţilor,
distincţii internaţionale, dintre care cea mai impor- București nu poate deveni o capitală culturală euro-
tantă este trofeul Palme d’Or, la cel mai important peană.
festival de film la nivel mondial, cel de la Cannes
- acordat lungmetrajului „4 luni, 3 săptămâni şi 2 Conţinut educaţional
zile” de Cristian Mungiu. Se poate spune că filmul

Î
este cel mai de succes produs cultural al României
postdecembriste. Cinematografia românească a n ciuda unei infrastructuri defectuoase, în
luat amploare, în special în ultimii ani, ieșind din București, actanţi din domeniul asociativ și
zona de uniformitate tematică și stilistică, diversifi- privat au reprezentat motorul pentru realiza-
când genurile, temele, subiectele, stilurile şi tehnicile rea unui număr semnificativ de festivaluri de
abordate. Acest sector a crescut vizibil, nu doar în film. Pentru o parte dintre acestea, au fost atrase în
termeni calitativi, ci și cantitativi, numărul de filme parteneriat și entităţi publice care au contribuit, în
principal, cu punerea la dispo-
ziţie a spaţiului public în care au

100.000 de spectatori
fost realizate proiecţiile. Multe
dintre festivaluri au căpătat
tradiţie și au un public semnifi-
pentru un film românesc în cineamtografele locale cativ, în special cele organizate
în aer liber.
O dovadă concretă că publicul
are nevoie de interacţiunea cu un
produs artistic original repre-
românești evoluând consistent, la fel și distribuţia zentat de filmul de festival, diferit calitativ faţă de
acestora pe plan local. producţiile de mall, dar și că dorinţa consumatorilor
Dintre producţiile românești recente se remarcă este aceea de a afla mai multe despre procesul de
filmul „Poziţia Copilului”, care a înregistrat, la nivel creaţie, este participarea în număr semnificativ la
naţional, peste 100.000 de spectatori, un număr seminarii și întâlniri cu echipa de realizare a filmelor
record pentru un film românesc în cinematogra- în cadrul zilelor festivalului.
fele locale. Alte producţii mai sunt „Love Building” Dinamica sectorului cinematografic este vizi-
și „Domnișoara Christina”, fiecare cu un număr de bilă în ultimii ani, numărul de festivaluri de film

46 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Ceasurile Bucureştiului, Ministerul Industriilor (Calea Victoriei)

organizate în București fiind în continuă creștere și


cu un public din ce în ce mai mare. Starea actuală a
cinematografiei românești pune presiune pe creativii
acestei industrii să se implice în toate etapele specifice
domeniului, de la producţie până la distribuţie, precum
şi în programe de educaţie cinematografică adresate
publicului tânăr.
Ca și cadrul formal de educaţie, Facultatea de Film
din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală și
Cinematografică (UNATC) este principala instituţie
care formează tineri în domeniu, fiind recunoscută
pentru mulţi dintre absolvenţii săi, deveniţi cineaști cu
reputaţie internaţională. Cu toate acestea, în ansamblu,
posibilităţile de formare practică în cadrul Facultăţii
sunt reduse deși aceasta a fost distinsă cu premii,
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

dintre care 2 de referinţă, la festivaluri de precum cel


de la Karlovy Vary și cel de la München, pentru cele mai
bune selecţii oferite de o școală de film.
Componenta de formare, în sectorul cinematografic
a prins contur din ce în ce mai vizibil, prin implicarea
prin festivalurile de film nișate, ateliere și masterclass-
uri, organizate de actanţi diferiţi din sectorul asociativ

2015 BUCUREŞTI | 47
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

și public, adeseori în cooperare. Printre eveni- cultivarea unui public într-un oraș în care filmele
mentele care au contribuit la dezvoltarea publicu- comerciale sunt dominanta cinematografelor
rilor ar putea fi amintite Noaptea Albă a Filmului din cadrul mall-urilor. Festivalurile realizate în
Românesc, Festivalul Kinodiseea, și Festivalul Next București se disting de proiecţiile simple de filme,
Kids, Anim’est, care atrag un public îndelung neex- printr-o componentă interactivă cu publicul, prin
ploatat în București și în România, anume copiii și realizarea unor cursuri, ateliere și prin participarea
familiile. Pentru educarea gustului cinematografic unor personalităţi, precum regizori sau producători,
de la vârste timpurii, în București au fost organi- care stimulează iniţierea publicului în filmul de artă.
zate, din 2008, zeci de ateliere pentru copii. În cadrul Dezvoltarea publicurilor este, însă, critică pentru
acestora profesioniștii îi familiarizează pe aceștia cu copii și adolescenţi, fapt pentru care sunt necesare
lumea cinematografiei. programe susţinute pentru aceste grupele de vârstă
pentru că ar educa și crește un public consumator
Dezvoltarea publicurilor de filme de artă. O proiect relevant, în acest sens,

I
care poate fi luat drept studiu de bună practică de
nteresul publicului românesc pentru filmul către municipalitate este cel susţinut, în București,
autohton, dar şi pentru filmul european sau de Ambasada Franţei. Aceasta a sprijinit, într-un
filmul „de artă”, necomercial nu a crescut într-o circuit de școli, un proiect prin care elevii beneficiază
măsură semnificativă. După 2005, acest inte- de proiecţii de filme de calitate, difuzate gratuit,
res a fost mai mare pe plan internaţional, mai ales printr-un tip de platformă VOD (video on demand),
în festivaluri de profil, decât pe plan naţional, unde a care implică costuri reduse.
scăzut, în ultimii 2 ani. Iar sprijinul venit din partea
autorităţilor nu a fost pe măsura recunoașterii și Capacitate financiară
aprecierii cinematografiei autohtone la nivel inter-
naţional. și organizaţională

C
În absenţa unor spaţii potrivite pentru proiecţia
de filme altele decât main stream / de Hollywood, entrul Naţional al Cinematografiei (CNC)
reprezentate slab în circuitul sălilor de cinema ale este principalul actant public în acest dome-
mall-urilor, organizaţii publice și neguvernamentale niu, este finanţator și oferă date relevante
din domeniu au contribuit gradual și semnificativ la privind această industrie, incluzând date de
dezvoltarea publicurilor prin festivaluri de cinema, consum cinematografic și bugete alocate suţinerii
în ultimii 10 ani. Aceste festivaluri reprezintă nişte filmelor de lung și scurt metraj.
modele de succes, datorită contribuţiei majore la Conform datelor prezentate de CNC, în prezent,
educarea și dezvoltarea publicurilor, fiind în egală în Bucureşti sunt 20 de cinematografe (în total 149
măsură sustenabile financiar. Peste 20 de festiva- de săli de cinema), din care doar 5 sunt în adminis-
luri de film din București, precum DaKINO, BIFF, trarea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării
BIEFF, Cinepolitica, Caravana Metropolis, One Filmelor (RADEF). Numărul total de cinematografe
World, Shorts UP, KINOdiseea, Bucharest Music din București era de 87 înainte de 1989, iar în prezent
Film Festival, NexT, Anim’est și altele, contribuie suntem printre ultimele ţări europene, ca număr de
la creșterea exponenţială a publicului de cinema, cinematografe, raportate de numărul de locuitori,
cu un aport relevant la diversificarea acestuia. One anume de 0,46 (conform datelor din 2013 ale CNC).
World Romania iese, în plus, din uzualul atragerii
publicului și face proiecţii de filme în medii diverse CNC are un rol relevant în finanţarea rambur-
și neconvenţionale, precum serviciul de ambulanţă, sabilă pentru producţia de film locală (2 sesiuni
Magistratură, închisori etc. Astfel, filmele cu teme anuale), și oferirea de credite rambursabile pentru
relevante ajung la publicuri diverse, creând cone- festivaluri și evenimente specifice, la care se alătură,
xiuni cu subiecte de interes profesionale, pe care într-o măsură mai mică, Ministerul Culturii, ArCuB
altfel le-ar rata în cadrul unor festivaluri tradiţio- și primării de sector. În afara acestor susţineri finan-
nale. Institutele culturale străine din București aleg ciare, industria mizează și pe atragerea de fonduri
de multe ori varianta festivalurilor de film pentru private de tip sponsorizare sau generarea propri-
promovarea artei cinematografice din propriile ilor fonduri prin veniturile obţinute, atât pentru
spaţii culturale. producţia cinematografică, cât și pentru realizarea
festivalurilor.
Festivalurile de film au o contribuţie majoră la O altă organizaţie cu reprezentativitate în

48 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

domeniu, care aparţine sectorului asociativ, este absenţa unor facilităţi de infrastructură a spaţiului
Uniunea Cineaștilor din România (UCIN), care de vizionare și de întâmpinare. O astfel de expe-
protejează activitatea profesională din domeniu, rienţă a proiectat o lumină nefavorabilă în rândul
având 850 de membri individuali și 14 asociaţii oamenilor de presă străini veniţi special la București
profesionale, dispunând totodată și de o sală de cine- pentru premiera primului film românesc distins cu
matograf, Cinema Studio, una din puţinele săli unde cel mai important trofeu internaţional.
cineaștii își pot prezenta filmele în premieră. În condiţiile deschiderii, în ultimii ani, a unor noi
Registrul Naţional al Cinematografiei centrali- spaţii culturale aparţinând municipalităţii, cinema-
zează 71 producători de film, peste 90% având sediul tografia este considerată vitregită, în condiţiile în
în regiunea Bucureşti, 13 distribuitori, 12 cu sediul care Primăria Municipiului București susţine prio-
în regiunea București și 28 de exploatanţi, socie- ritar domeniul teatral, subvenţionând 12 astfel de
tăţi de exploatare a cinematografelor, lideri fiind unităţi și oferind noi spaţii de spectacole, dintre care
RADEF Romania Film cu 30 de cinematografe cu cel mai recent, la finalul lui 2013, Sala Teatrelli, din
30 de ecrane și Cinema City, cumulând 15 cinema- cadrul CREART, Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie
tografe cu 142 de ecrane de proiecţie. al Municipiului Bucureşti.

În domeniul cinematografic, la nivel naţional, în Bucureștiul este considerat unul din cele mai
2013, au avut loc încasări în valoare de 36 milioane neprietenoase orașe pentru producătorii de cinema,
de euro, și au participat un număr de 8.500.000 impunând taxe care descurajează filmarea în oraș,
de spectatori, conform datelor furnizate de CNC. dublate de birocraţia obţinerii aprobărilor. Sub acest
Acesta a publicat inclusiv date despre randamentul aspect, participanţii la focus grup au menţionat expe-
economic și premierele avute loc în 2013, în număr rienţe mult mai bune avute la Sibiu și Brașov, atât în
de 198, dintre care 27 ale filmelor românești. termeni de cost, cât și administrativ, având parte de
o procedură simplificată, comparativ, pentru apro-
Pe alt palier, București este considerat că nu are barea filmărilor în oraș. De altfel, unul dintr parti-
un loc-reper potrivit pentru premiere, gale și festi- cipanţi a menţionat că „Bucureștiul este unul dintre
valuri cinematografice, așa cum este de exemplu cele mai scumpe orașe în care să filmezi, cel puţin în
Sala Palatului pentru concerte sau Teatrul Național Europa, dacă nu, în lume.” Filmările la Paris sau la
București pentru Festivalul Naţional de Teatru. Barcelona, zone de maxim flux turistic cultural, sunt
Premiera filmului „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” a netaxate pentru că acest tip acţiuni sunt considerare
avut loc la Cinema Patria, un spaţiu care nu cores- forme de promovare culturală a orașelor respective
punde nevoilor moderne ale spectatorilor, prin și pe care Bucureștiul încă nu le privește ca atare.
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

Ceasurile Bucureştiului, Palatul Vama Poștei, (în prezent Ministerul de Interne), Str. Brezoianu

2015 BUCUREŞTI | 49
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

Ceasurile Bucureştiului, Palatul CEC (Calea Victoriei)

50 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Publishing – carte (scriitorii), edituri, biblioteci,


lanţuri de librării, târguri de carte

Conţinut creativ Totuși, Bucureștiul este un spaţiu prolific pentru

C
edituri, jumătate din cifra de afaceri a acestora reali-
onform datelor furnizate de Depozitul zându-se în București. În același timp, există dife-
Legal al Bibliotecii Naţionale, în România renţe marcante între zonele centrale din București
se publică o medie de 15.000 de titluri anual, și cartiere, viaţa culturală din cartiere fiind defici-
adică aproximativ 40.000 de milioane de tară și la acest nivel (cu excepţia iniţiativelor punc-
volume. Aceste cifre conduc la aproximativ două cărţi tuale ale unor filiale ale Bibliotecii Metropolitane
pentru fiecare locuitor, cu una mai mult decât arătau București: ateliere, evenimente, dezbateri, lansări
statisticile din 2002 ale Asociaţiei Editorilor din de carte).
România (AER). Conform datelor puse la dispoziţie
de aceeaşi instituţie există 5.000 de edituri înregis- Conţinut educaţional
trate, însă doar 800 sunt active.

C
„Între 2009 şi 2012, producţia de titluri noi de
carte a crescut cu peste 2000 de titluri anual. În artea are o solidă componentă educativă,
schimb, tirajul mediu a scăzut la aproximativ de este o formă de educaţie activă (faţă de
1500 de exemplare per titlu. Producţia de titluri aceea pasivă realizată prin televizor, social
de carte de autori români a crescut cu aproape 10 media etc.), obligă și la socializarea reală,
procente de la începutul crizei, ca şi aceea de titluri nu doar virtuală, prin participarea la evenimente,
de carte de autori străini” . prin lectura în biblioteci sau în open spaces (grădini
Discuţiile din focus grup au semnalat lacune de special amenajate, cafenele pe acest concept – cum
comunicare între actorii implicaţi în domeniu și ar fi Seneca Anti-cafe, recent deschisă în Bucureşti),
lipsa unei abordări unitare, provocările cu care se creează locuri de muncă pentru absolvenţii facultă-
confruntă sectorul sunt: lipsa de comunicare inter- ţilor de profil (Litere, Limbi Străine, Comunicare,
Jurnalism), are o componentă
socială puternică (solidari-

15.000 de titluri anual


zând oamenii în micro-comuni-
tăţi şi eliminând barierele rasi-
ale, culturale, etnice, sociale).
anual adică aproximativ adică 40.000 de milioane de volume Pornind de la cărţi, se declan-
şează adevărate fenomene de
masă, cum e cel iscat de cărţile
lui John Green în rândul adoles-
instituţionale la nivelul administraţiei locale, biro- cenţilor, despre care se crede ca nu mai reprezintă un
craţia excesivă, nivelul scăzut al salariilor în sectorul public cititor semnificativ, fiind cuceriţi de alte forme
bugetar, care sunt o piedică în cooptarea de personal de entertainment.
competent, subfinanţarea pieţei de carte, lipsa de O problemă ar fi lipsa resurselor umane, generată,
cifre și indicatori relevanţi pentru elaborarea de poli- în mare parte, de remunerarea scăzută a acestora, dar
tici și strategii de marketing, lipsa profesioniștilor în şi de lipsa de programe de formare care să califice
publishing. specialişti în domeniu (mai ales traducători, redac-
Deficienţele de infrastructură sunt de asemenea o tori, corectori, care de obicei lucrează cu editurile
provocare pentru București, pe de o parte pentru că în regim de colaborare). În cazul editurilor obscure,
nu există spaţii cu standarde agreabile care să poată există chiar probleme de tipul folosirii de software
fi alocate unor evenimente mari, de anvegură, iar pe nelicenţiat, angajării unui personal necalificat, care
de altă parte, pentru că evenimente și resurse la care – în piaţă – se reflectă limpede: titluri de calitate
au acces bucureștenii (de exemplu bibliotecile) nu proastă, traduceri foarte slabe, probleme de copy-
sunt promovate suficient. right, distribuţie ocazională. În vederea pregătirii

2015 BUCUREŞTI | 51
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

profesioniştilor din domeniu, Uniunea Editorilor din dispoziţie pentru informare câteva reviste cultu-
România, prin programul PROEDIT (cel mai impor- rale și de lifestyle, în care se pot regăsi recenzii:
tant proiect al asociaţiei, sprijinit prin fonduri euro- Dilema Veche, Observatorul Cultural, Cultura,
pene), desfăşoară în prezent mai multe cursuri de România literară, DOR - Decât O Revistă, SUB25,
specializare. Altminteri, se poate observa şi la acest programele Radio România Cultural și foarte puţine
nivel faptul că lipseşte un mecanism de triere a rebu- emisiuni TV, de scurtă durată, care prezintă noile
turilor de pe piaţă şi de control al calităţii apariţiilor. apariţii sau discută despre evoluţia sectorului:
O comunicare și o conlucrare între Ministerul TVR2, Digi24TV, Pro TV. Revistele de tip glossy
Culturii și Ministerul Educaţiei Naţionale sunt de (Elle, Harper`s Bazaar) sau calendar (Șapte Seri)
dorit pentru revitalizarea domeniului și formarea mai folosesc anumite pagini pentru scurte recenzii
unui public conștient și interesat de carte încă de pe de noutăţi editoriale.
băncile școlii. În același timp, este foarte clar că există Campaniile de încurajare a lecturii, realizate direct
o piaţă paralelă, și anume piaţa de carte aferentă bibli- de biblioteci, în spaţiile deţinute de municipalitate sau
ografiei școlare. prin bibliobus-urile (biblioteci în autovehicule) care
Bucureștiul beneficiază de prezenţa unor librării în circulă prin cartierele bucureştene pot atrage publi-
spaţii centrale din oraș (cum ar fi Cărturești Verona, curi aşa-zis pasive, pensionarii şi copiii, și pot duce la
Cărturești Carusel, Librăria Bastilia, Dalles, Librăria creșterea vizibilităţii în domeniu. Evenimentele, însă,
Humanitas Cișmigiu, Librăria Kyralina) care încep sunt de multe ori «închise», seriale, poate insuficient
să fie concepute drept spaţii alternative ce pot găzdui marketate, ajungând efectiv la un segment restrâns
evenimente din sectoare culturale conexe, pe lângă de public. Lipsesc evenimentele cu deschidere spre
cele specifice, cum sunt dezbaterile sau lansările de publicul larg, concepute «teatral», gândite în mod
carte. Pe de altă parte, librăriile din incinta mall-urilor real ca evenimente care îşi propun să adune public.
pot fi valorificate ca spaţii de promovare a lecturii, în În acest sens, lecturile de autor (remunerate ca atare)
contextul în care majoritatea vizitatorilor zilnici este ar putea dinamiza această zonă a evenimentelor. De
reprezentată de tineri și adolescenţi. asemenea, atragerea personajelor din viaţa publică în
campanii de încurajare a lecturii sau în evenimente
Dezvoltarea publicurilor legate de carte poate fi o soluţie. Aproape toţi cei inter-
vievaţi au propus construirea unor evenimente în

Î
spaţii deschise, în parcuri, în pieţe publice (lansări,
n comportamentul cititorilor ideea de trend este târguri de carte etc.) mai ales în cartierele orașului.
foarte importantă în special în rândul cititori-
lor copii. Pentru a crește expunerea acestora la
cărţi ca produse culturale și pentru a contri- Capacitate financiară
bui astfel pe viitor la educaţia lor, este necesară o
mai mare implicare din partea sistemului educaţio- și organizaţională

P
nal prin organizarea de activităţi extra-curriculare
ghidate de profesori. roducătorii din domeniu menţionează ca
De asemenea, exista o diferenţiere între publicul negativă lipsa de informaţii esenţiale legate
bibliotecilor și publicul târgurilor de carte, cel din de piaţa de carte din România, mai ales în
prima categorie fiind orientat mai mult spre cate- cazul operatorilor privaţi, unde concurenţa
goria de carte școlară, cel de-al doilea fiind mai se manifestă ca un efect negativ unui sistem lipsit de
monden și cu posibilităţi financiare superioare. o strategie unitară.
În general însă piaţa de carte din România este în Neexistând statistici actualizate sau unitare,
declin din cauza unei disponibilităţi scăzute de timp realizate de asociaţiile de editori din România
și de resurse financiare. (Asociaţia Editorilor din România, cel mai mare
Neimplicarea autorităţilor locale în activităţi organism autohton de profil, a elaborat ultima
educaţionale de tip (de exemplu, a primăriilor de statistică legată de consumul de carte în România
sector) duce la perpetuarea și adâncirea acestei în 2002), e practic imposibil de stabilit cu precizie
eterogenităţi, care contribuie semnificativ la trans- o cifră de afaceri a domeniului carte în ultimii 10
formarea lecturii într-un fel de hobby elitist. Pe de ani. Sursa de bază pentru aflarea unor cifre în timp
altă parte, programele educaţionale și de promovare real în acest domeniu rămân articolele apărute în
a publicaţiilor sunt destinate aproape exclusiv copi- presa cotidiană sau pe unele site-uri (cifre apro-
ilor, fiind concentrate pe carte școlară. Adulţii au la ximative, bazate pe chestionarea selectivă a unor

52 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

121 de librării
naţional (conform estimărilor unui CEO al uneia
dintre cele mai mari edituri românești).

Deşi s-a vorbit sporadic despre cartea în format


distribuite inegal pe suprafaţa celor şase electronic, atât la focus-grup, cât şi în interviurile
sectoare ale Capitalei one-to-one, ea reprezintă o componentă impor-
tantă din viitorul industriei de carte. Fenomen
marginal în acest moment în România, e-book-urile

35 mil euro
sunt distribuite pe piaţa autohtonă prin mai multe
platforme dintre care cele mai semnificative sunt :
Elefant, CorectBooks şi EvoBooks. În acest moment,
piaţa de carte în 2004 numărul de e-books existent pe piaţă este mic, iar
cifra de afaceri legată de acest format de carte este
neglijabilă (conform datelor obţinute de la elefant.ro,

100 mil euro


din oferta totală de peste 100.000 de cărţi a libră-
riei). Însă în viitor, dată fiind dinamica aparte a
acestui format de carte – tehnologia care evoluează
continuu, evoluţia publicului tot mai tentat de gadge-
piaţa de carte în 2009 cu 60% mai mult decât turi şi echipamente de redare, legislaţia preferen-
în anii precedenţi ţială a domeniului, costurile de producţie aproape
complet reduse, înăsprirea protecţiei dreptului de
autor etc. – putem asista la o schimbare a procen-
reprezentanţi ai pieţei editoriale). Astfel, potrivit telor.
estimărilor publicate de Ziarul financiar (21 iunie
2004) oferta editorială a anului 2004 ajungea la o În București se află (conform statisticii, neactu-
cifră de aproximativ 35 de milioane de dolari (esti- alizate, puse la dispoziţie de Info Carte - Catalogul
mările Asociaţiei Editorilor din România asupra online al cărţilor disponibile (Books in Print), proiect
pieţei de carte în 2004 arată cifre de 27 milioane lansat de AER în 2010) 121 de librării, distribuite
euro), iar în 2006 se vorbea de o piaţă în expansiune inegal pe suprafaţa celor şase sectoare (41 în sectorul
cu un profit de 50 milioane de dolari. Doi ani mai 1 şi numai 14 în sectorul 6). Şi bibliotecile sunt
târziu, în 2008 piaţa de carte românească se apropia bine reprezentate în Bucureşti, nu doar Biblioteca
de 80 de milioane de euro cu 60% mai mult decât Centrală Universitară (cu filialele ei la nivel de facul-
în anii precedenţi, estimându-se ca în 2009 piaţa tăţi), Bibilioteca Naţională a României sau Biblioteca
sărea de 100 de milioane de euro. Din păcate, din Academiei Române, ci şi Biblioteca Metropolitană
cauza crizei economice mondiale, în 2009 se înre- cu cele 35 de filiale ale sale, Biblioteca Institutului
gistrează o scădere cu 30% a acestor cifre. Conform Francez, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca
unui articol publicat pe HotNews, citând un studiu Universităţii Politehnica, Biblioteca Universităţii
realizat prin programul PROEDIT, în beneficiul Naţionale de Apărare Carol I, Biblioteca Uniunii
Uniunii Editorilor din România (studiul, intitulat Artiştilor Plastici din România.
„Adaptabilitatea angajaţilor din domeniul editorial
la recesiunea economică şi la criza culturii scrise”, a Bucureștiul este gazdă și pentru principalele
fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi evenimente din domeniu: Târgul Internaţional
Strategie-IRES prin accesarea a 401 de edituri din Gaudeamus – Carte de învăţătură (organizat
România, pentru perioada de criză economică 2009- în fiecare toamnă de Societatea Română de
2012): „Între 2009 şi 2012, producţia de titluri de Radiodifuziune), Târgul de Carte Bookfest (orga-
carte noi a crescut cu peste 2000 de titluri anual. În nizat în iunie de Asociaţia Editorilor din România),
schimb, tirajul mediu a scăzut la aproximativ de 1500 Târgul de carte şcolară Gaudeamus, Salonul de
de exemplare per titlu. Producţia de titluri de carte Carte, Presă şi Muzică, Kilipirim – târg de carte cu
de autori români a crescut cu aproape 10 procente de discount, Bun de Tipar, Festivalul Internaţional de
la începutul crizei, ca şi aceea de titluri de carte de Literatură Bucureşti (iniţiativă exclusiv privată),
autori străini”. În prezent se vorbeşte despre o cifră Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (dublat
staţionară în ultimii ani de aproximativ 60 de mili- de Târgul Naţional al Cărţii de Poezie), Festivalul
oane de euro investiţi în industria de carte la nivel Primăvara Poeţilor.

2015 BUCUREŞTI | 53
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Patrimoniu - muzee, clădiri, biserici,


târguri de meşteşugari

Conţinut creativ tradiţional, atrag turiști. Această absenţă identitară

R
se reflectă, mai departe, și în lipsa de atenţie faţă de
egiunea București este epicentrul patri- nevoile de informare turistică pentru zecile de milioane
moniului cultural al României, în care se de turiști care au sosit din 1990 până în 2010, într-un
află concentrat cel mai bogat patrimoniu București care nu avea nici măcar un singur centru
construit, mai mult decât în orice alt judeţ de informare turistică. Din păcate, cel mai ambi-
și care deţine aproximativ jumătate din muzeele naţi- ţios proiect urban din România contemporană, TUB
onale de pe tot teritoriul ţării. Patrimoniul cultural (Transcentral Urban Bucureşti), lansat public în 2007,
este, de departe, un domeniu complex care polari- și conceput de un grup 40 de arhitecţi pentru regene-
zează subdomenii care au fiecare specificitatea lui: rare urbană și promovare a patrimoniului cultural ale
patrimoniul imobil, mobil, material și imaterial. orașului nu a primit susţinerea autorităţilor.
Domeniul este profund caracterizat de o dimensiune
culturală, cu o valoare socială, istorică și simbolică Unul dintre proiectele materializate și cu tradiţie,
aparte. Spre deosebire de celelalte domenii ale indus- cu o mare vizibilitate și public este Noaptea Muzeelor,
triilor culturale și creative, acest sector este caracteri- proiect preluat după modelul francez. În România,
zat de bunuri și produse culturale deja existente, care acesta este coordonat de Reţeaua Naţională a
nu necesită un nou efort de creaţie, ci doar de conser- Muzeelor din România (RNMR) și reunește o serie de
vare, restaurare și valorificare. În acest sistem, crea- evenimente care conectează muzeele cu alte organi-
tivitatea reprezintă una dintre cheile de promovare a zaţii culturale sub o promovare comună, aducând zeci
patrimoniului cultural și atragere și fidelizare a publi- de mii de vizitatori într-o singură noapte. Proiectul
cului și implicit de sustenabilitate financiară a secto- a ajuns în 2014 la a zecea ediţie și a fost îmbogăţit de
rului. la an la an, beneficiind, la ultima sa ediţie, de faci-
lităţi care integrează circuite între muzee, aplicaţie
În București, ca de altfel la nivel naţional, patrimo- pentru telefoane mobile și transport public care
niul cultural trece în continuare printr-o criză acută, conectează obiectivele culturale în mod dedicat.
necesitând un sprijin consistent din partea autorită-
ţilor, atât locale, cât și naţionale. Spre deosebire de În ceea ce privește promovarea patrimoniului
marea majoritate a celorlalte sectoare unde antre- imaterial, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
prenoriatul dă vitalitate, patrimoniul cultural, ca și Muzeul Național al Ţăranului Român au fost cele
domeniu, este dependent de structuri publice, locale mai active, realizând, în mod consecvent, expoziţii
și centrale. Iar măsura în care se poate dezvolta sau valoroase și evenimente care susţin tradiţii, obiceiuri,
acutiza criza din acest domeniu este dată de inter- meşteşuguri, producţii orale și îndeletniciri. Acest
venţia acestora. nucleu este completat, într-o mai mică măsură, de
proiecte și evenimente ale comunităţilor etnice, cea
Regiunea Bucureștiul are clasate peste 2.600 de rromă fiind una dintre cele mai active, prin Asociaţia
clădiri de patrimoniu de clasa A și B, conform Listei Romano ButiQ și Liga Meșteșugarilor Tradiţionali
Monumentelor Istorice din București, actualizată Rromi.
în 2010. Din acest număr, câteva zeci sunt muzee și
case memoriale și aproximativ 300 biserici de impor- Conţinut educaţional
tanţă istorică. Muzeele bucureștene deţin, la rândul

Î
lor, peste 13.500 de bunuri culturale mobile de valoare
naţională, adică aproape o treime din tot patrimoniul n domeniul patrimoniului construit, organi-
cultural mobil al ţării. zaţiile neguvernamentale au contribuit, în cea
mai mare parte, în atragerea atenţiei publicului
Bucureștiul, nu are încă un simbol cultural care larg asupra abuzurilor asupra clădirilor monu-
să îl reprezinte vizual, așa cum au toate orașele care, mente istorice. Lista Monumentelor Istorice din 2010,

54 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

cuprinzând o inventariere cantitativă, a fost calita- The Human Body din 2013, care, în ciuda controver-
tiv completată de radiografii descriptive și vizuale ale selor stârnite despre etica expunerii, a atras atenţia
stării patrimoniului construit. Contributori relevanţi multor categorii de public, prin unicitatea demersului
sunt grupuri informale și organizaţii neguvernamen- și modalitatea educativă inedită.
tale active, reunite sub Platforma pentru București. În general, programele educative ale celor mai vizi-
Din seria de rapoarte asupra patrimoniului, cele ale tate muzee bucureștene s-au diversificat în ultimii ani,
organizaţiilor neguvernamentale au atras atenţia în special în cadrul muzeelor naţionale. Casele memo-
publicului specialist și nespecialist asupra situaţiei riale, care au un public extrem de redus, sunt implicate
dezastruoase a patrimoniului construit. Demersuri mult mai puţin în programe educaţionale, de impor-
ale societăţii civile, precum cele ale Asociaţiei Salvaţi tanţă deosebită în atragerea și fidelizarea publicului.
Bucureștiul, au determinat anularea a zeci de proiecte
nocive pentru patrimoniul construit al Bucureștiului, Dezvoltarea publicurilor
precum construirea unor clădiri care ameninţau să

C
afecteze peisajul arhitectural al orașului și să distrugă
zeci de hectare de spaţiu verde. O serie de alte orga- entrul de Cercetare şi Consultanţă în
nizaţii au contribuit, în plus, la valorificarea poten- Domeniul Culturii (CCCDC) a fost singura
ţialului memorialistic al locurilor, prin regenerarea instituţie care a întreprins cercetări relevante
unor zone cu patrimoniu industrial precum Bursa asupra consumului cultural din România,
Mărfurilor din zona Uranus sau Turnul de apă şi realizând cu intermitenţe studii care oferă date rele-
artă Make a Point din cartierul Pantelimon sau prin vante asupra publicului consumator de cultură în
realizarea unor evenimente precum Street Delivery București și în ţară. CCCDC a fost transformat în 2013
(din 2006), Rahova Delivery (din 2013) sau festivalul în Centrul de Pregătire Profesională în Cultură (CCPC)
urban Femei pe Mătăsari (din 2010). sub umbrela Institutului Naţional de Cercetare și
Formare Culturală, aflat în subordinea Ministerului
Patrimoniul și subdomeniile sale suferă de o Culturii.
expertiză extrem de scăzută în tot circuitul său
vital: conservare, restaurare, reabilitare și punere în În stadiul actual, patrimonial cultural din
valoare. Specialiștii în probleme de patrimoniu sunt în București, fie imobil sau mobil, material sau imate-
număr alarmant de mic. Sub aspectul formării profe- rial, nu este abordat sistemic, prin prisma interco-
sionale, Institutul Naţional de Cercetare și Formare nectării lui cu turismul cultural. Proiecte ale autorită-
Culturală preia din 2013 rolul fostului Centrul de ţilor în acest domeniu sunt aproape inexistente. Doar
Pregătire Profesională în Cultură (CPPC). În dome- linia de autobuze turistice supraetajate Bucharest City
niul muzeal, muzeografii români nu fac parte de cele Tour, iniţiată de Ministerul Dezvoltării Regionale
mai multe ori din structuri profesionale în afara celei și Turismului a cunoscut o creștere a interesului,
naţionale RNMR, iar accesul la stagii de practică sau numărul de pasageri crescând gradual din 2011, când
schimburi de experienţă internaţionale este extrem a fost inaugurată. Deși înfiinţată din 2008, Asociaţia
de redus. Aceasta nealiniere profesională se resfrânge pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în
asupra nivelului încă foarte scăzut de vizitare a muze- București, al cărei membru co-fondator este Primăria
elor dintr-o capitală. Standardele actuale ale muze- Capitalei este deocamdată, după mulţi ani, în stadiul
elor contrastează cu creșterea așteptărilor vizitato- de ideaţie a unor proiecte și nu a materializat nici un
rilor români și diversificarea manifestărilor culturale proiect notabil.
din oraș, care intră în competiţie cu ofertele muzeelor.
Conform MasterPlanului Ministerului Turismului
Un astfel de caz în domeniul muzeal îl repre- 2007-2026, „facilităţile de interpretare, ospitalitate
zintă Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore și cumpăraturi din multe muzee, galerii și clădiri de
Antipa. După amplul proiect de modernizare a patrimoniu sunt învechite, nici nu pun în valoare
muzeului, precum și de dezvoltare susţinută a audi- patrimoniul cultural și istoric și nici nu atrag noi vizi-
enţei prin evenimente și activităţi atractive, muzeul tatori” deși acestea „reprezintă o componentă semni-
a atras în 2012, după redeschiderea sa, de 3 ori mai ficativă a punctelor de atracţie frecventate de către
mulţi vizitatori faţă de perioada anterioară, iar înca- vizitatori”. Ultimele date statistice publice disponibile
sările din vânzarea de bilete au crescut de 10 ori. au scos la iveală că doar 23% din locuitorii Capitalei
Promovarea muzeului în media a fost generată și de vizitează cel puţin un muzeu pe an, restul de 77%
opţiunea pentru itinerarea unor expoziţii inedite ca optând pentru alte forme de consum cultural.

2015 BUCUREŞTI | 55
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Muzeele sunt captive într-un tip de promovare Domeniul patrimoniu are în ansamblul lui bunuri
tradiţională, iar marketingul muzeal este departe de culturale extrem de valoroase, cu potenţial reiterat în
a fi folosit pentru crearea unor comunităţi, înţelegerea zeci de documente strategice românești, însă marcat
nevoilor vizitatorilor și oportunităţilor de a crește în continuare de o absenţă a acţiunilor necesare și de
numărul de vizite. De altfel, toate muzeele, au, în o rentabilitate economică scăzută, posibil cea mai
ultimii ani, mai mult sau mai puţin, același număr de scăzută din toate domeniile industriilor culturale.
vizitatori anual. Proiecte care înglobează noi tehno- Patrimoniul ca domeniu este finanţat din fonduri
logii precum QR codurile pentru promovarea muze- publice, locale sau centrale și susţinut direct de actanţi
elor sau aplicaţii de telefon pentru tururi ghidate au publici, precum Primăria Municipiului București,
avut receptivitate extrem de scăzută în rândul aces- Ministerul Culturii, Administrația Fondului Cultural
tora, acest lucru suprapunându-se condiţiilor actuale Național și Institutul Naţional al Patrimoniului.
în care reperele culturale ale orașului nu sunt semna- Programul Guvernului adoptat în 2014 prevede înfiin-
lizate nici pentru turiști nici pentru locuitori. ţarea Fondului Patrimoniului Naţional, care ar susţine
prezenta strategie prin preluarea de atribuţii de admi-
Din păcate, muzeele nu au dezvoltat raporturi nistrare și conservare și restaurare a monumentelor
apropiate cu comunitatea și nu fac consecvent studii istorice cu statut incert al proprietăţii. O iniţitivă rele-
asupra vizitelor în muzee. Necunoscând și nefruc- vantă de reformă legislativă începută cu ani în urmă
tificând aceste două aspecte, nici unul din muzeele este posibil să se materializeze curând într-un Cod al
Capitalei nu a înregistrat o creștere semnificativă a Patrimoniului.
numărului de vizitatori în afara Muzeului Național de
Istorie Naturală „Grigore Antipa” , redeschis în 2011 Marea majoritate a muzeelor naţionale sunt
cu un design muzeal și facilităţi moderne și atrac- subvenţionate de Ministerul Culturii și sunt captive
tive. Organizarea de evenimente, precum târguri într-un sistem care nu recompensează numărul de
contribuie, vizibil, la creșterea numărului de vizita- vizitatori plătitori și veniturile proprii obţinute, fapt
tori cu aproximativ 32% în cazul Muzeului Național pentru care nici Muzeul Naţional al Satului, cel mai
al Român și aproximativ 7,2% % în cazul Muzeului vizitat muzeu din București (aproape 350.000 vizi-
Național al Satului ”Dimitrie Gusti”. tatori anual), nu reușește să fie sustenabil financiar,
fiind subvenţionat în 2011 cu aproximativ 3,7 mili-
În ansamblu, muzeele încă nu reușesc să atragă oane de euro și încasând în jur de 475.000 euro din
și să diversifice public prin proiecte creative care să vânzarea de bilete. În cazul Muzeului Naţional de Artă
comute atracţia publicului către evenimente de petre- al României, în 2013 acesta a avut un buget anual
cere a timpului liber în mall-uri şi spaţii de divertis- de 3,7 milioane de euro, veniturile proprii atingând
ment private. Singurul muzeu privat din București, pragul modest de 150.000 de euro.
PostModernism Museum, anunţat a se deschide în
primăvara lui 2015 în nordul Capitalei, are ca tema- Număr redus de organizaţii neguvernamentale
tică arta și inovaţia. din acest domeniu, orientate aproape exclusiv pe
protejarea și promovarea patrimoniului construit, au
Capacitate financiară avut adesea rolul de a substitui atribuţiile adminis-
traţiei locale și centrale. În acest sistem nevalorizat
și organizaţională monetar, actanţii din mediul de afaceri sunt în număr

Î
deosebit de mic, iar fondurile disponibile pentru
n toate ţările cu un patrimoniu cultural bogat, protejarea și promovarea patrimoniului sunt foarte
acesta aduce beneficii la creșterea produsu- mici, la nivel naţional și local. Finanţările europene
lui intern brut, corespunzătoare cu valoarea disponibile au fost accesate în măsură nesemnifica-
patrimoniului și cu investiţia în acesta. Nu este tivă, multe dintre proiectele de restaurare ale monu-
și cazul Bucureștiului. Legislaţia privind protecţia mentelor istorice aparţinând municipalităţii fiind
patrimoniului cultural suferă de inadvertenţe care realizate timp îndelungat din bugetul local, în detri-
fac ca distrugerile asupra patrimoniului să continue. mentul celor cu finanţare externă. O excepţie feri-
România a semnat, de-a lungul anilor, mai multor cită a fost restaurarea Hanului Gabroveni cu direcţia
convenţii europene pentru protecţia patrimoniului, devenirii noului centru cultural ArCuB, încheiată în
dar, în fapt, specialiștii spun că distrugerile asupra 2014, care a fost realizată din fonduri norvegiene și
patrimoniului construit din Capitală sunt mai grave ale Primăriei Municipiului București și cu sprijinul
decât cele din timpul regimului comunist. Ministerului Culturii. Alte 4 monumente istorice

56 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Ceasurile Bucureştiului, Școala gimnazială Ion Heliade Rădulescu


(Mavrogheni), Str. Monetăriei 2

sunt, în prezent, în curs de restaurare cu finanţare


europeană cum este cazul Casei Cesianu, Muzeul
de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici”, Arcul de
Triumf și Observatorul Astronomic „Amiral Vasile
Urseanu”.
Identificat ca fiind unul dintre centrele priori-
tare din punct de vedere al perspectivei cultural-
turistice, Bucureștiul are oportunitatea de a pune
în valoare patrimoniul său, concentrat în special
în muzeele sale, prin implementarea unora dintre
sugestiile participanţilor la focus grup: realizarea
unei aplicaţii mobile prin care turiștii pot afla despre
reperele culturale ale Bucureștiului (monumente
istorice, statui, străzi cu nume de personalităţi),
semnalizarea rutieră și pietonală a monumentelor
istorice care găzduiesc instituţii culturale deschise
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

publicului; promovarea patrimoniului cultural prin


sistemul GPS și audio-video existent în majoritatea
autobuzelor RATB, prin prezentarea scurtă a princi-
palelor repere culturale ale capitalei, concomitent cu
poziţia autobuzelor în dreptul acestora, eliminarea
afișajului comercial din zonele protejate ale orașului.

2015 BUCUREŞTI | 57
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Media & interactive media, software


development, gaming
Conţinut creativ La capitolul de dezvoltarea de jocuri video,

C
companii locale precum Ubisoft, Mavenhut, Gamelof,
a arie de cuprindere, interactive media nu ERepublik, King, Mobility Games comercializează cu
se rezumă la un domeniu anume al TIC - succes produse cu utilizatori internaţionali.
Tehnologia Informaţei și Comunicaţiilor
(adesea abreviată IT), ci se extinde la orice În cazul companiilor care oferă conţinut digital
tehnologie care are la bază interacţiunea cu utilizato- scris/audio/video pentru consumatorii locali, oferta
rii. Mediile uzuale de exprimare ale acestui domeniu de conţinut de calitate este relativ mică (circa 40
sunt platforme web și mobile iar creativitatea în acest de site-uri), însă în creștere pe piaţa românească.
domeniu apare în diverse forme, de la creaţia de conţi- Tendinţa în ultimii ani este ca cei care navighează pe
nut, dezvoltarea de software și jocuri până la interfeţe internet să caute conţinut localizat, în detrimentul
grafice. De departe, în cadrul acestui sector, dezvolta- conţinutului de pe site-urile internaţionale.
rea de software, aplicaţii și jocuri reprezintă generato-
rul de valoare creativă, materială și de imagine pentru Conţinut educaţional
întreg domeniul, atât în lume, cât și în România.

F
Industria de software românească este majoritar ie că sunt programe, jocuri, aplicaţii sau plat-
concentrată în București și răspunde nevoilor clien- forme online, companiile din acest domeniu
ţilor/utilizatorilor din domenii foarte variate, de la cel lucrează cu angajaţi și colaboratori cu abilităţi
bancar, medical, până la cel educaţional și cultural. creative care urmează structuri de formare
Proiecte cu un conţinut inovativ apreciat și valorizat universitară - deși ponderea acestui tip de educaţie
în context mondial aparţin unor companii precum este mică în procesul de angajare și primează educa-
Softwin (cea mai profitabilă companie românească) ţia de tip autodidact. În domenii mai noi precum
care comercializează produsul BitDifender sau MB jocurile video, nu există studii de specialitate nici în
Telecom, condusă de Mircea Tudor, singurul inven- cadrul sistemului educaţional, nici în sistemul privat.
tator din lume care a câştigat de două ori Marele În București și în ţară, universităţi de profil conti-
Premiu de la Salonul de Inventică de la Geneva. nuă să fie ineficiente în educarea în spirit antrepre-
norial a studenţilor și în formarea abilităţilor nece-
sare pentru piaţa de muncă actu-

572 milioane de euro


ală. Companii străine stabilite în
București găsesc totuși atractive
pregătirea și numărul studenţi-
lor în domeniile ştiinţă, tehnolo-
piaţa românească de software în 2012 gie, inginerie şi matematică și îi
formează în sistem de interns-
hip pentru o viitoare potenţială
angajare.
Alte proiecte notabile de actualitate sunt softul
educaţional Learn Forward al companiei româneaști Publicaţii, studii și cercetări asupra specificităţii
Read Forward, care a câștigat procesul de selecţie a sectorului interactive media local sunt extreme de
acceleratorului de business Emerge Education din puţine, printre care se numără revista online Today
Londra, Two Tap, o aplicaţie ce facilitează cumpă- Software Magazine, Media Fact Book sau studiul
rarea de produse de pe orice platformă eCommerce ANIS asupra domeniului software și serviciilor IT.
sau Appscend, o aplicaţie mobilă in cloud care permite Cumulativ, acestea nu reușesc să prezinte o imagine
canalelor TV și publicitarilor să acceseze informaţii fidelă dinamicii domeniului și să educe publicul speci-
secundare în timp real. alist și nespecialist.

58 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

70 de evenimente
Un rol activ în formarea celor care lucrează în
sectorul media și interactive media îl au evenimente
asociative prin platforme de tip Meet Up și iniţiative
private, precum cea a Tech Hub București, care oferă
din 2013 un cadru de interacţiune și colaborare nișat precum conferinţe, ateliere și întâlniri dedicate
pentru cei care dezvoltă proiecte antreprenoriale cu cu specialiști organizate
componentă tehnică. În 2014, TechHub a organizat 78 de TechHub în 2014
de evenimente precum conferinţe, ateliere și întâlniri
dedicate cu specialiști și a oferit spaţiu fizic de lucru
comun la o capacitate maximă comunităţii sale de 66 masculin (68%).
de membri rezidenţi.
Organizaţiile din domeniul media și interac-
Platformă interdisciplinară Modulab a avut tive media, în special cele care sunt generatoare de
de asemenea o contribuţie vizibilă în plan local în conţinut scris/audio/video, (precum Metropotam.
promovarea cercetării și dezvoltării noilor metode și ro) comunică bine cu utilizatorii/clienţii lor, în special
tehnologii pentru industriile creative. În cadrul labo- prin reţele sociale precum Facebook, Instagram,
ratorului Modulab au fost notabile realizări precum Twitter, Pinterest, Tumblr și folosesc cu succes instru-
primul sistem stabil de proiecţie holografică din lume mente de măsurare a audienţei. Acest fapt le permite
și primul ecran multitouch elastic. să cunoască mai bine publicul și la costuri mult
mai reduse decât cele întrebuinţate de mass-media
În 2013 a fost înfiinţată la București și Romanian convenţionale.
Game Developers Association (RGDA), prima asoci-
aţie din ţară care este axată pe educarea și promo- În plus, în București are loc cel mai impor-
varea industriei jocurilor video locală. Alte iniţia- tant eveniment de sport electronic din România,
tive educaţionale aparţin asociaţiei ROSEdu, înfiin- DreamHack Masters Bucharest, în cadrul căruia a
ţată în 2007, care a dezvoltat o comunitate de studenţi fost finala celei mai populare olimpiade şcolare din
în cadrul Facultăţii de Automatică a Universităţii România: Cupa Liceelor la League of Legends, unde
Politehnice București, axată pe programare software care au participat în 2014 peste 1.000 de liceeni din
open source. O iniţiativă mai mică și atipică pentru 150 de colegii şi licee din toată ţara. Sportul electronic
particularităţile românești este proiectul Digital Kids este adesea comparat cu șahul și a căpătat amploare
care formează, la costuri accesibile, copii cu vârste în România în ultimii ani. Există chiar un lot naţi-
cuprinse între 8 și 14 ani în domenii precum dezvol- onal care reprezintă ţara în competiţii internaţionale,
tarea de pagini web, aplicaţii pentru echipamente reușind să se claseze în primele trei locuri, din 2010
mobile și jocuri. până în prezent.

Dezvoltarea publicurilor ICEEFest Bucureşti este deja considerat cel mai


mare eveniment dedicat Internetului din Europa

C
Centrală şi de Est, cu speakeri şi traineri reprezen-
apitala are un potenţial mare de dezvoltare tanţi ai unora dintre cele mai mari companii din
al acestui domeniu având în vedere că acce- lume cum ar fi Google, Facebook, Twitter, Microsoft,
sul la internet mobil și fix are o penetrare Skype, Shazam dar şi branduri majore care produc
de peste 70% la segmentele de vârstă vari- conţinut online precum Forbes sau BBC. Este orga-
ate și s-a înregistrat o creștere notabilă a conexiuni- nizat de agenţia româenască online şi regie de publi-
lor mobile în ultimii ani. citate ThinkDigital la Băneasa Shopping City, unul
În fapt, utilizatorii de internet din România petrec dintre cele mai vizitate mall-uri din București iar la a
mai mult timp decât niciodată în mediul online, treia ediţie în 2014 a avut peste 2.000 de participanţi.
conform Media Fact Book 2014. Publicul consumator
de conţinut digital scris, audio și video este dominant În ceea ce privește oferta de conţinut local din
feminin (65%), educat și cu venituri medii, venind în domeniul interactive media este încă mică, în raport
special din mediul urban, și având vârste cuprinse cu dinamismul și nevoile consumatorilor români.
între 13 – 49 ani. Iar publicul consumator de jocuri Iar în ceea ce privește domeniul software și jocuri,
și servicii interactive provine tot din mediul urban, și companii românești de succes pe plan internaţional
are aceeași tipologie, diferenţa fiind că este dominant se întâlnesc cu un public local încă reticent la produse

2015 BUCUREŞTI | 59
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

și servicii românești. Dar bucureștenii au o deschidere software şi servicii şi creşterea companiilor care
mare în a-și însuși noi tehnologii care apar pe piaţă, realizează produse cu componentă de proprietate
în mod deosebit la segmentul de telefoane mobile și intelectuală.
tablete, și în a folosi servicii online (cumpărăraturi
online și servicii de plăţi online). Piaţa românească de software a crescut notabil în
ultimii ani, ajungând la peste 572 milioane de euro,
Capacitate financiară și în 2012, conform studiului realizat de ANIS şi IDC
România. În 2012, aplicaţiile software realizate la
organizaţională comandă luau calea exportului într-o proporţie zdro-

D
bitoare de 83 %, pe un fond de creștere cu 4.5%, ajun-
intre toate domeniile industriilor creative, gând la un cuantum de aproape 293 milioane euro. În
media interactivă este dominată cel mai cazul domeniului software, modelul de monetizare
pregnant de actanţi din mediul de afaceri. este preponderant tradiţional, prin proiecte reali-
Media interactivă este unul din domeniile zate la comandă pentru clienţi, cu reprezentare încă
cu o reprezentare publică și asociativă reduse și cu scăzută a produselor şi serviciilor inovatoare desti-
un potenţial economic foarte ridicat, prin fluiditatea nate publicului.
cu care produsele realizate de companiile românești Sectoarele din care provin cei mai importanţi
în acest domeniu vând semnificativ la nivel interna- clienţi pentru industria de software provin din
ţional. Această specificitate a domeniului reprezintă sectorul financiar (13%), cel de retail și vânzare
și puterea de a genera bunăstare pentru economia en-gros (13%), urmate de sectorul guvernamental
locală și naţională. (11%). Sectoare precum cel de construcţii și cel educa-
Asociaţia Naţională a Industriei de Software şi ţional sunt cel mai puţin atrase de produsele și apli-
Servicii (ANIS), înfiinţată în 1998, reprezintă cea mai caţiile software.
importată organizaţie non-profit în acest domeniu, Veniturile din acest domeniu vin în proporţie de
reunind peste 100 de membri, atât companii cu 80% prin modele de business tradiţionale bazate pe
capital românesc, precum Siveco, Total Soft, licenţiere. Pentru a se finanţa, companiile din dome-
GeCAD şi Indaco, cât și cu capital străin, precum niul dezvoltării de aplicaţii și software atrag investi-
reprezentanţele locale ale Microsoft, IBM şi Oracle. tori sau reinvestesc profitul rezultat în urma succe-
ANIS sprijină dezvoltarea industriei româneşti de sului comercial al unui produs anterior.

Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

Piaţa Universităţii București

60 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Fântânile Bucureştiului, fântânile arteziene cu apa colorată în roșu din


Piaţa Unirii, 2007

În ceea ce privește companiile care deţin site-uri


care generează conţinut, modelul de monetizare este
predominant prin publicitate, consumatorii accesând
gratuit conţinutul. Aceste companii au și o compo-
nentă importantă de competivitate economică, fruc-
tificând oportunităţi de cooperare și accesând finan-
ţări din fonduri europeene.

Provocările cele mai mari în domeniul dezvoltării


Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

de aplicaţii și softuri îl constituie fluctuaţia mare a


personalului și absenţa facilităţilor administrative,
la care se adaugă costuri ridicate pentru cercetare-
dezvoltare și legislaţia insuficientă pentru protejarea
proprietăţii intelectuale, conform unui studiu asupra
stadiului de dezvoltare a industriei de software și
servicii IT în România în 2013.

2015 BUCUREŞTI | 61
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Business of communication
Conţinut creativ care pregăteşte tineri pentru posturile de prezentatori

B
TV, reporteri, cameramani sau editori.
usiness of Communication este un sector
creativ ce include o gamă largă de segmente „Discuţia [despre strategie] ar fi foarte mult impor-
ale pieţei de comunicare: print media, broad- tantă în jurul oamenilor din industriile astea şi cum
cast, online (clasic sau social), advertising de Bucureştiul reuşeşte să-şi păstreze atâta talent cât
tip ATL (creaţie și media buying), BTL, PR, comuni- are (...) vorbesc despre studenţii din industrii vocaţi-
care digitală de brand, OOH, CSR etc. Este una dintre onale, pepiniere pentru industrii creative (...) sau cum
cele mai bine organizate şi „bogate” industrii creative încearcă şi cât reuşeşte să aducă talent de afară aici în
din Bucureşti. Operatorii din industria comunicării oraş.”
se împart între start-up-uri locale şi reprezentanţe ale
marilor agenţii de comunicare globale. Administraţia publică locală trebuie să se implice
Modul de organizare al agenţiilor de comunicare în atragerea şi reţinerea talentelor creative în oraş.
este fie de agenţie integrată de comunicare-oferind o Dezvoltarea industriilor creative la nivel global trans-
campanie integrată online/offline, folosind tactici din formă oraşele în puncte de interes pentru creativi:
domeniul publicităţii şi PR-ului, fie o agenţie speci- „Noi o să fim încă un oraş. Şi o să trebuiască să oferim
alizată- ca de exemplu oferind servicii de branding. motive pentru ca lumea să ne aleagă. Şi e un fel de cerc
Industria comunicării este una destul de matură, vicios: cafenele cresc dacă sunt designeri, dar şi desig-
având o asociaţie reprezentativă: International nerii rămân dacă sunt cafenele.”
Advertising Association (IAA), precum şi alte orga- O soluţie ar fi transformarea Primăriei într-un
nizaţii precum Art Directors Club. De asemenea anual facilitator între universităţi şi piaţa muncii, precum
există mai multe competiţii şi premii dedicate acestui şi în susţinător al iniţiativelor private care reuşesc
sector: Internetics, PR Awards sau Effie. să transforme Bucureştiul în mod pozitiv. De altfel
la mai multe întâlniri pentru conturarea studiului
Conţinut educaţional de faţă s-a discutat despre rolul Primăriei de a faci-

R
lita interacţiuni între diferite sectoare (universitar,
esursele umane sunt cele mai valoroase cercetare, antreprenoriat, industrie) cu scopul de a
active pentru un business din domeniul crea conexiuni stabile şi sustenabile pentru dezvol-
comunicării. De aceea pentru agenţii este tarea oraşului.
important să aibă o bază solidă şi variată
de talente cu care să poată colabora. Deşi majorita- Dezvoltarea publicurilor

P
tea activităţii din acest domeniu este concentrată
în Bucureşti, mulţi creativi au fost atraşi de Cluj sau ublicul Business of communication este unul
Timişoara şi au renunţat la job-urile din Capitală. extrem de variat, căci include toate posibi-
lele grupuri ţintă. Ceea ce merită punctat
Există mai multe facultăţi care pregătesc specia- este interesul acestei industrii pentru cerce-
lişti în domeniul comunicării (Universitatea Bucureşti tarea publicului existent şi dezvoltarea de strategii
– Facultatea de Litere şi Facultatea de Jurnalism şi pentru dezvoltarea acestui public, lucruri care lipsesc
Ştiinţele Comunicării, Şcoala Naţională de Studii din alte industrii culturale şi creative. Un schimb
Politice şi Administrative – Facultatea de Comunicare de know-how în ceea ce priveşte analiza publicu-
şi Relaţii Publice) însă acestea nu sunt adaptate la noile lui ar fi mai mult decât binevenit: aşa cum un post
dezvoltări din domeniu, iar programele de studiu nu TV cunoaşte foarte bine ce grup ţintă urmăreşte o
îi pregătesc pe tineri pentru partea practică a acestor emisiune într-un interval orar dat, teatrele sau muze-
meserii. Sunt binevenite programele complementare, ele bucureştene ar avea numai de câştigat dintr-o
aşa cum este Şcoala ADC*RO – o iniţiativă privată analiză similară a publicurilor proprii.
care pregăteşte studenţii „pe bune” pentru cariera de Unul dintre publicurile agenţiilor este reprezentat
publicitar. De asemenea unele trusturi media şi-au de chiar potenţialii clienţi. În Bucureşti, ca de altfel
creat propriile şcoli (cum este Intact Media Academy) în România, majoritatea clienţilor vine din sectorul

62 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

multinaţionalelor. Ceea ce înseamnă ca multe de euro, resursele de care dispune piaţa TV sunt în
campanii de comunicare sunt adaptări ale campa- continuare remarcabile și permit crearea de conţinut
niilor globale şi nu neapărat campanii originale, ce de calitate, chiar dacă acesta e de tip comercial, ca
folosesc creativitatea locală. Din discuţiile avute la în cazul talent show-urilor ca Vocea României sau X
focus grup a reieşit dorinţa agenţiilor de a interac- Factor. Spre deosebire de publishing-ul pe hârtie sau
ţiona mai des cu sectorul public şi cu start-up-urile de resursele considerabile necesare pentru televiziune,
locale. O parte din agenţiile bucureştene ar fi inte- online-ul permite distribuţia de conţinut cu costuri
resate să dezvolte parteneriate cu instituţii publice de publishing foarte scăzute. Schematic vorbind, dacă
(de cultură şi nu numai) astfel încât comunicarea în scădem din costurile operaţionale ale unui ziar cele
spaţiul public să fie realizată ţinând cont de expertiza legate de hârtie, tipar și distribuţie, obţinem costu-
profesioniştilor. rile de publishing ale unui site cu conţinut echivalent
O soluţie ar fi crearea unui program de vouchere (mentenanţa și alte aspecte care ţin de online sunt,
de servicii de comunicare pentru start-up-urile bucu- comparativ, modice). Este motivul pentru care tot mai
reştene. Un astfel de sistem ar aduce clienţi noi agenţi- multe outlet-uri media pun accent pe ediţia online sau
ilor, iar IMM-urile ar avea de câştigat din colaborarea renunţă la cea tipărită, cum s-a întâmplat cu Gândul,
cu o agenţie de comunicare. În plus, economia locală rămas în momentul de faţă doar pe .info.
ar deveni mai puternică, iar creativitatea agenţiilor
locală ar deveni un punct de atracţie pentru clienţi la Agenţiile de media și full-service din România,
nivel regional. de asemenea concentrate în București, au înregis-
trat scăderi ale cifrelor de afaceri în ultimii ani, dar
Capacitate financiară declinul lor este mult mai mic decât cel al pieţei de
media propriu-zise, a cărei scădere a fost constantă
și organizaţională

Î
din 2008 încoace. Brandurile mari, afiliate, ale pieţei
n ceea ce priveşte mass-media, tirajele presei de advertising și-au adecvat în ultimii ani expertiza
scrise s-au diminuat substanţial din 2008 la necesităţile clienţilor, în primul rând prin apariţia
încoace, iar veniturile din publicitate ale aceluiași de agenţii-satelit, digitale, și prin construirea de noi
segment sunt un sfert din ceea ce presa realiza în competenţe in-house. Deși publicitatea clasică funcţi-
același an (de la 82 de milioane de euro la 19 milioane onează în continuare, eficienţa unor metode de adver-
în 2013). Tirajul total vândut al celor 10 cotidiene audi- tising este în scădere. În televiziune, spoturile clasice,
tate de BRAT era, în perioada aprilie-iunie 2014, de inserate în break-urile disponibile conform legii audi-
298.000 de exemplare, în condiţiile în care în martie ovizualului (12 minute pe oră la posturile comerciale
2009 Libertatea depășea de una singură 300.000 și 8 minute la televiziunea publică), sunt din ce în ce
de copii vândute. La reviste, situaţia se prezintă de mai puţin funcţionale din diverse motive, printre care
asemenea foarte prost. Un argument de alt tip este apariţia personal video recordere-lor gen TiVo și a faci-
faptul că grupurile din România care editează perio- lităţii time shift din IPTV, disponibilă și în România.
dice s-au consolidat în două companii în ultimii ani: Înregistrarea programelor permite telespectatorului
Ringier (care include și Edipresse-AS) și Burda (care să treacă rapid peste pauzele de publicitate.
include și Sanoma). Scăderea de tiraj s-a petrecut în
paralel cu pierderea a 75% din veniturile din publici- Din acest motiv, industria a dezvoltat o serie de
tate ale publicaţiilor din print. strategii alternative, ca product placement-ul, admis
și în România de câţiva ani, sau mai noul branded
Conform unui Eurobarometru din 2013, televi- entertainment. Ultimul reprezintă un pas înainte
zorul este principala sursă de știri a românilor. Poziţia faţă de product placement, prin construcţia efectivă
privilegiată a televiziunii se regăsește și în cheltuielile de conţinut în jurul unui brand comercial. În online,
de publicitate. În România, televiziunea absoarbe în stagnarea pieţei display este dată de eficienţa scăzută
mod tradiţional două treimi din bugetele de adverti- a reclamelor de tip banner, la care click through
sing. Spre deosebire de pieţe ca cea britanică, în care rate-ul (numărul de click-uri pe un e-banner raportat
cheltuielile pe online le-au depășit pe cele de pe TV încă la cel de afișări) a coborât de la câteva procente, la
din 2009, acesta din urmă se menţine în România în câteva click-uri la mia de afișări. Strategiile alterna-
2013 la un remarcabil 63% din total (193 din 305 mili- tive de tipul reclamei contextuale tind să suplinească
oane euro, conform Media Fact Book 2014). Deși în lipsa de eficienţă a vechilor metode și aici. În măsura
2008 televiziunea beneficia de mai mult decât întreaga în care continuă să se caleze pe strategii vechi, piaţa
piaţă de advertising din 2013, adică 337 de milioane de advertising rămâne vulnerabilă.

2015 BUCUREŞTI | 63
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Artă comunitară - dezvoltare comunitară prin


cultură, artă socială, terapeutică, implicare
socială prin artă, creaţie în spaţiu public
Conţinut creativ de la sugestiile membrilor comunităţii, care au putut

A
participa astfel la reconceptualizarea zonei lor de
rta publică şi comunitară vine în întâmpi- locuire.
narea societăţii, fiind un pilon de dezvol-
tare şi coeziune socială, iar acţiunile în acest Explorarea spaţiului urban şi crearea de repere
domeniu pot fi derulate împreună cu antro- (artistice, vizuale) în spaţii publice diverse, cu accen-
pologi, arhitecţi, urbanişti, designeri, artişti (din toate tuarea, reinventarea sau generarea de noi identităţi
domeniile), sociologi, specialiști în educaţie. Printr-un ale spaţiilor respective, prin amplasare unor opere de
program de informare a locuitorii asupra caracteristi- artă sau instalaţii ori intervenţii de street art, sunt de
cilor zonei și a importanţei ei culturale, arhitecturale natură să readucă în atenţia publicului istoria unui
şi ambientale, se pot genera proiecte de artă comuni- loc, specificul său. Acest concept a stat la baza demer-
tară și revitalizare urbană care să implice activ rezi- sului „Proiect 1990” care a promovat proiectele de artă
denţii. Astfel membrii comunităţii urbane intră în contemporană prin expunerea lor pe soclul statuii lui
relaţie cu spaţiul public, conștientizându-l ca parte Lenin din Piaţa Presei Libere, rămas gol după anul
a unei proprietăţi comune, fiind respectate, garan- 1990. Cele 20 de proiecte au beneficiat de o perioadă
tate și exersate drepturi comune (de utilizare, deci- de expunere de 4 ani, 2010-2014, facilitând interac-
zie, transformare). ţiunea unor tineri artiști cu comunitatea și cu autori-
tăţile locale.
Actualmente, există în oraș exemple de proiecte de
succes derulate, precum festivaluri: Street Delivery Un caz similar este reprezentat și de proiectul
(ajuns la a zecea ediţie în 2015), Train delivery, Rahova „Spaţiul expandat”, al Asociaţiei VOLUM ART, care a
delivery, Femei pe Mătăsari, iniţiative în cartiere: dezvoltat proiecte de artă contemporană ce puneau în
Turnul de Artă iniţiat de Make a point, Spaţii urbane discuţie și problematizau idea de artă în spaţiul public.
în acţiune, Dă culoare școlii tale!, Din inima cartie- Experţii în arta comunitară consideră esenţial ca defi-
rului meu derulate de Asociaţia Komunitas, atelie- nirea orașului să pornească de la spaţiul public, care
rele iniţiate de Asociaţia De-a arhitectura, manifes- trebuie dezvoltat în așa fel încât să ofere calitate locu-
tările comunităţilor etnice. Dincolo de dimensiunea irii și să genereze un sentiment de aparteneţă comuni-
de expunere a unor producţii artiștice într-un spaţiu tară, pe care cei mai mulţi rezidenţi nu-l încearcă, deși
dat, aceste proiecte implică activ rezidenţii în reali- trăiesc de ani buni în oraș. Astfel „Spaţiul expandat”
zarea activităţilor, mizând pe dimensiunea educativă. a oferit, timp de trei ani, o alternativă vizuală, susţi-
nând o exprimare plastică actuală și în acord cu dina-
În urma unor iniţiative de artă comunitară au mica lumii contemporane. În București, proiectele de
luat naștere și organizaţii ca laBOMBA - Centrul artă comunitară s-au dezvoltat pe mai mulţi ani sau
Comunitar pentru Educaţie și Artă Activă Rahova- au avut ediţii anuale, strategie prin care operatorii
Uranus care a fost înfiinţat în 2007, în cadrul proiec- culturali au vrut să asigure atât o producţie calitativă
tului Construiește-ţi Comunitatea! / Ofensiva de artă contemporană, dar și să formeze un public
Generozităţii, la iniţiativa membrilor comunităţii dedicat.
și a artiștilor implicaţi în proiect. Timp de trei ani,
Iniţiativa Ofensiva Generozităţii a experimentat în Intervenţii urbane de tipul celor din proiectul
zona Rahova-Uranus practici de democraţie partici- „Remodelarea spaţiului comun la bloc” (care a propus
pativă. Artiștii și-au asumat rolul de mediatori între bucureștenilor locuitori ai blocurilor să conceptuali-
comunitatea Rahova-Uranus și autorităţile locale, zeze amenajarea și redecorarea scării proprii de bloc,
generând spaţii de dezbatere publică. În plus, au promovând totodată istoria cartierului sau a străzii)
conceput manifestări de teatru comunitar care au sau din Garajul Ciclop demonstrează că orașul are
propus o intervenţie în funcţie de problemele comuni- nevoie de creativitate, pe care o pot conferi iniţiativele
tăţii. Reprezentaţiile teatrale au fost generate pornind de artă comunitară, permiţând totodată afirmarea

64 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

tinerilor creativi din oraș. spaţii dedicate, deţinute de municipalitate.


Însă în realizarea proiectelor de artă publică şi Informarea rezidenţilor asupra drepturilor și
comunitară au fost identificate mai multe probleme obligaţiilor faţă de spaţiul public și contribuirea,
de către operatorii culturali intervievaţi și participanţi prin mijloace specifice artei publice și comunitare, la
la focus grup: procesul de reapropriere a spaţiului public de cetă-
» lipsa procedurilor legale/formale în obţi- ţeni (proprietari de drept ai spaţiului urban) echi-
nerea unei autorizaţii pentru amplasarea unui obiect valează cu implicarea lor în luarea deciziilor la nivel
de artă sau desfăşurarea unei acţiuni, eveniment de de zonă. Astfel, grupurile informale sau de iniţiativă
artă publică sau comunitară existente în anumite cartiere (Tei, Titan, Prelungirea
» lipsa, în instituţia publică, a unor evaluatori Ghencea, Bucureștii Noi, zona Favorit) pot derula
competenţi în domeniul artei publice şi comunitare aceste tipuri de proiecte, în parteneriat cu ONG-urile
» nerecunoaşterea ONG-urilor de către autori- de profil sau cu tinerii artiști care dezvoltă proiecte de
tatea publică locală ca parteneri cu drepturi egale şi artă comunitară. Actualmente, toate grupurile infor-
ca actori culturali importanţi în spaţiul public bucu- male se concentrează exclusiv pe închegarea dialo-
reştean gului cu autorităţile locale (în special cu primăriile
» lipsa accesului la cultură în cartiere - lipsa de sector), în contextul unor decizii contestabile care
unei instituţii care să coordoneze aceste activităţi sau afectează negativ spaţiului public din cartiere (dimi-
a spaţiilor destinate iniţiativelor culturale nuarea zonelor verzi, închiderea parcurilor, apro-
» lipsa fondurilor publice (sau inconsistenţa barea unor construcţii ilegale de către primării etc.).
acestora) dedicate acestui domeniu În acest scop, entităţile sunt susţinute de Centru de
» lipsa unui cadru legislativ care să încurajeze / Resurse pentru participare publică (CeRe) care încu-
să determine participarea / sprijinirea unor astfel de rajează responsabilitatea implicării publice și buna
iniţiative culturale şi de către sectorul privat în parte- guvernare în procesul luării deciziilor. Cele mai suste-
neriat cu sectorul public nabile proiecte sunt promovate în cadrul unor mani-
În cadrul unor construcţii în a căror proiectare sau festări tematice: Gala Premiilor Participării Publice
realizare se urmărește doar nivelul utilitar al spaţiului (derulată anual în martie), Gala Societăţii Civile (orga-
public nou creat, autoritatea publică poată susţine nizată anual din 2002), Târg de iniţiative cetăţenești
includerea de elemente de artă comunitară ca aport (derulat în luna noiembrie).
estetic, cultural și comunitar la acel spaţiu.
Plecând de la nevoile comunităţii și de la discuţii
Conţinut educaţional cu membrii ei, proiectele de artă comunitară din

P
București pot folosi resurse puse la dispoziţie de
ână în prezent arta publică s-a dezvoltat în organizaţiile non-profit din domeniul patrimoniului
România datorită eforturilor ONG-urilor (ProDoMo, Asociaţia Salvaţi Bucureștiul, Asociaţia
și ale artiștilor. Din cauza faptului că nu se pentru Arheologie Industrială) pentru a avea o
poate gândi în spaţiul public fără o viziune opinie integratoare asupra relaţiei dintre arhitec-
pe termen lung, este esenţială investirea efortului tură-concept, vizual-infrastructură, în zonele istorice
în educaţia copiilor și a tinerilor pentru un impact sau cu clădiri de patrimoniu. În contextul obligaţiei
real. Afluenţa recentă de proiecte culturale în spaţiul respectării unor norme de restaurare și construcţie
public bucureștean, fiind observată chiar o centrali- care să protejeze aceste zone, se pot crea premisele
zare excesivă a evenimentelor de arta publică și comu- creșterii numărului de proiecte de artă comunitară,
nitară în Capitală, denotă interesul locuitorilor pentru în care arhitecţii să colaboreze cu artiștii vizuali și
aceste iniţiative care schimbă vizual peisajul urban. cu specialiștii în educaţie pentru a genera un impact
vizual puternic, care să confere valoare estetică
Câteva dintre soluţiile problemele identificate zonelor orașului.
vizează profesionalizarea unor funcţionari publici
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

din instituţii (chiar prin traininguri susţinute de O altă dimensiune educaţională a proiectelor de
specialiști din sectorul non-profit), transparentizarea artă comunitară este reprezentată de manifestările
surselor de finanţare publică, fluidizarea adminis- tematice derulate de organizaţii culturale etnice, care
trativă la nivel financiar prin instituirea de matching promovează valorile proprii în scopul înţelegerii diver-
grants: cuantumul pe care îl oferă o entitate privată să sităţii, a stimulării comportamentului nondiscrimi-
fie „dublat” de o finanţare publică sau viceversa, susţi- natoriu și a dialogului interetnic în spaţiul comunitar
nerea promovării acestor proiecte prin oferirea unor (cum ar fi Strada Armenească, evenimentele derulate

2015 BUCUREŞTI | 65
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

de institutele culturale în cadrul Nopţii Institutelor Tineretului-Asociaţia Komunitas, Berceni-Asociaţia


Culturale, proiectele culturale iniţiate de Asociaţia transLUCID, staţiile de metrou-Asociaţia Bucureștiul
Romano ButiQ). meu drag, Asociaţia „Arta nu muşcă”).

Dezvoltarea publicurilor Chiar dacă nu este încă obișnuit cu aceste abor-

L
dări, publicul acceptă participarea directă la mode-
a nivel general, publicul acestui gen de eveni- larea spaţiului în care trăiește, cei mai activi reprezen-
mente culturale este format din tineri. Având tanţi ai săi fiind tineri și adolescenţi, ce se pot constitui
în vedere natura domeniului, acesta nu poate ulterior în nucleu fidel al beneficiarilor asociaţiilor de
fi cuantificat decât cu privire la spaţii și profil. Tot ei sunt și categoria cea mai deschisă spre
lucrări publice specifice. Publicul nu este familiari- proiecte experimentale, care conferă dinamism și
zat cu acest tip de acţiuni culturale, însă organizaţiile originalitate unui spaţiu. Un exemplu este „Aventurile
din domeniu au început să își formeze un public fidel lui Mr. Urban în Cartier”, proiect realizat în carti-
care așteaptă și urmărește evenimentele de profil. erul Drumul Taberei de Asociaţia din Pod, în cadrul
Viziunea pe termen lung este esenţială în atragerea programului de artă publică și comunitară „I love
și menţinerea publicului. Bucharest” 2011. Zidurile liceului „Eugen Lovinescu”
Raportul dintre cetăţeni și spaţiul urban din au delimitat zona de intervenţie, fiind transformate în
București, detaliat în cercetarea „Revitalizarea pânze urbane pentru scene realist-comice, sub forma
urbană orientată spre comunitate” realizată de de ilustratii de tip BD (bandă desenată), pictate de
Asociatia Urban2020 în 2011, arată ca dinamica artiștii echipei împreună cu voluntari liceeni, studenţi
spaţiilor urbane depinde foarte mult de calitatea și locuitori din zonă. Proiectul a propus intervenţii
măsurată în gradul de atractivitate pentru potenţi- artistice în spaţii urbane pentru o campanie vizuală

Arta publică este un domeniu complex care cuprinde forme de


exprimare artistică variate, de la artă comunitară la artă activistă.
În spaţiul românesc, de cele mai multe ori, arta publică este asociată cu
monumentul de for public.
PARTICIPANT LA FOCUSGRUP

alii utilizatori. În Romania în general și în București de schimbare a mentalităţiilor și comportamentelor.


în particular, interesul scăzut faţă de spaţiul public Iniţiative similare s-au implementat și în proiectul
și numărul redus de alternative reale de petrecere a „Magic Blocks 2010”, iniţiat de Asociatia Zeppelin,
timpului liber în cartiere sunt, conform raportului, o care a vizat porţiuni foarte mici de teren, neocupate
consecinţă a perioadei comuniste, când participarea și nerevendicate din zona Obor. Acestea au fost recon-
la evenimente sociale nu era voluntară, ci obligatorie. ceptualizate pentru a răspunde nevoilor imediate
Astfel, după perioada comunistă, locuitorii au adoptat ale locuitorilor și stimulându-i să se implice activ în
o atitudine de indiferenţă faţă de spaţiul public, poten- transformarea spaţiului public.
ţialul acestuia pentru realizarea de activităţi culturale
și educative fiind insuficient exploatat. Capacitate financiară
Facilitarea coeziunii sociale şi a dezvoltării spiri- și organizaţională

Î
tului civic în zona cartierelor bucureştene începe să
se afirme prin proiecte care urmăresc educarea artis- n această zonă, resursele ar trebui să vină din
tică, estetică, civică a mai multor categorii de public fonduri publice, însă finanţările sunt reduse,
din comunitate, implicându-le în desfăşurarea unor printre finanţatori numărându-se AFCN,
acţiuni culturale (teatru, concerte, ateliere de artă ArCuB, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii
vizuală). Aceste tipuri de proiecte au fost derulate în Civile (FDSC), diverși sponsori din companii private.
mai multe zone ale orașului (Pantelimon-prin acţi- Autorităţile locale sunt, de cele mai multe ori, bănu-
unile Asociaţiei Make a point, Rahova, Ferentari, ite de lipsă de transparenţă în acordarea finanţărilor.

66 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Fântânile Bucureştiului, Fântâna Patru Anotimpuri, situată pe Bulevardul Carol, este un monument cu valoare istorică, ce a fost renovat în 2010.

„În Romania nu există programe instituţionalizate „Arta publică este un domeniu complex care
care susţin arta în spaţiul public, dar există nume- cuprinde forme de exprimare artistică variate, de la
roase exemple în spaţiul european de vest și în Statele artă comunitară la artă activistă. În spaţiul occidental
Unite – cum ar fi Art Council UK care susţine proiecte se dezvoltă toate aceste forme și există o mai mare
de artă publică.” (declară unul dintre specialiștii inter- deschidere și înţelegere a acestui fenomen artistic. În
vievaţi) spaţiul românesc, de cele mai multe ori, arta publică
este asociată cu monumentul de for public. Așadar,
Deși multe dintre sursele private de finanţare (în este nevoie de o promovare mai mare a acestui gen
special cele dezvoltate de companii multinaţionale și artistic, de dezbateri pe această temă, care să aducă la
de instituţii bancare) sau programele de Corporate aceeași masă instituţiile publice, ONG-urile și artiștii
Social Responsability (CSR) au ca prioritate educaţia implicaţi în altfel de proiecte, pentru a se putea trasa
comunitară, trebuie remarcat faptul că toate proiec- câteva definiţii și direcţii care ar putea ajuta în viitor
tele realizate până acum în oraș au beneficiat de la realizarea unor proiecte calitative” (este de părere
perseverenţa membrilor organizaţiei sau a unui unul dintre specialiștii intervievaţi în cercetare).
artist implicat. Iniţiativa vreunei instituţii publice
în acest domeniu este slab reprezentată, manifes- Instituţiile pot susţine proiecte anuale de artă
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

tată mai ales prin comanditarea unor monumente de comunitară, de o anvergură mai mare decât cele
for public, care, de cele mai multe ori, au atras criti- derulate de ONG-uri prin simplul motiv că au acces
cile specialiștilor fie asupra conceptului estetic, fie la resurse financiare care pot fi gestionate anual și
asupra integrării în spaţiul arhitectural și vizual al nu doar pentru un interval scurt de timp, generat de
zonei (statuia împăratului Traian din faţa Muzeului resticţiile unui program de finanţare. În acest fel se
Naţional de Istorie a României, statuia dedicată pot naște proiecte sustenabile și emblematice pentru
eroilor revoluţiei din Piaţa Revoluţiei etc.). oraș (landmarks).

2015 BUCUREŞTI | 67
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Educaţie – educaţie culturală / educaţie


prin artă, educaţie formală şi non-formală,
educaţie vocaţională

Conţinut creativ (12 teatre, 1 circ, 1 operă comică) din Bucureşti nici

A
una nu are în structura site-ului un buton dedicat
bordarea educaţiei ca vector transversal programelor pentru public. Patru dintre ele (Teatrul
de schimbare strategică oferă posibilita- Odeon, Teatrul de Comedie, Teatrul Masca, Teatrul
tea creării unui capital cultural bazat pe „Ion Creangă”, adică 30 %) au programe asimila-
valori comune și comportamente cultu- bile celor cu conţinut educativ, disimulate la cate-
rale (Pierre Bourdieu), apte să (re)genereze imagi- goria Proiecte sau Evenimente, fiind dificil de aflat
nea orașului, să valideze trăsături identitare capabile care sunt în curs. Două dintre teatre au parteneriate
să coaguleze o societate adesea pulverizată, polari- cu galerii de artă contemporană. Cele două muzee
zată, lipsită de coeziune. Educaţia interferează cu (Muzeul Municipiul Bucureşti şi Muzeul Naţional
toate celelalte 11 domenii culturale și creative, alese al Literaturii Române) au în subordine 16 sedii care
la începutul cercetării. Chiar dacă au fost enun- acoperă integral suprafaţa oraşului. Muzeul Național
ţate aspectele educative ale iniţiativelor din fiecare al Literaturii Române dispunea (din 2014 a rămas
domeniu, tratarea separată a sectorului educaţional fără sediu) de un spaţiu special (Sala Creion), dar
facilitează generarea unui capital cultural comun, acesta nu figura ca loc destinat unui program educa-
ce are ca beneficiu asumarea tacită a unei moșteniri ţional de sine stătător în oferta muzeului. Ca şi în

Primăria Municpiului București (PMB) are în subordine 26 de instituţii


de cultură de interes local, dintre care unele cu atribuţii directe
în domeniul educaţiei

culturale ce înglobează cunoștinţe, valori, gusturi și cazul teatrelor, programele pentru public sunt menţi-
comportamente. Atunci când acestea sunt dobândite onate la evenimente, dovedind lipsa unei perspective
prin participarea voluntară la activităţi care presu- a instituţiilor asupra dimensiunii educative a propri-
pun asocieri, motivaţii și efort personal şi care se ilor activităţi.
desfășoară în timpul liber, în afara sferei formale Se constată în piaţă lipsa unor cronici atractive
de lucru sau educative, ele dau naștere unor norme pentru un public cu nivel intermediar, între zona de
comune, liber acceptate, conducând la o participare high-culture și pop culture. Nu există surse de infor-
(mai activă) la viaţa comunităţii. mare care să ofere informaţii credibile, să gireze
anumite evenimente dedicate.
Primăria Municpiului București (PMB) are în
subordine 26 de instituţii de cultură de interes local,
dintre care unele cu atribuţii directe în domeniul Conţinut educaţional
educaţiei. În cazul instituţiilor cu atribuţii directe

C
în domeniul educaţiei, accentul cade exclusiv pe
ateliere de creaţie sau cursuri de însuşire a unor abili- urricula educaţiei formale este formulată
tăţi practice, neexistând informaţii despre programe Ministerului Educaţiei și cuprinde toate
permanente de educaţie culturală . fazele de formare, de la preșcolar la acade-
Din cele 14 instituţii de spectacol de interes local mic și post academic. Aceasta privește atât

68 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

dobândirea de cunoștinţe generale, cât și etapa de O iniţiativă inedită de implicare a beneficiarilor


formare profesională - învăţământ vocaţional artis- în conceptualizarea propriilor proiecte educative
tic, pentru meseriile conexe industriilor culturale și o are Muzeul Naţional de Artă al României care a
creative. Mediului formal îi este asociată adesea, iniţiat în 2013 Consiliul Adolescenţilor la MNAR-
incorect, și oferta educativă a instituţiilor publice de CADO, o formulă prin care voluntarii liceeni aleși
cultură, doar pentru că dispun de spaţiu şi resurse se pot implica în activităţile de promovare a eveni-
umane și logistică. mentelor muzeului, în conceperea programelor
Educaţia nonformală este percepută ca fiind educative pentru adolescenţi. Însă existenţa unor
complementară și liber asumată. Ea promovează prevederi administrative limitative la nivelul siste-
metodologii de învăţare diferite de cele din mediile mului educativ în ceea ce privește activităţile extra-
formale, favorizând inter și transdisciplinaritatea. curriculare împiedică o conlucrare între instituţiile
În mediul nonformal, abordările variază de la publice de cultură și școli pentru mărirea numărului
educaţie culturală - cunoștinţe generale, crearea de de astfel de iniţiative, care ar consolida educaţia
abilităţi artistice complementare, facilitarea parti- liceenilor prin corelarea informaţiilor primite din
cipării și a înţelegerii diferitelor genuri/manifestări ambele direcţii.
cultural-artistice, pregătire de tip hobby- la educaţie Stagiile de voluntariat ale liceenilor și studen-
prin cultură, la experimentarea și aprecierea produ- ţilor se pot cunatifica în experienţă de muncă, care
selor artistice în scopul creării unor conexiuni între facilitează integrarea tinerilor pe piaţa de profil din
artă și curriculum, al dezvoltării unor modalităţi noi, sectorul cultural, conform Legii nr.78/2014.
creative de gândire. Printr-o colaborare continuă dintre organiza-

Profesioniștii au puţine opţiuni de instruire odată cu absolvirea formelor de


învăţământ superior. Actualmente există un număr redus de programe de
formare continuă a actorilor din organizațiile culturale

Programele educative generate de operatorii ţiile culturale și creative și cele din mediul educaţi-
culturali și creativi din București ating aproape toate onal formal se va înţelege că entitatea culturală poate
categoriile de public. Dacă instituţiile se concen- oferi prilejul unor activităţi care să dezvolte publi-
trează mai mult de conceptualizarea programelor cului tânăr apetenţa pentru produse culturale cali-
pornind de la propriul patrimoniu, ONG-urile tative în defavoarea celor mediocre, mult promovate
propun abordări ludice, dinamice, care pot atrage prin canalele media. Totodată colaborare va crea
deopotrivă publicul adult și cel foarte tânăr (jocuri prilejul beneficiarilor de a se orienta spre o profesie
de patrimoniu-Asociaţia Odaia Creativă, tururi din sectorul cultural, generându-se astfel o formă
ghidate prin zonele centrale ale orașului care valo- preliminară de profesionalizare a tinerilor.
rifică memoria locului-Asociaţia Română pentru Tipul actual de colaborare actual este mult defi-
Cultură, Educaţie și Normalitate-ARCEN, ateliere citară, bazându-se foarte mult pe acţiuni birocra-
de improvizaţie dramatică și storytelling-Asociaţia tice și procedurale fără scop concret. Succesul deru-
Da'DeCe, ateliere de leadership dedicate liceenilor de lării unor activităţi comune îl constituie relaţiile
către Leaders School). Lipsa unor mecanisme trans- personale dintre operatorul cultural și profesorul
parente de apreciere a calităţii ofertei educative a din respectiva insituţie de învăţământ. Atât mediul
diferitelor instituţii sau ONG-uri face ca publicul formal cât și cel nonformal recunosc lipsa dialo-
să aleagă activităţile cele mai intens promovate și gului consistent și a unor proiecte/programe dezvol-
nu neaparat cele mai calitative. Tototată prestigiul tate în comun. Experienţa diferiţilor actori impli-
organizaţiei sau al profesionistului care susţine un caţi în educaţia non-formală relevă faptul că inter-
anumit program educativ sau este în centrul unei acţiunea cu instituţiile educaţiei formale este una
manifestări sunt motive suficiente care să îndrepte rigidă, blocată în proceduri și refuzuri de colaborare.
o categorie de public spre acea opţiune, fără o analiză O oportunitate de facilitare a colaborării între cele
prealabilă a conţinutului. două domenii este specularea curricumului aferent

2015 BUCUREŞTI | 69
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

educaţiei non-formale. Revizuirile periodice ale programelor fiecărei


Profesioniștii au puţine opţiuni de instruire odată instituţii şi a modului în care sunt comunicate
cu absolvirea formelor de învăţământ superior. Prin acestea în mediul online pot atrage diferite cate-
reorganizarea Centrului de Pregătire Profesională gorii de public, interesate de subiectele propuse.
în Cultură (CPPC), programele de formare continuă Strategiile de dezvoltare a publicurilor nu sunt doar
a actorilor din instituțiile publice de cultură au fost instrumente teoretice, implementarea lor de către
preluate de Institutul nou creat. Singurele opţiuni instituţii și organizaţii private va duce la sondarea
suplimentare rămân conferinţele și seminariile tema- nevoilor, la îmbunătăţirea calitativă a produselor
tice din proiectele naţionale și internaţionale care culturale, generarea unor programe de fidelizare
promovează exemplele de bune practici, cursurile de și la revizuirea strategiei organizaţionale pentru
comunicare și marketing iniţiate de firmele de profil, următoarea perioadă. Având acces permanent la
schimburile de experienţă cu colegii din alte orașe sau noile tehnologii, publicul își dezvoltă abilităţi care
cursurile de management cultural sau finanţare orga- pot fi valorificate printr-o ofertă culturală adecvată
nizate de entităţi private (cum ar fi programul Formare de programe interactive, comunicate prin mediile de
Culturală). De aici și necesitatea unor cursuri comple- socializare sau prin site-urile cu actualizare perma-
mentare, interdisciplinare, de formare care se adre- nentă pe majoritatea smartphone-urilor.

În urma cercetării întreprinse, reiese că principalele puncte slabe ale


domeniului sunt: finanţarea precară a proiectelor culturale, lipsa de interes
pentru formarea consumatorului de cultură, precum și blocajul la nivel de
comunicare inter-instituţională.

sează tinerilor absolvenţi, atât din domeniul educa- Existenţa unor parteneriate strategice public-
ţiei cât şi din domenii artistice, profesioniștilor indife- privat care să încurajeze consumul cultural în mediile
rent de vârstă sau unor persoane interesate de formare defavorizate ar duce la diminuarea abandonului școlar
continuă/permanentă (life-long learning). Scopul și la facilitarea accesului către programe de educaţie
acestora va fi creşterea calităţii formării profesionale nonformală, ludice și adaptate grupelor de vârstă.
interdisciplinare (educaţie-cultură-industrii crea-
tive). Parteneriatul cu instituţii abilitate (Ministerul Capacitate financiară
Educaţiei Naţionale sau Ministerul Culturii) permite
poziţionarea iniţiatorului ca facilitator de colaborări și organizaţională

Î
multiple și diverse, eficientizarea resurselor și diver-
sificare programelor de instruire. n urma cercetării întreprinse, reiese că princi-
palele puncte slabe ale domeniului sunt: finan-
ţarea precară a proiectelor culturale, lipsa de
Dezvoltarea publicurilor interes pentru formarea consumatorului de

D
cultură, precum și blocajul la nivel de comunicare
eși există programe destinate categori- interinstituţională. Pentru a putea desfășura acti-
ilor de public și evenimente concepute viăţi culturale în instituţii de învăţământ, opera-
pentru beneficiari identificaţi, se remarcă torii culturali și creativi trebuie să-și asume riscul
totuși preponderenţa programelor care se incertitudinii implementării proiectelor în școli,
adresează unui public foarte restrâns: copii, elevi, în lipsa unor fonduri alocate special în acest sens.
studenţi. Vârstnicii, copiii foarte mici (cu vârsta de Programele de finanţare publică ale autorităţilor
până la 3 ani), adulţii, persoanele cu dizabilităţi se locale pot avea printre priorităţi susţinerea acestor
numără printre categoriile care nu beneficiază de tipuri de iniţiative cultural-educative și încurajarea
multe opţiuni din programele educative ale opera- proiectelor colaborative care au ca cerinţă dezvol-
torilor culturali, din pricina efortului suplimentar tarea în comun, demonstrată, a unui conţinut în
care trebuie depus pentru organizarea activităţilor. conformitate cu nevoia unei categorii de public.

70 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

Noaptea muzeelor în Muzeul Municipiului București, 2010

2015 BUCUREŞTI | 71
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

IV. 2. Diferenţa
specifică a
Bucureștiului
Caracteristicile și particularităţile orașului
Istoric arhitectural: de la mahala la cartier
Landmarks map: reperele comune ale
bucureștenilor
Trasee tematice și zone cu potenţial de
creștere
Hub de industrii culturale și creative
Success story for Bucharest:
Suprapunerea diferitelor zone urbane de interes cu o agendă de evenimente
culturale și creative bine structurată; creșterea și dezvoltarea acestora prin
frecvenţă, calitate și notorietate.

B
ucureştiul este prin excelenţă eterogen, fără loc o serie de evenimente care vizează pe cei inte-
delimitări precise, cu „insule” din diverse resaţi de arte vizuale și design, în luna iunie, pe cei
perioade de timp în diferite zone, motive pasionaţi de film și teatru, iulie e pentru arhitectură
pentru care locuitorii și vizitatorii săi îi pot și muzică alternativă, septembrie, pentru târguri
descoperi aproape zilnic locuri spectaculoase. de meşteşuguri și festivaluri de film nișate, noiem-
brie pentru festivaluri de muzică clasică și concerte
În anumite momente ale anului, aceste locuri electrodance indoor. Aproape pe toată durata anului
sunt scoase în evidenţă prin găzduirea unor serii de jazz-ul este prezent în oraș sub diferite forme.
evenimente specifice. De exemplu, în luna mai au Multe locaţii care participă la aceste serii de

72 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

evenimente își deschid cu aceste ocazii spaţiile, care case individuale, uneori încă rămase din parcelări
altfel sunt nevizitabile, adunând un public numeros, interbelice și biserici ascunse (rămase din perioada
atât din sfera de interes a evenimentului, cât şi din comunistă).
afara ei. Alte evenimente culturale „schimbă” spaţiile
și le dau o nouă sau o altă identitate, în unele cazuri ASPECTUL INSULAR
ajungând să se suprapună cu acestea.
Zone vechi de case cu curţi sunt răspândite pe o arie
Particularităţile orașului foarte mare: pot fi găsite construcţii din aceeaşi peri-
oadă în diverse părţi ale oraşului (exemple: cartierul
Timpuri Noi, cu blocuri către parcul Tineretului şi
SIMULTANEITATEA locuinţe ieftine în spatele lor sau cartierele Floreasca,
1 Mai / Mihalache). Acest lucru provine din imple-
Se poate regăsi o prezenţă de stiluri diferite existente mentarea incompletă a unor planuri urbanistice în
în același timp în oraș: neoclasicism francez, îmbinat diverse perioade.
cu oriental şi neoromânesc, arhitectură germană de
sfârșit de secol XIX, arhitectură din perioada comu- CONSTRUIREA AXIALĂ
nistă, stil arhitectural contemporan.
Trasate axelor orașului de la nord la sud şi de la est la
CONTRASTUL vest sunt dublate de multiple artere, apărute în peri-
oada interbelică şi mai târziu, în cea contemporană.
În acelaşi cartier se găsesc străzi amenajate şi În cazul special al Bucureștiului, pieţele constau în
sărace, pe aceeaşi stradă sunt case restaurate, nou lărgiri ale bulevardelor, fiind tratate şi astăzi la fel,
construite şi modeste, cu un aspect aproape rustic prioritatea având-o circulaţia automobilelor.

ÎNTINDEREA / RĂSPÂNDIREA
Dezvoltarea orașului în timp s-a făcut în toate direc-
ţiile, fără limite geografice sau construite (ziduri de
incintă) care să împiedice extinderea progresivă

DINAMICA / „SCHNELLEBIGKEIT”
(„RITM RAPID” ÎN LIMBA GERMANĂ)
Multe localuri şi spaţii comerciale au o viaţă scurtă,
publicul mutându-se ciclic dintr-un loc într-altul
(cum ar fi Modern, Atelier Mecanic, Plastilina).

STRATIFICAREA URBANISTICĂ SAU


SUPRAPUNEREA ÎN ACELAŞI SPAŢIU
Pe trama iniţială orientală (de tip fanariot) se supra-
pune monumentalitatea europeană din perioada
interbelică (Micul Paris). Palatele construite pe
locul hanurilor şi al mănăstirilor nu sunt vizibile
în ansamblu, deoarece sunt pe loturi mici şi casele
sunt foarte apropiate de ele. Într-o piaţetă se găsesc
clădiri din diverse perioade şi în diferite stiluri (de
exemplu o casă rustică, o clădire în stilul neoro-
mânesc şi o clădire Bauhaus). Fiecare proprietar
a costruit după bunul plac, fără reguli stringente,
Foto: MODERNISM.RO

cu o mare varietate ornamentală. În fiecare cartier


se pot vedea straturi de program de construcţie: la În 1459, Vlad Ţepes pomenește pentru prima oară numele de București
stradă sunt bare de blocuri, în spatele cărora se afla într-un hrisov redactat în limba slavonă

2015 BUCUREŞTI | 73
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Istoric arhitectural: de la mahala la cartier

M
ărginit de codrul Vlăsiei, Dealul străini ajunși în București constantă cu surpindere
V ă c ă r e ș t i lor, D e a lu l S pi r i i , a l straniul melanj de biserici, conace boierești din
Cotrocenilor și colina Mănăstirii Radu- piatră și locuinţe modeste din lemn.
Vodă, traversat de răul Dâmboviţa,
Bucureștiul era considerat „orașul așezat între coline”, La jumătatea secolului al XVIII-lea peisajul
prima fortăreaţă de dincolo de Giurgiu contra expan- citadin bucureștean era destul de insolit și neame-
siunii otomane. najat, conform consemnărilor lui G. I. Ionescu
Gion: „uliţele se încolăciau mici, strâmte, întoto-
În secolul al XV-lea București apare pentru cheate împrejurul Curţei Domnesci și dau unele
prima dată atestat documentar (20 septembrie 1459) în Dâmboviţă, iar altele suiau spre Răsărit și spre
și devine capitală a Ţării Românești odată cu domnia nord la Podul-Târgului-de-afară (...) sau la stânga
lui Vlad-Ţepeș. Cercetările arheologice atestă totuși spre Uliţa mare care mergea la Colţea Clucerul (...)—
o locuire continuă încă din perioada paleolitică. pretutindeni pe aci, unde valórea terenului era mai
ridicată, unde numărul populaţiunei era de o sută de
Însemnări de călătorie din secolul al XVII-lea ori mai mare decât prin mahalale, pe unde te perdeai
atestă existenţa unui număr de 12.000 case și 100 pe întinse maidanuri cu înalte bălării”.
de biserici și mănăstiri, plasate în special în jurul
unei curţi domnești pe uliţe podite cu lemn. În acea Din lipsa unor ziduri de incintă care să delimiteze
perioadă orașul se afla pe o tentă ascendentă gene- orașul, acesta se extinde progresiv prin includerea
rată de creșterea economică—facilitată de încheierea periodică a mahalalelor, fapt pentru care planurile
jafurilor turco-tătare și de numărul mic de incendii. edilitare concrete sunt aproape absente înainte de
Tot din acest secol sunt atestate și primele bresle din jumătatea secolului al XIX-lea.
oraș: a croitorilor, a bărbierilor, a cojocarilor, a săpu-
narilor, a tabacilor, a cizmarilor. Principala formă administrativă a orașului era
mahalaua, organizată în jurul unei biserici, a unei
Conform primei cartografieri întocmită de Franz bresle sau pe domeniul vreunui boier (Batiște,
Sulzer în 1781, Bucureștiul era mărginit de Biserica Scaune, Biserica Albă, Cărămidarilor, Colţei,
Sf. Elefterie, Podul Mogoșoaiei și Mănăstirea de la Boteanului, Dudescului, Bisericii Grecilor, Olarilor,
Sarindar (azi Cercul Militar Naţional), Mănăstirea Oltenilor, Săpunarilor etc.). Fiecare denumire atesta
de la Sf. Sava (în imediata apropiere a Universităţii un fapt antropologic la origine, o legendă locală, pier-
București), Batiștea, Târgul Cucului (zona Spitalului dute treptat din memoria colectivă, pe măsura inter-
Colţea). ferenţei zonelor.
Regulamentele Organice (legi cvasi-constituţi-
Însă dezvoltarea edilitară va începe susţinut onale promulgate în anii 1830 de către autorităţile
odată cu perioada fanariotă prin domnia lui Nicolae imperiale rusești în Ţara Românească și Moldova
Mavrocordat, în secolul al XVIII-lea. Caracterul care au oferit celor două Principate primul lor sistem
militar al cetăţii Bucureștilor existent din secolul comun de guvernare) instituie măsuri edilitare care
al XV-lea dispare, iar regimul de ordonanţe al lui transformă orașul într-un spaţiu mai sigur și mai
Mavrocordat favorizează evoluţia orașului, dezvol- agreabil, reglementând comportamentul civilizat al
tarea comerţului și instituirea unei imense maha- locuitorilor, modernizând o parte din zona centrală
lale în jurul centrului - Curtea Domnească. Aceasta ce găzduia Dealul Mitropoliei, trasând câteva artere
va cuprinde străzile comerciale, curţile boierilor, principale printre care și ruta actualului bulevard
așezările meșteșugarilor și ale târgoveţilor ce împrej- Kiseleff.
muiau Curtea. Începe astfel o eră de înflorire pentru
oraș, însă locuitorii nu deţin încă un simţ civic al În jurul lui 1840 barierele care delimitau
locuirii urbane, astfel încât mulţi dintre călătorii Capitala erau cuprinse între: Dealul Spirii, Dudești,

74 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Cărămidari, Dealul Măicăneștilor, Târgul-de-afară, 1.1. Formarea cartierelor

O
Iancul, Vergul, Herăstrău, Podul de Pământ.
raşul Bucureşti se dezvoltă în timp,
Domnia regelui Carol I (1866-1914) imprimă dintr-o alipire de zone cu aspect
orașului dimensiunea modernă: instituţiile sunt rural, fără un centru clar delimitat
găzduite de clădiri monumentale, cele mai multe în şi fără ziduri de apărare, dat fiind că
stil neoclasic, faţadele locuinţelor au o importantă otomanii nu ar fi permis construirea fortificaţiilor pe
dimensiune estetică, se dezvoltă o infrastructură de dealuri, nici ziduri de incintă, în interiorul cărora s-ar
transport prin tramvaie cu cai și ulterior electrice, fi putut densifica ulterior construcţiile urbane.
apar primele fabrici care vor asigura locul de muncă
al locuitorilor. Oraşul evolează de la sud spre nord, relativ
concentric, pornind de la râul Dâmboviţa,
În perioada interbelică, Bucureștiul atinge gradul de la intersectarea unor rute comerciale şi
de dezvoltare a orașelor europene contemporane extinzându-se către salba de lacuri din veci-
lui, pentru a se găsi, la finalul anilor 1940, pe deplin nătatea râului sau a afluenţilor săi. Nucleul
schimbat, înglobând în perimetrul său nu numai este zona Curtea Veche, pe malul stâng, cu primele
satele din vecinătate, vechile domenii boierești și fortificaţii din incinta curţii domnești şi a bisericii.
târgurile existente odiniroară la margine, ci și dealu- Pe malul drept, pe terase şi coline, manăstirile Radu
rile acoperite altă dată cu vii ori zonele împădurite. Vodă, Mihai Vodă şi actuala Patriarhie străjuiesc
orașul.
Imaginea actuală a Capitalei a luat naștere în Bucureştiul este el însuși nucleu: devine Cetate
urma demolărilor masive din anii perioadei comu- de Scaun în anul 1465, Capitală a Ţării Româneşti
niste (1945-1989), când spaţiul urban a fost regândit în anul 1659 şi Capitala României Mici în anul 1859.
la dimensiuni gigantice, care promovau valorile
„clasei muncitoare”. Sub pretextul lucărilor de siste- În secolele XVII-XVIII, din motive fiscale,
matizare au dispărut zone întregi cu o personalitate cârciumile se instalau primele, în afara limitelor
distinctă, dată fie de elementul idilic al grădinilor de atunci ale oraşului. Când biserica unei parohii
(Uranus), fie de arhitectura caselor negustorești devenea neîncăpătoare, se construia o nouă bise-
de final de secol XIX (Calea Călărașilor, Dudești). rică, astfel începea constituirea unei noi mahalale,
Sistematizarea arterelor orașului a făcut loc unor
spaţii depersonalizate, a „cartierelor dormitor”, în
care a dispărut sentimentul comunitar și empatia
cu spaţiul locuirii.
Îngrijorător este faptul că după perioada comu-
nistă demolările au continuat, factorul pecuniar al
poziţionării faţă de centru primând asupra valorii
patrimoniale a imobilelor. Lipsa transparenţei deci-
zionale și a unor politici culturale coerente care să
sancţioneze distrugerea au dus la dispariţia multor
clădiri emblematice pentru oraș (de exemplu Hala
Matache).

Recuperarea memoriei face parte din


evoluţia orașului și din imaginarea lui ca
spaţiu al continuităţii și identităţii. Chiar dacă
morfologia urbană actuală diferă semnificativ faţă de
dispunerea din secolele trecute, integrând cartiere
de locuinţe construite după 1960, construcţii indus-
trale dezafectate, zone cu arhitectură de sfârșit de
secol XIX, clădiri din oţel și sticlă sau noi cartiere
rezidenţiale dezvoltate după anii 2000, valoarea
identitară a orașului este dată de raportarea comu- Organizare parohii, din „București, un oraş între Orient şi Occident”
nităţii locale la spaţiul acestuia. (vezi bibliografie)

2015 BUCUREŞTI | 75
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

ca o mică ‚turmă’ de case modeste (G. acestea s-au numit Poduri.


M. Cantacuzino) care o înconjurau. Sectoarele de astăzi au fost
cunoscute, în mod succesiv, ca
Din cauza materialelor de construcţie „boieli”, „vopsele”, „culori” şi
reprezentate în special de chirpici şi „raioane”. În 1700 oraşul a fost orga-
lemn, din perioadele de început ale nizat în „plăşi”: Podul Mogoşoaiei
orașului rămân doar trama stradală și (actuala Calea Victoriei), Târgul de
unele biserici, casele cele mai vechi ale Afară (Piaţa Obor), Broşteni, Gorgani
oraşului datând din cea de-a doua jumă- (zona Izvor) sau Târgul (zona Unirii).
tate a secolului al XIX-lea (pe Şerban Din secolul al XIX-lea, plăşile au fost
Vodă şi Casa Melik). asociate cu boiale, apoi cu vopsele, ulte-
rior culori.
Mahalalele purtau numele celor C u l o r i l e c a r e d e l i m i t au
mai renumiţi locuitori‚ mahalaua Bucureştiul erau: Roşu, Galben,
Dudescului, Brezoianului, a biseri- Negru, Verde şi Albastru. Roşu era
cilor din componenţă sau a meseriilor sectorul central: aici se construieşte
practicate de locuitori: Cărămidarilor, după regulamentul din 1847 (urmare a
Săpunarilor. La sfârşitul secolului al marelui incendiu din preajma Paștelui)
XIV-lea, în zona Curţii Domneşti se doar cu piatră şi cărămidă.
construieşte un turn de pază, pentru a În 1878 se stabileşte înălţimea clădi-
marca întretăierea unor rute comerciale. rilor din centru, pe străzile principale,
Până în secolul al XVII-lea, centrul la 10-11 metri.
oraşului e definit de hanuri şi În 1895 se stabilesc noi limite
biserici, singura care are o formă de administrative ale oraşului:
incintă şi este pavată cu material specific suprafaţa urbană este dublată faţă
(cuburi de stejar) este Curtea Veche. de perimetrul anterior, principiile
Într-un moment de slăbiciune a aplicate fiind cele ale orașului-
Imperiului Otoman, 1775, în vremea grădină (cu Grădina Icoanei, Grădina
dom nitor u lui Ipsi la nt i, cu cai, Cișmigiul).
Curtea se mută pe deal (și va Se trece de la marile
fi denumită Curtea Arsă după lucrări publice la def i-
un incendiu care o devas- nirea şi normarea spaţiului
tează), vânzând terenurile public, odată cu noile prin-
deţinute către breslele de cipii de lotizare regu-
meşteşugari şi organizaţiile late: apar nucleele urbane.
de negustori din oraș (care Sub domnia lui Carol I,
dau şi astăzi numele stră- Bucureştiul devine reşe-
zilor Şelari, Şepcari, Cavafi, dinţa unuia dintre cele zece
Ișlicari, Lipscani) și trasând ţinuturi ale vremii, Bucegiul.
astfel o arteră comercială Tot în această perioadă,
importantă. Acest cartier Bucureştiul se separă de
negustoresc din jurul strazii judeţul Ilfov, ca urmare a
Lipscani era singurul care unei noi legi de organizare
avea case numeroase, mai administrativ-teritorială.
apropiate unele de altele. În
restul oraşului casele erau Podu l Mogoșoa iei
mari, înconjurate de curţi cu (denumit Calea Victoriei
Imagine din „Bucureşti – Ghid adnotat de arhitectură (v.ezi
grădini imense. bibliografie) după războiul din 1877)
În jurul vechiului nucleu, parcurge oraşul de la nord
cu limitele sale neregulate, la sud, sinuos, cu traseu în
oraşul începe să crească treptat, mărindu-se cu stil oriental, deschizându-se pe alocuri în pieţe. Pe
mahalale-parohii, relativ concentric. Străzile ambele părţi se găsesc palate şi grădini. Apoi, într-o
erau pavate cu bârne de stejar, de aceea multă vreme nouă etapă, barierele care extind orașul: Bariera

76 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Calea Vergului, Dealul Văcăreștilor, Dealul Piscului,


Victoriei după Bărbătescu (Șerban Vodă). Cartierele au crescut ulte-
sistematizare rior în jurul acestor zone limitrofe, s-au unit şi au
trecut în timp prin modificări repetate.

1.2. Consolidarea sectorului


economic al orașului

Î
n sec. al XIX-lea, în centrul negustoresc Curtea
Veche se dezvoltă districtul financiar și
strâns legat de acesta o zonă economică foarte
activă, aflată astăzi de o parte şi de cealaltă a
bulevardului I.C. Brătianu: Lipscani şi Km 0 / Sf.
Gheorghe Nou.
Consolidându-se organizarea instituţiilor noului
stat, începând cu 1880, apar băncile, universităţile,
asigurările, serviciile. Multe bănci şi palate, inclusiv
Palatul Poştelor şi Palatul CEC, sunt construite pe
locul unor foste hanuri sau mănăstiri. Cercul Militar
cu sălile sale de bal şi de conferinţe apare în locul
Mănăstirii Sărindar, abandonată şi demolată în
1907. De exemplu, Palatul BNR, în stil renascentist,
pe Lipscani 27, se ridică pe locul unui han din secolul
al XVII-lea, banca Marmorosch Blank pe Doamnei
nr. 4 sau banca Chrissoveloni pe Lipscani 16 se află
pe locul unor hanuri din secolul XVII.
Deşi în cu totul alt tip de cartier, dintotdeauna
foarte select, şi Palatul Cotroceni (1888) se afla pe
locul unei mănăstiri din secolul al XVII-lea, iniţial
construită pe un deal împădurit (Codrii Vlăsiei).
Datorită stabilităţii economice de la finalul seco-
lului al XIX-lea se dezvoltă sectorul industrial,
practic inexistent până atunci: la periferie, acesta
adună din ce în ce mai mulţi locuitori.
Apare astfel necesitatea construirii de locuinţe,
care se dezvoltă în afara limitelor oraşului de secol
XIX. Aceste zone capătă viaţă prin diverse repere
social-culturale: grădinile cu spectacole, cinemato-
grafele de cartier, athenee-le populare, terenurile de
joacă pentru copii, parcurile, punctele comerciale. Ca
răspuns al dezvoltării urbane, în centrul orașului apar
serviciile: birouri, hoteluri, bănci şi cafenele.
Primăria realizează importante lucrări de infrastruc-
tură: reţeaua de apă, canal, electricitate, telefonie,
transport public asigurat de tramvaie, trasarea bule-
vardelor și a pieţelor, construirea gărilor la marginile
orașului (de călători şi de marfă) apărând simultan;
crește, așadar, mobilitatea locuitorilor orașului.
În această perioadă se pun bazele obiceiu-
rilor de socializare (going-out) ale bucureş-
tenilor.

2015 BUCUREŞTI | 77
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

1.3. Secolul XX –
Interbelic

D
in cauza pr imului
război mondial, planu-
rile elaborate în 1893-
1914 sunt aprobate
abia în 1921. Teritoriul urban
este zonificat după funcţii
admise: cartierul central,
cartiere de vile, cartiere de
locuinţe economice, zone
industriale, zona militară.

Odată cu influenţele pari-


ziene de tip Hausmann
(planificator civic francez, al
cărui nume este asociat cu recon-
strucţia modernă a Parisului) se
naşte „Marea Intersecţie”,
parte din ansamblul Pieţei
Universităţii de azi, în
centrul geometric al oraşului, la
întretăierea axei nord-sud, bule-
vardele Bălcescu–Brătianu cu
vest-est, bulevardele Elisabeta-
Carol.

Odată cu această capitală a


„României Mari” (formulă geo-
politică a României între 1920
și 1940), localizarea clădirilor
în spaţiul public bucureștean, Imagine din „Bucureşti – Ghid adnotat de arhitectură (v.ezi bibliografie)
stabileşte monumentali-
tatea, fără a ţine cont de funcţiunea lor. Astfel apar de cartierele populare, cu case în curţi cu
şi pe calea Victoriei clădiri monumentale, Ministere, bolţi de vită şi arbori la poartă: pe Dorobanţi
Academia Română. Străzile de legătură cum ar fi şi Berzei sunt platani, pe Polonă - castani şi
Dionisie şi Mendeleev sunt importante pentru centrul tei, pe Dacia - arţari.
orașului, pe ele se construiesc locuinţe cu prăvălie la
parter și imobile de raport (construcţii ale căror încă- „Planul Director de Sistematizare”, ieşit în 1935,
peri și apartamente sunt menite a fi închiriate, deseori prevede deja migraţia centrului către nord, o
parterul fiind ocupat de stabilimente comerciale), centură plantată, axe radiale şi şoseaua de centură,
adesea în stilul naţional modern. În 1920 încep să se plantată, şi extinderea dincolo de limite a oraşului.
contureze pieţe ca Victoriei, Romană şi Lahovary, cu Pornind de la aceste prevederi se trasează bule-
spaţii goale mari şi clădiri de diverse stiluri, răzleţe varde mari, cum ar fi Ferdinand, axa Magheru-
în jur. Bălcescu, sunt definite poluri şi intersecţii, are loc
sistematizarea Dâmboviţei şi a lacurilor Colentinei,
Pe bulevardul Carol, străjuit de copaci mari, apare sunt definite principalele zone industriale. Se plani-
între anii 1914-1935 Piaţa Rosetti, definită de imobile fică crearea unui Oraş Universitar de-a lungul
de birouri şi locuinţe, hotel, toate diferite ca stil, însă Dâmboviţei, dar nu se realizează.
îmbinându-se într-un front coerent.
Copacii deosebesc în mare măsură centrul Între 1923-1937 apar bulevardul Magheru, cinema

78 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Odată cu creşterea rolului


clasei de mijloc şi, simultan, a
rolului public al intelectuali-
tăţii, apar programe de învăţă-
mânt şi educaţie publică, apoi de
asistenţă socială dedicate locui-
torilor orașului.

Spre deosebire de
oraşele occidentale, în
c a z u l Buc u r e ş t i lor s e
poate vorbi mai degrabă de
înlocuirea oraşului vechi
cu unul complet nou în
această perioadă, decât de
adaptarea oraşului exis-
tent la noile funcţii urbane.
De aici rezultă, probabil,
pute r n ic a ide nt i f ic a r e a
Bucureştilor cu perioada inter-
belică.

1.4. Secolul XX –
Perioada comunistă.
Cutremure şi demolări.
Centrul Civic

I
ndustrializarea forţată
de după 1945 a dus la
Demolări din zona istorică pentru noul Centru Civic / Harhoiu triplarea populaţiei
oraşului, iar cei nou-
Patria şi Scala, hotelurile Lido şi Ambasador, dar şi veniţi aveau nevoie de locuinţe. Pentru aceasta
Palatul Regal (terminat la zece ani după incendiul s-a recurs la exproprieri masive stabilindu-se prin
din 1927), Arcul de Triumf, Mănăstirea Caşin, Palatul decret dreptul la 6 m2 de persoană în locuinţe,
Victoria, Palatul Mitropoliei, Palatul Telefoanelor (cea subcompartimentarea caselor de locuit, un program
mai înaltă clădire din oraş până în 1970), Halele Obor, intens de construcţie în următorii ani. Din 1948,
Palatul CFR, colonada Gării de Nord şi piaţa din faţa Bucureştiul este împărţit în opt raioane: raionul
ei. Se fondează colegiile Mihai Viteazul, Cantemir, 30 Decembrie (Ziua Republicii), raionul 1 Mai (Ziua
Şincai, Caragiale, clădirile facultăţilor de Știinţe Muncii), raionul 23 August (Ziua Naţională în peri-
economice, de Arhitectură și de Drept. oada comunistă), raionul Tudor Vladimirescu (condu-
cătorul revoltei de la 1821), raionul Nicolae Bălcescu
În această perioadă apar cartierele din (om politic, participant la Revoluţia de la 1848), raio-
nord, mai sofisticate (Dorobanţi), apoi cele rezi- nul V. I. Lenin, raionul 16 Februarie, raionul Griviţa
denţiale medii, cu blocuri cubiste şi parcelări Roşie (referire la grevele de la atelierele Griviţa din
modeste, pentru populaţia de condiţie medie (Vatra 1933), raionul Stalin.
Luminoasă), se realizează lucrări edilitare în partea
de sud a orașului (Șerban-Vodă). Se amenajează Această organizare administrativ-teritorială va fi
lacurile Herăstrău, Tei, Floreasca, lacul şi pădurea valabilă până în anul 1968, când se decide schimbarea
Băneasa și Snagovul (conceput ca orașul-grădină). raioanelor în opt sectoare. În anul 1979, numărul

2015 BUCUREŞTI | 79
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

sectoarelor se reduce la şase. Tot în această perioadă


apar platformele industriale Pipera şi Militari. Evoluţia programului de construire
După anii 1950 în oraș își fac apariţia carti-
erele de blocuri, zone cu o densitate urbană
în oraș, de la cutuma „fiecare
din ce în ce mai mare, cum ar fi Bucureştii Noi construieşte pentru el, în jurul
în NV şi Titan în SE în 1950 (pe locul fostelor Uzine bisericilor/cârciumilor”, trecând
Malaxa), Apărătorii Patriei și Berceni în 1961, carti-
erul Tineretului tot la sud în 1970, Militari (dezvoltat prin sistematizarea centrului şi prin
mai mult în anii 1980), Pantelimon (fostul Mănăstirea construcţia de blocuri și ajungând
Mărcuţa), Vitan în zona de est, Drumul Taberei la vest.
Cartierul Balta Albă se formează în estul orașului astăzi din nou, la „fiecare pentru el”
pe locul vechiului cimitir din vremea „Ciumei lui
Caragea” (1813) - în care se găseau gropi comune cu
var, care făceau bălţi albe când ploua intens.
Micul Paris e schimbat brusc şi profund, de maşini de pompieri) şi complexe rezidenţiale închise,
cutremur (1977) şi de demolări: în acelaşi oraş sunt păzite, prevăzute cu garduri înalte (3.50 m). Aceste
cartiere tradiţionale, liniştite, cu case idilice și bolţi suprafeţe proaspăt adăugate zonei intravilane sunt
de vită de vie, dar şi zone noi de blocuri, pentru care însă în continuare lipsite de canalizare, iluminat stra-
buldozerele defrişează cu elan din trama veche a dal, carosabil sau pavaj (Iancu Nicolae, Corbeanca)
oraşului. Între ele, un abis, atât ca program, cât şi ca şi nu au funcţiuni mixte, de aceea nu funcţionează ca
estetică. O şesime din Bucureştiul de la 1900 a un cartier.
fost demolat pentru a face loc Centrului Civic
şi Casei Poporului. Din structura veche acum sunt demolate case
individuale, răzleţ, fără preocupare faţă de valoarea
Dacă se poate spune că la începutul perioadei patrimonială sau ansamblul arhitectonic. În locul lor
comuniste a existat preocuparea pentru spaţiul apar bloculeţe care respectă foarte lax integrarea în
comun semi-public dintre clădiri şi cel pentru func- sit, limita de înălţime sau retragerile de la limitele de
ţiuni mixte în cartierele de blocuri - existând spaţii proprietate.
comerciale, cinematografe, grădiniţe, parcuri şi spaţii Din păcate, locuitorii acestor imobile noi nu
pentru activităţi sportive -, către anii 1980 acestea conservă importanţa ansamblului şi dauna produsă
dispar treptat, din dorinţa de a se construi cât mai acestuia prin argumente subiective de tipul `de la noi
repede şi mai ieftin. Cartierele din această perioadă din casă se vede frumos, se văd grădini, case vechi`
au adesea aspectul de „cartier dormitor”, cu creşterea este irecuperabilă și ilegală din punct de vedere urba-
lor rapidă renunţându-se la ornament şi individuali- nistic.
zare complet (materiale ieftine şi faţade tip se întind
pe sute de metri de-a lungul străzilor). Fiecare cartier trebuie să aibă identitatea
sa, să ofere locuitorilor toate facilităţile, cu
funcţiuni mixte, să fie bine conectat la reţeaua
1.5. Secolul XXI - Zona metropolitană de transport local pentru a se integra în oraș.
Ca măsură de coeziune urbană, trebuie urmă-
București rită implementarea unei dezvoltări care să
intensifice comunicarea dintre cartiere, ele

D
punând la dispoziţie oferte culturale diverse,
upă 1990, oraşul se dezvoltă către care să te facă să vrei să le vizitezi.
exterior, ieşind din limitele sale,
extinzându-se în special către nord, către Totuși, indiferent de evoluţia programului de
sud, incluzând terenuri agricole, construire în oraș, de la cutuma „fiecare construieşte
virane, construindu-se zone rezidenţiale, cum pentru el, în jurul bisericilor/cârciumilor”, trecând
ar fi Iancu Nicolae (nord), Voluntari (nord), Corbeanca prin sistematizarea centrului şi prin construcţia de
(nord-vest), Bragadiru (sud-vest), Frumușani (sud- blocuri și ajungând astăzi din nou, la „fiecare pentru
est), Popești Leordeni (sud). Apar cartiere noi, adesea el”, cartierele şi-au păstrat o identitate deși fragmen-
populate cu vile cu terenuri mari, însă mărginite de tată totuși aparte, care trebuie urmărită și dezvoltată
străzi mult prea înguste (nu pot trece ambulanţe şi în acord cu locuitorii săi contemporani.

80 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Landmarks map: reperele comune


ale bucureștenilor

P
e lângă centru, fiecare cartier are, încă din calitatea mediului în care trăiesc rezidenţii.
trecut, reperele şi locurile sale de întâlnire, Locuitorii încep să se identifice cu cartierul, cu
cu diverse tipuri de legături între ele. Există istoria și valorile lui, îi „poartă de grijă”, se implică
repere centrale şi repere locale, particulare în viaţa oraşului şi uşurează astfel sarcinile adminis-
fiecărui cartier. În funcţie de vârstă şi interese, publi- traţiei, constituindu-se într-o comunitate.
cul se adună în locuri diferite. De exemplu, pensio- Când, la nivelul orașului, locuitorii se implică
narii preferă parcul Cişmigiu, în timp ce skaterii se în dezvoltarea lui, cartierele capătă personalizări
adună în parcul Eroilor, la Monumentul Soldatului specifice şi între ele au loc schimburi culturale care
Necunoscut. definesc şi profilează viaţa socială a oraşului.
Scoţând în evidenţă aceste locuri, prin signa- Un exemplu recent de bună practică legată de
listică şi prin acţiuni locale dar cu impact mare, se spaţiul public este proiectul celor de la Republic
consolidează identitatea locului şi se îmbunătăţeşte of Architects, care au adus şi decorat un brad de
Crăciun pe o parcelă de
spaţiu public între străzile
din zona Mântuleasa, trezind
interesul locuitorilor pentru
activarea spaţiului public şi a
acţiunilor reuşite împreună.
În vara următoare, locuitorii
din zonă au iniţiat guerilla
gardening pe lotul în cauză.

Reperele comune ale rezi-


denţilor unui cartier au în
general trei caracteristici:
» se af lă de obicei la
întretăierea unor axe, rute,
căi, deci sunt apropiate de
mijloacele de transport
» reprezintă locuri de
întâlnire, de unde se poate
pleca mai departe / „ieşi în
oraş” sau merge către diverse
puncte de interes ale cartie-
rului respectiv - locuri de
socializare, de agrement
» reprezintă elemente
conservate al istorie orale
sau ale memoriei colective

De la centr u către
periferie, putem identi-
fica repere marcate prin
locurile de întâlnire ale
Străzile din centrul Bucureştiului, vezi Harhoiu bucureștenilor:

2015 BUCUREŞTI | 81
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Unirii (chiar dacă statuia Lupoaicei nu mai este plasată


acolo)
»» Hanul lui Manuc
»»În Cotroceni: La o ciorbă la Ota
»» Mc Donald’s Unirii
»»În Drumul Taberei: la Pardon (bar), la terasa
»» La Horoscop „Rock” (rockeri), Fosta benzinărie Shell, în faţa parcu-
lui Moghioroș
»»În Dristor: Shaormerie Dristor (acum shaormeriile
Universitate (centrul geografic Dristor se regăsesc sub acest nume și în alte cartie-
re, Tineretului, în Centrul Istoric)
al oraşului, Km. 0) »»În Parcul Eroilor, la Monumentul Soldatului Ne-
»» Treptele de la TNB cunoscut (skateri)
»» Fostul La Ceas la Universitate »»În Parcul Circului (la Circul Globus)
»» fântâna de la Arhitectură »»Băneasa: în miniparcurile zonei, unde ziua se
»» Statuile, „la Coada Calului” întâlnesc mame/bunici cu copii, după-amiaza pensio-
»» La Dalles, colţ cu Batiștei narii şi seara până târziu adolescenţii
»» Piaţa Rosetti »»În Aviaţiei memoria locuitorilor identifică Aparta-
mentul 13 ca reper și loc de întâlnire
»» Clubul Underworld, la Rosetti (locul de întâl-
nire al punkerilor) »»Timpuri Noi / Tineretului: Intrarea Şincai, zona
amenajată pentru biciclete şi placă de skateboard,
»» Intersecţia cu chioşc de lângă liceul Spiru ambele din parcul Tineretului
Haret
»»Gara de Nord
»»Parcarea Bucureşti Mall: noaptea pentru con-
cursuri de viteză (mașini, motociclete)
Piaţa Romană »»Autogara Filaret şi Militari
»» La Coloane la Romană »»La Obor
»» În părculeţul din spatele blocurilor (accesul »»La soclul unde era statuia lui Lenin, în Piaţa
se face prin gang-ul de lângă La Coloane) Presei Libere
»» La Cărturești Verona
»» La Cinema Studio
»» La Scala (cinema sau librărie)
»» Cinema Patria
»» Fostul magazin Eva

Calea Victoriei
»» Parcarea de la Victoriei (sau la Rondul de pe
Kiseleff)
»» La librăriile Kretzulescu
»» Biserica Albă şi parc la strada Moxa
»» La Teatrul Odeon
»» La Piaţa Revoluţiei, Părculeţul din faţa fostu-
lui Senat, „unde e cartofu-n băţ”, „la ţeapă” "Lupa Capitolina" în mica piaţetă de la capătul dinspre Bulevard al
Lipscanilor
»» Magazinul Muzica
»» La Blocu’ Ferrari
Aceste repere (landmarks) pot facilita promo-
»» intrarea Cişmigiu din Bulevardul Elisabeta /
Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

berăria Gambrinus / Librăria Humanitas varea unor manifestări culturale plasate în spaţiile
care funcţionează ca atare sau în locaţii din apropi-
erea lor, cu condiţia inexistenţei vreunei intervenţii
Locurile din cartiere exterioare care să le modifice amplasamentul sau
vizibilitatea (demolarea unor clădiri, mutarea unor
»»În general: în baruri populare din pieţele zonei statui cum a fost cazul Lupoaicei, închiderea tempo-
»»În zona Dorobanţi: „La Vulturi”, La Lupoaică rară a Parcului Moghioroș etc.).

82 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Trasee tematice

Pentru a face cunoscute zonele de interes ale Bucureştiului, echipa de lucru a


sistematizat și coroborat câteva trasee tematice, cu potenţial turistic, care să
prezinte legende urbane și fragmente din istoria orașului.

R
econstituirea unui eveniment cultural din Piaţa Amzei
trecut, a unei perioade de boom urbanistic Casele Brătienilor, Casa Miţa Biciclista, Bar A1,
sau alegerea anumitor repere arhitecturale Teatrul Ţăndărică cu administraţia publică / Blocul
pe o structură aleasă, pot transforma perpe- edilitar Comunal de Galben din 1935
tuu orașul pentru privitorii săi, fie locuitori sau vizi-
tatori. Bulevardul Magheru
Astfel, se pot identifica trasee de tip istoric Cărturești Verona, Blocul Patria / Imobilul
(antebelic, interbelic); religios (biserici şi mănăs- ARO, Casa Mincu / OAR, Parcarea CICLOP, Şcoala
tiri), rezidenţial (de la palate de sfârșit de secol Centrală, Biserica Anglicană, Casa Oamenilor de
XIX, la locuinţe ieftine anii 20, case neoclasice, Ştiinţă, Hotel Ambassador, Hotel Lido, Uniunea
blocuri din anii `50, `60, `70), industrial (clădiri Generală a Industriașilor din România (UGIR)
și platforme din secolul al XIX-lea până cele recente,
comuniste) sau cultural. Zona Palatului Regal
Actualmente, traseele istorice și rezidenţiale sunt Hotelul Athenee Palace, Ateneul Român, Galeria
promovate prin proiecte punctuale de către antre- Galateca / Biblioteca Centrală Universitară, Muzeul
prenori culturali (cum ar fi Fundaţia Calea Victoriei, Naţional de Artă al României (MNAR) / Palatul
Asociaţia Prietenii Școlii Centrale, Asociaţia Română Regal, Biserica Kretzulescu, pasajul cu librării,
pentru Cultură, Educaţie și Normalitate – ARCEN, Piaţeta Kretzulescu şi Piaţa Sălii Palatului, Blocul
Asociaţia Bucureștiul meu drag) care doresc să UAR (Uniunea Arhitecţilor din România), Piaţa
promoveze memoria locului și peisajul arhitectural Revoluţiei, Sala Palatului, Hotel Continental, Teatrul
care reprezentau la vremea lor atracţii ale orașului. Odeon, Casa Capșa (hotel, cofetărie și restaurant),
Însă proiectele de acest tip pot fi suţinute prin Palatul Cercului Militar, Muzeul Naţional de Istorie
generarea unor direcţii strategice care să revitalizeze / Palatul Poștelor, Palatul Telefoanelor, Palatul
aspectul zonelor și să consolideze siguranţa parti- CEC, Pasajele: Macca-Villacrosse, Comedia/Odeon,
cipanţilor (facilităţi acordate proprietarilor pentru Englez
restaurarea faţadelor, realizarea infrastructurii stra-
dale, interzicerea parcării pe trotuar etc.). Zona parcului Cişmigiu
Catedrala Sf. Iosif, Biserica Luterană, Palatul
Kretzulescu / Centrul UNESCO, fosta tipografie
TRASEE POSIBILE PRIN ZONE IMPORTANTE
Universul, Biblioteca Pedagogică, Bar Energiea -
DIN CENTRUL BUCUREȘTIULUI fostă tipografie, clădirea de birouri Metropolis Center
(fostele Ateliere tipografice „Cartea Românească”)
Calea Victoriei: Triunghiul muzeelor (Muzeul
Național al Ţăranului Român, Muzeul Național de Zona Unirii – Patriarhie - Biblioteca
Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național de Naţională
Geologie), bistro Omnivore, Casa Disescu – Institut Dealul Mitropoliei cu Palatul Patriarhiei,
de Istoria Artei, Palatul Cantacuzino / Casa Enescu, Restaurant Casa Oprea Soare, Mănăstirea Mihai
Casa Vernescu / Restaurant, Palatul Ghica, Palatul Vodă, Bulevardul Unirii (fosta Calea Victoria
Știrbey / Restaurant Eden și piaţeta din faţă, Casa Socialismului, Palatul Parlamentului, Muzeul
Monteoru, Ministerul Industriilor Naţional de Artă Contemporană (MNAC), Casa

2015 BUCUREŞTI | 83
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Melik – Spătarului, Schitul Dârvari, Mănăstirea


Antim, Strada-scară din Ienachiţă Văcărescu, spre
„insula Patriarhiei” (cu pavaj din anii `30), Palatul
Şuter / Hotel Carol Parc

Lipscani
Curtea Veche, Hanul lui Manuc, Curtea Sticlarilor,
Palatul Banca Naţională Română (BNR), Mănăstirea
Stavropoleos, Hanul Gabroveni / Centrul Cultural
ArCuB, Hanul cu Tei, Pasajul Macca-Villacrosse.

Universitate
Sala Dalles (librărie, cafenea, sală de expoziţii),
Centrul de proiecte culturale al Bucureștiului ArCuB
(din Batiștei), Palatul Spayer (cafenea, Asociaţia
Revoluţionarilor), Biserica Armenească, Teatrul
Naţional București (TNB), Palatul Șuţu / Muzeul
Municipiului Bucureşti, case de început de secol XX
transformate în locaţii culturale: Dianei 4, Carol 53,
Universitatea București, Universitatea Națională de
Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

Zone cu potenţial de creștere

D
in cercetările echipei de lucru asupra
propunerilor, studiilor, rapoartelor și stra-
tegiilor sectoriale, urbanistice, sociale sau
culturale asupra Bucureștiului sau care
includ Bucureștiul, au fost identificate zone cu poten-
ţial de creștere economică și culturală unde opera-
tori culturali și antreprenori creativi pot iniţia și
desfășura proiecte și programe în parteneriat public-
privat.

Râul Dâmboviţa
Proiectele edilitare pot viza amenajarea de
promenade pe maluri (Tribunal, Radu Vodă, Manuc)
și a zonelor de navigaţie pe râul Dâmboviţa (iniţiativa
implementată deja într-o fază incipientă de Asociaţia
Ivan Patzaichin – Mila 23 și Administraţia Naţională
„Apele Române” pentru punerea în valoare a poten-
ţialului ecoturistic şi de agrement al apelor de supra-
faţă).

Bulevardul Unirii cu fântâni


Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică
planul de a transforma Bulevardul Unirii, între Piaţa
Unirii şi Palatul Parlamentului, în zonă de prome-
nadă. „Proiectul prevăzut în trei etape de realizare
pe parcursul a 6-9 ani este în faza de Plan Urbanistic
General.” (Ziarul Financiar , august 2014)
Calea Victoriei/Magheru schemă cu axe paralele

84 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Salba de lacuri a Bucureștiului verde, peste cei 7 din prezent, au calculat jurnaliștii
În Bucureşti există un mare potenţial pentru de la National Geographic România. Reglementările
dezvoltarea de promenade de-a lungul acestei salbe europene prevăd existenţa a cel puţin 26 m2, în timp
de lacuri (în prezent nu se poate realiza un parcurs ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă 50.
coerent). Pe toată lungimea salbei de lacuri există o Un locuitor al Varșoviei are 32 m2 de spaţii verzi,
serie de parcuri izolate, foste baze sportive şi foste iar un londonez se bucură de 64 m2, în vreme ce în
ştranduri dezafectate. Marea majoritate a malurilor București spaţiile verzi sunt diminuate periodic prin
se află în stare precară, sunt inaccesibile, au vege- apariţia construcţiilor rezidenţiale sau a spaţiilor de
taţie neîntreţinută şi îngrădiri abuzive. Toate aceste birouri.
parcuri, baze sportive şi zone verzi nu au conti-
nuitate şi nu sunt legate între ele: Lacul Băneasa,
Lacul Cișmigiu, Lacul Dâmboviţa, Lacul Dobroești, Reţeaua de fortificaţii din jurul
Lacul Filaret, Lacul Fundeni, Lacul Floreasca, Lacul
Griviţa, Lacul Herăstrău, Lacul Mogoșoaia, Lacul Bucureștiului // Cetatea București

R
Morii, Lacul Pantelimon, Lacul din Parcul Drumul
Taberei, Lacul din Parcul Carol, Lacul Plumbuita, eţeaua de fortificaţii din jurul Capitalei, pe
Lacul Străulești, Lacul Tineretului, Lacul Tei, Lacul un perimetru de 76 de kilometri, adiacentă
Titan - parte din Parcul Alexandru Ioan Cuza 9. Şoselei de Centură, a fost construită între
1884-1903 de regele Carol I, sub îndruma-
Delta Văcăreşti rea generalului belgian Henri Alexis Brialmont, ca
Este primul parc natural urban din România, un sistem de apărare împotriva unui eventual atac
cea mai mare rezervaţie naturală urbană de aceste otoman. Aceasta este alcătuită din 18 baterii şi 18
dimensiuni (189 hectare, 90 de specii de păsări forturi intercalate la distanţe de 2-4 km, unite între
și animale) și urmează să primească titlul de arie ele prin tuneluri. În fiecare baterie/fort puteau să
protejată (iniţiativa Asociaţiilor Kogayon, Salvaţi intre circa 100 de ostaşi.
Dunărea şi Delta, Ecopolis și a revistei National „În primii zece ani s-au construit Fortul Otopeni,
Geographic România). După exemplul unor mari Jilava, Mogoşoaia şi Chitila. Iniţial s-a prevăzut că
capitale ca Buenos Aires, Londra, Hong Kong, reţeaua de fortificaţii va costa 85 milioane lei, însă în
Toronto, și Bucureştiul ar putea avea o rezervaţie final au costat 111 milioane lei. Sume foarte mari s-au
urbană, un loc pentru recreere şi pentru dezvol- plătit şi pentru exproprierea terenurilor pe care s-au
tare a mediului natural. Ar fi nu numai un obiectiv construit aceste fortificaţii. S-a dat un decret regal"
turistic atractiv, dar şi o dovadă de integrare urbană (pentru HotNews.ro, Alexandrina Nită, şef Direcţia
coerentă a unei zone nou apărute în oraș. Cele 190 de Judeţeană de Cultură Ilfov).
hectare ar aduce fiecărui bucureştean 1 m2 de spaţiu În prezent, reţeaua de fortificaţii are mai mulţi
proprietari: Ministerul Apărării Naționale,
Ministerul de Interne, Consilii Locale
ale localităţilor din jurul Bucureștiului,
primăria Capitalei, firme private. O parte
dintre forturi sunt în stare bună, altele
sunt inundate sau într-o stare avansată de
degradare.
Din 2004 Ministerul Culturii a propus
clasarea lor ca monumente. În 2012 a fost
clasat doar Fortul 13 Jilava.
Ca model european, se pot remarca
reconversiile urbane ale forturilor din jurul
oraşului Amsterdam și ale fortificaţiilor
belgiene de la Anvers şi Liege, construite
tot de arhitectul Brialmont.

Fortul 13 Jilava
Este aşezat în apropierea drumului naţi-
Zona Universitate, imagine din satelit onal Bucureşti-Giurgiu, la 10 km sud de

2015 BUCUREŞTI | 85
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Bucureşti şi la 3 km nord-est de comuna Jilava, pe adică este posibil şi trasee de biciclete şi de maşini
raza administrativă a comunei omonime, și a fost care să ajungă la aceste forturi. În forturi putem să
utilizat ca închisoare. încurajăm activităţi diverse atât culturale şi sociale
În 1907, închisoarea avea un pavilion adminis- cât şi pentru agrement: restaurante, tabere şcolare,
trativ (180 m2), cancelaria închisorii (30 m2), dormi- centre educaţionale şi culturale, muzee." (pentru
torul trupei (120 m2) şi fortul propriu-zis cu 52 de HotNews.ro, președinte Asociaţie Simona Creţu)
camere. Suprafaţa camerelor era de 15.000 m2.
În 2012 a fost clasat monument istoric de clasă A. Alte forturi
Memorialul Jilava a fost inaugurat în 2013. În 2013, Direcţia Judeţeană de Cultură Ilfov a
Institutul Naţional al Patrimoniului a susţinut înaintat documentatia de clasare pentru Fortul
în 2013 că va demara o campanie naţională pentru Tunari, Bateria Afumaţi și Bateria Tunari.
transformarea unui număr de foste închisori comu- Toate forturile (numerotate de la 1 la 18): Chitila,
niste, lagăre şi colonii de muncă în muzee memoriale Mogoșoaia, Otopeni, Tunari, Ștefănești, Afumaţi,
ale victimelor comunismului. Pantelimon, Cernica, Căţelu, Leurdeni, Popești,
Institutul Cultural Român, Fundaţia Română Berceni, Jilava (13), Broscărei, Măgurele, Bragadiru,
pentru Democraţie, Institutul de Investigare a Domnești și Chiajna.
Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului (v. bibliografie, o inventariere completă a
Românesc, Ambasada Olandei, Ministerul Culturii Forturilor și Bateriilor din 2014)
au derulat proiecte culturale în cadrul Fortului 13.

Fortul Chitila Patrimoniul industrial


Fortul Chitila se află în administrarea Consiliului
General al municipiului București. Asociaţia Terra (clasat sau neclasat)

Î
Ecologica are un proiect de reabilitare şi punere în
valoare a acestui fort: „În urma discuţiilor cu prin- n această perioadă se încheie un ciclu istoric
cipalele părţi implicate: istorici, administratori, al Bucureştiului. După ce, începând cu mijlo-
proprietari, constructori, arhitecţi, cetăţeni, reiese
că cel mai bine ar trebui să creăm circuite turistice, „ cul secolului al XIX-lea, industria a devenit o
prezenţă economică şi culturală importantă în
peisajul oraşului, în ultimii 10-15 ani ea a
început să se contracte. Pe lângă procese
urbane, cum ar fi suburbanizarea, gentri-
ficarea şi apariţia ghetourilor, dezindus-
trializarea Bucureştiului reprezintă una
din tendinţele majore ale istoriei recente
a oraşului. Dezindustrializarea este o
transformare economică, dar şi una
culturală. Nu doar icoanele sau castelele
au înţelesuri, ci şi tehnologia şi fabrica
`semnifică`ceva. `Fabrica` nu este o
realitate neutră […]. Soarta fabricilor
din Bucureşti și peisajul urban generat
de dezindustrializare, situat între feti-
şurile `maidanului industrial` şi cele ale
`complexului rezidenţial` [trebuie] puse
în acelaşi timp în discuţie.”
(Bucureştiul postindustr ial.
Memorie, dezindustrializare şi rege-
nerare urbană, Liviu Chelcea, Editura
Polirom, 2008)
Mai jos se poate regăsi o listă deloc
exhaustivă conţinând locuri, clădiri sau
ansambluri industriale care sunt fie
Schiţa forturi, Sursa: arhivadegeografie.wordpress.com părăsite, fie disponibile spre închiriere.

86 | BUCUREŞTI 2015

Lit adio exer ipit iuscipit iure volor sit la facidunt augait
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Fabrica de Chibrituri și Timbre (Str. Fabrica locaţii culturale. (v. bibliografie)


de Chibrituri, sector 4), Fostul Garaj Regal (Bd. Câteva studii de bună practică sunt: Halele
Aviatorilor 16, sector 1), Halele Uzinei Malaxa Carol (centru cultural și de evenimente) (Uzinele foste
(fostele Fabricile “Faur” şi “Republica”/ 23 August) Wolff, foste Steaua Roșie,actual) Hesper SA, The Ark
(Bd. Basarabia 256, sector 3), Fabrica de Ţevi (Bd. – Bursa Mărfurilor Creative (birouri de agenţii de
Basarabia 256, sector 3), Întreprinderea de Mătase publicitate, club, grădină,festivalul Balkanik), Palat
(Calea Dudeşti 186, sector 3), Fabrica de Ţesături Bragadiru (restaurante), Fabrica (str. 11 Iunie) (club,
(Calea Dudeşti 188, sector 3), Gara Filaret (Piaţa start-ups creative), Cărturești Verona (Casa Sturdza),
Gara Filaret 1, sector 4), Fabrica de Ţigări (Şos. Cărturești Carusel (Clădirea Chrissoveloni), Club
Giuleşti 1-3, sector 6), Fabrica de Bere Griviţa (Șos. Colectiv / fosta Fabrică Pionierul (club, sală expo-
Orhideelor 64, sector 6), Uzinele Chimice Române ziţii), WASP (Centru de producţie arte performa-
(Șos. Panduri 71-75, sector 5), Garaj – Autobază tive)/ fosta Flaros, Postăvăria Română, hală și turn
a Societăţii Române de Radiodifuziune (Calea de apă turnul - Make a Point (proiecte artistice
Plevnei 20bis, sectorul 1), Fabrica de Pâine Plevnei comunitare), Club Energiea (fosta tipografie de pe
și Manutanţa Armatei (Calea Plevnei 143-145, sector strada Eforie), clădire de birouri Metropolis Center
1), Uzina Electrică Filaret (Str. Candiano Popescu (fostele Ateliere tipografice „Cartea Românească”).
nr. 2, sector 4), Fabrica de Trăsuri (Str. Romulus
15-17, sector 3), Uzinele Ford / Automatica (Calea
Floreasca 159, sector 1), Garajul Ciclop (Bd. Magheru Zone construite protejate
6-8, sector 1), Fabrica de ciocolată Zamfirescu (Str.
Samuil Vulcan, nr. 10-12, sector 5), Fostul Abator din București
(Splaiul Unirii 162 / Calea Văcărești 253, sector 4),

O
Muzeul Aviaţiei / Aerodromul Militar Pipera (Șos.
Fabrica de Glucoză nr 2-4, sector 2), Gara de Nord, zonă construită protejată cuprinde o
Gara Obor, Foișorul de foc, Hala Traian. suprafaţă de teren cu o anume densitate de
(sursă proiect „Parteneriat pentru valorifi- construcţii de interes (subteran sau vizibile
carea patrimoniului industrial din România”, v. la suprafaţa solului). Delimitarea zonelor
Bibliografie) protejate din București a fost făcută de către Primăria
În 2003 s-a înregistrat iniţiativa Asociaţiei București cu scopul controlului intervenţiilor de orice
Generale a Inginerilor, Academiei Române, fel - defrişări, distrugeri, reparaţii, modificări, demo-
Universităţii Politehnice şi a altor instituţii, de creare lări, construcţii noi, săpături etc. şi punerii în valoare
în zona Filaret / Parcul Carol a unui Parc Naţional a pentru îmbunătăţirea calităţii mediului şi a vieţii
al Ştiinţei şi Tehnicii, parc în care Muzeul Tehnic, locuitorilor, și pentru un turism nedistructiv.
extins şi modernizat, ar urma să fie una dintre prin- Echipa de lucru a studiului de faţă a identificat
cipalele atracţii. faptul că aceste zone pot fi luate în considerare în
cadrul unor oportunităţi de potenţiale proiecte și
programe comunitare și culturale.
Patrimoniu ante și interbelic
Calea Moşilor, Calea Griviţei, Calea Călăraşilor,
(clasat sau neclasat) Brătianu, Carol, Elisabeta Kogălniceanu, Ferdinand,

P
Hristo-Botev, Regina Maria, Calea Dorobanţi, 11
roiectul Case care Plâng al Asociaţiei Iunie, Lascăr Catargiu, Dacia, Aviatorilor, Kiseleff,
Rhabillage se adresează publicului larg, Calea Victoriei, C. A. Rosetti - Maria Rosetti - Popa
administraţiei locale, potenţialilor investi- Petre, Vasile Lascar, Traian, Batistei, Jean-Louis
tori şi cercetătorilor în domeniu, la care noi Calderon – Polonă, Mântuleasa, Ştirbei Vodă,
am adăuga operatorilor culturali și antreprenori crea- Mihai Eminescu, Mărăşeşti, Lipscani, Stavropoleos,
tivi care doresc să dezvolte proiecte de promovare, Amzei, Nicolae Iorga, Colţei, Caimatei, Vasile Conta,
protejare şi reabilitare a acestora. Pe site-ul asociației Thomas Masaryk, Pitar Moș, Bibicescu, Negustori,
se găsesc peste 400 de case inventariate în perioada Sfântul Ștefan, Labirint, Armeneasca, Icoanei,
2006-2015. (v. bibliografie) Silvestru, Brezoianu, Cobălcescu, Temişana,
Asociaţia Zeppelin desfășoară un program numit Parcelarea Cotroceni, Parcelarea Vatra Luminoasă,
Creative Factories prin care inventariază și lucrează Parcelarea Blanc, Parcelarea Filipescu, Parcelarea
pentru reconversia fostelor fabrici industriale în Bonaparte – Mora, Parcelarea Ţesătoria Mecanică

2015 BUCUREŞTI | 87
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

(zonă delimitată de de str. Londra, str. Washington), Iulia), Parcelarea Averescu (zonă delimitată de str.
Parcelarea Edilitatea (zonă delimitată de bd. Iancu de Mănăstirea Cașin, Piaţa Arcului de Triumf, Șos.
Hunedoara, Calea Dorobanţi), Parcelarea Societatea Kiseleff), Parcelarea Domenii, Agronomie - Complex
Generală pentru Construirea de locuinţe ieftine Sportiv Tineretului, Strehaia (zonă situată între
(zonă delimitată de str. Roma, str. Washington, Calea Călărașilor, str. Sf. Vineri), Biserica Mihai Vodă
Calea Dorobanţi), Parcelarea Mornand, Parcelarea – Sapienţei, Academia Militară, Palatul Cotroceni,
Dorobanţi 1, Parcelarea Dorobanţi 2, Parcelarea Dealul Mitropoliei, Radu Vodă, Parcul Cişmigiu,
UCB (zonă delimitată de str. Herăstrău, Jean Monnet Parcul Carol, Parcul Herăstrău, Parcul Delavrancea
și bd. M. Eliade), Parcelarea Monnet, Parcelarea (zonă delimitată de bd. I. Mihalache, Piaţa Victoriei),
Clucerului, Parcelarea Jianu, Parcelarea Docenţilor, Grădina Botanică, Antim, Principatele Unite,
Parcelarea Maior Coravu, Parcelarea Baicului, Parcelarea Gramont, Crişului (zonă delimitată de
Parcelarea Inter (Filaret), Parcelarea Mămulari bd. Mărășești), Bucur (zonă delimitată de spatele
(Unirii), Parcelarea Şerban Vodă, Parcelarea Învoirii fronturilor din Piaţa Unirii), Facultatea de Medicină,
(zonă delimitată de str. Fabrica de Chibrituri), Plumbuita, Parcelarea Uruguay, Căderea Bastiliei,
Parcelarea Tacu (zonă delimitată de str. Fabrica de Polonă, Haralambie (zonă delimitată de Calea
Chibrituri), Intrarea Viilor, Parcelarea Oţelul Roşu, Șerban Vodă), Occidentului, Horei (zonă delimitată
Parcelarea Parcul Ioanid, Parcelarea Cosiţelor de spatele fronturilor de pe bulevardul Carol, bule-
(zonă delimitată de spatele frontului din Piața Alba vardul Ferdinand).

Hub de industrii culturale și creative


Un subiect ce merită explorat este poziţionarea Bucureştiului ca un hub
regional al industriilor culturale şi creative. Regiunea la care ne referim este
Europa centrală şi de est, fosta regiune sovietică: Ungaria, Bulgaria, Ucraina,
Moldova, Cehia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Serbia, Albania, ţările baltice,
Slovenia, Macedonia, Kosovo, Muntengeru, Bosnia şi Herzegovina.

P
rin cooperare regională, Europa centrală şi timp ţara ca o destinaţie atractivă pentru investitori.
de est are potenţialul de a deveni viitorul hub Ţările baltice de altfel au reuşit ca în scurt timp
regional al creativităţii: există nenumărate să dezvolte o strategie unitară de susţinere şi promo-
facilităţi în această regiune care puse în func- varea a sectorului. Un exemplu de succes este crearea
ţiune ar crea un cadru proprice inovării şi dezvoltării unui traseu de turism cultural ce spune povestea
industriilor culturale şi creative. Iar Bucureştiul poate chihlimbarului şi străbate toate cele trei ţări (Lituania,
fi un important centru regional. Estonia, Letonia): Baltic Amber Road.
O parte din ţările menţionate au implementat deja Plecând de la această strategie, prin construirea
agenţii regionale de dezvoltare a economiei creative: unui dialog deschis şi constant cu sectoarele cultu-
de pildă în Budapesta există Design Terminal, agenţie rale şi creative, Bucureştiul poate deveni locul de
a municipiului Budapesta care are misiunea de a încu- întâlnire al antreprenorilor creativi din toată regi-
raja şi susţine start-up-urile creative emergente şi unea. Există o infrastructură digitală foarte perfor-
astfel de a contribui la competitivitatea economică a mantă, infrastructructura fizică poate fi recuperată
ţării. Creative Estonia este o iniţiativă a Enterprise prin proiecte de regenerare urbană a fostelor spaţii
Estonia care cercetează, promovează şi susţine busi- industriale, iar oameni cu idei şi talent îşi pot găsi
ness-urile creative din Estonia, promovând în acelaşi locul într-un Bucureşti mai deschis şi creativ.

88 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

EFECTUL DOMINO

IV. 3. Efectul domino


sau direcţii de acţiune pentru proiecte și
planuri de management

Efectul Domino propus de materialul de faţă reprezintă capacitatea vizionară


a tuturor actorilor implicaţi în sectoarele culturale și creative din București de
a aplica în proiectele proprii anumite reguli care să fie „game-changers”,
adică reguli care pot acţiona precum un declanșator de dezvoltare.

D
e exemplu, dacă o instituţie publică aflată economice a proiectelor culturale din oraș, cât și asupra
în subordinea administraţiei locale dă spre implicării active a tuturor categoriilor de public în
închirere modică sau comodat pe o peri- dezvoltarea produselor culturale.
oadă limitată de timp una din clădirile
sale nefolosite către start-up-uri creative sau către Iniţiativele disparate, slaba conlucrare dintre
ONG-uri, va obţine: operatorii aceluiași domeniu, insuficienta promovare a
» resurse suplimentare pentru propriul buget conceptelor ce stau la baza produselor culturale oferite
anual de oraș împiedică consecvenţa menţinerii unui grad
» costuri reduse cu o clădire înainte nefolosită de exigenţă ridicat al ofertei culturale și pune efortu-
» promovare a acţiunilor proprii rile actanţilor din domeniu sub semnul aleatoriului și
» diversificare și îmbunătăţire prin interdisci- al superficialului. Acestea sunt motivele pentru care
plinaritate a propriilor proiecte prin colaborarea cu Strategia culturală și creativă a Bucureștiului încearcă
proiectele entităţilor pe care le găzduiește să structureze propunerile primite din partea celor
537 de operatori, implicaţi în cercetarea exploratorie
Din analizele verticale (per domeniu, sector) și derulată și clasifică sugestiile de acţiune pornind de la:
transversale (sociale, economice, turistice, cultu- dimensiunea sustenabilităţii (cât de viabile sunt pe
rale) realizate în timpul cercetării exloratorii, am termen lung proiectele propuse pentru oraș), a profe-
structurat propuneri de tip Domino pe patru sionalizării și educaţiei publicului (diversifi-
direcţii: sustenabilitate în cultură, profe- carea conceptului educaţional cuprins în proiecte), a
sionalizare și educaţie, transparenţă și transparenţei decizionale (publicul este implicat
implicare&conectarea în reţea. Pe fiecare în elaborarea politicilor care îi vizează, prin interme-
direcţie, în funcţie de tipul de detaliere, se diul unui dialog structurat continuu dintre autoritatea
regăsesc axe transversale, obiective strate- locală, operatori culturali și creativi și consumatorii
gice și acţiuni posibile. produsului cultural), a implicării și conectării în reţea
(valoarea parteneriatelor și a schimbului de experienţă
Pornind de la diagnoza dinamicii domeniului în contextul unui proiect). Se încearcă astfel o mobili-
cultural și creativ, strategia propusă în aceste pagini zare a entităţilor implicate de a gândi integrat deru-
vizează implementarea unor măsuri care să aibă conse- larea propriilor proiecte și de a le previziona impactul
cinţe pe temen mediu și lung atât asupra valorificării asupra comunităţii bucureștene.

2015 BUCUREŞTI | 89
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

EFECTUL DOMINO

A. SUSTENABILITATE ÎN CULTURĂ impozitul pe profit datorat sumelor aferente


»» Includerea administrativă în ghidurile de fi-
AXE TRANSVERSALE nanţare a accesului persoanelor fizice la finanţări
»» Crearea de reglementări financiare în direcţi- publice pentru cercetare și producţie artistică
onarea fondurilor publice la nivel local și privat »» Modificări în legislaţia locală care reglemen-
»» Îmbunătăţirea legislaţiei locale privind taxe- tează statutul patrimoniului imobil, care să includă
le, impozitele, licenţele, autorizaţiile în domeniile cul- sancţiuni finaciare imediate pentru demolarea ile-
turale și creative gală a clădirilor cu valoare istorică sau arhitecturală
»» Încurajarea responsabilităţii financiare a be- reprezentativă pentru oraș
neficiarului de fonduri publice »» Modificări legislative locale care să prevadă
sancţiuni imediate în cazul schimbării funcţiunilor
culturale deţinute de clădiri emblematice ale orașului
OBIECTIVE STRATEGICE (cinematografe, spaţii expoziţionale, teatre de vară,
»» Includerea de axe transversale de tip suste- biblioteci etc.)
nabilitate în cultură în ghidurile de finanţare publică
»» Definirea unei identităţi culturale specifice
pentru proiecte culturale
Bucureștiului, care să fie valorificată ca un brand,
»» Crearea unui fond financiar exclusiv pentru pornind de la valorile culturale specifice și de la isto-
start-up-uri în industriile culturale și creative ria sa de peste 500 de ani
»» Finanţări publice reglementate prin concurs
cu destinaţie exclusivă către entităţi private
»» Crearea unui credit financiar rambursabil ACŢIUNI
pentru proiecte în industriile culturale și creative »» crearea unui sistem de finanţare de tip bar-
ter, cu ghid și cerere de aplicare, deschis tot timpul
»» Stabilirea unui cadru legislativ corespunzător
anului pentru iniţiative culturale punctuale, care pro-
pentru statutul artistului din toate zonele creative
movează valorile identitare ale orașului
»» Creșterea duratei de desfășurare a proiec-
»» organizarea unor cursuri de educaţie financi-
telor culturale și creative finanţate din bani publici:
ară culturală pentru lucrătorii în instituţiile publice de
finanţări publice multianuale (cu raportări intermedi-
cultură
are și anuale)
»» schimbarea cuantumului bugetelor institu-
»» Includerea obligativităţii raportării în urma
ţiilor publice de cultură - procent mai mic de bani
finanţării contractate de operatorul cultural, cu ac-
publici primiţi și procent mai mare de contribuţie pro-
cent pe impact, rezultate măsurabile și pe sustenabi-
prie (atragere de fonduri)
litatea produselor și serviciilor culturale și creative, în
cazul finanţărilor publice dar și private »» revizuirea legislaţiei financiare pentru buna
utilizare a resurselor atrase (private) de către insti-
»» Diminuarea dezechilibrului dat de modul de
tuţiile publice de cultură, mai ales cu privire la remu-
acordare a finanţărilor către instituţii publice și orga-
nerarea personalului care se va ocupa de fondurile
nizaţii din zona independentă dintr-un același buget
respective
alocat
»» reglementarea, la nivel de ghid de finanţare,
»» Promovarea transparenţei fondurilor obţinu-
a eligibilităţii aplicanţilor prin limitarea acestora la
te prin facilitatea fiscală de 2% existentă în prezent
structuri de tip ONG, SRL-D, PFA cu act constitutiv /
(în 2013 ONG-urile au obţinut în România 132,4 mi-
obiecte de activitate în domenii culturale și creative
lioane lei prin această facilitate)
»» eficientizarea procedurilor de depunere a
»» Încurajarea companiilor de a folosi facilita-
proiectelor în cadrul programelor de finanţare, prin
tea fiscală de 20% pentru sponsorizări şi acte de
structurarea cerinţelor și prin implementarea unui
mecenat în favoarea ONG-urilor şi artiştilor liber-
sistem de evaluare obiectiv
profesioniști, beneficiind în schimb de scăderea din

90 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

EFECTUL DOMINO

»» schimbarea logicii de acordare a finanţărilor, spaţiile existente pentru structurile independente din
pe ideea programelor pe termen lung, iar nu a pro- artele spectacolului, ca soluţie pentru lipsa acută de
iectelor de sine stătătoare - pe termen scurt; pentru spaţii
aceasta, este necesară punerea la punct a planificării »» crearea unui Ghişeu unic pentru eliberarea
multianuale a bugetului de stat (teoretic, acesta este rapidă a autorizaţiilor şi permiselor necesare pentru
proiectat pe perioade de 7 ani) evenimente culturale în aer liber
»» generarea unui incubator de rezidenţe în car- »» finanţarea fondurilor culturale locale cu un
tierele Bucureștiului pentru artiști din alte orașe procentaj din taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi
»» generarea de proiecte integrate, din diverse publicitate
sectoare (patrimoniu, arte vizuale, arte performati- »» crearea de vouchere pentru start-up-uri bu-
ve, artele spectacolului, arhitectură, teatru, literatu- cureştene cu care să poată achiziţiona servicii crea-
ră) pentru valorificare spaţii dezafectate existente în tive locale (design, arhitectură, campanii de comu-
memoria orașului, străzi uitate care au semnificaţie nicare). Astfel se stimulează economia locală şi se
pentru comunitate, zone de patrimoniu cu importan- consolidează o piaţă încă fragilă
ţă arhitecturală sau zone mutilate de distrugeri și de-
»» încurajarea atragerii de fonduri private
molări
(sponsorizări) prin instituirea unei forme de contri-
»» îmbunătăţirea infrastructurii specifice pentru buţie constituite din 50% surse private - 50% fon-
găzduirea unor evenimente culturale de amploare: duri puse la dispoziţie de autorităţile publice pentru
premiere de film, concerte de muzică clasică, săli obiective culturale prioritare (dezvoltarea publicuri-
pentru concerte de cameră, concerte de muzică al- lor, accesul la cultură)
ternativă
»» crearea unei liste de clădiri aflate în pro-
»» tehnologizarea unor săli existente de specta- prietatea administraţiei publice bucureștene și ale
cole aflate în administrarea ArCuB și a Primăriei Mu- instituţiilor publice de cultură care se pot da spre
nicipiului București, astfel încât să suporte proiecţii închiriere/comodat, pentru o perioadă determinată,
de film și concerte exclusiv operatorilor culturali și creativi, care să ge-
»» crearea unui fond naţional de achiziţii pentru nereze proiecte ce promovează imaginea orașului, în
arta contemporană concordanţă cu anumite criterii
»» reducerea taxei de filmare în oraș pentru »» modificarea legislaţiei în vederea instituirii
proiecte culturale, pentru cele non-profit sau pentru obligaţiei proprietarilor clădirilor de patrimoniu să
producţiile operatorilor culturali locali care promo- le restaureze după un plan specific întocmit de un
vează astfel imaginea orașului și locurile sale em- specialist, beneficiind de facilităţi fiscale acordate de
blematice autoritatea locală
»» instituirea unui sistem de acordare prin con- »» impunerea unor măsuri legislative locale
curs a administrării unor spaţii către organizaţii pri- care să constrângă firmele specializate în restaurare
vate şi societăţi comerciale, pentru mandate de trei să respecte un cod de proceduri care operaţionali-
ani, cu identificarea unor indicatori şi rezultate pe zează în detaliu modul de restaurare, în funcţie de
care respectivele structuri să le atingă pe parcursul specificul arhitectural al clădirii
perioadei în cauză »» instituirea obligativităţii deţinătorilor de clă-
»» acordarea de preţuri preferenţiale pentru diri neconsolidate, neclasate, din antebelic, interbelic,
spaţiile de afișaj publicitar ale Primăriei generale postbelic de tip vilă sau clădiri industriale, de a le
pentru distribuitorii care lansează filme româneşti şi oferi în comodat sau închiriere pentru proiecte crea-
pentru organizatorii de evenimente culturale cu im- tive, pentru a nu plăti amenzi
pact major »» iniţierea unui program de informare pentru
»» implementarea unei politici de acordare a locuitorii din zonele protejate cu privire la importanţa
unor subvenţii în natură, prin asigurarea accesului la culturală, arhitecturală şi ambientală a acestora şi

2015 BUCUREŞTI | 91
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

EFECTUL DOMINO

prin elaborarea unor ghiduri care să ilustreze bune- tării unui bilet de festival sau a unor vizite la muzee
le practici pentru intervenţia asupra imobilelor şi în »» încurajarea financiară a unor proiecte inte-
spaţiul public gratoare pentru oraș, care propun promovarea spa-
»» dezvoltarea unei proceduri de înscriere a zo- ţiului public din punctul de vedere al dimensiunii arhi-
nei protejate sau a zonei de protecţie a unui monu- tecturale, al conservării patrimoniului și al impactului
ment istoric în actele de proprietate vizual generat de proiectele de artă comunitară
»» îmbunătăţirea signalisticii la nivel oraşului
printr-un concurs pentru creativii locali EXPLICAŢII SUPLIMENTARE
»» înfiinţarea unei Comisii pentru Bucureştiul
Istoric, pe modelul Comission du Vieux Paris, cu rolul Ca urmare a procesului de descentralizare a servi-
de a proteja identitatea istorică, culturală, ambienta- ciilor publice de cultură, aproximativ 81% din finan-
la a zonelor construite protejate şi a monumentelor ţarea totală se acordă de la nivelul local. Acest lucru
istorice şi a ariilor lor de protecţie. Comisia ar analiza face ca o parte de resurse să se poată direcţiona direct,
toate proiectele care afectează patrimoniul construit la nivel de sector, către organizaţiile care lucrează la
nivel comunitar, în cartiere.
şi ar fundamenta avizul de oportunitate al Primarului
Industriile culturale au un aport la PIB ce nu se
General regăseşte în procentul din PIB alocat pentru bugetul
»» înfiinţarea unui Serviciu de urgenţă pentru Ministerului Culturii; este o neînţelegere a capacităţii
patrimoniu pe modelul SMURD, finanţat de PMB, prin culturii de a pune în mișcare societatea.
crearea unui parteneriat între PMB, Inspectoratului Sinergia dintre obiectivele anuale ale strategiei și
de Stat în Construcţii (ISC), Poliţia Locală şi voluntarii acţiunile culturale ale organizaţiilor va încuraja inter-
de patrimoniu pentru semnalizarea rapidă şi eficien- relaţionarea și dezvoltarea unor proiecte originale
tă a abuzurilor asupra patrimoniului construit care se vor încadra tematic în tema anuală propusă
de municipalitate. De asemenea, facilitarea proce-
»» eliminarea conflictelor de interese prin finan- durilor de depunere a unor proiecte şi acordarea de
ţarea de către PMB a studiilor istorice necesare pen- consultanţă în vederea elaborării acestora (consul-
tru autorizaţiile de desfiinţare şi construire. PMB ar tanţa este esenţială pentru o participare eficientă la
putea obţine banii pentru finanţare din amenzile pe concursurile pentru finanţări din fonduri publice) vor
case şi terenuri abandonate sau/şi printr-o taxă plăti- spori șansele acordării finanţărilor proiectelor suste-
tă de beneficiar. Studiile ar deveni documente publice nabile pe termen mediu și lung.
»» elaborarea şi implementarea, în parteneriat Generarea unui incubator de rezidenţe în cartie-
rele Bucureștiului pentru artiști din alte orașe poate
cu PMB şi cu Primăria Sectorului 3, a proiectului inte-
schimba conceptul estetic al orașului, aducând vizi-
grat „Centrul istoric al Capitalei“, pentru constituirea
unea unui artist din altă zonă (alt oraș din România
unei arii culturale protejate, punerea în valoare a mo- sau din alt stat), într-o experienţă benefică pentru
numentelor istorice şi a patrimoniului arhitectural, a public, care poate interacţiona cu diferite forme de
industriilor şi meşteşugurilor artistice artă chiar în cartierul în care locuiește.
»» realizarea unei platforme care să consolideze
dialogul dintre autorităţi, operatorii culturali ai dife-
ritelor sectoare și public, pe care se pot reactualiza B. PROFESIONALIZARE
permanent informaţii despre oferta culturală din oraș
și despre conţinutul ei estetic și educativ ȘI EDUCAŢIE
»» crearea de facilităţi pentru proiectele şi oa-
menii recunoscuţi de comunitate ca fiind cu iniţiativă B.1. Profesionalizare în cultură
(motoarele creative ale oraşului) şi ale căror proiecte
sau business-uri au rezultate AXE TRANSVERSALE
»» crearea unor opţiuni de tip insentive care să »» Echilibrarea centrelor de interes al domeniu-
permită transportul gratuit în oraș în contextul achi- lui, respectiv a zonei de arhivare, conservare, resta-

92 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

EFECTUL DOMINO

urare din muzee cu zona de producţie, promovare şi »» organizarea programelor de cercetare cu ca-
documentare a artei contemporane racter interdisciplinar - care să reunească artiști vizuali,
»» Dezvoltare cercetării în domeniul cultural coregrafi, compozitori muzicali, profesioniști ai teatru-
prin finanţări special dedicate lui - sub forma unor școli de vară sau ateliere care pot
fi incubatoare pentru proiecte multidisciplinare .
»» Profesionalizarea persoanelor decidente din
administraţia publică

OBIECTIVE STRATEGICE B.2. Educaţie culturală


»» Includerea de axe transversale de tip profesi-
onalizare în cultură în ghidurile de finanţare publică AXE TRANSVERSALE
pentru proiecte culturale »» Includerea obligatorie a componentei de
»» Instituirea unui fond de mobilitate artistică educaţie în proiectele culturale
(pentru nivel naţional, european, internaţional) în ve- »» Coeziunea la nivel comunitar în contextul în
derea stimulării creativităţii artiștilor care cultura reprezintă liantul dintre indivizii unei co-
»» Încurajarea unor demersuri care propun pro- munităţi care împart același spaţiu și configurează
fesionalizarea continuă a actorilor din domeniul cul- aceleași nevoi culturale
tural și creativ, atât la nivelul îmbogăţirii experienţei »»• Oferirea egalităţii de șanse tuturor catego-
ca entitate organizaţională, cât și ca perfecţionare riilor de public de a se implica în realizarea ofertei
individuală diversă tematic culturale

ACŢIUNI OBIECTIVE STRATEGICE


»» susţinerea financiară/logistică a unor trai- »» Includerea de axe transversale de tip educa-
ninguri de management cultural, care să cultive di- ţie culturală în ghidurile de finanţare publică pentru
recţiile strategice, viziunea despre oraș și integrarea proiecte culturale
organizaţională a ideilor de management »» Promovarea unui stil de viaţă propriu orașului
»» obligativitatea alegerii unor experţi în posturi care exprimă realitatea alegerii manifestărilor cultu-
de decizie pentru domeniul cultural, atât la nivelul rale în funcţie de preferinţe și de empatia cu temele
administraţiei locale și al Ministerului Culturii, cât și propuse de principalii actanţi
în cadrul comisiilor de evaluare a proiectelor »» Inovaţia permanentă a conceptelor de expri-
»» profesionalizarea persoanelor de decizie din mare artistică prin proiecte care implică diferite ca-
departamentele culturale ale administratiei publice tegorii de public
pentru a înţelege dinamica domeniului și diferitele »» Migrarea proiectelor culturale din centrul
moduri de abordare a actului artistic Bucureștiului către periferia orașului, către cartiere,
»» profesionalizarea unor reprezentanţi ai unde este necesară existenţa unor spaţii de întâlnire
mass-media care pot deveni critici și jurnaliști de culturală
specialitate ai domeniului lor predilect: arte vizuale,
artele spectacolului, muzică clasică, muzică alterna-
tivă, film, valorificarea patrimoniului etc., având şi rol ACŢIUNI
de formatori de opinie, »» dezvoltarea unor spaţii de tip laborator, a că-
»» finanţarea unor burse atât pentru artiștii de- ror spaţialitate să fie oferită cu titlul gratuit, pentru o
butanţi, cât și pentru cei consacraţi (în programe di- perioadă determinată, într-una dintre clădirile aflate
ferite) care să asigure formarea lor continuă, având în proprietatea autorităţii locale
impact în viitoarele proiecte pe care aceștia le vor »» susţinerea financiară a unor proiecte care
genera pentru oraș scoate din tipare anumite spaţii (cum ar fi muzeele
care găzduiesc performance) și implică participarea

2015 BUCUREŞTI | 93
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

EFECTUL DOMINO

intensă a publicului și dialogul cu el, implicându-l în spaţiilor respective, prin amplasare de obiect şi insta-
derularea actului artistic laţie de artă sau intervenţii de street art care readuc
»» sprijinirea realizării activităţilor educative în în atenţia publicului istoria unui loc, specificul său sau
mediile instituţiilor culturale pentru categoriile de pu- atenţionează asupra spaţiilor care conţin anomalii ar-
blic mai puţin vizate până acum: familii cu venituri hitecturale
reduse, copii cu vârsta de până la 3 ani, persoane cu »» realizarea unei aplicaţii mobile prin care turiștii
dizabilităţi, vârstnici etc. pot afla despre reperele culturale ale Bucureștiului,
»» crearea și implementarea unor proiecte care monumente istorice, statui, străzi cu nume de perso-
valorifică elementele identitare (memoria locală, pa- nalităţi etc.
trimoniul) unor zone și cartiere din București »» promovarea patrimoniului cultural prin siste-
»» instituirea unui fond minimal de susţinere mul GPS și audio-video existent în majoritatea auto-
a organizaţiilor independente de către autoritatea buzelor RATB, prin prezentarea scurtă a principalelor
locală (sub forma unui procent, comparativ cu sub- repere culturale ale Capitalei, concomitent cu poziţia
venţiile destinate instituţiilor publice) și sprijin infra- autobuzelor în dreptul acestora
structural pentru acestea* »» eliminarea afișajului comercial din zonele pro-
»» organizarea de ateliere și cursuri pentru pentru tejate ale orașului
neprofesioniști, în cadrul componentei de formare pro-
fesională continuă EXPLICAŢII SUPLIMENTARE
»» încurajarea financiară a proiectelor care pro-
movează abordarea informală şi creativă a repertori- În educarea publicului, spaţiile de tip laborator
vor avea ca misiune găzduirea unor proiecte originale
ilor pentru publicul tânăr și valorificarea unui discurs
care să contribuie semnificativ la formarea publicului
spectacular nou și care să aibă continuitate pe termen lung. Acestea vor
»» încurajarea financiară a proiectelor care pro- fi completate de informaţii care explică unele concepte
pun stagii de voluntariat pentru diferite categorii de și detaliază latura estetică a actului cultural pentru o
public, în afara tinerilor, în contextul implicării tuturor mai bună înţelegere a acestuia de către public (în acest
membrilor comunităţii în realizarea ofertei culturale sens, întâlnirile care au însoţit manifestările de dans
»» încurajarea financiară a cercetărilor periodice contemporan s-au dovedit eficiente în dezvoltarea
publicului acestui sector cultural).
privind implicarea publicurilor în propuneri de eveni-
Rezultatele Strategiei Naţionale în domeniul poli-
mente culturale și creative pe care ar dori să le vadă ticii de tineret 2015-2020, arată că tinerii spun că nu
»» stimulente pentru realizarea de cercetări și citesc literatură niciodată; 8% fac acest lucru zilnic,
strategii de dezvoltare a publicului pentru instituţiile 20% de 2-3 ori pe săptămână, 24% de 2-3 ori pe lună,
publice de cultură în timp ce 20% nu citesc literatură decât de 2-3 ori pe
»» atragerea de talent creativ în Bucureşti prin an, 61% dintre tineri spun că nu merg deloc la teatru,
operă, balet sau concerte de muzică clasică, 49% nu
promovarea oraşului în regiune și a posibilităţilor de
merg la cinematograf, iar 48% nu merg la concerte de
dezvoltare oferite de acesta muzică modernă.
»» informarea asupra drepturilor și obligaţiilor România se află pe ultimul loc între ţările europene
faţă de spaţiul public și contribuirea, prin mijloace spe- în privinţa frecventării concertelor și a cinematogra-
cifice artei publice și comunitare, la procesul de rea- felor și se plasează printre ţările cu ponderi scăzute în
propriere a spaţiului public de către cetăţeni, membri context european de tineri care vizitează monumente,
ai comunităţii urbane și proprietari de drept ai spaţiului muzee sau galerii, care frecventează teatrul, opera sau
public urban spectacolele de dans, așa cum arată Eurobarometrul
Tineret în Mișcare (Youth on the Move) 2011. Proiectele
»» explorarea spaţiului urban şi crearea de repere punctuale derulate în special de asociaţii neguverna-
(artistice, vizuale) în spaţii publice diverse, cu accen- mentale demonstrează faptul că implementarea unor
tuarea, reinventarea sau crearea de noi identităţi ale activităţi culturale pornind de la nevoile exprimate
* paragraf modificat pentru clarificare în 11.03.2016 ale tinerilor atrage după sine nu numai participarea

94 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

EFECTUL DOMINO

activă a acestora, ci și dezvoltarea propriilor iniţia- »» Eficientizarea procedurilor de evaluare din


tive culturale și organizarea unor manifestări pentru programele de finanţare
gupul ţintă din care fac parte (exemple: „Mă numesc »» Transparentizarea planurilor de manage-
cartier” (proiect al asociaţiei Make a point), „La mine ment și ale activităţilor instituţiilor publice de cultură
la școla se întâmplă ceva super”, „Laboratorul de urba- și ale departamentelor culturale din cadrul instituţii-
nism” ale Asociaţiei Komunitas etc.). Proiectele deru- lor administrative
late în spaţiile de locuire atrag participarea reziden-
ţilor, valorifică spaţiile neconvenţionale și contribuie »» Transparentizarea sectorului privat profit și
la generarea sentimentului comunitar. non-profit prin rapoarte anuale și per proiect privind
Așa cum reiese din datele Strategiei Naţionale în planul și acţiunile de CSR (Corporate Social Responsi-
domeniul politicii de tineret 2015-2020, educaţia non- bility) impactul și audienţa
formală în România și implicit în București reprezintă
atât o oportunitate de compensare a deficitelor acumu-
late în sectorul formal, privind calitatea învăţămân- OBIECTIVE STRATEGICE
tului și capitalul educaţional, și de creștere a competen- »» Diseminarea publică și regulată a anunţurilor
ţelor profesionale și a incluziunii sociale, cât și o moda- de finanţare, rapoartelor de management și rapoar-
litate de schimbare a percepţiei asupra educaţiei, de la telor de audienţă ale instituţiilor publice de cultură
înţelegerea ei ca o etapă în dezvoltarea iniţială a indi- producătoare și finanţatoare
vizilor la promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii.
La nivelul dezvoltării publicului tânăr, strategia își »» Accesarea mai facilă a sponsorizărilor, redu-
propune să contribuie la îmbunătăţirea ofertei educa- când presiunea asupra fondurilor publice disponibile
ţiei non-formale și la creșterea interesului tinerilor de în cursul unui an bugetar
a se implica în proiecte originale, din care pot învăţa »» Instituirea obligativităţii de raportare publică
continuu. a activităţilor derulate de toţi operatorii culturali și
În acest sens, prin acţiunile propuse pe fiecare creativi activi în oraș (publici și privaţi)
dintre direcţiile amintite (sustenabilitate, transpa-
renţă decizională, acordare a finanţării, educaţie) se
pune accent pe îmbunătăţirea relevanţei culturii în ACŢIUNI
raport cu sistemul de valori al multor tineri, comba- »» stabilirea unor priorităţi anuale tematice
terea constrângerilor economice care ar putea bloca pentru acordarea finanţărilor de către administraţia
accesul la cultură al tinerilor, precum și îmbunătăţirea locală pentru proiecte originale sustenabile, a căror
disponibilităţii ofertei culturale dedicate acestei cate- monitorizare este obligatorie. Asigurarea astfel a
gorii de public. La acestea se adaugă susţinerea volun-
unei transparenţe decizionale în acordarea finanţă-
tariatului ca o formă de implicare, dat fiind faptul că
experienţa dobândită în urma stagiilor specifice repre- rilor destinate proiectelor culturale și creative care
zintă pentru tineri legiferarea unor abilităţi și compe- vizează orașul.
tenţe dobândite într-un sistem nonformal. În plus, »» evaluarea programelor de finantare, cât și a
este încurajată în continuare în acordarea finanţărilor rezultatelor vizibile generate de acestea la finalul fi-
manifestarea creativă a tinerilor prin proiecte originale ecărui ciclul de 5 ani
și susţinerea debutului acestora în domeniile cultural »» stabilirea unei proceduri clare de evaluare
și creativ.
anuală pentru instituţiile publice culturale, subordo-
nate autorităţii locale, astfel încât să reiasă transpa-
rent cheltuirea fondurilor alocate anual prin finanţa-
C. TRANSPARENŢĂ re directă, în concordanţă cu nevoile categoriilor de
public și cu obiectivele strategice anuale
»» organizarea unor consultări publice, dezba-
AXE TRANSVERSALE teri și seminarii care să aibă ca temă nevoile publicu-
»» Informarea permanentă a publicului cu privi- rilor participante la evenimentele culturale și creati-
re la priorităţile culturale anuale ve, cât și tendinţele de consum cultural, dezvoltarea

2015 BUCUREŞTI | 95
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

EFECTUL DOMINO

urbană în concordanţă cu protejarea și valorificarea feedback real coerenţa datelor colectate și nevoile
patrimoniului orașului organizaţionale ale entităţilor culturale și creative
»» organizarea periodică a unor sesiuni de in- active în oraș.
formare (workshopuri, conferinţe, prelegeri) asupra Dacă proiectele nu derivă din programe de
conceptului de oraș cultural în spaţiul european pen- dezvoltare urbană integrată, coeziunea generării
tru generarea coeziunii ofertei culturale și pentru fa- unui produs cultural viabil care să ajute la creșterea
cilitarea unor noi parteneriate între principalii actanţi orașului riscă să fie drastic diminuată.
Stabilirea unor priorităţi anuale tematice pentru
care să se regăsească în iniţiative cu impact la nivel
acordarea finanţărilor de către administraţia locală
local pentru proiecte originale sustenabile ar asigura
»» finanţarea directă a unor proiecte emblema- o transparenţă decizională în acordarea finanţă-
tice pentru oraș, dezvoltate de scena independentă rilor destinate proiectelor culturale și creative care
sau de antreprenorii creativi, pornind de la direcţia vizează orașul.
strategică a dezvoltării culturale a orașului
»» finanţarea acordată organizaţiilor indepen-
dente din fonduri publice, justificată de calitatea
activităţii acestora, pe termen mediu şi lung, să fie
D. IMPLICARE ŞI CONECTARE
condiţionată de evaluarea activităţii din ultimii ani ÎN REŢEA
(criterii precum participarea în cadrul festivalurilor
renumite de teatru şi obţinerea unor premii cu ocazia AXE TRANSVERSALE
acestor participări) »» Încurajarea intedisciplinarităţii și a colaboră-
»» analizarea evaluării oferite de publicului rilor intersectoriale
bucureștean pentru proiectele culturale și creative »» Dezvoltarea sentimentului de mândrie locală
finanţate prin fondurile publice și transformarea ei prin acţiuni sociale specifice, comunitare
într-un criteriu viitor de eligibilitate a organizaţiei ini-
ţiatoare a proiectului de a mai candida pentru con-
tractarea altor susţineri financiare similare
OBIECTIVE STRATEGICE
»» comisionare prin care administraţia publică »» Stabilirea unor parteneriate transectoriale
să contracteze artiști care să creeze lucrări de artă între operatorii și producătorii care activează în do-
pentru oraș, ţinând cont de contextul urbanistic menii complementare pentru dezvoltarea unor de-
mersuri care să vizeze accesul tuturor categoriilor de
public la actul cultural, cât și implicarea în programe
EXPLICAŢII SUPLIMENTARE culturale sustenabile economic și generatoare de in-
terrelaţionare socială
Analizând modul de cheltuire a finanţărilor acor-
»» Facilitarea parteneriatelor între industria de
date și corespondenţa sa cu dimensiunea de suste-
nabilitate economică a proiectelor, autoritatea muni- turism și sectoarele industriilor culturale și creative
cipală va putea dispune creșterea procentuală a
acestor finanţări de la an la an, ţinând cont de tema- ACŢIUNI
tica anuală pe care se concentrează proiectele. În »» instituirea unui hub al industriilor creative,
punctuajul acordat unui proiect cultural, ideile de într-un spaţiu deţinut de Primăria București, de o
proiect inovatoare și realitatea bugetului estimat în primărie de sector sau de o instituţie publică de cul-
raport de cost-beneficiu ar trebui să fie prioritare. tură, în care să existe un incubator de creativitate /
Întâlnirea periodică a administraţiei publice cu
de afaceri, o bibliotecă dedicată, o platformă de me-
artiștii va genera o mai bună comunicare și o cola-
borare reală care ar însemna rezultate concrete dia socială special concepută (în care unde să poa-
pentru oraș. Punerea în discuţie inclusiv a Strategiei tă fi găsite uşor cuvinte cheie şi acţiuni din domenii
elaborate în urma acestei cercetări preliminarii, specifice)
pe sectoare culturale, pentru a verifica printr-un

96 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

EFECTUL DOMINO

»» crearea unui program de întâlniri periodice articol din revista Forbes (decembrie 2014), care
între operatori din diversele sectoare ale domeniului citează acest raport, 78% din locuitorii orașului, în
cultural și reprezentanţi ai finanţatorilor și ai autori- mare majoritate tineri de pînă în 35 de ani, au o atitu-
tăţile locale, în vederea informării asupra obiectivelor dine pozitivă faţă de ideea antreprenoriatului.
strategice anuale și asupra priorităţilor de finanţare Existenţa unui număr mare de organizaţii cultu-
în concordanţă cu acestea rale și creative ce dezvoltă iniţiative în oraș (identi-
»» generarea unor programe intersectoriale ficaţi în această cercetare la peste 1.000 de operatori
activi în prezent) demonstrează acest demers antre-
care să aducă împreună profesioniști din domenii di-
prenorial care trebuie încurajat atât în vederea impli-
ferite în proiecte dinamice, care să promoveze valo- cării mai multor categorii de public în viaţa cultu-
rile identitare ale orașului rală a orașului, cât și în implementarea unor proiecte
»» includerea unui punctaj avantajos în ghiduri- originale care pot contura imaginea Bucureștiului ca
le de finanţare la includerea în proiect a unor activi- destinaţie culturală.
tăţi comune în zona creativă (IT și arte vizuale etc.) și Susţinerea un dialog continuu cu operatorii
a unor activităţi cross-sectoriale (design de obiect și culturali și creativi din oraș și continuarea acestei
atelier de inserţie socio-profesională etc.) cercetări exploratorii care a stat la baza realizării
studiului de față vor genera o coeziune în implemen-
»» instituirea unui program de finanţare deru- tarea strategică a dezvoltării orașului.
lat în parteneriat cu Asociaţia pentru Promovarea și
Dezvoltarea Turismului în București pentru proiecte Într-o cercetare ulterioară considerăm că ar fi
de turism cultural oportune mai multe tipuri de acţiuni care să îmbogă-
ţească informaţional materialul existent:
» identificarea periodică (o dată la 6 luni) a
altor operatori care dezvoltă proiecte în oraș și în zona
Concluzii metropolitană
» intervievarea unui număr mai mare de

O
peratorii culturali, managerii instituţii- specialiști atât din sectorul public, cât și din cel privat,
lor de cultură și antreprenorii creativi din asupra evoluţiei produselor culturale și a dinamicii
zona metropolitană București pot folosi sectorului în care activează
aceste sugestii strategice și le pot integra » multiplicarea numărului de focus grupuri
în propriile planuri de management ori în proiecte, dedicate atât sectoarelor culturale identificate în
cu scopul de a genera coeziunea cu nevoile culturale această cercetare, cât și unor teme transectoriale:
identificate în oraș. promovarea evenimentelor culturale și creative,
managementul organizaţional, parteneriate strategice
Ţinând cont de faptul că totalitatea creaţiilor » elaborarea regulată și interpretarea de ches-
artistice reprezintă un vector de emancipare a socie- tionare, generale și specifice, privind la nevoile publi-
tăţii, de înţelegere a diversităţii și că actul cultural cului bucureștean și rata de consumul cultural
facilitează promovarea comunităţii la nivel inter- » identificarea și aplicarea de instrumente soci-
naţional, implementarea unei Strategii culturale și ologice relevante pentru investigarea amănunţită a
creative în București în următorii 10 ani va facilita nevoilor locuitorilor din cartiere
dezvoltarea coerentă și integrată a orașului. Astfel, Dar cea mai importantă acţiune rămâne
locuitorii orașului vor constata efectul economic implementarea Strategiei culturale și creative a
generat de funcţionarea industriilor culturale Bucureștiului 2015-2025, după validarea ei prin
într-un cadru propice, iar operatorii din turism vor consultare publică și cercetări aprofundate și nișate,
deveni conștienţi de necesitatea plasării Bucureștiul indiferent de rezultatul desemnării capitalei cultu-
pe lista celor mai efervescente orașe europene, a rale europene. Comunitatea bucureșteană va
căror atmosferă trebuie simţită. înţelege că primează dezvoltarea integrată
Din raportul realizat de Amway privind antre- a orașului, conform unei viziuni contempo-
prenoriatul la nivel global în 2014 a reieșit faptul rane, care valorifică la maximum potenţialul
că locuitorii Bucureștiului au un mare potenţial de cultural și creativ existent și îl încurajează pe
a dezvolta iniţiative antreprenoriale. Potrivit unui cel latent.

2015 BUCUREŞTI | 97
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Bibliografie

„Cercetare sociologică privind starea socială a 2007 – 2013 „Investește în oameni!”


orașului București și dezvoltarea Zonei Metropolitane „Importanţa economică a industriilor crea-
București 2030”, Centrul de Sociologie Urbană și tive: o perspectivă teritorială”, GEA Strategy &
Regională, pentru Primăria București, aprilie 2014 Consulting, 2011, studiu creat în cadrul proiec-
„Elaborarea planului de marketing (strategic şi tului „Promovarea Antreprenoriatului în Domeniul
operaţional) pentru Municipiul Bucureşti în dome- Industriilor Creative” este cofinanţat din Fondul
niul turismului pentru perioada 2011-2015” Social European prin Programul Operaţional
Analiza ofertei culturale din București, Centrul de Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, 2009 2007 – 2013 „Investește în oameni!”
Efectele Crizei asupra Operatorilor Culturali, Contribuţia Centrul de Studii şi Cercetări în
Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Domeniul Culturii la Politica publică de susţinere a
Culturii, 2009 creativităţii, 2011
Participare si consum cultural în București_ Strategia în domeniul Patrimoniului Cultural
Arcub_2010 National, 2008
Barometrul de Consum Cultural în România, Strategia sectorială în domeniul culturii și patri-
Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul moniului naţional 2014-2020
Culturii, 2010, 2012, date preliminare 2014 Strategia de cercetare și inovare 2014-2020
Quality of life in cities, Regional and Urban Policy, MasterPlan Ministerul Turismului 2007-2026
October 2013 Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret
Special Eurobarometer 399 - Cultural access and 2015-2020
participation, European Commission, Directorate- Eurobarometer Youth on the Move, European
General for Communication, November 2013 Commision, 2011
Concept Strategic Bucureşti 2035, 2013 Amway Global Entrepreneurship Report (AGER),
Reabilitare, reconstrucţie și revitalizare urbană 2014
în București „Adaptabilitatea angajaţilor din domeniul edito-
Lista Monumentelor Istorice 2010 rial la recesiunea economică şi la criza culturii scrise”,
Vitalitatea Culturală a Oraşelor din România, a fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, Strategie (IRES) prin programul PROEDIT, în bene-
2009 ficiul Uniunii Editorilor din România
Raport Comisia Prezidentiala Patrimoniu, 21 „Piaţa cărţii în România. Statistici 2001/ Cine
septembrie 2009 sunt cei care nu citesc cărţi?”, Asociaţia Editorilor
Contributia industriilor bazate pe copyright la din România
economia nationala_2006_2009, studiu creat în Studiul de Audienţă Radio (septembrie-decembrie
cadrul proiectului “Promovarea Antreprenoriatului 2014) realizat de IMAS–Marketing şi Sondaje şi GfK
în Domeniul Industriilor Creative” este cofinanţat din România
Fondul Social European prin Programul Operaţional Studiul realizat de Asociaţia Patronală a Industriei
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 de Software și Servicii (ANIS)– „Stadiul de dezvol-
– 2013 „Investește în oameni!” tare al industriei de software și servicii din România”
Rolul Culturii in Economia Cunoasterii, Centrul „Date despre potențialul cultural al localită-
de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, 2009 ţilor din România”, Centrul de Studii și Cercetări în
„Atractivitatea profesiilor creative în orientări Domeniul Culturii - CSCDC, 2006
antreprenoriale”, 2011, studiu creat în cadrul proiec- Carta pentru Cultura Vie, Coaliţia pentru Sectorul
tului „Promovarea Antreprenoriatului în Domeniul Cultural Independent, 2012
Industriilor Creative” este cofinanţat din Fondul „Revitalizarea urbană orientată spre comu-
Social European prin Programul Operaţional nitate”, cerc eta re rea li zat ă de A sociaț ia
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Urban2020, 2013 http://platforma-urbana.org/

98 | BUCUREŞTI 2015
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

bucuresti-pop-up-asociatia-urban-2020/ salvatibucurestiul.ro/sinteze-specifice-bucurestiului/
Raportul „Patrimoniul Bucureștiului 2008-2012: Centrul Naţional al Cinematografiei, Anuarele
Pericol de demolare” ProDoMo statistice, http://cnc.gov.ro/
Raport de Activitate al Muzelui Naţional de Artă al Centrul Naţional al Cinematografiei, Pragul de
României în perioada martie 2011-martie 2012 referinţă 1998 - 2013, http://cnc.gov.ro/
Raport de Activitate al Muzelui Naţional de Artă Legea cinematografiei, nr. 630 / 27 noiembrie
al României 2013 2002
Raport de Activitate al Muzeului Naţional al Biroul Român de Audit Transmedia
Ţăranului Român 2011, 2012, 2013 Media Fact Book, Initiative Media, 2014
Raport de Activitate al Muzelui Satului „Dimitrie A NCOM (Autor itatea Naţ iona lă pent r u
Gusti” 2011 Administrare şi Reglementare în Comunicaţii)
Raport de Activitate al Muzelui Satului „Dimitrie (rapoarte anuale, planuri de acţiune, strategii)
Gusti” 2013 Depozitul Legal al Bibliotecii Naţionale
Raport de Activitate al Muzelui „George Enescu” Asociaţia Patronală a Industriei de Software și
2011 Servicii (ANIS)
Baze de date online -INP http://cimec.ro/Baze- Politici culturale. Un scurt ghid, Simon Mundy,
date-online.html editura Consiliului Europei, Strasbourg, 2000
Patrimoniu mobil http://clasate.cimec.ro/ http://www.infoeuropa.md/files/politica-cultu-
Zone Protejate, Primăria Municipiului București rala-ghid-succint.pdf
http://www.pmb.ro/ G.I.Ionescu Gion-Istoria Bucurescilor, Socecu,
Monumente istorice Bucuresti http://www. 1899
apmnir.ro/map.php Gheorghe Parussi-Cronologia Bucureștilor,
Lista monumentelor Istorice 2010 editura Compania, București, 2009
Administraţia Naţională a Penitenciarelor www. Dimitrie Papazoglu-Istoria fondărei orașului
anp.gov.ro București, editura Curtea Veche, 2005
„Bucuresti – a position about a possible strategy Gheorghe Parussi-Cronologia Bucureștilor,
regarding cinema, a starting point for the better”, Editura Compania, București, 2009
draft - proposed by Cristian Mungiu on November Dimitrie Papazoglu-Istoria fondării orașului
7, 2014 București, Editura Curtea Veche, 2005
Magic Blocks, Asociaţia Zeppelin http://e- Nicolae Iorga-Istoria Bucureștilor, Editura
zeppelin.ro/en/magic-blocks-2010-interventions/ Vremea, 2008
Case care Plâng, Asociaţia Rhabillage, 2006-2015 Responsabilitatea socială corporatistă, Luminița
http://www.casecareplang.ro/ Oprea, editura Tritonic, 2005
Parteneriat pentru valorificarea patrimoniului Ghid adnotat de arhitectură, Mariana Celac,
arhitectural industrial în România http://industrial- Octavian Carabela, Marius Marcu-Lepadat, Editura
heritage.ro/ Simetria, 2009
Patrimoniul Bucureştiului – raport 2008-2012, București, un oraş între Orient şi Occident, Dana
realizat de Asociatia ProDoMo Harhoiu, editura Simetria, 2005
Asociaţia pentru Tranziţia Urbană, Asociaţia Bucureştiul postindustrial. Memorie, dezindustri-
Komunitas-Ghid de educaţie urbană, București, 2011 alizare şi regenerare urbană, Liviu Chelcea, Editura
Asociaţia Clusterelor din Romania, http://clustero. Polirom, 2008
eu/ro/, accesat pe 02 februarie 2014 Business Environment and Creative Industries
Biroul Român de Audit Transmedia, http://www. in Romania, Volintiru, C., Miron, D., Amfiteatru
brat.ro/audit-tiraje/publicatie/click/ Economic, 17(38), pp. 288-298, 2014
Centrul Naţional al Dansului http://www.cndb.ro/
upload/r%C4%83spunsurichestionarcursuridedansc Publicaţii media: Ziarul Financiar, Forbes,
ontemporanpentruneprofesioni%C5%9Fti.pdf Dilema Veche, The Industry, The Institute, Zeppelin,
Edu_cult_Berceni. De la cartier la comunitate Adevărul, National Geographic, IQAds, Agerpres,
https://cartierulberceni.wordpress.com/2014/11/21/ B365, Hotnews, Al Treilea Sector, Wikipedia.org,
cercetare/ Wikimapia.org
București, un dezastru urbanistic-Asociaţia
Salvaţi Bucureștiul, martie 2008, http://www.

2015 BUCUREŞTI | 99
STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Surse online Ziarul Financiar


http://www.zf.ro/zf-24/topul-celor-mai-vizitate-
centre-comerciale-din-bucuresti-pe-unde-trec-
zilnic-300-000-de-oameni-11968893
http://www.zf.ro/eveniment/primaria-capitalei-
http://www.culturadata.ro/studii-si-cercetari/ vrea-sa-transforme-b-dul-unirii-in-champs-elys-
http://www.insse.ro/cms/ro/content/anchete-online es-de-romania-in-urmatorii-9-ani-13164256
https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=temp http://www.zf.ro/business-hi-tech/piata-roma-
o2&lang=ro&context=32 neasca-de-software-a-crescut-anul-trecut-cu-5-7-
http://www.insse.ro/cms/ la-572-3-milioane-euro-11678313
http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-
culturii Adevărul
https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=temp http://adevarul.ro/news/bucuresti/dambovita-
o2&lang=ro&context=32 navigabila-vara-asociatia-ivan-patzaichin-mila-
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_lacurilor_din_ 23-organizeaza-concursuri-vaslit--canotci-
Bucure%C8%99ti 1_5152c96300f5182b8555fca3/index.html
http://www.urbanambition.ro/salba-de-lacuri-din- http://adevarul.ro/news/bucuresti/delta-vaca-
bucuresti/ resti-privita-etajul-17-s-a-transformat-lacul-
http://www.t-u-b.ro/ c e au s e s c u - p a r c u l - n a t u r a l - u r b a n - a s t a z i -
http://w w w.igloo.ro/ar ticole/tub-transcen- 1_53942e620d133766a865a7b1/index.html
tral-urban-bucuresti/ h t t p : // a d e v a r u l . r o / n e w s / b u c u r e s t i /
http://www.patrimoniu-rper.com/legislatie-patri- foto-turnul-arta-pantelimon-deschide-1-decem-
moniu.html brie-puteti-37-metri-deasupra-bucurestiului-
http://www.cultura.ro/ 1_52976374c7b855ff564dabbf/index.html
http://www.capitalaculturala2021.ro/
http://www.muzeulbucurestiului.ro/ Realitatea
http://www.anis.ro/mediul-de-afaceri/industria-de- http://www.realitatea.net/orasul-voluntari-ar-putea-
software-si-servicii-din-romania/#.VM9KNC7sR5k deveni-al-saptelea-sector-al-capitalei_688172.html
http://www.anis.ro/programe/piata-interna/studiu-
software-si-servicii-it-in-romania/#.VLz9rCuUerg Hotnews
http://www.fnt.ro/noutati/Dorina-Laz-r-Cred-c-e- http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-14539539-studiu-
un-ngera-deasupra-Teatrului-Odeon-/ productia-titluri-noi-crescut-10-timp-criza.htm
http://w w w.hotnews.ro/stiri-administratie_
locala-16421072-fotogalerie-comoara-necunos-
Surse media online cuta-bucurestiului-forturile-aparare-vremea-
regelui-carol-stare-ajuns-cum-putea-intre-circu-
itul-turistic.htm

Mediafax
Forbes http://www.mediafax.ro/cultura-media/noua-sala-
http://www.forbes.ro/studiu-romanii-sub-35-de-ani- a-teatrului-de-opereta-din-capitala-o-investitie-
tot-mai-atrasi-de-antreprenoriat-28485 de-peste-8-milioane-de-euro-va-fi-inaugurata-
http://www.forbes.ro/articles/cele-mai-bune-orase- sambata-13778166
pentru-afaceri_0_10032-16014 http://www.mediafax.ro/cultura-media/bugetul-
http://www.forbes.ro/audienta-nationala-radiou- festivalului-national-de-teatru-este-de-947-777-de-
rilor-scazut-cu-mai-mult-de-jumatate-de-milion- euro-13367608
de-persoane-30064 http://www.mediafax.ro/cultura-media/oprescu-
http://www.forbes.ro/televiziunile-comerciale-gene- lucrarile-la-casa-cesianu-si-muzeul-minovici-fina-
raliste-detin-622-din-piata-de-publicitate-tv-29267 lizate-in-acest-an-cum-vor-arata-arcul-de-triumf-
si-casa-cesianu-dupa-restaurare-foto-12824103

100 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

http://www.mediafax.ro/cultura-media/ministerul- statistics-funding.php
culturii-vrea-sa-infiinteze-institutul-national-pentru- http://www.creativeeconomyreport2013.com/
cercetare-si-formare-culturala-11145729 http://www.intercultural-europe.org/site/sites/
default/files/PIE%20Discussion%20Paper%203%20
Wall Street -%20Four%20theses%20for%20an%20audit%20
h t t p://w w w.w a l l - s t r e e t . r o/a r t i c o l/ I T- C - of%20culture.pdf
Tehnologie/158903/cum-va-arata-industria-jocu- http://culture360.asef.org/news/6th-world-summit-
rilor-in-2014-abia-acum-putem-vorbi-de-o-piata- on-arts-culture-critical-times-creative-spaces/
in-stadiu-de-maturitate.html http://www.statcan.gc.ca/pub/87-542-x/2011001/
section/s11-eng.htm
Evenimentul zilei http://www.statcan.gc.ca/pub/87-542-x/2011001/
http://www.evz.ro/ion-caramitru-directorul- section/s6-fra.htm
teatrului-national-s-a-repetat-cu-masca-pe-figura- h t t p://w w w. a r c - c u l t u r e . b e/w p - c o n t e n t /
a-fost-cosmar.html uploads/2014/10/analyse_ARC_2014_Mons4.pdf
Creative Europe, European Commision http://
Altele ec.europa.eu/programmes/creative-europe/
h t t p :// w w w. n a t g e o . r o/ n a t u r a / h a b i t a t - http://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/
conservare/9690-delta-dintre-blocuri actions/capitals-culture_en.htm
http://www.ziarulmetropolis.ro/maia-morgenstern- Arts & Culture Investment Strategy 2009-11_
situatia-teatrului-evreiesc-s-a-imbunatatit/ Liverpool
http://vrinceanu.ro/cum-sta-romania-la-capitolul- Cultural innovation and entrepreneurship_London
inovatie-avem-potential-mare/?via=www.vrinceanu. 2014
ro
http://24life.ro/interview/liviu-adrian-sandu/ Arts audience insight 2011 UK
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ Cultural access and participation 2013 European
patrimoniul-cultural-romania-este-o-chestiune- Union
siguran-na-ionala Culture in EU External Relations 2014
http://www.ziarulmetropolis.ro/teatrelli-theatre- Northern Europeans cultural engagement 2013
music-more-un-nou-spatiu-cultural-la-piata- Study Pew Research Center, State of the News Media
romana/ 2012 : http://stateofthemedia.org/2012/newspapers-
https://www.iqads.ro/articol/27875/breslo-despre- building-digital-revenues-proves-painfully-slow/
handmade-si-unitate-in-comunitate
http://www.citadinul.ro/2014/03/ce-oras-din- Strategie culturelle pour le Canton de Berne
romania-poate-fi-capitala-culturala-europeana- http://www.erz.be.ch/erz/fr/index/kultur/kultur-
in-2021/ foerderung/publikationen_downloads.assetref/
http://stiri.tvr.ro/stiati-ca-mai-exista-inca-cetatea- dam/documents/ERZ/AK/fr/Kulturfoerderung/
bucurestiului-36-de-forturi-abandonate-la- KFd-Strategie_culturelle-franz_def10.pdf
marginea-capitalei_31738.html
h t t p s : //a r h i v a d e g e o g r a f i e .w o r d p r e s s . Creative Hubs Project http://creativehubs.org/en/
com/2012/07/29/centura-de-fortificatii/ creative-hubs-project/what-is-a-creative-hub
http://e-zeppelin.ro/tandem-3/
Standard Eurobarometru 80, decembrie 2013,
http://ec.europa.eu/romania/news/20122013_
Surse internaţionale sondaj_eurobarometru_a_crescut_increderea_in_
redresarea_economica_ro.htm

Huffingtonpost
http://www.huffingtonpost.com/stephanie-be/5-
http://www.access-to-culture.eu/accesstoculture/13/ reasons-bucharest-is-th_b_5334418.html
create/ http://www.huffingtonpost.com/bart-van-poll/
h t t p : // w w w. c u l t u r a l p o l i c i e s . n e t / w e b/ lesser-known-capitals-of_b_6170394.html

2015 BUCUREŞTI | 101


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Rezumat raport sociologic 12 focus grupuri


METODOLOGIE organizaţiile independente (fără agendă culturală publică)
» 12 focus grupuri, între 5 și 13 participanţi per grup, » anumite instituţii publice de cultură cer chirie pe
între 2 și 3 ore durată, cu reprezentanţi importanţi pentru spaţiile proprii – anumite organizaţii culturale propun
domeniile creative alese (arte vizuale, artele spectacolului, anularea acestui lucru
muzică clasică, muzică alternativă, arhitectură, film, patri- » mass-media sunt dezinteresate de proiectele culturale
moniu, publishing, software & interactive media, business (mai ales cele de nișă), în accepţiunea anumitor organizaţii
of communication, artă comunitară, educaţie) culturale
» obiective: Radiografierea celor 11 domenii cultu- » necesitatea unei legislaţii permisive cu acele companii
rale, Evidenţierea punctelor tari, Evidenţierea punctelor care se implică în susţinerea financiară a unui proiect
slabe, Strategii de menţinere/îmbunătăţire, Constituirea cultural
unei infrastructuri funcţionale și sustenabile între cele 11 » clădirile şi spaţiile de patrimoniu, care ar trebui văzute ca
domenii pe un motor pentru dezvoltare, nu doar în sensul de protejare
» puncte și aspecte: Contextul cultural și urban, » banii publici cheltuiţi pe spaţii verzi, mobilier urban
diagnoză, competenţe și profesii, resurse, infrastructură, sunt defectuos folosiţi (elementele de mobilier urban sunt
publicurile consumatoare de produse și servicii culturale și inestetice și de calitate inferioară). Parte din aceste resurse
creative, interdisciplinaritate în conţinut, strategie pentru ar putea fi direcţionate către proiecte artistice și comuni-
viitor, bune practici actuale tare în spaţiul public
» existând diferenţe marcante între zonele centrale și
ORGANIZARE ANALIZĂ: celelalte cartiere (la nivel de consum cultural și viaţă socială)
LONGITUDINAL ȘI TRANSVERSAL » lipsa de comunicare dintre două sectoare, cel educaţi-
I. Acces: informaţii, infrastructură, resurse și onal și cel cultural
viitor » dinamica ridicată a domeniului datorată evoluţiei
» infrastructura culturală este esenţială (săli de expo- rapide a tehnologiei face ca orice model de business inclus
ziţii, cinematografe etc.) în această categorie să fie dependent de transformările din
» necesitatea componentei duale de parteneriat și spirit lumea software și a internetului
competitiv » serviciile digitale (execuţie online, strategie, comuni-
» necesitatea parteneriatelor internaţionale și a reţelelor care, branding, PR online, social media etc.) sunt esenţiale
profesionale » actorii esenţiali pentru software & interactive media
» infrastructura de transport în comun este necesară ar putea fi clasificaţi în patru categorii principale: agenţiile
a fi corelată cu evenimentele culturale de dimensiuni mari digitale (programatori, developeri, testeri, designeri, project
din oraș manageri etc.), agenţiile de publicitate și vânzare, clienţii și
» surse de finanţare publică identificate: AFCN (tip fond: utilizatorii
general); CNC (tip fond: film), Arcub (recent, doar 2014) (tip
fond: general), Primăria generală, Ministerul Culturii I I. D i fer enţ ier e a c ent r a l/ lo c a l ș i lo c u l
» precaritatea / lipsa unei infrastructuri „premium”, administrației publice
dotată tehnic / tehnologic și calat pe nevoi specifice (sală de » statul / administraţia publică este absentă sau puţin
spectacol, sală de expoziţie) prezentă în proiectele culturale și creative. Atitudinea este
» precaritatea spaţiilor folosite pentru pregătirea proiec- neutră sau negativă privind accesul la informaţie și profe-
tului, nu doar pentru prezentarea lui (repetiţii etc.) sionalismul lucrătorilor din aceste sisteme
» este necesară diversificarea liniilor de finanţare prin » deși operatorii culturali privaţi se plâng de opacitatea
specializarea lor pe diferite domenii (ca la film, unde e CNC) statului și de abuzul de putere centrală, pe de altă parte își
și prin direcţionarea lor specifică (să aplice doar organiza- doresc un punct centralizator de informaţii despre finan-
ţiile non-profit nu și instituţiile de stat care au deja buget ţări și un calendar exhaustiv de evenimente culturale (un
alocat) website, o instituţie)
» este necesară prelungirea duratei de finanţare a proiec- » binomul stat-organizaţie culturală (de obicei non-
tului (se dau finanţări doar pentru durate scurte și nu este profit) se schimbă în cazul muzicii alternative cu radio
timp pentru un proiect amplu, serios) (cazul AFCN, se dă comercial- muzică underground. Monopolul pe resurse și
pe 4 luni) publicuri este acum în zona privată
» propunere ca procente din bugetele alocate instituţiilor » Primăria poate ajuta organizaţiile culturale să
de cultură să se direcţioneze spre același domeniu dar către își crească publicurile prin oferirea de acces la propria

102 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

infrastructură – pieţe, parcuri, propriile spaţii de afișaj etc. construcţie de clădiri noi și i-a făcut pe investitori să fie inte-
» în anumite proiecte culturale (ex. concerte) se pot gândi resaţi de acţiuni alternative (fabrici, case vechi care sunt
parteneriate inteligente între zona publică și zona privată, în închiriate sau folosite în comodat pentru proiecte creative)
care privaţii pot achita anumite taxe în „natură” (pot repara » partea activă a societăţii, reprezentanţii industrillor
sala sau amfiteatrul în care are loc concertul) culturale și creative, nu este folosită ca resursă de către
» investiţiile care se fac în spaţiul public sunt criticate administraţie (expertiză etc.)
pentru că banii se cheltuiesc, nu sunt investiţi, angajează » Bucureștiul nu are instrumente eficiente de consul-
nişte costuri de întreţinere nejustificate continue tare publică
» administraţia publică nu ia în considerare expertiza » specularea zonei Unirii până la Lacul Morii, în vecină-
anumitor domenii creative (arhitect, designer, responsabil tatea Dâmboviţei, pentru că este zona care are cea mai mare
intervenţie comunitară) în proiectele artizanale din spaţiul densitate de universităţi, de studenţi și de centre de cerce-
public tare din România
» diferenţierea autorităţi publice/ oameni de rând aduce » folosirea în proiect a nou descoperitei Delta Văcăreşti
cu sine două înţelesuri diferite ale culturii: cultura eveni- » transformarea celor trei muzee din Piaţa Victoriei
mentelor finanţate cu fonduri publice și cultura dezvoltată (MNŢR, de Geologie și Grigore Antipa) într-o zonă de genul
fie de/în sectorul privat, care este gândită și dezvoltată pe o „insula muzeelor” din alte orașe europene sau „triunghiul
orbită total distinctă muzeelor”, cu subiecte de vizitare comune și bilet unic
» schimbări relevante asupra legislaţiei din zona » Parcul Carol cu zona industrială din jur este un pol
software & interactive media sunt de interes pentru stimu- foarte interesant de dezvoltare
larea startup-urilor și afacerilor în general, dar și a lucrăto- » Zona Rahova, în jurul Casei Poporului este un pol
rilor pe drepturi de autor foarte interesant de dezvoltare
» ar trebui folosite producţiile de publicitate și cinema-
III. Profit și cultură – logici diferite? tografice pentru publicitate și mediatizare a orașului (bran-
» anumite instituţii publice de cultură resping posibilitatea ding de oraș)
de a se susţine parţial sau total din resurse externe / private » formarea, încă din perioada pre-adultă, a unui public
» aproape toate domeniile cer acces la finanţări publice consumator de filme ca produse culturale (distincţia între
– transparenţă și egalitate de șanse (mai puţin cele care film de mall și film ca produs cultural)
derulează proiecte for profit, Software, Business of » trecerea de la vizionarea de film în sala de cinema la
Communication) participarea la festivaluri este o schimbare benefică, atât
» domeniul Film dorește derogări de taxe pentru filmări a tiparelor de consum cât și a perspective asupra filmelor
în oraș » transparenţa cheltuielii fondurilor publice pentru
» publicul consumator trebuie educat să plătească pentru realizarea de proiecte și evenimente culturale, pe de-o parte,
actul cultural sau să achiziţioneze produse sau servicii cultu- și aspectul responsabilităţii și responsabilizării, pe de altă
rale (în anumite domenii este „normal” să plătești bliet – parte -relevanţa proiectelor ar trebui să generată în mod
teatru, dans iar în altele nu – intrarea la expoziţii de artă colaborativ și nu să se bazeze exclusiv pe deciziile unilate-
din galerii private) rale ale Primăriei
» teatrele independente și producătorii de muzică nouă » profesionalizarea corpului funcţionăresc și a instituţi-
(alternativă) sunt cei mai expuși logicii de sustenabilitate ilor statului care se ocupa cu problema patrimoniului
financiară, datorită lipsei de fonduri de start-up » folosirea reţelei de transport în comun (RATB) drept
» anumite categorii de public nu sunt „educate” (în sensul spaţiu pentru diseminarea informaţiilor legate de clădirile
în care nu sunt pasionate de cultură, nu au o educaţie formală de patrimoniu/locaţiile cu valoare patrimonială sau istorică
etc.), folosesc participarea la anumite proiecte culturale ca din București. Expunerea repetată ar ajutala educarea publi-
pe statut social (mersul la operă, cumpărarea de obiecte de cului și la conștientizarea de către locuitori ai Bucureștiului
artă) a valorii patrimoniale și culturale a locurilor pe lângă care
trec în fiecare zi
IV. Exemple de bună practică şi sugestii » limitarea / eliminarea mesh-urilor publicitare de
» descentralizare a evenimentelor şi a spaţiilor de desfă- pe anumite clădiri, oferirea de spaţiu publicitar în locuri
şurare spre cartiere, văzute ca resortul cultural al viitorului speciale
» nevoia de documentare, cercetare, arhivare pentru o » conceperea unui card unic, care să permită acces la
mai bună analiză a impactului și sustenabilităţii proiectelor mijloacele de transport în comun și la obiective turistice din
» orientarea campaniilor de promovare și vânzare pe zona patrimoniului
online, pe reţelele sociale (în special Facebook) » alcătuirea unui manual de bune practici pentru acti-
» criza este un avantaj, a stopat parcursul accelerat de vităţile restaurative

2015 BUCUREŞTI | 103


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Analiza chestionarelor online


producatori creativi
Prezentul raport cuprinde analiza datelor cantitative obţinute în perioada
decembrie 2014 - ianuarie 2015, cu ajutorul unui chestionar online al cărui
public a fost constituit din operatori culturali care își desfășoară activitatea
în orașul București și în zonele limitrofe.

Î
n acest interval, 389 de chestionare au fost contribuie și ele la favorizarea unei poziţii explicative
completate, dintre care 110 chestionare au fost care are drept element central respondenţii.
completate în totalitate, iar 279 au fost comple- Pentru analiza datelor, am folosit doar frecvenţe și
tate parţial. Datele prezentate în acest raport am ales să nu folosim corelaţii între domeniile cultu-
sunt rezultate în urma prelucrării chestionarelor rale și alte variabile deoarece distribuţia acestora este
complete. Includerea în analiză a tuturor chestiona- foarte dezechilibrată la nivelul eșantionului, ceea ce
relor existente ar fi fost incompatibilă cu analizele nu permite justificarea unor concluzii.
efectuate și ar fi oferit o imagine distorsionată asupra Având în vedere modul și mediul în care chesti-
eșantionului, făcând imposibilă discuţia în procente onarul a fost completat, ca și modalitatea de acces
şi, prin urmare, a exclus analiza comparativă între a celor interesaţi la acesta, eșantionul nu este unul
răspunsurile diferitelor întrebări. reprezentativ. Ca atare, datele obţinute nu pot fi gene-
Din cele 110 chestionare completate în totalitate, ralizate la nivelul populaţiei de interes – operatorii
am exclus 6 dintre ele din cauza faptului că au fost culturali ce activează în București și zonele adiacente.
cazuri de respondenţi care reprezentau aceeași orga- Acest demers de cercetare este ultimul dintre
nizaţie/același operator cultural (2 cazuri a câte 2 cele trei care, împreună, au condus la obţinerea
respondenţi și un caz de 5 persoane). În aceste situ- datelor empirice care să fundamenteze prima stra-
aţii, am ales să menţinem în mod aleatoriu în baza de tegie culturală a Bucureștiului. Dacă primele două
date fiecare al doilea chestionar completat, în ordinea instrumente folosite au fost de natură calitativă –
înregistrării lor (data completării). focus grupuri și interviuri realizate cu profesioniști
Chestionarul a cuprins 32 de întrebări, vizând în zona culturală, folosirea acestui chestionar a faci-
aspecte ca: domeniul cultural de activitate, tipul litat completarea datelor calitative existente cu unele
organizaţiei pe care respondenţii o reprezintă, cantitative, care prezintă atât avantaje, cât și limi-
proiecte în care sunt implicaţi, punctele tari/slabe tări. Complementaritatea celor două tipuri de date se
ale Bucureștiului, public ţintă și modalităţi de comu- traduce în alăturarea analizelor centrate pe tipuri de
nicare cu acesta, sugestii pentru alcătuirea strategiei discurs, resurse conceptuale folosite, teme principale
culturale. Cu privire la proporţia mică a celor care apărute în discuţii (aici, referitoare la viaţa culturală
au parcurs și completat întregul chestionar, adică a Bucureștiului și la conţinutul dezirabil al unei stra-
mai puţin de jumătate din cei care l-au accesat și au tegii culturale) și a celor care au în prim plan infor-
început completarea lui, aceasta poate fi explicată în maţii cuantificabile, prin prelucrarea cărora putem
cel puţin două moduri: fie chestionarul a fost unul afla mai multe despre profilul operatorilor culturali.
obositor, solicitând respondenţilor un efort prea mare,
fie potenţialii respondenţi nu au fost, dintr-un motiv PROFILUL EȘANTIONULUI
sau altul, interesaţi să-și exprime părerile. Lungimea – CINE A COMPLETAT CHESTIONARUL?
chestionarului, ca și tipul mai degrabă descriptiv al
întrebărilor, ne orientează explicaţia către a doua Dintre cei 104 de respondenţi care au completat
variantă, cea referitoare la atitudinea și disponibili- în totalitate chestionarul, parte sunt reprezentanţi
tatea respondenţilor. Experienţele de la focus grupuri, ai unor organizaţii ce activează în zona culturală,
unde în repetate rânduri participanţii erau reticenţi parte sunt lucrători pe cont propriu. În tabelul 1 sunt
și neîncrezători în interesul și implicarea autorităţilor prezentate sintetic informaţiile cu privire la perioada
locale în elaborarea unei strategii culturale a orașului, în care respectivele instituţii au fost înfiinţate:

104 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Anul înfiinţării organizaţiilor Forma juridică a


operatorilor culturali

»»După cum se poate observa, mare parte din organizaţiile


reprezentate în eșantion (47%) au fost întemeiate în perioada
2001-2010, cel mai mic procent (9%) corespunzând celor mai
vechi, a căror înfiinţare a avut loc înainte de 1990. »»Cu privire la forma juridică a organizaţiilor, cea mai comu-
nă este ONG, fiind tipul semnalat de aproape jumătate din cei
104 respondenţi (43%):
»»De asemenea, cele mai slab reprezentate sunt SRL-D și
SA (câte 2%).

Amploarea organizaţei,
indicator numărul de angajaţi Lucraţi cu voluntari sau interni
în proiectele dumneavoastră?

»»Și în acest caz, distribuţia răspunsurilor nu este una echili-


brată, având în vedere faptul că aproape jumătate dintre in-
stituţiile reprezentate au între 1 și 4 angajaţi (49%). Categoria
pe care au ales-o cei mai puţini respondenţi este „între 11 și »»Dacă asociem aceste date cu cele anterioare, din care
20 de angajaţi”, pe când 20% dintre ei au menţionat că lucrea- aflăm că 20% dintre respondenţi menţionează că lucrează
ză pe cont propriu. pe cont propriu, importanţa voluntariatului în activitatea or-
»»Dacă aceasta este componenţa numerică a personalu- ganizaţiilor reprezentate în eșantion este și mai mare.
lui, privitor la tipul de colaborări care există, majoritatea »»În ceea ce privește domeniul cultural pe care îl reprezin-
covârșitoare a instituţiilor reprezentate lucrează cu voluntari tă/în care își desfășoară activitatea, distribuţia răspunsurilor
(76%). (dezechilibrată) este următoarea:

2015 BUCUREŞTI | 105


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Domeniile culturale Câte proiecte în parteneriat


public/privat desfășuraţi anual?

»»Dacă cele mai bine reprezentate domenii culturale sunt Ar-


tele vizuale (15%) și Artele spectacolului (15%), cel mai puţin
prezent domeniu este cel al Arhitecturii (2%), pentru celelalte
procentele variind între 4% (Muzica Clasică) și 11% (Educaţie).

»»Parteneriatul public-privat nu pare să fie o obișnuinţă. Cei


mai mulţi respondenţi au specificat că entitatea pe care o
Care este cifra de afaceri/câţi bani a rulat reprezintă desfășoară între 0 și 4 astfel de proiecte anual
organizaţia dumneavoastră/cât aţi câștigat (73%), doar 2% dintre respondenţi alegând drept caracteris-
ca liber profesionist în ultimele 12 luni? tică varianta „30 sau mai multe proiecte anual”.

La ce finanţări naţionale sau


locale aţi aplicat în ultimii 3 ani?

»»Din punct de vedere economic, caracteristicile entităţilor re-


prezentate în eșantion sunt prezentate mai sus.
»»După cifra de afaceri, categoria în care s-au plasat cei mai
mulţi respondenţi este cea de până la 100.000 euro (65%),
cu un procent de 15% din total alegând varianta Nu știu/Nu
răspund.
»»Numărul proiectelor internaţionale derulate de aceste orga-
nizaţii este încadrat, cel mai adesea, în categoria „0-4” (90%).
În același timp, această categorie este folosită în 56% dintre
cazuri pentru a reda numărul proiectelor locale și în 66% pen- »»Finanţările naţionale par a fi ușor mai accesibile. Aici, pes-
tru cele naţionale. După cum era de așteptat, accesibilitatea te jumătate dintre respondenţi indică faptul că au aplicat la
proiectelor pare să fie invers proporţională cu amploarea lor finanţări AFCN (53%) în ultimii 3 ani, pe când 42% oferă un
(local/naţional/internaţional). răspuns general negativ.

106 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

La ce finanţări europene Folosiţi platforme de crowdfunding, donaţii


voluntare sau alte tipuri de monetizare ale pro-
aţi aplicat în ultimii 3 ani? duselor și serviciilor culturale/creative pe care le
produceţi?

»»Monetizarea serviciilor oferite de organizaţiile ai căror re-


prezentaţi au participat la studiul cantitativ apare ca o op-
ţiune explorată de foarte puţine dintre acestea: 24% dintre
respondenţi răspund afirmativ la întrebarea legată de folosi-
rea unor modalităţi de capitalizare ca donaţiile voluntare sau
platformele de crowdfunding, în timp ce 76% spun că nu au
folosit acest tip de instrumente.

»»În condiţiile în care 60% dintre respondenţi menţionează


că nu au aplicat la finanţări europene în ultimii 3 ani, tipul cel
mai utilizat de fonduri este dat de finanţările SEE și finanţările
norvegiene, la care au aplicat 20% dintre persoanele care au Misiune, comunicare,
accesibilitate și public
completat chestionarul.

Identificaţi tipurile de programe


de sponsorizare la care aţi aplicat Spaţiul în care vă desfășuraţi acti-
în ultimii 3 ani vitatea este adecvat evenimente-
lor pe care le organizaţi?

»»Peste jumătate dintre respondenţi caracterizează spaţiul în


care își desfășoară activitatea drept adecvat. Atât dimensiu-
nea acestuia, cât și facilităţile de care dispun sau locaţia sunt
valorizate pozitiv. Totuși, procente considerabile, între 12% și
16%, se află în zona incertitudinii, neputând să formuleze un
răspuns categoric.
»»Tipul cel mai comun de sponsorizare este cea obţinută direct »»Cu privire la activitatea în sine, în 90% dintre cazuri aceasta
de la companii, cu un procent de 34%, în timp ce programul ofe- se desfășoară după o strategie organizaţional predefinită, în
rit de Telekom nu a fost accesat de niciunul dintre respondenţi. lumina unei viziuni, și cu scop și obiective formulate. De ase-
În același timp, mai mult de jumătate fie nu au folosit acest tip menea, proiectele derulate de aceste organizaţii sunt adesea
de resurse, fie nu cunosc aceste detalii despre organizaţia pe (82%) incluse în evenimente mai largi, de tipul târgurilor, fes-
care o reprezintă. tivalurilor, săptămânilor culturale etc.

2015 BUCUREŞTI | 107


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Cu ce tipuri de profesioniști/organizaţii colaboraţi Câte apariţii în mass-media


pentru a genera conţinut creativ?
aveţi per proiect?

»»Pentru generarea conţinutului creativ, cele mai folositoare »»În același timp, apariţiile în mass media nu sunt atât de
profesii sunt acelea de designer/arhitect (67%) și specialist
comune. Majoritatea respondenţilor specifică un număr de
PR (64%).
până la 19 apariţii pentru fiecare proiect, în timp ce doar
»»Responsabili pentru alcătuirea strategiilor de dezvoltare 24% au peste 20 de astfel de apariţii.
a tipurilor de public cărora serviciile și produsele organizaţiei
sunt destinate sunt, în cele mai multe cazuri, coordonatorii
proiectelor derulate (40%) și directorii organizaţiilor (38%).
Care este principalul segment
de vârstă căruia vă adresaţi prin
proiectele dumneavoastră?
Proiectele organizaţiei
sunt promovate online?

»»Principalele segmente de vârstă cărora se adresează en-


tităţile cuprinse în eșantion, prin activităţile lor, sunt cele de
»»Promovarea online este o opţiune utilizată de cei mai mulţi 19-29 ani și 30-59 ani. Totodată, persoanele în vârstă de
dintre respondenţi. Dacă 89% dintre aceștia susţin că toate 60 de ani sau mai mult constituie în cele mai puţine dintre
proiectele lor sunt promovate online, doar 4% menţionând că cazuri ţinta programelor și proiectelor operatorilor culturali
apelează la instrumente online rar. din eșantion.

Ultimele trei întrebări ale chestionarului au avut tari ale Bucureștiului?” răspunsurile, deşi aparent
ca scop fotografierea punctelor tari şi punctelor slabe variate, folosesc aceleaşi sintagme recurente care
ale Bucureştiului şi au presupus totodată un exerciţiu descriu o diversitate culturală pozitivă şi dezirabilă
de imaginaţie, care cerea respondenților să descrie şi un public curios, numeros, dornic să fie implicat în
Bucureştiului anului 2025, deci să spună cum îşi manifestările oraşului. Prin urmare, numărul mare
imaginează că se va schimba oraşul în următorii 10 de spectatori, diversitatea de fundaluri culturale din
ani. care vin spectatorii şi creativitatea oamenilor sunt
La întrebarea „care considerați că sunt punctele toate atuuri ale Bucureştiului.

108 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Câte proiecte educaționale Care sunt, în opinia dumneavoastră, motivele


pentru care accesul la educație culturală și creati-
desfășurați anual? vă este limitat anumitor categorii de populație?

»»Accesul la educaţie culturală și creativă este pus de către


respondenţi în legătură cu alte aspecte ale vieţii sociale. Ple-
când de la premisa că accesul în general este guvernat de in-
egalitate de oportunităţi, am solicitat din partea respondenţilor
să indice motivele asociate cu astfel de limitări. Comunicarea
»»Cu o astfel de componenţă a publicului, toţi respondenţii defectuoasă este cel mai frecvent răspuns (60%), urmat înde-
cuprinși în eșantion specifică derularea unor programe edu- aproape de situaţia socială a publicului potenţial (56%), nivelul
caţionale, cel mai adesea 1-4 programe anual, de către orga- venitului (53%) și concentrarea acestui tip de activităţi în anu-
nizaţiile lor. mite zone (42%).

Ca oraş, Bucureştiul se remarcă prin istoria sa, pentru turiști, multiple variante de petrecere a
prin arhitectura deosebită, prin poziţia geografică şi timpului liber, posibilități de divertisment multiple,
prin dinamismul său. De asemenea, el este cel mai teatre, centre culturale şi zone de evenimente.
important centru educațional, cultural, istoric și de Mass-media sunt văzute ca un alt punct tare, care
afaceri din România. prin numărul mare de canale de promovare poate
Bucureştiul se evidenţiază prin concentraţia influenţa modul în care publicul relaţionează cu viaţa
mare de profesionişti de nivel naţional şi internaţi- culturală, descrisă şi ea în termeni pozitivi (număr
onal în domeniul culturii. Infrastructura începe şi ea mare de evenimente, existenţa unor festivaluri impor-
să se dezvolte şi investițiile făcute în aceasta direcție tante, existenţa unor ONG-uri catalizatoare şi crea-
devin vizibile. Din acest punct de vedere, metroul tive, existenţa institutelor culturale).
este un atu prin faptul că permite deplasarea rapidă
între punctele principale ale orașului. Bucureştiul Cel mai des folosit cuvânt de către respondenţi este
are parcuri frumoase, verzi, îngrijite, muzee intere- „diversitate” – diversitatea vieţii culturale, diversi-
sante şi Casa Poporului, care ar trebui inclusă într-un tatea publicului, diversitatea ofertelor. Bucureştiul
circuit turistic permanent. Zonele de patrimoniu, este un oraş viu, eclectic, a cărui potenţial este neex-
zonele rezidenţiale se remarcă şi ele prin abundenţa ploatat.
spaţiului verde. Un alt atu al Bucureştiului ţine de
aspectul economic, şi anume faptul că este mai ieftin Din punct de vedere al lucrurilor care ar putea fi
decât alte oraşe europene. Potenţialul neexploatat al îmbunătăţite, descentralizarea este unul dintre ele
oraşului, pentru dezvoltarea urbană sau turismului – spaţiile culturale se află momentan într-un areal
internaţional este o resursă care ar trebui exploatată. restrâns. Densitatea acestor spaţii este relativ mică
comparativ cu numărul de potenţiali spectatori şi de
Publicul (bucureştean sau care vine la evenimen- artişti. Un alt punct slab al Bucureştiului este lipsa
tele din Bucureşti) este energic, dornic de a participa unei strategii culturale coerente (pe diferite domenii,
la evenimente. Pentru turişti şi nu numai, Bucureştiul unul din exemple fiind cel cultural), acest lucru resim-
vine cu o ofertă impresionantă de puncte de atracție ţindu-se şi prin atitudinea refractară a instituțiilor

2015 BUCUREŞTI | 109


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

(teatrale şi nu numai) faţă de artiștii emergenți şi faţă de finanțare a proiectelor culturale, comparativ cu
de propunerile de proiecte ce nu se pliază pe direcția dimensiunea orașului şi cu ceea ce oferă alte capitale
tradițională a respectivelor instituții. Lipsa de proacti- ale lumii.
vitate a autorităților publice locale (Primăria Generala
si cele de sector), lipsa unei infrastructuri culturale, Bucureştiul de peste 10 ani descris de respon-
inexistenţa unor programe de rezidenţă artistică de denţi este unul nu cu mult diferit de acesta.
nivel european, lipsa proiectelor şi programelor de Pesimismul răspunsurilor pictează un oraş a cărei
colaborare europeană şi internațională, insularizare evoluţie nu este una pozitivă, în ton cu atuurile sale,
accentuată a domeniilor culturale, lipsa unor meca- ci mai degrabă se descrie un oraş care îşi va accentua
nisme de finanțare transparente, sunt toate puncte punctele slabe. Au fost înregistrate răspunsuri care fie
slabe evidenţiate de către respondenţi. nu văd nici o schimbare notabilă, fie consideră că dacă
nu se va schimba ceva pe termen lung la nivelul admi-
Alte puncte slabe sunt haosul administrativ, fondul nistraţiei locale, Bucureştiul se va degrada treptat.
construit precar, distrugerea patrimoniului, lipsa unei
viziuni de dezvoltare, lipsa educației urbane, cheltu- Pe de altă parte, Bucureştiul are potenţialul de a
irea ineficienta a banului public, corupția şi incompe- veni cu o ofertă culturală mai coerentă şi poate deveni
tenţa administrației locale, lipsa spațiului public de un nod cultural. Se pot face investiţii în infrastruc-
calitate, lipsa de săli de concerte / stadioane adecvate tură, se poate dezvolta o viaţă culturală similară
şi probleme cu tot ce ţine de infrastructura evenimen- Berlinului. Bucureştiul se poate transforma într-un
telor culturale. Printre alte puncte slabe ale oraşului oraş cu mai multe centre culturale, atât în centru
se numără implicarea insuficientă a autorităţilor cât mai ales în cartiere, cu o mai buna integrare a
locale în cooperarea cu operatorii pentru dezvoltarea artiștilor emergenți. Peste 10 ani, Bucureştiul poate
turismului cultural. Insuficiente linii şi oportunităţi fi mai aerisit, mai vesel, mai curat.

Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO

110 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT
propusă de expertul per domeniu
ARHITECTURĂ, URBANISM, DESIGN; FASHION, HANDMADE

STRENGTHS – toriei-Magheru, Eminescu-Dacia, Elisa-


beta-Stirbey-Voda-Berthelot) uşurează
prin conversii. (exemple reuşite: Metro-
pol, Ark, turnul Hornbach Orhideea. tur-

PUNCTE TARI
orientarea şi fac plimbarea prin centru nul Postăvăria Romană etc.)
plăcută »»Există atracţii tipic bucureştene
»»Există multă „substanţă” în oraș, »»Există suprafeţe mari de parcuri: (MNŢR, Muzeul Satului, multe evenimente
nu trebuie făcut mult, la nivel practic, Cişmigiu, Herăstrău etc. indoor și outdoor)
pentru a face oraşul să funcţioneze »»Pieţele au capacitate mare pentru con- »»Există o evoluţie pozitivă a noilor
bine. Elemente originale există şi îi dau certe și evenimente de mari dimensiuni „grădini de vară”, cafenele și resta-
farmec: trama, parcurile, pieţele, case- (Piaţa Constituţiei, Piaţa Revoluţiei etc.) urante informale (Cărturești Verona,
le, imobilele de raport etc.
»»Patrimoniul industrial este situat Eden/Știrbey, Local, sediul OAR Mincu
»»Trama e fluentă: arterele duble (Vic- central iar clădirile sunt uşor de activat /Verona etc.)

»»Lipsa »»Spaţiul
WEAKNESSES – de interes asupra unor zone de
ţesut urban cu potenţial mare ( exemple:
semi-public lipseşte / dispare:
copaci, elemente de mobilier urban etc.

PUNCTE SLABE
zona Sf. Gheorghe, cu spaţii semi-publice Construcţiile noi avansează până în trotu-
şi curţi interioare, blocurile de la Vatra Lu- ar, arhitectura nu ţine cont de pieton şi nu
»»Lipsa educaţiei sociale şi a culturii urba- minoasă, construcţiile din anii ’50 gândite se integrează.
ne: oraşul este o maşinărie eficientă, însă cu curţi interioare accesibile publicului din »»Dezvoltare necontrolată: mall-urile din
regulile sunt altele decât în zona rurală. zonele Filaret și Militari etc.) centru contrazic buna funcţionare a axelor
Ele trebuie cunoscute şi aplicate. Aborda- »»Drepturile nu implică obligaţii: se »»Lipsa de diferenţiere a funcţiilor în car-
rea „fac ce vreau eu, doar e tarlaua mea” greşește, însă nu există răspunzători di- tiere şi ignorarea bunei funcţionări a ţe-
nu poate funcţiona la o densitate urbană a recţi pentru urmări. Distrugerea patrimo- sutului urban: oriunde poţi construi orice
locuirii. Trebuie marcată și instituită o înţe- niului, chiar dacă e făcută la scară mare, la acelaşi preţ iar PUG-ul poate fi uşor
legere a regulilor: cum trebuie carnet pentru rămâne nepedepsită (exemple: Moara adaptat.
a conduce un vehicul, la fel e şi cu normele Assan, Casa Mincu de pe Kiseleff, Casa
şi autorizaţiile – sunt necesare pentru buna de pe Visarion, Casa Octogon de pe pod
»»Über-centralizarea este nesustenabilă
iar reglementările lipsesc sau nu sunt im-
funcţionare a urbei la Splai, etc.)
puse: se profită la maxim de o zonă, fără
»»Respect faţă de bunul comun lipseşte: »»Lăsarea în paragină a unor structuri in- răspundere faţă de fond (reparaţii acope-
cui revine responsabilitatea a ce? Este de- tra-urbane (fie ele de patrimoniu sau nu) riş, faţadă, instalaţii) şi faţă de impact:
ficitar conceptual de „sharing is caring” ar trebui să fie foarte scumpă (exemple: zgomot, poluare cu gunoi, circulaţie ne-
»»Există o indiferenţă generalizată faţă blocul Rosenthal/BNR pe Calea Victoriei, reglementată. Aceste lucruri scad valoa-
de patrimoniu hanul Solacolu, Palatul Presei /clădirea rea zonei şi distrug în timp funcţionarea
Adevărul/tipografia Luceafărul, magazi- acesteia
»»Râul ca element urban (prezent masiv nul Universal Bucureşti, Pasajul Englez,
în alte orașe din lume) nu se simte, nu nenumărate hoteluri: Dunărea, Tranzit sau
»»Se remarcă o lipsă de mix în funcţiuni
este preluat și prezentat ca atu în imagi- (de exemplu farmacii non-stop sunt doar
Muntenia, cinema Capitol, grădina Uranus,
nea oraşului în partea de nord şi lângă spitale: Mihala-
clădirile Bragadiru - lângă care proprieta-
»»Lipsa de comunicare: există iniţiative, che, Beller, Aerogării, Berceni)
rul a construit în 2006 o structură nouă
însă actorii nu ştiu unii de alţii / nu coo- (!), pastişă a Bursei de Mărfuri şi încăl- »»Au dispărut masiv cinematografele şi
perează când limitele de proprietate), casa de pe alte clădiri cu program public. lipsesc cen-
»»Lipseşte „umbrela”,un cadru general Doamei, Lipscani 26 (fost librăria Coşbuc), tre comunitare pentru anumite cartiere
pentru aceştia de mai sus: forumuri pe Casa Radio). Situaţia ar putea fi reglată (exemple de bună practică: turnul de la
net, centralizarea informaţiei etc/ prin taxe şi premii, vezi Opportunities. Postăvărie/Make a Point, Fabrica Flaros/
WASP, Tăbăcarilor, Turbohalle)
»»Mult gri: multe lucruri sunt lăsate nere- »»Lacurile sunt exploatate ca nișă („de
parate, în paragină. Se exploatează mult fitze”), în loc să permită accesul publicului »»Spaţiul public e considerat al nimănui,
prea mult, și în dauna altor spaţii și no- (exemple: Herăstrău, Bordei, Tei). Bazele nu „al nostru”
duri, Centrul Vechi sportive sunt desfiinţate sau nu sunt le- »»Patrimoniu vs. taxe: locuinţele din clă-
gate de şcoli şi cartiere. Nu este exploatat diri de patrimoniu sunt scutite de taxe.
»»Oraşul este neprietenos pentru pietoni. potenţialul acestora pentru viaţa urbană Însă cladirile-patrimoniu de interes public,
Pietonalul e ocupat de mobilierul bar al
business-urilor cu ieșire la stradă – au- »»Vegetaţia în spaţiile verzi amenajate ar dacă au obiect de activitate economică,
torităţile nu amendează abuzul/ocuparea trebui să fie una sustenabilă, în locul ce- sunt taxate la valoarea de metru pătrat
spaţiului public. Mobilierul urban ori lip- lei scumpe şi perisabile: platanii, pinii etc. de DUPĂ investiţie – deci nu există interes
seşte, ori e montat aleatoriu şi rămâne sunt mai puţin costisitori pe termen lung pentru investitorul privat să reabiliteze
neverificată execuţia lucrării (bile pe stâl- decât panseluţele şi gazonul (exemple de clădiri mari/publice (își recuperează foar-
pi, montaţi la nimereală etc.) bună practică: parcul Operei, Circului, IOR, te greu sau deloc investiţia)
»»Trotuarele nu se coboară deloc. Maşini- care sunt și unele dintre cele mai aprecia- »»Nu mai există toalete publice & ţâşni-
te de către bucureşteni) tori, cum erau odată în parcuri
le sunt parcate pe treceri

2015 BUCUREŞTI | 111


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

diagrama SWOT ARHITECTURĂ, URBANISM, DESIGN; FASHION, HANDMADE


propusă de expertul per domeniu

»»Readucerea în circuit a patrimoniu-


OPPORTUNITIES lui ar trebui sprijinită: scutiri de taxe THREATS -
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
pentru reabilitări, premii pentru resta-
urare („după faptă şi rasplată”), bani
»»Noul, experimentele sunt posibile: pentru reparaţii în cazul iniţiativelor »»Cultura urbană insuficientă
reuşite. Toate acestea să fie totuși
există încă entuziasm, în pofida crizei
combinate cu pedepse severe pentru »»Garduri înalte şi segregare pe
prelungite străzi şi cartiere
distrugeri şi încălcări
»»Legi există şi sunt în general bune: »»Prioritizarea transportului de ma-
trebuie însă aplicate corespunzător. »»Spaţii şi clădiri dezafectate situa- şini individuale: mai multe maşini în-
Dacă nu, ar trebui să rezulte conse- te central în oraş sau în cartier pot fi
convertite uşor în centre comunitare, fundă oraşul
cinţe profesionale şi materiale pentru
cei care nu le aplică. Amenda legali- centre sportive »»Epuizarea resurselor şi energiei în
»»Râul Dâmboviţa ar putea deveni ce prea multe direcţii
zează fapta dar pe lângă ea, trebuie
CONSTRUIT un centru comunitar, o este geografic: centrul oraşului »»Lipsa de verificare a rezultatelor şi
şcoală, trebuie dat înapoi ceva comu- »»Palatul Parlamentului și spaţiul din întrebuinţării corecte a fondurilor în
nităţii păcălite (exemplu: Cathedral jurul acestuia poate fi folosit ca spaţiu domeniul administrativ
Plaza: demolarea ar costa contribuabi- public
lul 13mil. €. Din aceşti bani ar putea fi
reabilitate Palatul Ştirbei şi alte clădiri
»»Zona Lipscani / Centrul Vechi este
pietonal atrăgător şi funcţional
de interes public din zonă)
»»Unele subiecte nerezolvate în timp »»Pieţe
au dus cetăţeni cu vederi foarte dife- »»Clădirile publice pot fi folosite mai
rite la exasperare. Ei sunt uşor de unit bine, în loc să fie construite unele
pentru o soluţie care le-ar rezolva pro- noi (exemplu negativ: Palatul CEC are
blema 30.000€ chiria lunar)
»»Spaţiile comune pot fi folosite pen- »»Clădirilor cu trepte ( palatul CEC,
tru diverse activităţi: terasele mari Muzeul de istorie, Palatul de Justiţie)
de bloc pentru activităţi ale comuni- trebuie să le fie atribuite pieţe pentru
tăţii, pentru cursuri dedicate copiilor noi spaţii publice prietenoase
şi adulţilor, pentru activităţi sportive, »»Trebuie valorificat spaţiul comun
gen „yoga pe bloc” etc. nefolosit – zonele de mal ale Dâmbo-
»»Oraşul se vede altfel de sus, este viţei, proximităţile spaţiilor industriale
mai prietenos și poate fi cunoscut mai etc.
bine din diferite unghiuri »»Gara de Nord este mare şi bine po-
»»Trebuie operat un tip de „sortare ziţionată. Ar putea fi folosită mai bine,
arhitecturală”, pentru o mai bună pro- are şi sala spectacole. TrainDelivery şi
movare turistică: patrimoniu există acţiuni asemănătoare activează şi re-
şi după 1900 și include și stalinistă aduc în discuţie spaţiile amintite
(exemple: cartierul Bucureştii Noi, tea- »»Hotelurile în paragină din centru
trul Masca). (Muntenia, Dunărea, Tranzit) pot fi
»»Clădirile trebuie reabilitate iar en- convertite în locuire studenţească /
tităţile private interesate în această campus / spaţii pentru visiting pro-
direcţie sprijinite. Două exemple în fessors, cu sprijinul Primăriei şi al Uni-
antiteză: după primul război mondi- versităţilor
al, guvernul construieşte case pentru »»Spaţiul public poate fi valorificat
bucureşteni (scump şi nesustenabil atât în centru, cât şi local
pe termen lung) versus mai târziu se »»Transportul în comun trebuie între-
fondează Casele de credit Adriatica, ţinut şi prioritizat pe benzi separate:
Socomet, care sprijină orăşenii să con- RATB, tramvaie, metrou
struiască singuri, însă cu susţinere din
partea autorităţilor

112 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT ARTĂ COMUNITARĂ – DEZVOLTARE COMUNITARĂ PRIN CULTURĂ, ARTĂ SOCIALĂ,
propusă de expertul per domeniu TERAPEUTICĂ, IMPLICARE SOCIALĂ PRIN ARTĂ, CREAŢIE ÎN SPAŢIU PUBLIC

STRENGTHS – decizionale şi de creaţie


»»Domeniu cu posibiltăţi generoase
cu implicaţii pozitive în regenerarea
urbană şi dezvoltarea socială

PUNCTE TARI în ceea ce priveşte posibilitatea par-


ticipării comunităţii (la nivel individual
»»Implicaţii pe termen mediu şi lung
atât la nivel individual, social, cât şi la
»»Regenerarea spaţiilor şi comunităţi- şi de grup) în luarea deciziilor faţă de nivel economic
lor urbane prin programe de artă publi- propriul spaţiu public – participarea so- »»Rol educaţional foarte important în
că şi comunitară cială la imaginarea unui viitor urban, dezvoltarea individuală şi comunitară,
»»Crearea de repere urbane sau ac- la dezvoltarea urbană (de la acţiuni de cu implicaţii pozitive la toate nivelurile
centuarea acestora printr-un produs concertare până la participare la pro- de dezvoltare culturală, socială şi eco-
artistic cesul de creaţie) nomică, pentru toţi membrii societăţii
»»Întărirea identităţii unei comunităţi »»Artă în spaţiul public şi arta comu- urbane
şi crearea unei legături sociale, umane nitară – (posibil) dublu rol: decorativ »»În peisajul bucureştean, iniţiative
prin implicarea comunităţii în procese (şi în cadrul unui nou design urban) şi ONG-uri şi antreprenori în număr din
catalizator al unui proces critic social, ce în ce mai mare

WEAKNESSES– noaşterea, la nivel instituţional, public,


a artei ca instrument sau liant social THREATS -
PUNCTE SLABE »»În general, ignorarea la nivel public
a rolului artei publice şi a culturii în AMENINŢĂRI
»»Lipsa unei comunicări şi a unei co- general în ecuaţia dezvoltării durabile »»Birocraţia, sistemul greoi (având
laborări eficiente între instituţiile de (aderarea Bucureştiului la Agenda 21 în vedere că majoritatea proiectelor
stat care sunt responsabile de spaţiul ar putea fi un prim pas) din spaţiul public are nevoie de con-
public bucureştean şi ONG-urile care »»Lipsa alocării unui fond public dedi- tracte cu instituţiile statului), oameni
au ca obiect de lucru arta şi arta în cat acestui segment al culturii needucaţi şi extrem de ignoranţi în
spaţiul public şi împreună cu comuni- sistem care pot îngreuna bunul mers
tatea
»»Lipsa unei strategii publice şi a unui al lucrurilor (ex. proiectul MetroART
cadru legislativ care să încurajeze ini-
»»Lipsa unei strategii publice, a unei a necesitat 8 luni de întâlniri cu cei
ţiativele culturale (în domeniul artei
metodologii pentru integrarea artei în de la Metrorex pentru aprobarea unui
publice) de colaborare şi parteneriat
spaţiul public (nu există Plan pentru proiect care s-a realizat în 2 săptă-
între cele trei sectoare: public, privat
Artă Publică şi Comunitară) mâni)
şi civic (ex.: impunere de colaborare
»»Ignorarea rolului (posibil al) artei între artişti şi antreprenori din dome- »»Nu există niciun fel de interes pen-
publice în proiecte de urbanism şi lip- niul construcţiilor (public şi privat) în tru acest tip de intervenţie în spaţiul
sa colaborării între artişti şi arhitecţi proiecte ce vizează spaţii publice ur- public din partea autorităţilor, no
bane existente sau nou construite) real vision şi good will din partea au-
»»Ignorarea rolului esenţial al artei în torităţilor
dezvoltarea socială şi urbană, nerecu-

»»Numeroşi artişti vizuali foarte re-


OPPORTUNITIES ceptivi la realizarea de proiecte de

OPORTUNITĂŢI
artă în spaţiul public şi colaborarea cu
comunităţile locale
»»Spaţiul public bucureştean este ex- »»Numeroase proiecte de construcţie
trem de ofertant pentru realizarea de şi reconstrucţie a spaţiilor urbane bu-
proiecte de artă publică şi comunitară cureştene, iniţiative publice şi private
»»Locuitorii foarte receptivi, curioşi şi »»Elaborări de planuri urbanistice şi
se pot implica foarte repede în proiec- iniţiative de regenerare spaţii publice
te existente, în care artiştii şi arhitecţii ar
putea lucra împreună

2015 BUCUREŞTI | 113


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT ARTE VIZUALE – PICTURĂ, SCULPTURĂ, FOTOGRAFIE, INSTALAŢIE,
propusă de expertul per domeniu PERFORMANCE, HAPPENING, ARTĂ VIDEO, NEW MEDIA, MIXED MEDIA

STRENGTHS – WEAKNESSES–
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
»»Creșterea rapidă a numărului de »»Coalizarea dificilă a organizaţiilor
persoane interesate de sectorul ar- și artiștilor din acest sector
tistic atât a publicului cât producă- »»Competiţia scăzută
torilor
»»Lipsa structurilor administrative și
»»Privatizarea sectorului: capitaliza- juridice de funcţionare
rea sectorului artistic prin transfor-
marea operelor de artă în lichidităţi, »»Comunicarea și marketingul de-
active financiare ori instrumente fin- fectuos al activităţilor din acest sec-
aciar bancare tor
»»Sincronizarea artei contemporane »»Nefirescul dezvoltării secondary
românești cu cea occidentală market (case de licitaţii, art dealeri)
în faţa primary market (artiști/gale-
rii)
»»Lipsa infrastructurii artistice îi de-
termină pe cei mai talentaţi artiști și
lucrările să plece din ţară la export
»»Interesul scăzut al producătorilor
internaţionali pentru realizarea de
expoziţii în România
»»Atracţia redusă a artișilor inter-
naţionali pentru spaţiul și publicul
românesc
»»Lipsa resurselor de producţie ar-
tistică pentru artiștii tineri

OPPORTUNITIES
OPORTUNITĂŢI THREATS -
»»Capital cultural neexploatat (re-
cuperearea de valori istorice dar și
punerea pe scenă și piaţă a celor noi) AMENINŢĂRI
»»Creșterea comerţul cu artă reali- »»Legislaţia veche neactualizată cu
zată de casele de licitaţii nevoile sectorului
»»Activităţi în categoria cultural en- »»Monopolul creat de cele câteva in-
tertainment care reușesc cu succes stituţii din sector
pentru o perioadă scurtă: gen: Roma- »»Creșterea infracţiunilor de furt,
nian Design Week, NAG, Street Deli- fals, expertiză falsă etc.
very »»Politizarea instituţiilor de cultură
»»Investiţia în artă și artă publice

114 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT ARTELE SPECTACOLULUI – TEATRU;
propusă de expertul per domeniu DANS CONTEMPORAN, BALET CLASIC, OPERĂ, OPERETĂ

STRENGTHS – tante din ţară, cu o viaţă teatrală bo-


gată, vie, diversă (pe lângă Iași, Cluj,
companii private de teatru și spatii
dedicate acestui tip de teatru. Ea ab-

PUNCTE TARI
Tmișoara, Sibiu – niciunul dintre aceste soarbe generaţiile de absolvenţi ale
orașe nu are facultăţilor de profil – actorie, regie,
»»Educaţia artistică a profesioniștilor »»Bucureștiul are spectrul cel mai larg coregrafie. La ora aceasta reprezintă o
– actori, regizori, păpușari, scenografi, de arte ale spectacolului: teatru clasic, alternativă reală și cu standarde artis-
coregrafi, teatrologi, designeri de su- teatru contemporan, teatru pentru co- tice înalte (prin câteva din companiile
net și lumină – este solidă, cu tradi- pii si tineret, musical, teatru de panto- independente) la stagiunea oficială a
ţie, producând generaţii de artiști care mimă (Masca, Compania Passpartout), teatrelor de repertoriu, subvenţionate
împărtășesc un stil comun, o viziune circ, operă, operetă, balet clasic, balet de către municipalitate
comună asupra teatrului. Pe lângă contemporan, stand-up comedy, spec- »»Nivel artistic înalt, atât pe scena ofi-
școala de stat, UNATC, mai există încă tacole de improvizaţii, teatru de stra- cială cât și pe cea independentă
o universitate particulară cu secţie de dă, café teatru, teatru de bar, teatru de »»Publicul de teatru este numeros,
Teatru (Actorie): Universitatea „Hype- cameră, happenings, performance-uri ceea ce face ca un spectacol de succes
rion” »»Acest lucru face ca artiștii din do- să rămână în repertoriu ani de zile
»»Orașul cu cel mai mare număr de menii diferite să colaboreze între ei, să »»Publicul de teatru bucureștean are
teatre de repertoriu din ţară (10), la împărtășească idei, să realizeze forme multe categorii de publicuri, specializa-
care se adaugă un număr foarte mare noi, inovatoare, de spectacol – un me- te pe forme de teatru de nișă (ex: tea-
de companii de teatru independente, diu fertil pentru creativitatea artistică tru de cameră, de improvizaţie, teatru
ceea ce face din București unul din- »»Scena teatrală / dans independen- – sport, teatru de copii, opera comică
tre centrele teatrale cele mai impor- ta este foarte activă, cu nenumărate pentru copii etc.)

OPPORTUNITIES scena independentă cu cea de stat (fi-


nanţată de autoritatea locală) și care

OPORTUNITĂŢI
să pună în valoare creaţiile specifice
»»Activarea vieţii teatrale a cartiere-
»»Colaborarea între domeniile artisti- lor prin utilizarea mai activă a spaţi-
ce ilor publice și a centrelor culturale de
»»Dezvoltarea zonei de performing sector
arts »»Schimburi culturale cu scenele tea-
»»Educarea și creșterea publicului de trale europene, asiatice, americane, cu
teatru, operă și balet clasic și contem- frecvenţă constantă
poran din școală, prin programe edu- »»Invitarea unor artiști străini să lu-
caţionale creze cu trupele stabile ale teatrelor
»»Este loc pentru apariţia mai multor de repertoriu, pe o perioadă mai mare,
companii de balet clasic în regim de rezidenţă
»»Programe și proiecte dedicate ado- »»Preluarea de către fiecare teatru
lescenţilor (14-18 ani) și formarea lor municipal (subvenţionat) a cel puţin
ca viitor public specializat unui spectacol independent, în ideea
diversificării propriului public și a ofer-
»»Înfiinţarea unui festival de teatru tei culturale proprii
specific Bucureștiului, care să unească

2015 BUCUREŞTI | 115


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT ARTELE SPECTACOLULUI – TEATRU;
propusă de expertul per domeniu DANS CONTEMPORAN, BALET CLASIC, OPERĂ, OPERETĂ

WEAKNESSES– centrul orașului (cu excepţia Teatrului


Masca)
nanţării din cadrul Loteriei Naţionale).
»»Scăderea numărului de jurnaliști
PUNCTE SLABE »»Absenţa spectacolelor dedicate ado-
lescenţilor (14 – 18 ani)
specializaţi, și a spaţiului dedicat cro-
nicilor de teatru, balet, dans contem-
»»Salariile mici ale personalului anga- »»Serviciile Organizare spectacole din poran și operă în programele de radio,
jat al unui teatru de stat – depotrivă cadrul teatrelor municipale (finanţa- tv și în publicaţiile scrise
cel artistic, cât și cel tehnic – au avut te de către primărie) nu reușesc să »»Slaba reprezentare atât numeircă
în ultimii 15 ani consecinţe negative programeze cu o frecvenţă constantă cât și calitativă a criticilor de muzică
asupra calităţii spectacoleleor: mul- producţiile teatrale proprii, de aceea clasică, balet și dans contemporan, de
ţi actori angajaţi cu carte de muncă spectacole a căror producţie a costat aici eficienţa lor scăzută asupra edu-
în teatrele de stat, pentru a-și suplini foarte (și care au decoruri mari, care caţiei publicului dar și asupra breslei
veniturile, joacă în mai multe specta- cer multe ore de montaj) sau cu distri- în sine
cole din zona independentă (variantă
numită ‘pe proiect’, în opoziţie cu cel
buţie foarte marte, în care joacă și ac- »»Arta circului: slab reprezentată; nu
tori care nu sunt angajaţi permanenţi există decât o singură instituţie cu
al unui teatru de stat, care intră în re- ai teatrului, ajung să fie programate standarde artistice medii – Circul de
pertoriul acestuia, adică se joacă cu o foarte rar Stat. Restul domeniului este acoperit
frecvenţă constantă, pe întreaga dura-
tă a stagiunii). Timpul scurt de repetiţii
»»Absenţa spaţiilor de repetiţii, ceea de o inflaţie de trupe ambulante care
ce duce ca repetiţiile la un spectacol să joacă temporar în spaţii deschise, afla-
la un spectacol independent (între 4 și
ducă la blocarea sălii de teatru respec- te în general în parcuri, trupe controla-
6 săptămâni în medie) duce la superfi-
tive pe durata facerii unui spectacol te de impresari artistici care au drept
cializarea procesului de creaţie și la un
(este dificil să se monteze și demon- scop maximizarea câștigurilor financi-
ciclu scurt de viaţă a produsului teatral
teze décor în fiecare seară, mai ales are, în detrimentul calităţii artistice a
(maximum 10 reprezentaţii)
dacă el este foarte complex) spectacolului.
»»Numărul mic de săli de teatru în ra- »»Surse de finaţare reduse pentru sec- »»Există foarte puţine școli de artiși de
port cu populaţia capitalei
torul independent: Arcub și AFCN (bu- circ
»»Concentrarea sălilor de teatru în getul redus cu 80% prin dispariţia fi-

THREATS - scena independentă cu cea de stat (fi-


nanţată de autoritatea locală) și care

AMENINŢĂRI să pună în valoare creaţiile specifice


»»Activarea vieţii teatrale a cartiere-
»»Colaborarea între domeniile artis- lor prin utilizarea mai activă a spaţi-
tice ilor publice și a centrelor culturale de
»»Dezvoltarea zonei de performing sector
arts »»Schimburi culturale cu scenele tea-
»»Educarea și creșterea publicului de trale europene, asiatice, americane, cu
teatru, operă și balet clasic și contem- frecvenţă constantă
poran din școală, prin programe edu- »»Invitarea unor artiști străini să lu-
caţionale creze cu trupele stabile ale teatrelor
»»Este loc pentru apariţia mai multor de repertoriu, pe o perioadă mai mare,
companii de balet clasic în regim de rezidenţă
»»Programe și proiecte dedicate ado- »»Preluarea de către fiecare teatru
lescenţilor (14-18 ani) și formarea lor municipal (subvenţionat) a cel puţin
ca viitor public specializat unui spectacol independent, în ide-
ea diversificării propriului public și a
»»Înfiinţarea unui festival de teatru ofertei culturale proprii
specific Bucureștiului, care să unească

116 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT BALET CLASIC ȘI DANS CONTEMPORAN
propusă de expertul per domeniu

STRENGTHS – WEAKNESSES– THREATS -


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE AMENINŢĂRI
»»Școală de tradiţie pentru baletul »»Numărul mic de spaţii dedicate ba- »»Micșorarea publicului de dans cla-
clasic, la toate nivelurile de învă- letului contemporan sic din cauza absenţei unei strategii
ţământ: Liceul de coregrafie „Floria »»Numărul mic al spectatorilor de de atragere a unor noi tipuri de pu-
Capsali”, UNATC – Secţia de coregra- dans contemporan blicul
fie
»»Monopolul ONB asupra baletului »»Elitizarea și insularizarea publicu-
»»Corpul de balet al Operei Natio- clasic – singura instituţie care are o lui de dans contemporan din pricina
nale București (ONB) – ansamblu cu trupă de acest gen absenţei programelor educaţionale
traditie, înfiinţat odata cu ONB-ul, în de acest tip
anii ’50, unde sunt angajati absol-
venţii cursurilor de balet clasic
»»Existenţa unei instituţii speciale
dedicate dansului contemporan –
OPPORTUNITIES
Centrul Naţional al Dansului (CNDB),
înfiinţată în anul 2004 și subvenţi- OPORTUNITĂŢI
onată de câtre stat prin Ministerul »»Transformarea Bucureștiului în-
Culturii, care a încurajat dezvoltarea tr-un hub al dansului contemporan în
acestei forme de artă, a coregrafilor Europa Centrală și de Est
specializaţi pe dans contemporan în »»Crearea unui spaţiu cu săli multi-
România anilor 2000. ple dedicat dansului contemporan, în
»»Comunitatea coregrafilor și dan- care să existe, pe lângă săli de spec-
satorilor din zona independentă a tacole, săli de conferinţe, o media-
baletului contemporan include per- tecă, săli de repetiţii și programe de
sonalităţi artistice diferite, puternic cursuri de specialitate
motivate, care au creat, în ultimii 15
ani, spectacole și companii diferite:
Răzvan Mazilu, Gigi Căciuleanu, Flo-
rin Fieroiu, Vava Ștefănescu, Cosmin
Manolescu, Alexandra Pirici, Andreea
Căpitănescu, Mihai Mihalcea
»»Surse de finanţare reduse pentru
dansul contemporan independent, cu
frecvenţă sporadică

2015 BUCUREŞTI | 117


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT BUSINESS OF COMMUNICATION
propusă de expertul per domeniu (TV, RADIO, PRINT, AGENŢII DE PUBLICITATE, COMUNICARE)

»»Ca și utilizatorii din alte ţări, româ-


STRENGTHS – mânia, televiziunea absoarbe în mod
tradiţional două treimi din bugetele nii nu pot căuta pe Facebook decât un

PUNCTE TARI
de advertising. Spre deosebire de pieţe mix echilibrat și satisfăcător (în sen-
ca aceea britanică, în care cheltuieli- sul gusturilor publicului, nu neapărat
»»General: ADN bun, pronostic bun. le pe online le-au depășit pe cele de valoric) de conţinut, care se realizează
Dacă acum 10 ani părea că online-ul pe TV încă din 2009, acesta din urmă prin înșiși algoritmii platformei, în ciu-
va schimba în totalitate comunicarea se menţine în 2013 la un remarcabil da eforturilor brandurilor politice sau
de tip jurnalistic sau publicitar, în 2014 63% din total (193 din 305 milioane comerciale prezente acolo. Un al doilea
este clar că metodele și modelele de euro, conform Media Fact Book). Deși domeniu Web 2.0 dezvoltat în Româ-
business ale jurnalismului și publici- în 2008 televiziunea beneficia de mai nia este cel al blogging-ului, care s-a
tăţii nu sunt anulate, ci diversificate mult decât întreaga piaţă de adverti- răspândit începând din 2005-2006. În
prin noile posibilităţi ale mijloacelor de sing din 2013, adică 337 de milioane, România există la ora actuală peste
comunicare digitale. Preceptele jurna- resursele de care dispune piaţa TV sunt 7000 de bloguri active. O foarte mare
lismului, de exemplu „a asculta și cea- în continuare remarcabile și permit parte dintre acestea reprezintă voci
laltă parte într-o situaţie conflictuală”, crearea de conţinut de calitate, chiar independente, ferite de bias-ul mediei
sunt imuabile și datează încă dinaintea dacă acesta e de tip comercial, ca în tradiţionale, așa-numţi anticorpi ai de-
jurnalismului ca atare (legislaţie, tra- cazul talent show-urilor ca Vocea Ro- mocraţiei
gedia greacă) mâniei sau X Factor »»Din punctul de vedere al business-
»»Jurnalism de print: autoritate. Tira- »»Jurnalism online clasic: costuri mici. ului, majoritatea monetizării care are
jele presei scrise s-au diminuat sub- Spre deosebire de publishingul pe loc pe Facebook revine, desigur, plat-
stanţial din 2008 încoace, iar venituri- hârtie sau de resursele considerabile formei propriu-zise, iar veniturile au-
le din publicitate ale aceluiași segment necesare pentru televiziune, online- tohtone revin mai degrabă agenţiilor
sunt un sfert din ceea ce presa realiza ul permite distribuţia de conţinut cu digitale, care creează diferite concep-
în același an (de la 82 de milioane la costuri de publishing foarte scăzute. te de promovare, aplicaţii etc. În cazul
19 milioane în 2013). Totuși, nimic nu Schematic vorbind, dacă scădem din blogurilor, o parte din bloggerii inde-
conferă mai multă autoritate unei opi- costurile operaţionale ale unui ziar cele pendenţi au început totuși să realizeze
nii decât prezenţa în paginile presei legate de hârtie, tipar și distribuţie, ob- venituri proprii semnificative, pe blo-
scrise. Prestigiul simbolic pe care ve- ţinem costurile de publishing ale unui guri tradiţionale sau nișele de fashion,
chea presă îl are este mult mai mare site cu conţinut echivalent (mentenan- cooking, turism sau fotografie
decât tirajele diminuate, datorită tra- ţa și alte aspecte care ţin de online »»Advertising - Media Buying: venituri
diţiei și respectabilităţii pe care o an- sunt, comparativ, modice). Este moti- solide și diversificare. Agenţiile de me-
trenează aceasta vul pentru care tot mai multe outlet-uri dia și full-service din România au înre-
media pun accent pe ediţia online sau gistrat scăderi ale cifrelor de afaceri în
»»TV: audienţe crescute și rentabili- renunţă la cea tipărită, cum s-a întâm-
tate. Conform Eurobarometrului, te- 2013, comparativ cu 2012, dar declinul
plat cu Gândul, rămas în momentul de lor este mult mai mic decât cel al pieţei
levizorul este principala sursă de știri faţă doar pe .info
a românilor. Într-o comparaţie nerigu- de media propriu-zise, a cărei scăde-
roasă, ratingurile de 1 milion-1,5 mili- »»Social media: complexitate, adecva- re a fost constantă din 2008 încoace.
oane de telespectatori pe minut atinse re, independenţă, creativitate. În Ro- Brandurile mari, afiliate, ale pieţei de
de programe populare sunt mult peste mânia, așa-numitul Web 2.0 înseam- advertising și-au adecvat în ultimii ani
tirajele vândute în momentul de faţă nă preponderent Facebook și bloguri. expertiza la necesităţile clienţilor, în
în România - 112.000 de exemplare Reţeaua socială la care ne referim are primul rând prin apariţia de agenţii-
vândute zilnic, în cazul Click!. Site-uri- cel puţin 7,2 milioane de utilizatori în satelit, digitale, și prin construirea de
le de top ating cel mult o jumătate de prezent, din care aproximativ 22 % noi competenţe in-house. Judecăţile de
milion de vizitatori unici pe zi. Poziţia (sau 1,48 milioane) din București. Com- mai sus se aplică într-o oarecare mă-
privilegiată a televiziunii se regăsește parativ, Twitter are câteva zeci de mii sură și altor segmente din industria de
și în cheltuielile de publicitate. În Ro- de utilizatori activi, iar alte reţele sunt publicitate, ca PR-ul
mai puţin dezvoltate

WEAKNESSES– siness al presei dinaintea erei digitale


este ameninţat. Scăderea generală a
după sine diminuarea calitativă a me-
dia, care duce la scăderea interesului

PUNCTE SLABE
audienţei (ratinguri, tiraje), atrage și (tiraje, audienţe). Și, în plus, la o orien-
cheltuieli mai scăzute ale advertise- tare către un discurs de tip comercial/
»»General: ameninţarea unui model de rilor. Conform studiului Pew Research tabloid, către entertainment fără rele-
business, prevalenţa entertainment- citat, publicul migrează către digital vanţă în sensul interesului public.
ului. În ciuda aspectelor pozitive evi- fără a duce după el cheltuielile din pu- »»În România, în condiţiile în care ma-
denţiate la strengths, modelul de bu- blicitate. Scăderea resurselor atrage joritatea grupurilor media înregistrea-

118 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT BUSINESS OF COMMUNICATION
propusă de expertul per domeniu (TV, RADIO, PRINT, AGENŢII DE PUBLICITATE, COMUNICARE)

ză pierderi, această tendinţă este mult post, în general părtinitor politic raportat la cel de afișări) a coborât de
mai accentuată decât în pieţele cu tra- »»Online (clasic și social): veniturile la câteva procente, la câteva click-uri
diţie, în care media este, în ansamblu, mici și externalizarea lor. În acord cu la mia de afișări. Strategiile alternati-
sustenabilă în continuare piaţa globală, descrisă mai sus, muta- ve de tipul reclamei contextuale tind
»»Jurnalism de print: scăderea tiraje- rea (parţială) a publicului pe online s-a să suplinească lipsa de eficienţă a ve-
lor și a veniturilor, politizare. Tabloul produs fără ca business-urile locale chilor metode și aici. În măsura în care
general este mai sumbru în cazul pre- de conţinut digital să aibă de câștigat se calează pe strategii vechi, piaţa de
sei scrise. Tirajul total vândut al celor prea mult din migraţie. Conform Me- advertising este vulnerabilă
10 cotidiene auditate de BRAT era, în dia Fact Book, bugetele digitale din »»În fine, o a treia problemă oarecum
perioada aprilie-iunie 2014, de 298 de România s-au ridicat în 2013 la 46,2 tipică pentru advertisingul românesc
mii de exemplare, în condiţiile în care, milioane de euro, mult mai puţin decât se rezumă corect prin vorba din folclo-
în martie 2009, Libertatea depășea de cele 82 de milioane existente pe print, rul agenţiilor: „Creaţia e bonus”, rapor-
una singură 300 de mii de copii vân- principalul perdant, în 2008 tat la grosul veniturilor, care vin din
dute. La reviste, situaţia se prezintă »»Cele 46 de milioane ar fi fost, încă, costuri de media (programarea recla-
de asemeni foarte prost. Un argument o veste bună pentru o piaţă care s-a mei). Zona creativă este cea mai atinsă
de alt tip este faptul că grupurile care situat ani la rând în jurul a 20 de mi- de reducerea bugetelor de marketing,
editează periodice, din România, s-au lioane de euro, dar nu este așa: sursa cu atât mai mult cu cât marii spenderi,
consolidat în două companii în ultimii citată afirmă că numai 22 de milioane cu operaţiuni globale, pot propune în
ani: Ringier (care include și Edipresse- de euro s-au dus, în 2013, către dis- România simple adaptări ale campani-
AS) și Burda (care include și Sanoma). play ad local (bannere și proiecte spe- ilor globale. Adrian Boţan, director de
Scăderea de tiraj s-a petrecut în para- ciale), în timp ce restul sumei a reve- creaţie la Universal McCann, rezuma
lel cu pierderea a 75% din veniturile nit Google și altor jucători globali, ca situaţia astfel: „Problema e a siste-
din publicitate, la care ne refeream în Facebook, pentru reclamă contextuală, mului, că agenţiile nu sunt motivate
secţiunea Strengths. A adus după ea aplicaţii promoţionale și altele. Cu alte să dea idei şi clienţii cumva acceptă
poziţionarea politică a titlurilor qua- cuvinte, creșterea cheltuielilor publici- chestia asta. Taie preţul în fiecare an
lity, de partea unuia sau altuia dintre tare în online s-a produs aproape in- la studiile de creaţie, multe contracte
actorii importanţi tegral în favoarea jucătorilor globali, se vând cu tarife orare, ca la avocat.”
»»TV: costuri mari, politizare. În ciuda ceea ce susţine în mult mai mică mă- »»PR: strategii perimate. Unul din seg-
veniturilor mari, piaţa TV din România sură producţia de conţinut local mentele cel mai atinse de revoluţia di-
nu este tocmai înfloritoare. Costurile »»Advertising: lipsa de eficienţă în gitală este al relaţiilor publice. Confe-
necesare pentru atingerea ratingurilor comunicare. Creaţia ca bonus. Deși rinţele și comunicatele de presă, știrile
de top depășesc veniturile realizate publicitatea clasică funcţionează sub embargou și alte metode clasice
de broadcasteri în primul rând din pu- continuare, eficienţa unor metode de de PR au început să piardă teren în
blicitate și, apoi, de la cabliști, pentru advertising este în scădere. În tele- faţa comunicării informale pe bloguri
drepturile de retransmisie a progra- viziune, spoturile clasice, inserate în și reţele sociale, a viralelor și altor
melor. PRO TV SA, cel mai important break-urile disponibile conform legii tehnici care se pot încadra în catego-
grup TV din România, a avut în 2013 audiovizualului (12 minute pe oră la ria earned media. Ioana Mănoiu, mana-
pierderi de 19,4 milioane de euro, la posturile comerciale și 8 minute la ging partner la GMP PR, caracterizează
o cifră de afaceri de 112,5 milioane. televiziunea publică), sunt din ce în situaţia astfel: „PR-ul aşa cum îl ştim
Al doilea clasat, Intact/Antena, a pier- ce mai puţin funcţionale din diverse noi a dispărut. Nu mai trimitem comu-
dut 1,12 milioane de euro la o cifră motive, printre care apariţia personal nicate de presă aşa cum trimiteam, nu
de afaceri cumulată de 72,8 milioane video recorderelor gen TiVo și a facili- mai organizăm evenimente de presă
(am cumulat rezultatele Antena Group tăţii time shift din IPTV, disponibilă și aşa cum organizăm, pentru că nu mai
SA și Antena 3 SA, cele două companii în România. Înregistrarea programelor vin oamenii. Trăim o clipă istorică, ne
care operează televiziunile Intact) permite telespectatorului să treacă reinventăm, învăţam altceva.”
»»Dacă business-urile TV de top au o rapid peste pauzele de publicitate »»Dacă pentru outlet-urile creative
problemă legată de costuri, la televi- »»Din acest motiv, industria a dez- o astfel de schimbare de paradigmă
ziunile politice gen Realitatea TV, B1 voltat o serie de strategii alternative, este o provocare, pentru cele conser-
TV, RTV sau Nașul TV, problematice ca product placementul, admis și în vatoare, ea constituie o ameninţare. O
sunt veniturile. Primul post se află în România de câţiva ani, sau mai noul serie de uzanţe vechi ale comunicării
insolvenţă, B1 TV realizează doar 5,5 branded entertainment. Ultimul repre- comerciale sunt contrazise de ceea ce
milioane pe an, RTV a avut în 2013 o zintă un pas înainte faţă de product se întâmplă în prezent. Mesajul nu mai
cifră de afaceri de puţin peste 180 de placement, prin construcţia efectivă de poate fi controlat în detaliu, iar referi-
mii de euro, iar Nașul TV a produs 343 conţinut în jurul unui brand comercial. rile negative fac parte din viaţa bran-
de mii de euro. De regulă, acest gen de În online, stagnarea pieţei display este durilor și trebuie luate în considerare
business înregistrează pierderi, ceea dată de eficienţa scăzută a reclame- cu un alt tip de discernământ decât în
ce pune sub semnul întrebării raţiunile lor de tip banner, la care click through trecut
economice de existenţă ale unui atare rate-ul (numărul de clicuri pe banner

2015 BUCUREŞTI | 119


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT BUSINESS OF COMMUNICATION
propusă de expertul per domeniu (TV, RADIO, PRINT, AGENŢII DE PUBLICITATE, COMUNICARE)

OPPORTUNITIES sul factual, neutru și serios al postului la


care ne referim și grila televiziunilor co-
vicii premium. Tot Dilemaveche.ro poate
fi văzută și în această grilă, dat fiind

OPORTUNITĂŢI
merciale (dar și a celor politic-partizane, faptul că o parte din articole sunt dispo-
pe de altă parte) arată că acest gen de nibile gratuit
»»TV: susţinerea directă de către public. susţinere poate conta »»Branded contentul sau content mar-
Branded content. Digi24, canal de știri »»În zona televiziunilor comerciale, stra- keting-ul funcţionează mai ales pe nișe
lansat de RCS & RDS, reprezintă o relati- tegiile de tip branded entertainment/ ca turismul, atunci când sponsorizările
vă noutate pe plan global, din punctul de branded content sunt mantra ultimelor unor companii specializate permit călă-
vedere al implicării unui cablist în piaţa ediţii ale evenimentelor globale specia- torii care duc la subiecte valoroase pen-
de conţinut. De regulă, implicarea busi- lizate. Conţinutul construit în jurul bran- tru public. Serviciile asociate sunt carac-
ness-urilor din categoria telecom-cable- durilor reprezintă o modalitate de pro- teristice mai curând platformelor masive
mobile în operaţiuni TV se realizează pe movare eficientă din punctul de vedere și reprezintă monetizarea traficului obţi-
nișe (sport, filme etc.); apariţia unei te- al spender-ului și atractivă din punctul nut din conţinut printr-o ofertă comple-
leviziuni relevante din punctul de vedere de vedere al publicului mentară. HotNews.ro a lansat Giftbooks.
al interesului public este un pas înainte, »»Online, Web 2.0 - nișele, paywall, fre- ro, iar Mediafax Group, compania care
care poate crea premisele unui discurs emium, branded content, servicii aso- deţine numeroase asseturi online gen
serios și relevant. Din punctul de vedere ciate. Pentru a ieși din zona periclitată Gandul.info sau Mediafax.ro, a anunţat
al RCS & RDS, Digi24 este o „televiziune economic, producţia digitală de conţinut un parteneriat cu 2Parale.ro, specialiști
de portofoliu”, alături de alte posturi (de are la îndemână o serie de strategii de în affiliate marketing
nișă) lansate. Voci autorizate din media monetizare. Paywall-ul se pretează mai »»Advertising: branded content. Am vor-
o percep însă ca pe o “televiziune publică degrabă la site-urile de tip clasic. În bit deja despre acest gen de conţinut în
alternativă”. În ultimă instanţă, oricare România, Dilemaveche.ro a atins, după mai multe locuri, dar reluăm ideea în
ar fi business planul RCS & RDS, costuri- introducerea acestei restricţii, 2.500 de zona de advertising pentru că este foar-
le sunt suportate chiar de telespectator, abonaţi. Modelul freemium, teoretizat de te importantă și din punctul de vedere al
prin abonamentul plătit la respectivul Chris Anderson (Long Tail, Free) constă acestui segment de business
furnizor de TV. Comparaţia dintre discur- în asocierea unei oferte gratuite cu ser-

THREATS - ţa de producţie de conţinut înseamnă,


probabil, o expansiune puternică a en-
faţă insuficient documentată, dar poate
fi constatată cu ochiul liber. La sfârșitul

AMENINŢĂRI tertainment-ului de toate nuanţele, fără


relevanţă democratică
lui octombrie 2014, un blog anonim, de
pe platforma colectivă Wordpress.com,
»»Piaţa media în general: politizare, ta- »»Așa-numitul cord cutting behavior, publica o serie de chitanţe și facturi le-
bloidizare. Evoluţiile negative descrise la renunţarea la cablul TV, e o tendinţă gate de o vizită la Paris a Elenei Udrea,
weaknesses pot continua în anii urmă- post-criză, care a fost constatată iniţial candidat la președinţie al PMP. Presa
tori. Controlul politicului ar putea genera în America, dar se întâlnește, mai nou, și instituţională prelua facsimilele, dar
o cantitate mai mare de branduri media în România. Asociată cu un stil de viaţă blogul unde acestea apăruseră era șters
sectare, irelevante în sensul audienţelor alternativ (comunitatea hipsterilor), re- după numai câteva ore
cu adevărat mari. Tabloidizarea este, în nunţarea la furnizorul de TV are conota- »»Advertising (media): Ordonanţa anti-
momentul de faţă, singura soluţie pe ţii de protest împotriva vulgarităţii. Pe de rebate. La sfârșitul lui 2012, un proiect
care media de mainstream a găsit-o altă parte, în cazul în care cord cutterii de ordonanţă de urgenţă producea o fur-
pentru a produce audienţe și tiraje sub- renunţă să urmărească conţinutul local, tună pe piaţa publicităţii românești. Cea
stanţiale, în zone ca PRO TV-Antena1- sustenabilitatea celor care produc așa mai importantă prevedere a ordonanţei
Click!-Libertatea. Este de reflectat în ce ceva poate fi periclitată se referă la contractarea directă a cam-
măsură astfel de trenduri asigură o su- »»Social Media/Online de nișă: publicita- paniillor de publicitate, între operatorii
pravieţuire pe termen lung a instituţiilor te fără P, site-uri de intoxicare. Sărăcia audiovizuali și advertiseri. Ordonanţa,
media și lipsa unor uzanţe de comunicare bine aflată în vigoare fără a fi fost aprobată
»»TV: telecomuri, cord cutting behavior. stabilite din online predispune blogurile definitiv de Parlament, transparentizea-
Implicarea cabliștilor, a telecom-urilor și alte platforme de nișă la situaţii dis- ză veniturile agenţiilor, faţă de adverti-
și a companiilor de mobile în business- cutabile. Prima este așa-numita publici- seri și grupurile media, printre care se
ul de conţinut poate avea efecte poziti- tate fără P, care a avut loc mai ales pe numără așa-numitul rebate, un discount
ve, ca apariţia unei televiziuni din clasa o parte dintre blogurile românești. Este de volum, pe care agenţiile îl obţineau
Digi24. Efectele ar putea fi însă la fel de vorba de postări promoţionale, care au de la vehiculele media la sfârșitul anu-
bine negative. Mulţi dintre jucătorilor de fost încurajate și de agenţii, și de clienţii lui, în funcţie de suma totală cheltuită.
acest tip sunt globali, iar companiile glo- acestora, deși surse din piaţa de publici- În 2013, cifrele de afaceri ale grupurilor
bale se feresc de zonele fierbinţi ca po- tate susţin că această tendinţă s-a dimi- de comunicare din România au scăzut
liticul, care înseamnă în ultimă instanţă nuat în ultimii ani substanţial faţă de 2012, iar intrarea în
vigoare a Ordonanţei a fost considerată
informaţia de interes public. Un viitor în »»A doua tendinţă, apariţia site-urilor de una din cauzele pentru această situaţie
care furnizorii de TV ar controla și pia- intoxicare politică, este în momentul de

120 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT EDUCAŢIE – EDUCAŢIE CULTURALĂ/EDUCAŢIE PRIN ARTĂ,
propusă de expertul per domeniu EDUCAŢIE FORMALĂ ŞI NON-FORMALĂ, EDUCAŢIE VOCAŢIONALĂ

STRENGTHS – WEAKNESSES– THREATS -


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE AMENINŢĂRI
»»Existenţa unui număr mare de in- »»Neîncrederea reciprocă între insti- »»Lipsa unei abordări strategice a
stituţii și organizaţii culturale/crea- tuţiile și organizaţiile de tradiţie și domeniului educaţiei pentru institu-
tive interesate în dezvoltarea unei ONG-uri ţiile și organizaţiile culturale/crea-
oferte educaţionale »»Neîncrederea și chiar reticenţa tive, inclusiv la nivelul ordonatorilor
»»Existenţa unor resurse foarte di- sistemului educativ formal faţă de de plăţi
verse (instituţii permanente cu profil oferta educativă a instituţiilor cul- »»Lipsa unei strategii a sistemului
variat, acoperind aproape toate do- turale educativ privind încurajarea consu-
meniile culturale/creative identifica- »»Lipsa unor programe permanente/ mului de cultură
te în propunerea de strategie) recunoscute de formare a educatori- »»Lipsa unor mecanisme specifi-
»»Existenţa unei oferte variate de lor /animatorilor culturali pe diferite- ce de încurajare/sprijinire a ofertei
activităţi creative la nivelul ONG-uri- le domenii culturale/creative educative a instituţiilor și organi-
lor »»Lipsa unor parteneriate strategice zaţiilor, inclusiv din punct de vedere
»»Existenţa unei oferte culturale va- care să încurajeze consumul cultural financiar
riate la nivelul municipiului București în mediile defavorizate »»Perpetuarea confuziei între edu-
(evenimente, festivaluri etc.) »»Lipsa unor mecanisme transparen- caţia culturală/creativă și cea
»»Existenţa unui public tânăr dina- te de apreciere a calităţii ofertei edu- pentru/prin cultură/creativitate,
mic și cu interese variate cative a diferitelor instituţii/ONG-uri confuzie generatoare de conţinut
excesiv „creativ” în detrimentul celui
»»Lipsa unor programe de finanţare de creștere a apetitului pentru con-
dedicate / a unor mecanisme de în- sum cultural/creativ
curajare a colaborării între instituţi-
ile culturale/creative, cele educative, »»Existenţa unor prevederi adminis-
sociale etc. trative limitative la nivelul sistemu-
lui educativ în ceea ce privește acti-
vităţile extra-curriculare
»»Lipsa colaborării strategice între
OPPORTUNITIES mediul cultural/creativ și cel educa-
ţional în vederea creșterii consumu-
OPORTUNITĂŢI lui cultural ca indicator al nivelului
general de „bunăstare” al populaţiei
»»Conștientizarea necesităţii unei (nu are cum să-ţi lipsească ceva ce
oferte educative clar structurate din nu ai avut niciodată)
partea instituţiilor și organizaţiilor
preocupate de formarea și dezvolta-
rea propriului public
»»Interesul instituţiilor și organiza-
ţiilor din domeniul cultural/creativ
pentru diversificarea ofertei de pro-
grame educative alternative
»»Interesul adulţilor cu venituri peste
medie pentru a fi percepuţi ca „edu-
caţi” în domeniile cultural/creativ
»»Interesul părinţilor cu venituri pes-
te medie pentru dezvoltarea aptitu-
dinilor culturale/creative ale copiilor
»»Interesul tinerilor și al adolescen-
ţilor pentru domeniile creative
»»Interesul mediului educativ privat
pentru diversificarea propriei oferte
de activităţi culturale/creative

2015 BUCUREŞTI | 121


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT FILM – CASE DE PRODUCŢIE, CASE DE DISTRIBUŢIE,
propusă de expertul per domeniu ECHIPE DE FILMARE, CINEMATOGRAFE, FESTIVALURI

STRENGTHS – WEAKNESSES– THREATS -


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE AMENINŢĂRI
»»Creşterea progresivă a interesului »»Scăderea interesului pentru cine- »»Monopolizarea industriei cinema-
pentru cinematografia româneas- matografia românească, pe plan in- tografice de către marile grupuri de
că, pe plan internaţional şi naţio- ternaţional şi naţional, începând de interese (de exemplu, care produc,
nal, începând din 2001, reflectată anul trecut distribuie, difuzează filme, organi-
în creşterea numărului de selecţii şi »»Deciziile contestabile ale CNC şi zează festivaluri şi acordă premii)
distincţii ale filmelor româneşti la ale comisiilor sale care decid finan-
festivaluri internaţionale, în distribu- ţarea proiectelor cinematografice,
irea lor în tot mai multe teritorii, dar ducând deseori la scandaluri medi-
şi în creşterea numărului de specta- atice
tori români pentru o parte dintre fil-
mele autohtone (fie cele aureolate la »»Punctele slabe şi interpretabile din
mari festivaluri, fie cele promovate Legea Cinematografiei
agresiv ca blockbuster-uri locale) »»Nesiguranţa privind desfăşurarea
»»Numărul în creştere al producţii- sesiunilor de concurs ale CNC (două
lor şi coproducţiilor cinematografice pe an, conform legii), de care depin-
finanţate de Centrul Naţional al Ci- de în mare măsură cinematografia
nematografiei (CNC), începând din românească, şi interesele din spatele
2006, şi, legat de aceasta, numărul deciziilor de finanţare
în creştere al coproducţiilor realizate »»Dificultăţile cineaştilor inovatori
împreună cu reprezentanţi ai altor şi/sau independenţi de a ajunge la
cinematografii naţionale public
»»Adoptarea Legii nr. 630 / 27 no-
iembrie 2002, Legea Cinematografiei
»»Diversificarea ofertei cinemato-
grafice (abordarea mai multor ge-
nuri, creşterea numărului de produc-
ţii independente) OPPORTUNITIES
OPORTUNITĂŢI
»»Facilităţile mai mari pentru cine-
aştii români de a obţine finanţări
pentru filmele lor, dar şi de a realiza
producţii independente

122 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT MUZICĂ – ELECTRONICĂ, CONTEMPORANĂ
propusă de expertul per domeniu

STRENGTHS – WEAKNESSES– OPPORTUNITIES


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI
»»Apariţia mai multor spaţii în care »»Lipsa de studiouri de producţie »»Fenomen - marea familie a rock-
se poate cânta (baruri, cafenele, spa- »»Dificultatatea de a accesa un stu- ului redevine dominantă – la nivel
ţii abandonate, pieţe – totul e legal) dio de producţie (n-au cum să ajungă mondial. Tot ce apare nou ca trupă e
»»Odată cu apariţia netului s-a de- la difuzare şi distribuţie ulterioare) în zona de rock
mocratizat accesul la o şcoală de »»Tinerii nu au consiliere formală pe »»Fenomen – devine din ce în ce mai
muzică / studii informale – zona teh- zona de flow de producţie muzicală relevantă zona de alternativ – nu-
nică și „fură meserie”, majoritatea (înregistrat, masterizat, publicat, di- măr foarte mare de radiouri online
din zona aceasta fiind autodidacţi fuzat, distribuit) (apărute în ultimele luni). Îţi trebuie
(învaţă de pe net) server, soft, muzică şi you get going.
»»Muzicienii nu ştiu că trebuie să îşi
»»Diversitate muzicală foarte mare înregistreze creaţiile la organismele
Avem şi jack fm – doar playlisturi,
de genuri consacrate, rock, hip hop, „fără vorbă”
de colectare a drepturilor de autor
electro şi derivate
»»Lipsa de infrastructură (săli de re- »»Alternativ înseamnă nu main
»»Cei până în 18 ani refuză din ce în petiţii dotate şi utilate) cu staţii pen-
stream (TV, radio, locuri publice). În-
ce mai mult media tradiţională (TV, seamnă rock, pop, electro
tru instrumente, tobe
radio). A fost făcut un focus grup pe
»»Lipsa dotării liceelor cu o sală de »»Disponibilitatea de a plăti drepturi
această temă – liceeni clasa a noua> de autor a radiourilor online la nu-
„de unde îţi iei muzică şi atunci când repetiţie dotată şi utilată tehnic măr de piese anual (astfel îi sprijină
găseşti ceva care îţi place unde o »»Incapacitatea industriei alterna- pe artişti)
share-uiești”. Canale youtube de pe tive de a educa publicul să consu- »»Se dezvoltă foarte tare PR pe zona
care se hrănesc mai toţi: Lana del me pe bani muzica aceasta (bilete, muzicală – mai toţi autodidacţi şi ve-
Ray (pop), The neighbourhood (elec- download oficial) nind din alte zone (nu cele formale
tric pop), Artic Monkey (rock alterna- »»Nu ştiu să îşi creeze produsele de comunicare). Încep ca muncă vo-
tiv) conexe care să asigure sustenabili- luntară, din pasiune
»»Platformele de crowdfunding res- tatea parţială (tricouri etc.), să va- »»Seminarii specializate pe bresle
ponsabilizează trupa în cheltuirea lorifice financiar produsele conexe creative la şcolile de comunicare
bugetului şi implică publicurile prin (gadgets, marketing)
angajament financiar »»Şcolile populare pot fi adaptate
cerinţelor actuale de profesionaliza-
re în domeniul cultural şi creativ

THREATS -
AMENINŢĂRI
»»În ciuda consumului de net, dacă
nu se formalizează fenomenele şi pe
zona oficială, în media tradiţională,
multe proiecte vor muri
»»Lipsa ghidajului vocaţional (nu nu-
mai în zona muzicală)
»»Concertele de piaţă, gratuite,
omoară consumul pe bilet
»»Nu există pregătire formală pen-
tru tehnicieni şi ingineri de sunet,
pentru management de trup, pentru
PR muzical

2015 BUCUREŞTI | 123


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT MUZICĂ – CLASICĂ, POP, ROCK, POPULARĂ
propusă de expertul per domeniu

STRENGTHS – WEAKNESSES– THREATS -


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE AMENINŢĂRI
»»Numărul mare de instituţii publice »»Potenţialul financiar scăzut al pu- »»Identificarea manifestărilor de
cu activitate în domeniul muzicii cla- blicului muzică clasică cu ideea de public
sice din Bucureşti »»Scăderea nivelului de educaţie îmbătrânit
»»Numărul mare de instituţii publice muzicală în şcoli »»Lipsa unei săli moderne de con-
/servicii care susţin proiecte şi în do- »»Numărul relativ redus de persoa- cert în Bucureşti, similară oricărei
meniul muzicii clasice ne care participă la manifestări de capitale europene importante
»»Infrastructura cea mai bine pusă muzică clasică pe parcursul unui an, »»Bugetele limitate ale instituţiilor
la punct din ţara (săli de concert şi raportat la alte arte de concert şi spectacol care gene-
spectacol, dotări cu instrumente etc.) »»Nivelul mediu al stagiunilor, plasat rează un număr mic de evenimente
»»Un public mai educat, cu experi- sub cel al festivalurilor internaţiona- autentice în domeniul muzicii clasice
enţă, care se alătura unui public nou le, respectiv al festivalului Enescu în afară festivalurilor
venit, fără experienţă, dar deschis »»Scăderea fondurilor publice dedi-
către muzica clasică cate în ultimii ani proiectelor gene-
»»Biletele accesibile la concertele şi rate de ONG-uri în domeniul cultural
spectacolele de stagiune
OPPORTUNITIES
OPORTUNITĂŢI
»»Numărul în creştere de proiecte
mai puţin convenţionale dedicate
muzicii clasice
»»Existenţa unor repere anuale de
statură internaţională în dome-
niu precum Festivalul Internaţional
„George Enescu” şi Festivalul Inter-
naţional al Orchestrelor Radio
»»Multiplicarea proiectelor de muzi-
că clasică în aer liber care duc la po-
pularizarea genului (Bucharest Music
Film Festival, Promenadă Operei etc.)
»»Susţinerea acordată domeniului în
mod regulat sau sporadic de alte in-
stituţii publice diverse (ARCUB, CRE-
ART, AFCN, SGG etc.)
»»Înmulţirea festivalurilor de gen
finanţate din surse mixte private şi
publice în ultimii ani (Sonoro, Festi-
valul de muzică veche etc.)

124 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT PATRIMONIU – MUZEE, CLĂDIRI, BISERICI,
propusă de expertul per domeniu TÂRGURI DE MEŞTEŞUGARI

STRENGTHS – WEAKNESSES– OPPORTUNITIES


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI
»»Patrimoniul cultural există; nu este »»În România, chiar și în București, »»Situat, de regulă, în zonele centra-
nevoie de un nou efort de creaţie starea generală de conservare a pa- le rezidenţiale, patrimoniul cultural
»»În toate ţările cu un patrimoniu trimoniului cultural este nesatisfă- contribuie la punerea în valoare a
cultural bogat, acesta aduce bene- cătoare, iar modalităţile de punere altor investiţii din domeniul comer-
ficii la creșterea produsului intern în valoare a acestuia sunt, adeseori, ţului (hoteluri, restaurante, magazi-
brut, corespunzătoare cu valoarea neprofesioniste ne etc.), producând beneficii, în mod
patrimoniului și cu investiţia în aces- »»Pentru ca patrimoniul cultural să indirect
ta fie corect pus în valoare și, în același »»Punerea în valoare a patrimoniu-
»»Patrimoniul constituie nu doar o timp, să constituie o sursă valoroasă lui cultural produce locuri de muncă,
resursă pentru câștiguri materiale, de venituri, este nevoie de expertiză mai ales, în domeniul serviciilor, fapt
care revin societăţii în ansamblul în domeniul conservării, restaură- care duce la rentabilizarea investiţi-
său, ci și principalul rezervor pentru rii, reabilitării și punerii în valoare a ilor
delimitarea unor identităţi comuni- acestuia, precum și de resurse finan-
tare (locale, regionale și naţionale), ciare pe măsură
acţionând ca un factor de coeziune »»Patrimoniul cultural necesită o
în societate permanentă atenţie și o îngrijire con-
tinuă. Investiţiile trebuie începute în
THREATS -
cel mai scurt timp posibil, pentru a
da rezultate în timp
AMENINŢĂRI
»»Starea precară a multor bunuri
culturale de patrimoniu, imobil și
mobil, poate duce la dispariţia fizi-
că a unora dintre ele, dacă nu se iau
măsuri adecvate, în timp util

2015 BUCUREŞTI | 125


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS
diagrama SWOT PUBLISHING – CARTE (SCRIITORII), EDITURI,
propusă de expertul per domeniu BIBLIOTECI, LANŢURI DE LIBRĂRII, TÂRGURI DE CARTE

STRENGTHS – WEAKNESSES– THREATS -


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE AMENINŢĂRI
»»Dezvoltă creativitatea, imaginaţia »»Are resurse limitate (din cauza pu- »»Consumul excesiv de internet și
şi vocabularul terii scăzute de cumpărare a publi- media care afectează consumul de
»»Solidă componentă educativă (mai cului) carte
ales pentru copii, tineri) »»Preţul mare al produselor (în ra- »»Vânzările ridicate de gadget-uri
»»Stimulează inteligenţa în mod ac- port cu venituri/ nivel de trai) (tablete, smart phones)
tiv (faţă de televizor, social media »»Lipsa specialiştilor (mai ales tra- »»Surplusul de oferte de loisir/ di-
etc. – pasiv) ducători, redactori, corectori) dato- vertisment
»»Formă superioară de divertisment rată remunerării scăzute a acestora »»Scăderea nivelului educaţiei din
»»Obligă la socializare reală, nu doar »»Prejudecata publicului faţă de lec- ultimii ani
virtuală (participarea la evenimente, tură ca formă de divertisment/ pe- »»Variaţiile economice cauzate de
lectura în biblioteci şi open spaces) trecere a timpului liber (în favoarea evenimente politice interne și inter-
variantelor mai comode, „pasive”) naţionale
»»Creează locuri de muncă pentru
absolvenţii facultăţilor de profil (Li- »»Reacţia de rezervă faţă de cartea »»Soluţiile de marketing de ti-
tere, Limbi Străine, Comunicare) electronică pul carte cu ziar, carte la 5 lei etc.
»»Organizează evenimente la care (obișnuiesc publicul cu un preţ scă-
publicul şi producătorii (autori, edi- zut etc.)
tori) pot interacţiona în mod real
OPPORTUNITIES
OPORTUNITĂŢI
»»Utilizarea intensivă a internetului
care poate schimba, în timp, reacţia
publicului faţă de e-books
»»Generalizarea lecturilor (uneori și
remunerate), a dezbaterilor cu scri-
itori (dinamizarea și profesionaliza-
rea domeniului)
»»Creșterea nivelului de trai (esti-
mată pentru următorii ani)
»»Studiile universitare orientate spre
profesionalizarea domeniului (studii
aprofundate de tehnica și practica
editării, departamente de Limbi Mo-
derne Aplicate și secţii de traducto-
logie/ traduceri-interpreţi)

126 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

diagrama SWOT MEDIA & INTERACTIVE MEDIA:


propusă de expertul per domeniu SOFTWARE DEVELOPMENT, GAMING

STRENGTHS – WEAKNESSES– THREATS -


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE AMENINŢĂRI
»»Deschidere mare către adopţia »»Oferta mică de conţinut localizat »»Produse/servcii digitale globale
de tehnologie în spaţii demografice şi/sau produs local care oferă un înalt standard de ca-
largi »»Reticenţa consumatorului la pro- litate
»»Accesul la internet mobil şi fix cu o duse şi servicii româneşti
penetrare de peste 70%
»»Consum crescut de media digitală

OPPORTUNITIES
OPORTUNITĂŢI
»»Produse şi servicii româneşti pen-
tru consumatori români
»»Conţinut localizat pe specificul
demograficului bucureştean (român)

2015 BUCUREŞTI | 127


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

FOCUS culturali și creativi participanți la cercetarea exploratorie


Lista operatorilor
privind elaborarea strategiei culturale și creative a Bucureștiului, 2015-2025
(focus grup, interviuri și chestionare)

Din considerente sociologice, lista conţine exclusiv numele organizaţiilor ai căror reprezentanţi au participat la cercetare. Lor li se adaugă un
număr de 85 de profesioniști ai domeniului cultural și creativ, care au participat în calitate de artiști (PFA), oferindu-ne detalii semnificative
asupra dinamicii sectorului în care activează. Respectând prevederile metodologice ale cercetării sociologice, nu le putem afișa numele. Le
mulţumim pentru înţelegere.

Dizainăr Centrul pentru Jurnalism patrimoniului din România


Zeppelin Independent (ProDoMo)
B.I.A. Restaurare Globalmindscape SRL Fundația Pro Patrimonio
The ARK Asociația Metru Cub Asociația Rhabillage
Eurodite, Cities and Areas Institutul de Științe ale Educației Art Historia
Introdesign Asociația De-a arhitectura altFEL
Asociația Make a Point Artexim Ministerul Culturii
Quatro Design Quartz Media Production Muzeul de Artă Vasile Grigore
Fundația ACTOR Lanto Communication Asociația Patrimoniu pentru
Asociația Romano ButiQ Orchestra Simfonică București viitor
Universitatea Națională de Arte Filarmonica George Enescu Muzeul Național de Artă
Pisica Pătrată Mobra films Contemporană
Asociația transLUCID Mandragora Casa de pariuri literare
Centru de Resurse pentru Asociaţia Profesională a Uniunea Editorilor din România
Participare Publică (CeRe) Cineaştilor Documentarişti Biblioteca Națională a României
UNAGaleria Uniunea Producătorilor de Film Decât o Revistă
Annart Gallery din România Asociația Editorilor din România
NAG- Noaptea Albă a Galeriilor Societatea Culturală Next Festivalul Internațional de
Palatele Brâncoveneşti de la Asociaţia Culturală Metropolis Literatură București
Mogoşoaia ShortsUP GM Feeder
Revista Arta Castel Film Green Horse Games
CIAC Galerie HYC TechHub
Radio România Cultural Lürzer's Archive Okapi sound
Bucharest Biennale MindTreat Studio Darkside Entertainment
Muzeul Național al Țăranului Universal Music Revolver
Român Music in Space Interartist Events
Asociația TAM-TAM Livada Fundația Gabriela Tudor
Asociația Teatrul.ro Revista Sunete Asociația Solitude Project
Asociația INSPIRA Asociația One Day Facultatea de Litere-
Dramacum Asociația Rokolectiv Universitatea București
UNTEATRU Revista SUB25 The Cover
Agenția Rusu&Bortun The Fresh Casa de licitatii Artmark
McCann Club Colectiv Uniunea Artiștilor Plastici din
Headvertising Overground Music România
SmartPoint Club Control Primaria Sectorului 2
Rogalski Damaschin Cooperativa urbană Asociaţia pentru Arheologie
Creionetica Muzeul Municipiului București Industrială
Asociația pentru Tranziție Institutul Național al Editura TREI
Urbană Patrimoniului Societatea Română de
Muzeul Național de Artă al Asociația de protejare și docu- Radiodifuziune
României mentare a monumentelor și elefant.ro

128 | BUCUREŞTI 2015


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

Biblioteca Metropolitană Origami Sound Independența film 97 SRL


București SOL Gallery Organizația Română pentru
Asociatia VolumArt British Council Romania Drepturi de Utilizator (ORDU)
Fundația Cărturești Asociația ArtCrowd Asociația ESTENEST
Uniunea Cineaștilor din România Asociația Studenților în Asociația Culturală Gala
Universitatea Națională de Artă Arheologie și Istorie din România Asociația Conservatorilor și
Teatrală și Cinematografică – ASAIR Restauratorilor din România
”I.L.Caragiale” Teatrul Național "I.L. Caragiale" Asociația jumatatea plină
Studioul Video Art din București Asociația Harap Alb
Centrul Național al Galeria ATELIER 030202 Coloritoria
Cinematografiei Cinci La Sută Roșu-Creative PR Asociația Coolturală "Noua Ne
Libra film Hydra Society Pasă!"
ThinkDigital & Q2m Agenția de publicitate FRIENDS THE Institute
Metropotam.ro Advertising Laborna contemporary art
Universitatea Națională de Asociația ArtWe gallery
Muzică București Teatrul ”Ion Creangă” Galeria Posibilă
Orchestrele și Corurile Radio Asociația Universitur Asociația PROM'ART CREATIVE
Asociația Culturală Analia Selis Centrului Cultural „Nicolae Asociația "Ochi pe Degete"
Papillon Film Bălcescu” pentru UNESCO Asociația Calup
Umbrella VFX Asociația Pro Valores Aiurart Contemporary Art Space
Asociația SoNoRo Labyrinth Films SRL-D Asociația Culturală Aiurart
Cameleo Art SRL studioBASAR SC CONCEPT JUPITER LAB
Asociația Muzicală Grafoart societatesicultura.ro SRL
Lorgean theatre OnStage Theatre Modulab
Asociația Istoria Artei TRIPACE.ro București Optimist
Teatrul Elisabeta București Point Zero
Markmedia Network SRL Asociația Culturală Ioana
Asociația Bucureștiul meu drag Ungureanu
Muzeul Național Tehnic prof. ing. Agenția de Publicitate High Level
Dimitrie Leonida Nicecream.fm
Editura MINERVA Asociația Umanistă Muza
Asociația Culturală Replika Asociația ARTA în dialog
Asociația Art No More The Plot SRL
Radio România Internaţional Acta Mediacom SRL
Headsome Communication SC AKKA SHOW SRL
Asociația Quantic Asociația Culturală JADD
Asociația SUB25 Muzeul Național ”George
Poetic.ro Enescu”
Ordinul Arhitecților din Asociația ANTIQVA
România-filiala București SC Exces Music SRL
We ART Romania Victoria Art Center
Asociația Doctor's Studio Colorhood SRL
Asociația ADO - arta pentru BUMbagR
drepturile omului The Social Business Venture SRL
Klar Production RADIKAL EVENTSMEDIA SRL
Propaganda Creative Marketing Galeria Odeon
Oneday Metropolis Art Collection
UNESCO Foundation for Youth Pinkology SRL
Clubul tânărului Orfeu - Grup Triolete SRL-D
Informal Asociația Art Conservation
A.C.T.O.R.-Asociația Culturală Support
pentru Teatru și Origami din Asociația Odaia Creativă
România Asociația Local Records

2015 BUCUREŞTI | 129


STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025
DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ

130 | BUCUREŞTI 2015