g m l o r e m x q n e x

h e u q h i p s u m o j
i o t c b u m f j s x s
d p f x n t u j s q z q
m z j z u g h i d x q x
d q s a z s b d e c w c
e f q i x b u n e v i v
l p r a c t i c i b f b
b m c p n k v g b r h r
u l v l o d b t r g m g
n a l d q x m p j b m f
e d u s p c e a f r e j
v g w w t j z h g j p
y q b e o e h x m t h u
w b n r e w g w z f g t

Studiu de caz:
„Artist și manager
cultural la 16 ani”
2010-2011
GHID DE BUNE PRACTICI 1
Material finanțat de:
Ghid de bune practici privind utilizarea instrumentelor de training şi învăţare prin mijloace
creative în proiecte de tineret

Cuprins Pagina

Introducere 4

PARTEA I: Caracteristicile grupei de vârstă 5

Partea a II-a: Descrierea proiectului 10

PARTEA a III-a: Tehnicile abordate 12

Nivelul 1: Management de proiect 12

Nivelul 2: Managementul evenimentului 18

Nivelul 3: Curatoriat şi muzeologie 23

PARTEA a IV-a: Proiectele ale participanţilor din cadrul proiectului AMC16 27

PARTEA a V-a: Observații și recomandări 30

GHID DE BUNE PRACTICI 3

INTRODUCERE

Prezentul ghid este un rezultat direct al proiectului Artist şi manager cultural la 16 ani, proiect
derulat între iulie 2010 și martie 2011 de Fundaţia Raţiu România în cadrul programului Tineret
în Acțiune (TIA).

Scopul proiectului l-a constituit formarea unor tineri cu oportunităţi reduse, viitori profesionişti
performanţi, adaptabili, activi şi creativi, pregătiţi pentru o piaţă de muncă dificil de pătruns, într-
un context economic instabil, prin mijloace de educaţie nonformala, ghidate de principii europene.

În acest sens au fost pregătiţi 15 elevi din şcoli provenind din sectorul 4 Bucureşti, în vederea
dobândirii unor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice de: curatoriat, organizare şi management
de eveniment.

Ca obiective ale proiectului au fost dezvoltate şi implementate, de către tinerii participanți la

proiect, trei micro-proiecte de curatoriat – evenimente culturale (evenimentele „Sectorul tău,
atunci şi acum”, „Dragostea în vremea razboiului. 65+`” şi `”Violența în şcoala ta” sunt prezentate
în secţiunea a patra a ghidului).

Ghidul cuprinde elemente utilizate cu succes în implementarea proiectului. Prima parte conţine
informații privind caracteristicile grupei de vârstă de care au aparținut beneficiarii direcţi ai
proiectului (15-18 ani). Datele teoretice și tehnice, esenţiale ca punct de pornire pentru un proiect
de tineret, au fost puse la dispoziție de către colege din cadrul organizației Alternativa Socială şi
Capital Uman: Alexandra Gorea, psiholog și trainer GCDF (Global Career Development Facilitator)
şi Diana Moga, manager proiecte.

Partea a doua o constituie un sumar al training-urilor care au stat la baza organizarii evenimentelor
de către elevi. Training-urile au pornit cu o bază solidă de management de proiect, au continuat
cu un training teoretic şi practic de management de eveniment – care s-a axat în mare măsură
pe cunoştinţe de management de proiect – şi cu un training de curatoriat şi muzeologie – a cărui
desfăşurare s-a bazat pe cunoştinţe de management de proiect şi management de eveniment.

În cea de a treia parte a ghidului sunt prezentate sumar proiectul și micro-proiectele

evenimentelor implementate de către tinerii participanţi, pentru o mai bună înţelegere a modului
de desfăşurare și, în particular, pentru a oferi o dimensiune acestui gen de proiect.

Obiectivele prezentului ghid îl constituie identificarea principiilor de bază necesare desfăşurării

unui proiect și crearea unui model de bază în vederea elaborării de către tineri sau reprezentanţi
ai instituțiilor de învăţământ liceal interesați.

Parteneri: Organizator: Finantator: Parteneri:

Organizator: Finantator:
Colegiul Național
Gheorghe Șincai

„Dragostea în vremea rãzboiului. 65+” Violenţa în şcoala ta

-un eveniment organizat de liceeni din sectorului 4, București-
-un eveniment care pune în discutie situatia actualã a vârstnicilor-
duminicã 20 februarie 2011, ora 14.00
duminicã 13 februarie 2011, ora 15.00
Colegiul Național Gheorghe Șincai
Clubul Tãranului Calea Șerban Vodă nr. 167,
Muzeul Tãranului Român, sector 4, București
Soseaua Kiseleff 3, Bucuresti
6

Acces: metrou Piata Victoriei

4 GHID DE BUNE PRACTICI

„Violenţa în şcoala ta” este un eveniment creat în jurul

 Partea întâi - Caracteristicile grupei de vârstă

Alexandra Gorea, Psiholog, Trainer GCDF (Global Career Development Facilitator), Diana Moga

Tranziţia de la adolescenţă la adult, un proces complex

Tranziţia de la adolescenţă la adult reprezintă un proces complex în care adultul în devenire trece
printr-o serie de schimbări psihologice şi fizice ce îi determină viitorii paşi.
Tinerii dependenţi financiar de părinţi acum fac primii paşi înspre independenţa financiară,
responsabilitate, independență emoţională. Mai mult, ei îşi asumă noi roluri: cetăţean activ
al comunităţii, iubit/iubită, părinte sau muncitor. Această perioadă de tranziţie poate fi una de
dezvoltare şi reuşite, mai ales atunci când individul are resursele necesare pentru a demara acest
proces, ca de exemplu: implicarea în societate, suport din partea familiei, asistenţă financiară şi
accesul la educaţie şi experienţe ce oferă tânărului o fundaţie pentru învăţare activa şi abilităţi de
viaţă.

Tinerii au potenţial nemărginit şi rolul societăţii este acela de a ghida tânărul şi a-i oferi asistență în
a-şi atinge acest potențial. Tânărul, la rândul lui, trebuie să-şi seteze anumite scopuri şi obiective în
viaţă şi să accepte ghidarea către ele din partea societăţii. Tânărul adult ştie acum cu precizie care-i
sunt nevoile şi continuă să caute acele oportunităţi sau contexte care-l ajută să şi le îndeplinească.

Valorificarea potențialului și libertatea de alegere

Finele liceului reprezintă un punct de turnură pentru tânărul adult, oferindu-i şansa de a-şi
reevalua potenţialul, dorințele, nevoile şi de a alege un context anume în care să şi le valorifice.
În general tinerii ce au ales un liceu de un anumit profil rareori aleg o facultate cu un profil
diferit/opus, ceea ce înseamnă că ei au avut capacitatea de a alege corect încă din adolescenţa
timpurie. Mai mult, pentru mulţi dintre ei, facultatea reprezintă un context ceva mai specific de
învăţare, în care studentul are oportunităţi nemărginite de studiu dar şi de ocupare a timpului liber.
Aceste lucruri îi determină pe tineri să se angajeze în activităţi extracurriculare ce le dezvoltă fie
partea profesională, fie cea persoanală.

O parte din tinerii adulţi se angajează în voluntariat, considerând acesta ca fiind o oportunitate
de formare atât profesională cât şi personală, alţii prefera să muncească part time pentru a-şi
satisface nevoile profesionale.
Spre deosebire de adolescentul libertin, rebel şi nonconformist la reguli, tinerii adulţi au nevoie
de o mai mare libertate de exprimare, însă împrejmuită oarecum de un context cu reguli fixe - ceea
ce-i ajută să urmeze acelaşi drum pe care şi l-au ales anterior. Există bineînţeles cazuri în care
tinerii adulţi refuză să se supună regulilor şi apar probleme ca abuz de alcool, sarcini nedorite,
absenteism şcolar sau consum de droguri. Aceste experienţe nu numai că fac tranziţia de la tânăr
la adult mai dificilă dar pot avea şi efecte de lungă durată, compromiţând potenţialul tânărului de
succes personal şi autoactualizare.

Tânărul adult acum nu mai are o aşa mare nevoie de acele relaţii orizontale dezvoltate în
perioada adolescenţei şi ştie că poate conta pe propria persoană. Mai mult, este conştient acum
de libertatea de alegere şi îşi evaluează alegerile în funcţie de recompense sau consecinţe negative.
El acum îşi poate asuma riscul ca unele dintre deciziile lui să fie greşite şi poate, de asemenea, să
găsească în timp util soluţii pragmatice la problemele cu care se confruntă.

GHID DE BUNE PRACTICI 5

 Adolescența

Din punct de vedere al stadiilor şi al etapelor dezvoltării psihice umane,

vorbim de preadolescență între 10 şi 14 ani, de adolescență între 14 şi
20 ani și de postadolescenţă până la 25 de ani.
Adolescența (14 – 20 ani), caracterizată fiind de foarte multe
schimbări şi transformări atât în plan fizic cât şi în plan psihic, a fost
considerată de unii autori (J.J. Rousseau) a doua naştere sau un
moment esenţial în dezvoltarea psihică.
Dacă ar fi să punctăm câteva aspecte cheie ale dezvoltării psihice în
perioada adolescenței aceastea ar fi:
- avans cognitiv remarcabil;
-depășirea identificării cu părinţii (acum nu se mai rapoartează la
aceaștia ci la grupul de la şcoală sau grupul de suport) şi intrarea în
scenă a rolului comunităţii/şcolii/grupului de prieteni;
-căutarea identităţii de sine, a unicităţii (se cristalizează stima de sine –
autocunoaşterea, iubirea de sine, încrederea în sine);
-lupta pentru cucerirea independenţei (mai ales emoţionale) şi a autonomiei
(luarea propriilor decizii);
-construirea unor noi componente ale personalităţii.

Mediul şcolar, social şi familial

Psihologia contemporană consideră că viaţa psihică este rezultatul unui lung proces de dezvoltare
care este multideterminat şi multicondiționat. Cei trei factori fundamentali ai dezvoltării psihice
sunt ereditatea, mediul şi educaţia.
Cele două medii care joacă un rol major în viaţa adolescentului sunt mediul şcolar şi cel social
(sistemul relaţiilor adolescentului). Noul nivel şcolar, cel al liceului, aduce schimbări esenţiale
atât din punct de vedere al conţinuturilor de învăţare (amplificate semnificativ) cât şi din punct
de vedere al activităţii mintale a adolescentului. Aceste influenţe, extrem de variate, se răsfrâng
asupra tututor dimensiunilor fiinţei umane. Însă influenţele exercitate de diversele medii în care
există adolescentul nu sunt numai favorabile. Niciunul din mediile enumerate mai sus (şcolar,
familial, social) nu este total pozitiv sau total negativ. Ceea ce ne face să numim pozitiv şi negativ
este dominanța influențelor de un fel sau altul. Astfel că efectele acestor medii pot fi atât pozitive,
ducând la investirea tuturor resurselor sufleteşti într-o direcție bună, cu rezultate remarcabile, cât
şi negative: dezorientare, blocaj, refuz, deviaţie comportamentală etc.

Vom enumera mai jos câteva dintre schimbările apărute în mediul şcolar, mediul social şi în cel
familial:
-apariția unor noi discipline diferite de cele din gimnaziu;
-cerințe educaţionale multiple;
-activități extracurriculare;
-noile discipline precum logica şi filozofia, care necesită mari capacităţi de abstractizare sau
precum psihologia și economia, care cer înţelegerea unor fenomene foarte complexe;
-așteptările profesorilor, diferite faţă de cele ale profesorilor din gimnaziu;
-renunțarea din partea familiei la a mai considera adolescentul copil şi acordarea din partea
acesteia a unei autonomii şi independențe crescute (este consultat în problemele familiei, i se
cere părerea);
-creșterea sistemului de relaţii în afara familiei şi a şcolii;
- intrarea în contact cu o multitudine de alte medii, diferite de cel şcolar şi cel familial (uneori
medii care exerciță o influenţă negativă asupra sa).

6 GHID DE BUNE PRACTICI

 Dezvoltarea psihică

Ar trebui menționate câteva aspecte ale dezvoltării psihice ale adolescentului: particularităţile
gândirii, memoriei şi imaginaţiei, comunicarea şi limbajul, afectivitatea și personalitatea.

a. Particularităţile gândirii, memoriei şi imaginaţiei:

- se desăvârşește stadiul operaţiilor formale (J. Piaget);
- operaţiile de gândire sunt pe deplin eliberate de conţinuturile informaţionale cărora li se aplică,
se generalizează şi se transferă uşor; deci ele devin fomale (J. Piaget);
- raţionamentul ipotetico – deductiv se realizează cu uşurinţă şi domină în activitatea gândirii.
M. Reuchlin spunea: „Adolescentul are putinţă să examineze consecinţele ce decurg în mod
necesar din ipotezele sale; gândirea formală este şi o gândire ipotetico – deductivă”. Adolescenţii
pot construi şiruri lungi de raţionamente pentru a confirma o idee, a fundamenta o teoremă.
Aceasta este „vârsta sistemelor abstracte şi a teoriilor”. (P. Osterrieth);
- gândirea adolescenţilor poate prelucra un volum mare de informaţii şi operează cu sisteme
variate de simboluri;
- se dezvoltă un grad foarte ridicat de raţionalizare şi de abstractizare;
- gândirea devine logică şi profundă, organizată şi sistematică, riguroasă şi reflexivă, deschisă la
nou. „În jurul vârstei de 17- 18 ani, gândirea critică se realizează la parametri înalţi şi permite
orientarea independentă în sursele de informare, aderarea la teorii şi explicaţii, testarea şi
evaluarea ideilor şi soluriilor elaborate”. (M. Zlate);
- creşte volumul memoriei;
- domină memoria logică (adolescenții au nevoie să facă legături logice între conţinuturile de
învăţare atunci când memorează);
- se amplifică, capacităţile de a memora laturile abstracte şi generale ale cunoştinţelor (lucru
care permite implicarea în sarcini complexe de învăţare);
- creşte caracterul activ al memoriei (identificarea cu uşurinţă a ideilor centrale, ierarhizarea lor,
selectarea argumentelor, folosirea celor mai bune strategii etc.);
- imaginaţia este caracterizată de autodefinire şi exprimare originală;
- imaginaţia creatoare este cea care se manifestă cel mai mult, la un nivel înalt şi caracteristic
pentru acest stadiu;
- trăirile afective sunt tumultoase (specifice adolescenței) și pot determina o manifestare a
imaginaţiei la nivel înalt;
- visul de perspectivă, ca formă de imaginație activă şi creatoare, este implicat în cristalizarea
idealului de viaţă;
- imaginaţia se relevă printr-un grad mare de originalitate şi de personalizare a modurilor sale
de exprimare.

b. Particularitățile comunicării şi limbajului:

- îmbogățirea remarcabilă a limbajului;
- utilizarea tehnicii moderne de comunicare;
- utilizarea comunicării nonverbale, mult mai nuanţată şi mai bogată (creşte expresivitatea
privirii şi limbajul gesturilor este mult mai bogat);
- cunoaşterea unor alte limbi;
- însuşirea tehnicilor de învăţare rapidă (o dată cu personalizarea stilului de învăţare – fiecare
adolescent ştie ce tip de învăţare i să potriveşte mai bine).

c. Particularitățile afectivității în adolescenţă:

- rezonanță afectivă amplă a tuturor evenimentelor trăite; se trăiesc mai intens şi mai profund
emoţii şi sentimente, deși provenite din acelaşi medii ca şi în trecut (de exemplu şcoală şi familia);
- emoţii şi sentimente mai nuanţate generate de relaţiilor cu cei din jur: prietenie, admiraţie,

GHID DE BUNE PRACTICI 7

 încredere, dispreţ, ură, invidie etc.
- entuziasm juvenil caracteristic (“vivacitate afectivă” – Debesse);
- amplificare şi consolidare a unor sentimente cristalizate în stadiile anterioare („creşte
emoţionalitatea intelectuală şi socială” – Ursula Șchiopu);
- sentimente apărute în cadrul relaţiilor dintre sexe;
- grad ridicat de conştientizare a experienţei afective (analiza propriilor sentimente ocupă o
cantitate considerabilă de timp);
- reglare a conduitelor emoţional – expresive (adolescentul poate manipula voit expresivitatea
sa emoţională, putându-se adapta cu uşurinţă la diverse situaţii);
- structurare a componentelor morale din structura sentimentelor (se manifestă foarte active
nevoile de autoafirmare şi autorealizare, de aceea adolescentul caută tot felul de ocazii / situaţii
pentru a-şi testa propriile posibilităţi sau propriile limite);
- cristalizare a interesului pentru o viitoare profesie şi pentru identificarea vocaţională (la unii
acestea au început la sfârşitul etapei gimnaziului atunci când au ales profilul liceului);
- cristalizare a concepţiei despre lume şi viaţă, despre propriul sistem de valori, idealul de viaţă,
aspiraţiile pentru viaţa de adult;
- manifestare a autonomiei și a independenţei pe care adolescentul le-a cucerit sau spre care
tinde;
- înclinare spre respingere a tutelei familiei şi construirea destinului propriu (uneori au loc rupturi
bruşte şi cu consecinţe ulterioare negative în viaţa de adult).

d. Personalitatea adolescentului:
- lărgirea foarte mare a relaţiilor sociale;
- auto-împlinirea în propriul proces de formare;
- intrarea în vâltoarea vieţii reale;
- „pentru elevii noştri aventura existenţei personale a început… marea lor educatoare va fi de
acum încolo viaţa însăşi” (M. Debesse);
- trasformarea personalității într-un ansamblu organizat şi unitar (deşi încă insuficient de
consilidat şi armonizat);
- formarea unui mod propriu de a înţelege viaţa şi cristalizarea unei concepţii care să îl călăuzească
pe adolescent în alegerile pe care le face;
- structurarea propriului sistem de valori care îi va sta la baza alegerilor de viaţă şi a
comportamentelor;
- cristalizarea personalităţii adolescentului şi a modului sau de acţiune datorită rolului major al
influenţelor socio – culturale;
- conştiinţa apartenenţei la o generaţie: grupul este foarte important pentru adolescent, el
având nevoie să fie parte dintr-un grup informal (nu cel formal de la școală);
- conturarea unei imagini de sine prin nevoia de autocunoaştere;
-dorința de a descoperi propria unicitate şi originalitate şi de a se dezvolta ca persoană autonomă
(care îşi propune ţeluri clare; acţionează pentru a le realiza şi mai ales care este resposabilă în
legătură cu ceea ce face);
- diversitatea căilor de autocunoaştere la care apelează: introspecţie şi autoobservaţie; reverie
şi auto – reflecţii; dialog cu familia; relaţiile cu prietenii; compararea cu ceilalţi; implicarea în
activităţi diverse (uneori dăunătoare); încercări alternative de roluri şi soluţii (îmbrăcăminte,
machiaj, coafură etc.).

„Sarcini” de ordin emoţional şi social

Adolescența este în primul rând o perioadă de maturizare fizică şi emoţională, perioada în care
adolescentul are de îndeplinit în principal „sarcini” de ordin emoţional şi social. Aceste „sarcini”
specifice adolescenței sunt:
8 GHID DE BUNE PRACTICI
 • Abordarea relaţiilor cu semenii (de ambele sexe) într-o manieră nouă şi mai matură;
• Asumarea unui rol social masculin sau feminin
• Acceptarea propriului corp şi folosirea capităţilor fizice în mod corespunzător
• Obţinerea independenței emoţionale faţă de părinţi sau faţă de alţi adulţi
• Obţinerea (sau lupta pentru obţinerea) independenţei financiare
• Alegerea şi pregătirea pentru o anumită profesie
• Pregătirea pentru viaţa de familie şi căsătorie (în anumite cazuri)
• Dezvoltarea abilităţilor intelectuale
• Lupta pentru dezvoltarea unor comportamente dezirabile social
• Structurarea unui set de valori şi a unui sistem etic care să îi ghideze comportamentele

Dezvoltarea carierei

NOICC (The National Occupational Information Coordinating Committee) pune accentul pe trei
zone ale dezvoltării carierei în ceea ce îi priveşte pe adolescenţi.

1. Autocunoaştere
• Înţelegerea influenţei unei imagini de sine pozitive
• Abilităţi necesare pentru a interacţiona într-un mod pozitiv cu ceilalţi ( fie că sunt colegi,
membri ai familiei, autorităţi – profesori etc.)
• Înţelegerea impactului pe care îl au modificările apărute în viaţa sa (cele la care ne-am referit
mai sus – modificări de ordin fizic (pubertatea), social şi mai ales psihic)

2. Explorarea opţiunilor în ceea ce priveşte educaţia şi profesia

• Înţelegerea relaţiei dintre realizările educaţionale şi planificarea carierei
• Înţelegerea necesităţii unei atitudini pozitive pentru muncă şi învăţare continuă (importanţa
privirii acestora ca nişte lucruri pozitive)
• Abilităţi de a evalua şi de a interpreta informaţiile legate de oportunităţile de carieră
• Abilităţi de pregătire pentru a căuta, obţine, menţine şi pentru a schimba locurile de muncă
• Înţelegerea modului în care nevoile şi funcţiile societăţii influenţează natura şi structura unui
loc de muncă (vezi recesiunea şi impactul acesteia asupra pieţei de muncă şi mai ales asupra
motivaţiei sau atitudinilor oamenilor)

3. Planificarea carierei
• Abilităţi de luare a deciziilor
• Înţelegerea inter-relaționării rolurilor pe care o persoană le are în viaţă (balanța acestor roluri)
• Înţelegerea schimbărilor continue în ceea ce priveşte rolurile masculine şi feminine din
societate
• Abilităţi de planificare a carierei

Aşadar este necesar ca adolescenţii să aibă competențe în aceste trei zone menţionate mai sus.
Cercetările arată că toate stadiile dezvoltării omului sunt importante. Adolescența a fost descrisă ca
o perioadă de tranziţie de la copilărie la viaţa de adult. Potrivit lui Erikson, adolescenţii îşi căută cu
intensitate propria identitate. Astfel că pericolul major în acest caz îl reprezintă confuzia (identitate
versus confuzie).

Bibliografie

Psihologia vârstelor – Tinca Creţu, Ed. Credis, 2003

Career Counseling – Vernon G. Zunker, Brooks/Cole Publishing Company

GHID DE BUNE PRACTICI 9

 PARTEA a II-a Descrierea proiectului
Background proiect Artist și manager cultural la 16 ani

În România, consumul de cultură este, fără îndoială, afectat de contextul

economic. La nivel naţional, cultura şi arta nu se află printre priorităţile
actuale. Majoritatea eforturilor financiare sunt îndreptate către ramurile
clasice ale economiei – ramuri care pot stimula investiţiile străine,
producţia internă şi consumul.

În fiecare an, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii

publică „Barometrul de Consum Cultural”, o analiză cantitativă
şi calitativă a „tiparului” consumului de cultură în România.
Conform acestui raport, în 2009, rata de consum cultural a scăzut
considerabil în comparaţie cu anii precedenţi, atingând un nou
nivel minim. Muzeele şi expoziţiile de artă au fost cele mai afectate
– o scădere cu 20% a publicului direct interesat, în comparaţie
cu anul precedent. Cei care au tăiat vizitele la muzee de pe lista
activităţilor sunt tinerii, elevi de liceu sau studenţi. Având în vedere
importanța pe care consumul de cultură o are, la nivel individual,
această tendinţă poate fi îngrijorătoare.

Cu toate acestea, în ultimii ani s-a putut observa o creştere a

evenimentelor culturale la nivelul Bucureştiului – de la 40 de evenimente
în 2003 la 84 în 2007, tendinţa fiind de creştere. Aceste evenimente
au fost organizate preponderent în zonele centrale din Bucureşti, cum ar
fi Parcul Herăstrău şi Cişmigiu, în Centrul Istoric. Sectorul 4 din Bucureşti a
găzduit în medie aproximativ 7 evenimente culturale pe an în perioada 2003
– 2007, dintr-un total de 255 de evenimente. Accesul la evenimente culturale în
sectorul 4 este limitat şi se reduce la parcul Tineretului şi parcul Carol. În plus, sectorul
4 beneficiază doar de Muzeul Tehnologic Dimitrie Leonida, Casa Memorială George Bacovia,
Centrul Cultural Nicolae Bălcescu şi o galerie privată, un număr scăzut de obiective culturale, având
în vedere populaţia numeroasă a acestuia.

Se poate concluziona că tinerii şi comunitatea acestui sector în general au un consum scăzut de

cultură, determinată de un acces limitat la instituţii şi evenimente culturale. Provenind din familii
cu venituri scăzute, fără a le fi facilitat accesul la artă şi evenimente culturale, majoritatea tinerilor
din sectorul 4 beneficiază exclusiv de acces la sistemul de învăţământ formal, care îi va ajuta să îşi
dezvolte gândirea pragmatică şi cunoştinţele generale în domeniile de studiu, dar care nu dezvolta
creativitatea.

Proiectul vine în completarea educaţiei primite în licee şi îşi propune să dezvolte în beneficiari
tocmai acele aptitudini necesare pentru a face faţă într-o piaţă a muncii competitivă, în permanentă
schimbare, prin intermediul educaţiei non-formale.

Soluţia propusă se constituie într-o serie de training-uri – curatoriat, organizare şi management

de eveniment – în urma cărora beneficiarii vor căpăta cunoștintele necesare implementării
proprilor proiecte culturale, ce se vor desfăşura la nivelul sectorului 4.

Scopul proiectului îl reprezintă formarea unor tineri cu oportunităţi reduse, viitori profesionişti
performanţi, adaptabili, activi şi creativi, pregătiţi pentru o piaţă de muncă dificil de pătruns, într-
un context economic instabil, prin mijloace de educaţie nonformală, ghidate de principii europene.
10 GHID DE BUNE PRACTICI
 Obiective principale
• Pregătirea a 30 elevi în vederea dobândirii unor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice de:
project management, curatoriat, organizare şi management de eveniment
• Dezvoltarea de către participanţi a 3 proiecte de eveniment
• Facilitarea implementării a 3 proiecte realizate de beneficiarii direcţi ai proiectului până în
martie 2011
Proiectul încurajează educaţia ca fiind baza dezvoltării personale şi profesionale a elevilor. În
plus, secţiunea aplicativă de managementul proiectelor şi organizare de evenimente, le va oferi
tinerilor oportunitatea de a dezvolta abilităţi de antreprenoriat care le vor spori şansele de
angajare, sau de a demara o afacere pe cont propriu, în viitor.

Evenimente create de adolescenți

I. „Sectorul tău, atunci și acum”
Evenimentul are ca scop punerea în contrast a unor imagini din sectorul 4 din perioada socialistă și
imagini ale acelorași locuri după douăzeci de ani de tranziție către capitalism.
5 februarie 2011, 12.00 – 14.00, Sala de festivități a a Colegiului Național Ion Creangă
Echipa de proiect
Liceeni: Ana Maria Radoveneanu, Loredana Odoroagă, Mihai Draghici, Roxana Rusu, Amal Yaseen,
Claudia Tudorache
Fundația Rațiu: Cosmin Catană, Alina Teișanu, Andreea Ungureanu, Rareș Crăiuț, Oana Ioniță

II. “Dragostea în vremea războiului. 65+”

Evenimentul pune în discuție situația actuală a vârstnicilor. Acesta va conţine ca secțiuni„biblioteca
vie”, demonstraţii de vals şi can-can, proiecţii de colaje filmate în perioada comunistă şi interbelică.
„Biblioteca vie ” cuprinde 3 subiecte - războiul, timpul liber şi dragostea - în cadrul cărora vor intra
proiecţiile şi momentele artistice.
Momentele artistice sunt reprezentate de două dansuri (can-can şi vals), acestea deschizând
ultimele două părţi din cadrul expoziţiei (timpul liber şi dragostea).
Proiecţiile constau în filmuleţe şi imagini din cele două războaie mondiale, din Bucureştiul Vechi
și imagini personale.
Organizatorii s-au costumat pentru a ieşi în evidenţă. Vizitatorii au fost primiţi cu ceai şi prăjiturele.
13 februarie 2011, 15:00-17:00, Clubul Țăranului, Muzeului Țăranului Român
Echipa de proiect
Liceeni: Ana Maria Ghinea, Alexandra Trofin, Cristiana Geolfan, Raluca Radu, Andreea Mihai, Alex
Olteanu, Marina Maxim
Fundația Rațiu: Cosmin Catană, Alina Teișanu, Andreea Ungureanu, Rareș Crăiuț, Oana Ioniță

III. Violenţa în şcoala ta

Este un eveniment care se bazează pe rezultatele unui alt proiect cu adolescenți, Muzeul Violenței
Școlare, derulat de Fundația Rațiu în perioada octombrie 2009–iunie 2010.
Evenimentul „ Violenţa în şcoala ta” a fost creat în jurul conceptului de violență în școală și a luat
în considerare obiectele rezultate în urma atelierelor ateliere de artă (desen, modelaj, fotografie,
colaj şi audio-vizual) din cadrul proiectului Muzeul Violenței.
Au fost folosite tehnici teatru de improvizație şi demonstraţii de capoeira.
20 februarie 2011, 14.00 – 16.00, Colegiul Național Gheorghe Șincai
Echipă de proiect:
Liceeni: Cristina Dumitrache, Mihai Pârâianu, Gabriela Sima, Anișoara Drumea,
Laura Donose, Sabina Cărămizaru
Fundația Rațiu: Cosmin Catană, Alina Teișanu, Andreea Ungureanu, Rareș Crăiuț, Oana Ioniță
GHID DE BUNE PRACTICI 11
 PARTEA a III-a: Tehnicile abordate

TRAINING MANAGEMENT DE PROIECT

Introducere

Mediul informațional ne atinge permanent cu ştiri despre proiecte europene, despre proiecte
academice, proiecte şcolare şi tot felul de alte proiecte. Dar ce este de fapt proiectul şi la ce
foloseşte el ?

Nu ne vom propune să oferim o definiţie sau o explicaţie exhaustivă, în schimb, la final, speram că
toţi cei care vor parcurge aceste rânduri să poată înţelege importanţa managementului de proiect.

„Dacă este adevărat că rata schimbării se va accelera foarte tare […] atunci trebuie să ne
aşteptăm la o creştere substanţială a numărului organizaţiilor şi sub-organizațiilor create pentru
scopuri temporare. Aceasta trecere de la formele permanente la cele ad-hocratice este, în fond,
o adaptare vastă şi fundamentală a societăţii la imperativele schimbării sociale de mare rapiditate
[…].”

Alvin Toffler, 1999

Proiectul reprezintă punerea în practică a unei idei, o transformare sau o schimbare. Cei ce
administrează schimbarea, fie ea personală, economică sau socială, vor fi mai eficienţi cunoscând
şi aplicând sistemul de management al proiectelor.

Caracteristici

Am ales grupa de vârsta 15 – 18, liceenii, ei fiind cei mai expuşi schimbărilor. Înzestraţi cu un set
de instrumente de planificare, control şi execuţie, vor face faţă cu brio majorităţii schimbărilor cu
care se vor confrunta sau pe care le vor alege în viaţa lor adultă.

Scop şi obiective de învăţare, metodologie

Scopul cursurilor de management de proiect a fost pregătirea tinerilor pentru a crea şi

implementa, independent, un eveniment. Privit ca un proiect, un eveniment are câteva faze foarte
bine definite şi mijloace de control pentru o bună administrare.

Cursurile de management de proiect au fost susţinute pe parcursul mai multor zile pentru a
putea răspunde problemei „timp” cu care se confruntă liceenii. Au fost, astfel, susţinute 8 sesiuni
de training pe parcursul a 4 zile, sâmbătă şi duminică.

Ţinând cont de diminuarea atenţiei în timp şi de durata standard a orelor de clasă din liceu,
sesiunile au fost limitate la maxim 90 de minute cu pauze de 20 de minute. Fiecare sesiune are
12 GHID DE BUNE PRACTICI
obiective specifice de învăţare pentru a putea ajunge, la finalul cursului, la cunoştinţele necesare
de implementare şi controlare a unui eveniment.

Obiective specifice:

• Însuşirea de către toţi participanţii a definiţiei proiectului;

• Cunoaşterea de către toţi participanţii a componentelor şi fazelor proiectului;
• Cunoaşterea de către toţi participanţii a modalităţii de stabilire a obiectivelor şi riscurilor;
• Cunoaşterea de către toţi participanţii a instrumentelor de planificare temporală şi financiară
a activităţilor;
• Cunoaşterea de către toţi participanţii a fazelor de dezvoltare ale unei echipe de proiect;
• Cunoaşterea de către toţi participanţii a modalităţilor de evaluare a rezultatelor unui proiect;
• Experimentarea de către toţi participanţii a planificării, implementării şi evaluării unui proiect
la scară redusă.

S-a ţinut în permanenţă cont de specificul grupului de participanţi. Lucrul cu adolescenţi diferă
esenţial de lucrul cu adulţi, în special în privinţa transferului de noi cunoştinţe. Adolescenţii posedă
o abilitate deosebită în privinţa deraierii de la subiect. În măsura în care este posibil, vor tinde să
canalizeze conversaţia spre cafenele, terase, hainele colegului, obiceiurile de predare de la şcoală
şi, mai ales, spre muzică. Să nu uităm că atenţia şi recunoaşterea care le sunt acordate pot fi factori
majori de influenţare al procesului de învăţare.

Ghidându-ne după ierarhia nevoilor lui Maslow am încercat să oferim, pentru motivare, răspuns
nevoilor din ultimele două etaje. I-am încurajat să ia cuvântul încercând să oferim o creştere a
nivelului stimei de sine, stimulându-i de fiecare dată să aplice soluţii sau răspunsuri noi problemelor
prezentate. Dezvoltarea creativităţii fiind unul din obiectivele proiectului nostru, i-am sfătuit de
fiecare dată să nu aplice soluţii gata făcute ci să-şi construiască propriile răspunsuri şi soluţii,
oricât de „nebuneşti” ar părea. Soluţiile descoperite au oferit, de cele mai multe ori, variante noi
şi inedite de a rezolva problemele cu care s-au confruntat. Soluţiile nefezabile au fost discutate şi
refuzate în grup.

Metoda învăţării prin descoperire în interiorul grupului de egali a constituit, de asemenea,

un factor motivant major al cursurilor livrate în cadrul proiectului. Astfel participanţilor nu le-au
fost oferite soluţii la probleme fictive ci le-au fost oferite situaţii reale la care ei au fost nevoiţi să
descopere răspunsuri şi soluţii şi apoi să ia decizii în grup privind fezabilitatea, eficiența financiară
şi implementarea acestora. Ne referim, bineînţeles, la situaţii întâmpinate în cadrul proiectelor şi
evenimentelor.

GHID DE BUNE PRACTICI 13

 Toolkit

Cursurile de Managementul proiectelor s-au desfăşurat după un model care a permis parcurgerea
informaţiei într-un mod cât mai eficient din punct de vedere al timpului necesar. Ataşam mai jos
structura cursului pentru cei care vor dori să aplice acelaşi format.

Sesiunea nr: 1 Titlul: Introducere Timp: 1h 30’

Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda
Introducere şi bun venit 10 Lucru grup mare
Prezentarea participanţilor 15 Lucru grup mare
Aşteptări legate de curs 10 Lucru grup mare
Reguli de grup 10 Brainstorming
Scopul şi obiectivele cursului 15 Prezentare
Programul cursului 5 Prezentare
Împărţire echipe + logo, slogan 25 Exerciţiu

Sesiunea nr: 2 Titlul: Introducere în Management Timp: 1h 30’

Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda
Prezentare Logo 10 Discuţie facilitată
Introducere PM – Ce este P, Fazele P 10 Discuţie facilitată
Scop 15 Discuţie facilitată
Obiective 30 Discuţie facilitată + exerciţiu
Activităţi 10 Discuţie facilitată
Metodologie 10 Discuţie facilitată
Jurnal personal 5 Individual

Sesiunea nr: 3 Titlul: Planificare Timp: 1h 30‘

Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda
Energizer 10
Planificarea activităţilor 20 Brainstorming / prezentare
GANTT 30 Prezentare + exerciţiu echipe
Analiza SWOT 10 Prezentare
SWOT 20 Exerciţiu echipe

Sesiunea nr: 4 Titlul: Analiza riscurilor Timp: 1h 20’

Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda
Energizer 5
Analiza riscurilor 10 Prezentare

14 GHID DE BUNE PRACTICI

Extragerea riscurilor din SWOT 20 Exerciţiu echipe
Matricea riscurilor 30 Prezentare + exerciţiu echipe
Soluţii Riscuri 20 Prezentare + exerciţiu echipe
Jurnal personal 5 individual

Sesiunea nr: 5 Titlul: Managementul Echipei Timp: 1h 30’

Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda
Energizer 5
Ce este echipa 10 Prezentare
Rolurile în echipă 25 Belbin
Comunicarea în echipă 30 Joc
Fazele de dezvoltare ale echipelor 20 Prezentare

Sesiunea nr: 6 Titlul: Management financiar Timp: 1h 30’

Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda
Energizer 5
Ce este bugetarea? 5 Brainstorming, prezentare
Tipuri de buget 10 Discuţie facilitată
Formular Buget, capitole cheltuieli 15 Prezentare, funcţionalitate
Bugetare 35 Exerciţiu
Debriefing 10

Sesiunea nr: 7 Titlul: Implementare Timp: 1h 30’

Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda
Energizer 5
Taskuri echipe 5 Prezentare
Exerciţiu implementare 25
Prezentări 15 Prezentare echipe
Debriefing 15 Întrebări şi răspunsuri
Menţinerea Standardelor 25 Triunghiul echilateral

Sesiunea nr: 8 Titlul: Evaluare Timp: 1h 20’

Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda
Energizer 5
Ce este Evaluarea 10 Discuţie facilitata
Ce evaluăm? 15 Discuţie facilitata
Instrumente de evaluare 25 Prezentare, Exerciţiu
EVALUAREA CURSULUI 25

GHID DE BUNE PRACTICI 15

Jocuri de cunoaştere

Portretul comun
Participanţilor li se împart câte un marker şi o coală goală de hârtie. Sunt rugaţi să se ridice în
picioare şi să se aşeze în cerc. Participanţii vor desena pe hârtie portretele lor. Împărţiţi procesul
schiţării portretelor într-un număr egali de paşi cu numărul de participanţi. După fiecare pas
în schiţarea portretului, coală de hârtie va trece, prin rotaţie, pe la fiecare participant. Astfel
participanţii vor avea un portret realizat în comun de toţi ceilalţi colegi. La final împărţiţi coală
de hârtie în 3 secţiuni pe care participanţii le vor completă cu Visul lor cel mai mare, ce mai mare
realizare a lor şi hobby-ul lor. Astfel se va crea o imagine pozitivă şi haioasă a participanţilor.
Expuneţi portretele în sala de curs.

Jocuri de coeziune a echipei

Băţul imponderabil
folosiţi o tijă lungă, cel puţin 3 m pentru 10 participanţi, şi uşoară. O undiţă telescopică poate
fi folosită dar are inconvenientul de a fi mai subţire la unul din capete. Aşezaţi participanţii pe
două rânduri, față în faţă. Participanţii vor trebui să susţină tija cu un singur deget (indexul mâinii
îndemânatice). Scopul jocului este de a aşeza tija pe pământ în timp ce toţi participanţii ating tija
cu degetul. Trainerul va observa încălcarea unicei reguli şi va relua jocul de la început de fiecare
dată când aceasta este ignorată. Puteţi începe jocul de la înălţimea bustului. Jocul dezvolta
coordonarea, comunicarea şi spiritul de echipă. Atenţie, jocul poate dura până la 50 de minute.
Recomandăm încheierea cu succes a jocului pentru a evita frustrările legate de nereuşită. Trainerul
trebuie să evite coordonarea grupului.

16 GHID DE BUNE PRACTICI

Jocuri de energizare
În momentele în care participanţii par absenţi sau obosiţi sau sunt la începutul sesiunilor, ridicaţi
participanţii în picioare şi încercaţi cu ei câteva activităţi care să stimuleze sistemul cardiorespirator.

Happy go round
Rugaţi participanţii să se ridice în picioare şi să se aşeze în cerc, foarte aproape unii de alţii. Toţi
participanții se vor întoarce către dreapta. Vor pune mâinile pe umerii colegului din faţă. Apoi
trainerul spune „şi acum, începeţi să masaţi!” Este un joc amuzant şi stimulator care încurajează
contactul între participanţi. Observaţi dacă unul sau mai mulţi dintre participanţi sunt reticenţi
la atingere şi, după caz, restrângeţi durata sau încheiaţi exerciţiul. Exerciţiul poate fi reluat sau
prelungit schimbând sensul de rotaţie. Pentru accentuarea grupului de egali, trainerul va intra în
cerc şi va respecta acelaşi set de reguli ca toţi participanţii.

Jocuri de evaluare şi feedback

Pânza de păianjen
Veţi avea nevoie de un ghem de sfoară de bumbac sau de cânepă. Comunicaţi grupului momentele
cele mai frumoase şi momentele care v-au deranjat, împreună cu explicaţia. Nu faceţi referiri la
persoane. Mulţumiţi unei persoane pentru contribuţia personală la curs şi aruncaţi-i ghemul de
sfoară. Procesul se repetă până când toţi participanţii vor fi prinşi în pânza de păianjen. Puneţi
accentul la sfârşit pe relaţiile dintre participanţi în timpul cursului, similare cu pânză de păianjen.

Pentru mai multe jocuri puteţi consulta:

http://www.group-games.com/
http://www.ehow.com/info_7903609_energizing-games-kids.html
http://www.ehow.com/list_6316982_teambuilding-energizer-games.html

Concluzii

Participanţii adolescenţi vor reacţiona excelent la o atmosferă destinsă, în care pot contribui şi
în care contribuţia lor este valorificată la nivel de rezultate. De asemenea, regulile de grup va trebui
să fie propuse şi acceptate de fiecare participant la curs iar consecinţele pentru nerespectarea
regulilor vor fi idei ale participanţilor. Recomandăm pedepse „dulci” pentru nerespectarea
punctualităţii, astfel încât toţi participanţii să savureze câte o bomboană sau o ciocolată când
cineva întârzie iar cursul nu poate începe.

Pentru a accentua rezultatele bune ale cursului şi pentru a oferi un sentiment de finalizare al
cursului recomandăm ca după sesiunea finală să oferiţi participanţilor un moment de destindere în
grup în afara sălii de curs. O ieşire în parc cu toţi participanţii este excelentă!

Bibliografie

Culegere de metode şi instrumente nonformale ca urmare a Laboratorului de Educaţie Nonformală -

Ediţia 2009; 2010
Ghidul Trainerului – D. Curteanu, I. Chivu, I. Popa, Ed. Irecson 2005
Managementul Proiectelor, Cale spre creşterea competitivităţii – M. Mocanu, C. Schuster; Ed. All
Beck 2001
A Guide to the Project Management Body of Knowledge (PMBOK Guide) – Project Management
Institute 2000

GHID DE BUNE PRACTICI 17

 TRAINING MANAGEMENTUL EVENIMENTULUI

Introducere

Organizarea şi desfăşurarea training-ului s-au bazat în mare măsură pe cunoştinţele de

management de proiect. Conceptul de eveniment a fost prezentat participanţilor ca un instrument
cu ajutorul căruia aceştia pot interveni activ în dezvoltarea mediului lor. Subiectul managementul
evenimentelor, aşa cum a fost prezentat în cadrul acestui training, s-a concentrat pe crearea şi
organizarea unor evenimente live, fără a fi vorba de evenimente artistice exclusive. Participanţii au
dezvoltat teoretic şi practic cunoștinţele şi abilităţile necesare pentru a organiza şi derula cu rezultate
bune un eveniment de succes. Training-ul a presupus în egală măsură dezvoltarea cunoştinţelor prin
teorie cât şi prin abordarea practică a evenimentelor.
· Definirea şi clasificările evenimentului
· Managementul evenimentului
· Experienţa. Creativitatea
· Evenimentul muzeal. Experienţa muzeală
· Publicul
· Stakeholderi
· Probleme specifice evenimentelor
· Registru de risc şi plan de contingenţă
· Dosarul de lucru şi formate stas

Scop şi obiective

Proiectul îşi propune organizarea unor echipe de curatori pentru tineri proveniţi din liceele
sectorului 4 Bucureşti care să susţină apoi un proiect de curatoriat unde publicul îl constituie,
în principal, alţi tineri din același sector. Scopul principal al proiectului este de a oferi tinerilor
posibilitatea să organizeze evenimente culturale pe cont propriu sau să poată sprijini la nivel local
iniţiative şi proiecte culturale organizate pentru tineri.

Obiectivele cursului de management de eveniment sunt următoarele:

- Dezvoltarea competențelor specifice managementului de eveniment – de pregătire,
derulare şi evaluare a unor evenimente
- Îmbunătăţirea şi perfecţionarea deprinderilor de comunicare în grup
Structura cursului
· Designul şi concepţia expoziţiei
· Selectarea exponatelor
· Verificarea exponatelor
· Alcătuirea bugetului
· Marketingul expoziţiei
· PR şi comunicare personal
Studii de caz
· Vizite în locaţii de desfăşurare a unor evenimente
· Întâlniri cu curatori şi muzeologi

Metode folosite: curs deschis, studii de caz şi exemple practice, metode experienţiale

18 GHID DE BUNE PRACTICI

 Desfăşurătorul cursului

ZIUA 1
Sesiunea nr: 1 Titlul: Introducere Timp: 1h 10’
CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MATERIALE
Lucru grup Flipchart, post it,
Introducere şi bun venit 10
mare markere, video proiector
Lucru grup Flipchart, post it,
Prezentarea participanţilor 15
mare markere
Lucru grup Flipchart, post it,
Aşteptări legate de curs 10
mare markere
Video proiector,
Scopul şi obiectivele cursului 15 Prezentare suporturi de curs
printate
Programul cursului 20 Prezentare Video proiector

Timp de pauză: 10 min

Sesiunea nr: 2 Titlul: Managementul evenimentului Timp: 2h

CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE

Ce este un eveniment? Exerciţiu –

Lucru în Flipchart, markere, video
Tipuri de evenimente la care am 15
grup mare proiector
participat
Flipchart, markere, video
Managementul evenimentului 15 Prezentare
proiector
Management Pre eveniment 15 Prezentare Video proiector
Exerciţiu de planificare pre Lucru pe
30 Fise echipe
eveniment echipe
Management în timpul
15 Prezentare Video proiector
evenimentului
Lucru pe
Exerciţiu To do list în timpul echipe.
30 Fișe pe echipe
evenimentului Lucru în
grup mare

Timp de pauză: 20 min

Sesiunea nr: 3 Titlul: Experienţă. Creativitatea Timp: 2h

CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE
Management post eveniment 15 Prezentare Videoproiector

GHID DE BUNE PRACTICI 19

 Exerciţiu pe
Exerciţiu To do list post eveniment 20 Fișe echipe
echipe

Alcătuirea bugetului 15 Prezentare Video proiector

Lucru pe Fișe „Brief eveniment

Exerciţiu - bugetul unui eveniment 20
echipe expozițional”

Creativitate şi experienţă 15 Prezentare Video proiector

Lucru pe
Exerciţiu – soluţii design pentru
20 echipe. Fișe individuale
evenimente
Prezentări
Luarea deciziilor. O problemă mare Video proiector, liste
15 Prezentare
este suma problemelor mici printate

ZIUA 2
Sesiunea nr: 4 Titlul: Studiu de caz în locaţie:Evenimentul 1 Timp: 2h

CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE

Prezentare eveniment şi temele
20 Prezentare
de investigație-observație

Investigaţie, observaţie, analiza şi Lucru pe

60 Fișe observaţie, caiete,
completarea fiselor echipe
pixuri, clip board-uri
Discuţii privind concluziile,
Lucru în
experienţa personală, modalităţi 30
grup mare
de îmbunătăţire

Timp de pauză: 40 min

Sesiunea nr: 5 Titlul: Studiu de caz în locaţie:Evenimentul 2 Timp: 2h

CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE

Prezentare eveniment şi temele de

20 Prezentare
investigație-observație

Investigaţie, observaţie, analiza şi Lucru pe Fișe observaţie, caiete,

60
completarea fișelor echipe pixuri, clip board-uri
Discuţii privind concluziile,
Lucru grup
experienţa personală, modalităţi 30
mare
de îmbunătăţire

Timp de pauză: 40 min

20 GHID DE BUNE PRACTICI

 Sesiunea nr: 6 Titlul: Studiu de caz în locaţie:Evenimentul 3 Timp: 1h 20‘

CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE

Prezentare eveniment şi temele

20 Prezentare
de investigație-observație

Investigaţie, observaţie, analiza şi Lucru pe

60 Fișe observaţie, caiete,
completarea fișelor echipe
pixuri, clip board-uri
Discuţii privind concluziile,
Lucru grup
experienţa personală, modalităţi 30
mare
de îmbunătăţire

Bibliografie
Silvers, Julia Rutherford, Professional Event Coordination, Wiley Event Management Series, 2003
Schafer-Mehdi, Stephan; Organizarea evenimentelor, Editura ALL

ANEXE

FIŞA OBSERVAŢIE EVENIMENT 1

1. Faceţi o schiţă cu harta locaţiei
2. Cum este signalectica în locaţie?
3. Cum sunt semnalaţi sponsorii?
4. Care este scopul şi care sunt obiectivele evenimentului (aşa cum reiese de la
eveniment, nu cele declarate)?
5. Câte tipuri de participanţi sunt?
6. Ce activităţi premergătoare evenimentului au fost desfăşurate? (minim 20)
7. Ce îmbunătăţiri pot fi aduse evenimentului?
8. Care sunt punctele sau zonele principale de interes?
9. Ce elemente de divertisment sunt utilizate sau vor fi utilizate în acest eveniment?
10. Ce subevenimente sau evenimente auxiliare au fost organizate? Numiţi un
eveniment auxiliar pe care l-aţi fi organizat.

GHID DE BUNE PRACTICI 21

 FIŞA OBSERVAŢIE EVENIMENT 2
1. Faceţi o listă cu structurile mobile şi structurile fixe din locaţie. (minim 20 în total)
2. Ce gratuităţi sunt oferite? Ce bunuri şi servicii contra cost?
3. Numiţi trei atracţii din cadrul evenimentului.
4. Care este programul evenimentului?
5. Listaţi minim 20 de elemente de buget (estimativ)
6. Ce activităţi va trebui să fie desfășurate după încheierea evenimentului? (minim 20)
7. Cum a fost gândit planul de acces şi traficul în locaţie?
8. Există o temă principală? Cum este făcută evidentă tema principală?
9. În ce fel (feluri) este încurajată participarea activă a publicului?
10. Care dintre următoarele roluri le are mâncarea în acest eveniment? (justificaţi pe
scurt răspunsul):
a. Satisface foamea
b. Ajută la creşterea atenţiei publiclui
c. Îmbunătăţeşte imaginea evenimentului
d. Creşte numărul de participanţi
e. Face ca oamenii să rămână mai mult la eveniment
f. Încurajează interacţiunea
g. Este un element suplimentar de divertisment
11. Cât de curate sunt toaletele?

FIŞA OBSERVAŢIE EVENIMENT 3

1. Care credeţi că este planul de activităţi al evenimentului pentru momentul prezent?
(minim 30 de activităţi)
2. Identificaţi 10 riscuri şi măsuri aferente de contingenţă.
3. Alcătuiţi un check list pentru coordonatorul principal. (minim 20 de elemente)
4. Ce îmbunătăţiri pot fi aduse evenimentului?
5. Cum şi în câte feluri este efectuată comunicarea cu publicul?
6. Ce elemente creează atmosfera evenimentului (ce materiale sunt predominate, gen
plastic sau sursele de lumină şi iluminatul?). Ce poate fi îmbunătăţit din punct de
vedere al atmosferei evenimentului?
7. Ce anume ne va ajuta să ne amintim de eveniment după ce acesta s-a încheiat?
8. Ce servicii şi/sau ce bunuri sunt oferite în cadrul evenimentului?
9. Care credeţi că sunt aşteptările participanţilor? Au fost împlinite? Care sunt
aşteptările voastre (şi dacă au fost împlinite)?

22
 TRAINING CURATORIAT ŞI MUZEOLOGIE

Introducere

Subiectul training-ului de curatoriat şi muzeologie a fost alegearea voluntarilor responsabili

pentru proiectul Artist şi manager cultural la 16 ani. Organizarea şi desfăşurarea training-ului s-au
bazat în mare măsură pe cunoştinţele de management de proiect şi pe cele de managementul
evenimentului.

Scop şi obiective

„Training în domeniul curatoriat şi muzeologie” are ca scop pregătirea a 20 tineri provenind de

la licee din sectorul 4 Bucureşti, în vederea desfăşurării independente a unor proiecte care au ca
obiect: arte vizuale, curatoriat şi critică de artă, muzeologie/muzeografie.

Proiectul îşi propune organizarea unor echipe de curatori pentru tineri proveniţi din liceele
sectorului 4 Bucureşti care să susţină apoi un proiect de curatoriat unde publicul majoritar îl
constituie alţi tineri din sectorul 4.
Scopul principal al proiectului este de a oferi tinerilor posibilitatea să organizeze evenimente
culturale pe cont propriu sau să poată sprijini la nivel local,iniţiative şi proiecte culturale organizate
pentru tineri.

Obiectivele cursului sunt următoarele:

• Dezvoltarea competențelor specifice curatorului – de pregătire a expoziţiei, derulare şi
evaluare a unor proiecte de curatoriat şi muzeologie
• Îmbunătăţirea şi perfecţionarea deprinderilor de comunicare în grup
• Dobândirea de cunoştinţe despre managementul expoziţiei

Structura cursului

· Designul şi concepţia expoziţiei

· Selectarea exponatelor
· Verificarea exponatelor
· Alcătuirea bugetului
· Marketingul expoziţiei
· PR şi comunicare personal

Studii de caz:

· Vizite în muzee şi expoziţii personale

· Întâlniri cu curatori şi muzeologi

Metodele folosite:
· Curs deschis
· Studii de caz şi exemple practice
· Metode experienţiale

GHID DE BUNE PRACTICI 23

 Desfăşurătorul cursului

ZIUA 1
Sesiunea nr: 1 Titlul: Introducere Timp: 1h 30’
CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MATERIALE
Flipchart, post it, markere,
Introducere şi bun venit 10 Lucru grup mare
video proiector
Prezentarea participanţilor 15 Lucru grup mare Flipchart, post it, markere

Aşteptări legate de curs 10 Lucru grup mare Flipchart, post it, markere
Video proiector, suporturi de
Scopul şi obiectivele cursului 15 Prezentare
curs printate
Programul cursului 5 Prezentare Video proiector

Timp de pauză: 10 min

Sesiunea nr: 2 Titlul: Conceptul şi expoziţia Timp: 2h

CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE
Ce este o expoziţie? Designul şi Flipchart, markere,
15 Prezentare
concepţia expoziţiei video proiector
Aspecte specifice unui eveniment
Flipchart, markere,
expozițional: relaţii, emoţii, analogii 40 Prezentare
video proiector
etc.
Exerciţiu – concept de expoziţie 30 Lucru pe echipe Fișe individuale

Selectarea exponatelor 15 Prezentare Video proiector

Exerciţiu – alcătuirea liste exponate; Lucru pe

optimizarea selecţiei pentru a 20 echipe. Lucru în Fișe individuale
comunica teza grup mare

Timp de pauză: 20 min

Sesiunea nr: 3 Titlul: Management şi marketingul expoziţiei Timp: 1h 30’

CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE
Alcătuirea bugetului 15 Prezentare Video proiector
Exercițiu - bugetul unei Fișe „Brief eveniment
30 Lucru pe echipe
expoziţii ipotetice expozițional”
Marketingul expoziţiei 15 Prezentare Video proiector
Exerciţiu – plan de marketing
şi eveniment de vernisare 30 Lucru pe echipe Fișe individuale
pentru expoziţie ipotetică

24 GHID DE BUNE PRACTICI

PR şi comunicare Video proiector, liste
15 Prezentare
personală;``To do list`` printate
Evaluare proiecte
45 Lucru în grup mare „Fișa de jurizare”
expoziţionale ale colegilor

ZIUA 2
Sesiunea nr: 4 Titlul: Studiu de caz: Proiect curatorial - instituţie privată Timp: 1h 20‘
CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE
Introducere personală curator şi instituţie. Istoric 10 Prezentare
Vizita o expoziţie 20 Prezentare
Discuţii privind conceptul expoziţiei 10 Lucru grup mare Cataloage,
afişe,
Discuţii privind publicul/publicurile şi autorii
10 Lucru grup mare pliante
lucrărilor
Discuţii privind managementul de proiect al
30 Lucru grup mare
expoziţiei

Timp de pauză: 20 min

Sesiunea nr: 5 Titlul: Studiu de caz: Proiect curatorial instituţie publică Timp: 1h 20
CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE
Introducere personală curator şi instituţie. Istoric 10 Prezentare
Vizita expoziţie 20 Prezentare
Lucru grup Cataloage,
Discuţii privind conceptul expoziţieiei 10 afişe,
mare
Discuţii privind publicul/publicurile şi autorii Lucru grup pliante
10
lucrărilor mare
Discuţii privind managementul de proiect al Lucru grup
30
expoziţiei mare

Timp de pauză: 30 min

Sesiunea nr: 6 Titlul: Studiu de caz: Proiect curatorial individual/personal de artă Timp: 1h 20‘
CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE
Introducere personală curator şi instituţie. Istoric 10 Prezentare
Vizita expoziţie/atelier 20 Prezentare
Lucru grup
Discuţii privind conceptul expoziţieiei 10 Cataloage,
mare
Discuţii privind publicul/publicurile şi autorii Lucru grup afişe, pliante
10
lucrărilor mare
Discuţii privind managementul de proiect al Lucru grup
30
expoziţiei mare

GHID DE BUNE PRACTICI 25

 Bibliografie
LANG, Caroline; REEVE, John; WOOLLARD, Vicky;
The Responsive Museum: Working With Audiences în the Twenty-first Century, Ashgate Pub Co,
2006,
HEIN, George E.; Learning în the Museum, Routledge, 1998

ANEXE

Exemplu fișă
Brief eveniment expoziţional
Titlul: Muzeul violenţei şcolare
Timp de lucru: 8 săptămâni
Buget: 10.000 EURO
Cerinţe:
Publicul
Minim 2 exponate interactive
Îmbinare exponate lucrări de artă (ex. Fotografii, bricolaj, desen, sculptură-modelaj) şi lucrări
cu caracter informativ (panouri, bannere, plinte, audio ghiduri)

Exemplu
Prezentare proiect de expoziţie
Concept/teză curatorială

Listă de lucrări cu detalii (minim dimensiune, mediu/material). Enumeraţi maximum 10 lucrări

chiar dacă în expoziţie sunt mai mult de zece lucrări.

Titlu lucrare
Autor
Dimensiuni. Mediu
Schiţe de amplasament (trebuie ţinut cont de planurile clădirii oferite)
Buget estimativ (total general şi categorii de buget)

Exemplu
Fişa de jurizare
Claritatea tezei curatoriale
Consumul prin interacţiune
Antrenarea prin utilizarea completă a simţurilor
Dezvoltarea de relaţii
Emoţii
Creativitate / colaborare
Analogia teatrală: scripting; story telling
Dimensiunea vizuală
Autenticitatea
Varietatea tipurilor de exponate
Cât de bine susţin şi reflectă lucrările discursul curatorial

Nota finală

26 GHID DE BUNE PRACTICI

 PARTEA a IV-a: Proiectele ale participanţilor din cadrul proiectului AMC16

În cadrul proiectului „Artist şi manager cultural la16 ani”, în baza training-urilor la care au
participat – management de proiect, coordoarea evenimentelor şi curatoriat şi muzeologie –, tinerii
liceeni au conceput, organizat şi desfăşurat, lucrând în trei echipe, trei evenimente expoziţionale.

Obiectivele comune ale expoziţiilor/evenimentelor organizate de tineri au fost: participare a cca.

300 de oameni (100 / spațiu) la vernisaje/deschidere, conştientizarea problemelor europene la
nivel local şi a modului în care sunt reprezentate în comunitate, stimularea la dezbateri în cadrul
comunităţii pe marginea subiectelor expoziţiilor şi stimularea consumului de cultură la nivelul
sectorului 4.

Participanţii la proiect au organizat trei evenimente culturale, în trei grupuri de lucru.

Secţiunea următoare constă într-o enumerare a activităţilor de implementare a proiectelor şi o

descriere a fiecărui eveniment în parte, urmate de o serie de observaţii punctuale şi recomandări
privind modul în care organizarea unor astfel de evenimente poate fi îmbunătăţită.

Activităţi derulate în organizarea evenimentului

Următoarele activităţi au reprezentat un instrument indispensabil organizării evenimentelor

curatoriale din cadrul proiectului. Cu toate că fiecare eveniment în parte a fost unic, această
structură le-a fost de mare ajutor, servindu-le drept ghid, atât în perioada de planificare, cât şi în
cea de implementare. Etapele propuse de noi au fost:

1. Identificarea şi contactarea potenţialilor artişti – fiecare echipă a fost responsabilă să îşi

definească un mod de atragere a artiştilor, plecând de la subiectul expoziţiei şi specificul acesteia.
Astfel, tinerii au învăţat să interacţioneze cu persoane din diferite medii sociale, având în comun
pasiunea pentru artă.

2. Selectarea participanţilor şi a lucrărilor acestora – cele 3 echipe au avut libertatea de a selecta

lucrările pe care doresc să le expună. Trainerul de la cursul de curatoriat i-a ghidat în alegerile
făcute, însă decizia finală a aparţinut participanţilor. Astfel, participanţii au fost încurajaţi să îşi
dezvolte simţul critic şi gândirea pragmatică, să poată face alegeri bazate pe criterii clare, coerente
– abilităţi care îi vor ajuta în viitor, atât pe plan personal, cât şi profesional.

3. Organizarea propriu-zisă a evenimentelor – această etapă a urmărit aplicarea cunoştinţelor

asimilate în timpul training-urilor. Tinerii au planificat propriul eveniment cultural, sub forma unui
vernisaj; au definitivat conceptul central al evenimentului, plecând de la subiectul expoziţiei centrale
şi specificul operelor de artă selectate; au propus locaţiile pentru desfăşurarea evenimentului
şi, împreună cu echipa de proiect, s-au ocupat de mediatizarea lui. Expoziţiile au atras atenţia
locuitorilor sectorului 4 asupra problemelor locale şi a programului Tineret în Acţiune, făcându-le
vizibile la nivelul comunităţii. Membrii echipei de proiect au contribuit la partea de mediatizare,
prin update-uri pe conturile de Facebook şi Twitter, comunicate de presă şi post-uri pe blogul oficial
al proiectului.

4. Deschiderea expoziţiei – a fost ultima etapă a proiectelor curatoriale, care s-a concretizat în
3 vernisaje. Organizarea expoziţiilor a fost, în sine, rezultatul practic al cunoştinţelor asimilate de
tineri pe toată durata proiectului şi sunt reprezentative pentru modul în care tinerii au asimilat şi
interpretat toate informaţiile.

GHID DE BUNE PRACTICI 27

 Descrierea evenimentelor

*Sectorul tău, atunci şi acum

Primul dintre cele trei evenimente a avut ca punct central comunitatea sectorului 4. Participanţii
au avut libertatea de a alege cum vor pune în practică această temă, care va fi conceptul de
eveniment, unde va avea loc acesta şi tot ce ţine de organizarea propriu-zisă. Dintre toate
evenimentele, acesta a beneficiat de cea mai generoasă temă şi le-a dat tinerilor ocazia să
exploreze comunitatea sectorului 4 din perspectivele care i-au interesat cel mai mult. Conceptul de
eveniment ales de tineri a fost bazat pe ideea de paralelă între comunitatea sectorului 4 de acum
20 de ani şi comunitatea sectorului 4 din prezent.

Evenimentul a avut loc în sala de festivităţi a Colegiului Naţional Ion Creangă, cu toate că nu
a fost varianta lor preferată, prima locaţie vizată fiind staţia de metrou Tineretului. Din păcate,
acordul Primăriei Sectorului 4 a venit prea târziu. Evenimentul a înglobat o expoziţie de fotografie,
dans contemporan, un teatru de păpuşi, urmat de o sesiune de teatru forum.

Ca metoda de educaţie non-formală, teatrul forum este o formă de teatru interactiv, care
porneşte de la o situaţie de discriminare în rezolvarea căreia încearcă să implice publicul spectator.
Oricine din public poate opri desfăşurarea piesei în orice moment, propunând soluţii de rezolvare,
pe care este apoi invitat să le joace chiar el pe scenă. Soluţiile trebuie să ţină cont de capacitatea
discriminatului de a se apăra sau de capacitatea persoanelor din jur de a reacţiona pentru a-l
proteja. Una dintre regulile „de fier” ale Teatrului Forum este de a opri înlocuirea elementului
opresor pentru a concentra atenţia asupra ideii că schimbarea poate şi trebuie să pornească în
primul rând de la noi înşine.

*Dragostea în vremea războiului.65+

“Dragostea în vremea războiului. 65+” a pus în discuţie situaţia actuală a vârstnicilor. Principalele
activităţi ale evenimentului au fost demonstraţii de vals şi can-can, proiecţii de colaje filmate în
perioada comunistă şi interbelică, iar punctul culminant a fost reprezantat de cele două sesiuni
de „bibliotecă vie”. Aceasta este o metodă de educaţie non-formală de mare impact, dar şi o
experienţă personală pătrunzătoare. Locaţia evenimentului a fost Clubul Ţăranului din cadrul
Muzeului Ţăranului Roman.

Pentru transportul „cărţilor” de la Centrul de îngrijire, până la locaţia evenimentului, a fost

închiriat un autobuz RATB (doi dintre bătrâni erau în scaune cu rotile, iar autobuzele dispun de
lift pentru pasageri cu dizabilităţi fizice). Echipa a pregătit catalogul de cărţi, însoţit de „recenzii”
pentru fiecare „carte”, în care au prezentat pe scurt poveştile bătrânilor.

Biblioteca vie funcţionează ca o bibliotecă obişnuită - cititorii vin şi împrumută cărţi pentru o
perioadă limitată de timp. După ce citesc cărţile, le returnează în bibliotecă şi, dacă vor, pot să mai
împrumute o carte. Există însă două puncte importante: cărţile sunt de fapt fiinţe umane şi intră
într-un dialog personal cu cititorul. Cărţile din biblioteca vie sunt oameni reprezentând grupuri
care se confruntă sau se pot confrunta cu prejudecăţi sau stereotipuri (de gen, vârstă, educaţie,
meserie, etnie, rasă, religie etc.) şi care ar putea fi victime ale discriminării sau excluderii sociale,
sau pot fi oameni cu poveşti care ar da cititorului o experienţă unică de învăţare.

28 GHID DE BUNE PRACTICI

 În cazul nostru, bătrânii de la Centrul de îngrijire Sf.Vasile au fost „cărţile”, iar invitaţii şi participanţii
la proiect au fost „cititorii”. Ca dovadă a impactului acestei metode, trebuie să precizăm că, în urmă
acestui eveniment, o parte din tineri şi-au arătat interesul de a se implica în continuare în activităţi
care să îi implice pe bătrânii de la Centrul de îngrijire Sf.Vasile.

*Violenţa în şcoala ta

„Violenţa în şcoala ta” s-a bazat pe rezultatele unui alt proiect cu adolescenţi, Muzeul Violenţei
Şcolare, derulat de Fundaţia Raţiu în perioada octombrie 2009–iunie 2010. Muzeul Violenţei Şcolare
este un proiect educaţional care a vizat expunerea problemei violenţei şcolare prin încurajarea
elevilor să înfrunte această problemă folosind arta ca vehicul conceptual. Şapte licee din Bucureşti
au fost implicate în proiect, acesta cuprinzând dezbateri şi ateliere de artă (desen, modelaj,
fotografie, colaj şi audio-vizual). În urma acestor activităţi au rezultat produse finite care au putut fi
expuse. Evenimentul „ Violenţa în şcoala ta” a fost creat în jurul conceptului de violenţă în mediul
social al elevului şi a luat în considerare obiectele rezultate în urma atelierelor menţionate mai sus.
Printre activităţi, amintim vernisajul cu exponatele de la Muzeul Violenţei Şcolare, proiecţii de
film şi colaj, demonstraţii de capoeira şi momente de teatru de improvizaţie.

Metoda de educaţie non-formală utilizată în cadrul acestui eveniment a fost teatrul de

improvizaţie, cu toate că, iniţial, ea trebuia să fie teatru invizibil. Lăsând pregătirea piesei pentru
ultimele zile şi, implicit, neavând destul timp să o perfecţioneze, au apelat la teatrul de improvizaţie.

Teatrul de improvizaţie este o formă de teatru în care se folosesc tehnici de improvizaţie teatrală
pentru a crea dialoguri, scene, cântece sau povestiri. De cele mai multe ori publicul propune unde
să se desfăşoare aceste scene, teme sau titluri pentru discursuri şi povestiri sau versuri care să fie
integrate în cântece. Teatrul de improvizaţie presupune de multe ori o relaţie interactivă cu publicul.
Trupele de improvizaţie solicită frecvent sugestii din partea publicului, ca o sursă de inspiraţie, iar
prin acest mod demonstrează de asemenea că spectacolul lor nu are scenariu. Această suspiciune
planează adeseori asupra maeștrilor improvizaţiei, ale căror spectacole pot părea atât de detaliate,
încât spectatorii pot bănui că scenele au fost planificate.

GHID DE BUNE PRACTICI 29

 Observaţii şi recomandări

GENERAL
Încă de la bun început, participanţii au pus în practică noţiunile dobândite la training-uri şi au conturat
activităţile principale. Pregătirile pentru eveniment au început fără o planificare riguroasă, însă procesul
de organizare s-a consolidat treptat, pe parcursul perioadei de lucru. Cercetarea necesară organizării unui
eveniment cu această temă a fost făcută în două rânduri. Prima parte de cercetare a fost făcută chiar la
începutul planificării, la conturarea conceptului de eveniment, şi a constat doar în găsirea unor informaţii
generale, care să îi ajute în această etapă. Cea de-a doua parte de cercetare a fost mai aprofundată,
întrucât a fost necesară pentru implementarea propriu-zisă a planului iniţial. Tema evenimentului
trebuie să fie pe deplin înţeleasă de toţi organizatorii, iar o cercetare amănunţită le poate oferi mai multe
modalităţi de exploatare a acesteia, le va deschide tinerilor posibilitatea de a da frâu liber imaginaţiei,
având la baza noţiuni şi exemple concrete. În special în cazul în care evenimentul va avea o componentă
de educaţie non-formală, organizatorii trebuie să facă un research temeinic despre metodele specifice,
pentru a lua o decizie adecvată tematicii evenimentului şi grupului ţintă de participanţi.

LOCAŢIE
Locaţia poate fi decisivă pentru succesul sau eşecul unui eveniment. De aceea, atunci când se face
această alegere, este foarte important să se ia în considerare variabile precum: publicul-țintă, tematica şi
tipul evenimentului, accesul prin mijloacele de transport în comun, dotărilor tehnice necesare, numărul
de invitaţi şi nu numai. Trebuie menţionat că, în cazul evenimentelor care s-au desfăşurat în licee, ne-au
fost de foarte mare ajutor sprijinul direcţiunii, al firmei de pază şi al diriginţilor elevilor participanţi.

PROMOVARE
Sarcina promovării evenimentelor a fost împărţită între echipa de proiect şi grupurile de lucru formate
din elevi. Echipa de proiect a mediatizat fiecare eveniment în parte pe blog-ul proiectului, pe pagina de
Facebook a Fundaţiei Raţiu România, pe rețelele sociale proprii şi în publicaţii, site-uri şi blog-uri. Tinerii
au avut sarcina de a-şi promova evenimentele în licee, astfel încât au apelat la afişe postate în instituţiile
de învăţământ, flyere împărţite în zonele unde au urmau să aibă loc evenimentele şi invitaţii oferite
profesorilor şi directorilor. Invitaţiile au promis mai mult decât s-a făcut (nu s-a dansat vals, nu au fost
cursuri de dans etc.).

LUCRU ÎN ECHIPĂ
Cu toate că tinerii şi-au dezvoltat abilităţile de lucru în echipă, iar unii dintre ei chiar şi de leadership,
încă au nevoie de îndrumare. Am remarcat faptul că prezenţa unui lider (fie şi informal), a avut un impact
semnificativ la nivelul time management-ului, organizării şi rezultatelor finale. De aceea considerăm că
trebuie să existe un lider în fiecare grup de lucru, iar în cazul în care nu se remarca niciun membru, ca
lider informal, atunci liderul să fie ales, în mod democratic, de către membrii grupului de lucru. Chiar
şi în condiţiile în care există un lider, trebuie să existe un membru al echipei de proiect, responsabil de
fiecare grup de lucru. Responsabilul de grup se va asigura că sarcinile au fost împărţite în mod adecvat,
va superviza comunicarea internă a grupului şi va interveni, la nevoie, în situaţiile conflictuale. Întrucât
nu s-au întâlnit până acum cu proiecte de durată, elevii au avut probleme în gestionarea timpului, multe
dintre activităţi fiind realizate chiar în săptămâna dinainte de eveniment. Din acest motiv, unele activităţi
nu au fost îndeplinite aşa cum au fost planificate, iar uneori chiar au fost necesare ajustări de moment şi
improvizaţii. Recomandăm ca responsabilul de grup să urmărească îndeaproape diagrama Gantt şi să se
asigure că activităţile se desfăşoară conform planului.

30 GHID DE BUNE PRACTICI

Bibliografie

Sursă pentru informaţiile privind metodele de educaţie non-formală: „Astăzi este o zi bună pentru
nonformal - culegere de metode şi instrumente”, material publicat de ANPCDEFP

Finanțator: Direcția Generală Educație și Cultură, Programul Tineret în Acțiune

Parteneri: Colegiul Național Gheorghe Șincai, Colegiul Național Ion Creangă, Colegiul Național
Octav Onicescu, Colegiul Național Mihai Eminescu, Muzeul Național George Enescu, Atelier
030202-contemporary art space, JCK – ideas and creation shop, Modernism.ro, Teen Press

Mulțumiri artiștilor și curatorilor: Cosmin Năsui, Mihai Zgondoiu, Mirela Trăistaru, Olivia Nițiș,
Andreea Micu, Mariana Petrescu, Laurent Pernel.

Voluntari echipa de proiect: Alina Teișanu, manager proiect, Andreea Ungureanu, coordonator
comunicare

Traineri: Rareș Crăiuț, Cosmin Catană

Parteneri tradiționali fundație: Modernism - platformă de promovare a artei contemporane,

JCK - butic de creație, Bestcom - casă de traduceri, Calendar evenimente - platformă de comunicare
și promovare

GHID DE BUNE PRACTICI 31

 Ghid de bune practici
Studiile recente demonstrează că ştiinţele umane
şi sociale, inclusiv studiul artei, ajută la
dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii, a
toleranţei, asertivităţii şi a iniţiativei personale.

În acest context, importanța culturii în formarea

adolescenţilor devine evidentă, întrucât facilitează
dezvoltarea unor indivizi activi, cu valori bine
definite, viitori lideri în domeniile lor de
activitate.

FUNDAŢIA RAŢIU
ROMÂNIA, BUCUREŞTI
Implicare socială prin artă.
http://www.fundatiaratiuromania.eu
Twitter: http://twitter.com/Ratiu
Facebook: http://www.facebook.com/
FundatiaRatiuRomania

32 GHID DE BUNE PRACTICI