osHo

COMPASIIJNEA
Tnflorirea supremi a iubirii

**
 Compassion. The Ubimate Flowering of Love
Editor/Compiler: Osho International Foundation
Copyright @ 2007 OSHO International Foundation, Elvefia,
www. osho. com / copy dghts
2077 Grup Media Litera
Toate drepturil e I ezerv ate
Materialul de fali consti in rispunsurile date de Osho unei audienge largi,
selectate din diverse conferinfe ale lui Osho. Toate conferinlele lui Osho
au fost publicate sub formi de cirti si sunt de asemenea disponibile
sub formi de inregistreri audio originale. inregistririle audio gi arhiva completi
a conferintelor sale pot fi g6site in cadrul bibliotecii online OSHO,
pe www.osho.com.
Cuprins
osHo'
OSHO este marci inregistrati a OSHO International Foundation,
www.osho.com/trademarks.
Prefati

Editura Litera Partea 1. COMPASIUNE, ENERGIE 5l DORINIA 11

O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, RomAnia
Compasiunea este iubirea ajunsl Ia vdrsta
tel.: 021 319 63 90; 03L 425 76 19; 0752 101 777
e-mail: comenzi@litera.ro maturite[ii 15

Ne puteli vizita pe Meditalia este floarea, iar compasiunea

-:*w.t$fi*$gt este parfumul 27
Compasiunea O dorinl5 este o dorin[5. Rispunsuri Ia intrebdri 53
inflorirea supremd a iubirii
Editor/Compiler: Osho International Foundation
Partea a ll-a. VE$MINTELE 0ll. CEEA CE NU
Copyright @ 2017 Grup Media Litera
pentru versiunea in limba romini
ESTE COMPASIUNEA .. . 63
Toate drepturil e t ezerv ate Bunitatea plind de iubire gi alte amigiri
Traducere din limba englezi: Alexandru Bumbag/Graal Soft ale mdrefiei 6T

Editor: Vidragcu gi fiii Maestrul zen gi holul. O parabol5

Redactor: Carmen Stefania Neacgu a iertdrii 94
Corector: Cdtdlina Cilinescu
Coperti: Flori Zahiu Inimi gi minli. Rdspunsuri Ia intrebdri to7
Tehnoredactare qi prepress: Ana Vdrtosu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei Partea a lll-a. coMPAslUNEAiN AcIluNE . ... .... 117
osHo
Compasiunea. inflorirea supremi a iubirii/ Osho; Nu fi un om al legii, fii un om al iubirii 123
trad.: Alexandru Bumbag. - Bucuregti: Litera, 2016
Crim5 9i pedeapsl t4T
ISBN 978-606-33-1301-1
I. Bumbas, Alexandru (trad.) Chestiuni de viaqd gi de moarte. Rispunsuri
294.s Ia intrebiri 165
 Compasiunea
este iubirea ajunsi
la virsta maturitdtii

Accentul pe care l-a pus Gautama Buddha pe compasiune

a fost un fenomen cu totul nou pentru misticii din
vechime. Gautama Buddha este cel care creeazd o linie
de demarcalie fali de trecut. inaintea lui, meditalia era
suficientd;nimeni nu punea pre! pe compasiune conco-
mitent cu accentul pus pe meditalie. Motivul era acela cd
meditalia era cea care aducea iluminarea, inflorirea,
ultima expresie a fiinlei tale - de ce altceva ai mai fi avut
nevoie? in ceea ce privegte individul, meditaqia este sufi
cient5. Mirelia lui Buddha constd in introducerea com-
pasiunii chiar inainte de a incepe meditalia. Trebuie si
fii mai iubitor, mai bun, mai plin de compasiune.
Existi o gtiinld ascunsd in spatele acestui fenomen.
Dacdinainte de a deveni iluminat inima !i-e plind de com-
pasiune, atunci existl posibilitatea ca dupi ce termini
16
meditalia sd ii poli ajuta pe ceilalli sd atingd aceeagi
frumusele, aceleagi culmi, aceeaEi sdrbltoare interioard
pe care ai atins-o gi tu. Gautama Buddha este cel care face
posibil ca iluminarea sd fie contagioasd.
Dar dacd persoana simte ch a ajuns acasi in ea insdgi,
de ce i-ar mai plsa de ceilalqi? Buddha este cel care face
din iluminare un fenomen altruist; e cel care face din
iluminare o responsabilitate sociali. Este o mare schim-
bare de perspectivi. Dar compasiunea trebuie invdlatd
inainte sd aibS loc iluminarea. Dacd nu ai invdlat-o incd
de lainceput, mai apoi, dupi iluminare, nu mai e nimic de
invilat. CAnd cineva cunoagte extazul interior, acel om
va simli cd pdnd gi compasiunea pare s5 atenteze la feri-
cirea lui personalS, ca un fel de perturbare a extazului
sdu. Tocmai de aceea au existat sute de iluminali, dar
numai cdliva maegtri.
DacH te iluminezi nu inseamnd neapdrat ci vei deveni
un maestru. A deveni maestru inseamnl a dispune de
compasiune fIrI margini si a te simli ruginat sd pornegti
singur la drum spre acele spalii mirifice pe care ilumina-
rea le face posibile. inseamnd cd vrei si ii ajuli pe cei orbi
gi pierduli in intuneric, care bAjbAie sd giseascl drumul.
Faptul cH ii ajuli devine o bucurie pentru tine, nu o per-
turbare. De fapt, extazul este gi mai mare atunci cAnd
vezi atAt de mulli oameni inflorind in jurul tdu; nu mai
egti un copac solitar care a inflorit intr-o pddure unde
nici un alt copac nu mai dd roade. CAnd intreaga pddure
infloreEte alituri de tine, bucuria nu are margini; este
momentul in care !i-ai folosit iluminarea pentru a da
nagtere unei revolulii in lume.
Compasiunea 17
Gautama Buddha nu este doar un iluminat, el este un
revolulionar iluminat. Grija lui pentru lume, pentru ome-
nire, este imensd. $i-a invdlat discipolii cd atunci cAnd
meditezi gi simli tlcerea, serenitatea, o bucurie addncd
fscAndu-gi loc in tine, nu trebuie s5 o lii doar pentru tine,
imparte-o cu lumea. Nu ili face griji, cu cdt oferi mai
multd bucurie, cu atAt mai capabil vei fi sI primegti 9i
mai multl bucurie. Gestul dSruirii capdt5 o imensl
importanle atunci cAnd inlelegi cI ddruirea nu inseamnd
cI !i se ia ceva; din contrd, prin ddruire, experienla pri-
mirii se multiplic5. Dar cel care nu a fost niciodatd plin
de compasiune nu cunoaqte secretul ddruirii, nu gtie
secretul impdrtSgirii cu celSlalt.
S-a intAmplat ca unul dintre discipolii lui Buddha, un
om simplu care nu se pricepea foarte bine Ia aceste
lucruri - nu era un sannyasin, dar ii era foarte devotat Iui
Gautama Buddha -, si sPuni:
,,Ovoi face... dar vreau sd fac o exceplie. Voi oferi toatd
bucuria mea gi toatd meditalia gi toatd comoara mea inte-
rioar5 lumii intregi, cu excepfia vecinului meu. Este o
persoanS foarte rea".
Vecinii sunt intotdeauna duqmani. Gautama Buddha
i-a spus: ,,Atunci uitd de lume, diruieqte doar vecinului tiu".
Omul a fost uimit:,,Ce sPui acolo?"
Buddha a zis: ,,Numai dacS vei putea sI ddruiegti veci-
nului tiu vei fi eliberat de aceastd atitudine antagoniste
fald de fiinla umand".
in accepqiunea de bazd, compasiunea inseamnd capa-
citatea de a accepta sldbiciunile celuilalt ;i de a nu te aqtepta
ca acesta sd se compotte asemenea unui Dumnezeu. A av ea
18 0sH0
asemenea aqteptdri este o formd de cruzime, pentru c5
oamenii nu vor fi capabili sd se poarte precum zeii, prin
urmare vor pierde prefuirea ta gi vor pierde Ei propriul
respect de sine. Astfel ii vei fi schilodit intr-un mod peri-
culos,le vei fi vltdmat demnitatea.
Unul dintre fundamentele compasiunii este acela de
a-i face pe ceilalii sd fie demni, de a-i face si devini
congtienfi de faptul cI ceea ce !i s-a intAmplat 1ie li se
poate intAmpla Fi lor;ci nimeni nu este o cauzd pierdutS,
cd nimeni nu este lipsit de valoare gi cd iluminarea nu e
ceva ce meritdm sau nu, e in insigi natura noastrS.
Dar aceste cuvinte ar trebui sH provind de la o per-
soanl iluminatS, numai atunci ele vor putea crea incre-
dere. Dacd provin de IainvSlali neiluminafi, cuvintele nu
pot genera incredere. Cuvintul, cel rostit de un iluminat,
respirS, are o iniml a lui, care incepe sI batd. Devine viu,
ili merge direct Ia inimd - nu este doar gimnasticd inte-
lectualS. Dar cu savanlii este altceva. Nici mdcar savan-
tul nu e sigur de ceea ce spune, de ceea ce scrie. Este la fel
de nesigur ca gi tine.
Gautama Buddha este un reperin evolulia congtiinfei;
contribu!ia lui este imensd, incomensurabild. Iar in cadrul
contribuliei lui, ideea compasiunii este esenliale. Dar tre-
buie sd relii faptul cd prin compasiune nu te inalli deasu-
pra celorlalli; asta ar insemna sd strici totul. Ar deveni o
gratificare a egouiui. fine minte faptul cH nu trebuie sH il
umilegti pe cel de lAng5 tine prin compasiunea pe care i-o
ardti; asta ar insemna cd, de fapt, nu egti plin de compasi-
une - in spatele cuvintelor te bucuri de umilirea lui.
Compasiunea 19
Compasiunea trebuie inleleas5, pentru cA este iubirea
ajunsl la vdrsta maturitdlii. Iubirea obignuitd este foarte
puerild, este un joc bun pentru adolescenli. Cu cdt creqti
mai repede gi il lagi in urmd, cu atat este mai bine, pentru
cd iubirea ta este ofor!5 biologici complet oarb5. Nu are
nimic de-a face cu cregterea ta spirituala;tocmai de aceea
toate povegtile de dragoste iau o turnurd ciudatd, devin
foarte amare. Acel lucru atAt de incAnt5tor, de captivant,
de provocator, acel lucru pentru care !i-ai fi dat via!a...
chiar gi acum !i-ai da viala, dar nu pentru el, ci pentru
a scipa de el!
Iubirea este o forld oarbi. Singuriiindrdgostili a cdror
poveste de dragoste a fost una reugitd au fost cei care
n-au reugit sd fie impreuni cu persoana iubit5. Toate
marile povegti de dragoste... Laila gi Majnu, Shiri 9i
Farhad, Soni gi Mahival, acestea sunt cele trei mari
povegti ale Orientului, poveEti despre iubiri imense, com-
parabile cu povestea de dragoste dintre Romeo gi Julieta.
Dar acegti mari indrdgosti!i n-au putut sH fie impreund
cu persoana iubit5. Societatea, pdrinlii, totul a devenit o
barierd in calea iubirii lor. $i totugi cred cH a fost bine ci
s-a intdmplat aga. Dupd ce iubilii se cdsltoresc, nu mai
existd nici o poveste de dragoste.
Majnu a fost norocos pentru cd nu a avut-o niciodatd
pe Laila. Ce se intdmpli cAnd doui forfe oarbe se cioc-
nesc? intrucAt ambele forle sunt oarbe gi incongtiente,
rezultatul nu poate fi unul foarte armonios. Rezultatul
nu poate fi decit un cAmp de lupt5 al domindrii, al umi-
Iirilor gi al tuturor formelor de conflict.