Reglementare tehnic "Cod de proiectare.

Bazele proiect rii structurilor

în construc ii", indicativ CR 0-2005
din 27/12/2005

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 148bis din 16/02/2006

Intra in vigoare la data de 01 ianuarie 2007

1. Generalit i
Codul cuprinde principiile, elementele i datele de baz necesare pentru clasificarea ac iunilor/înc rc rilor i
gruparea efectelor structurale ale ac iunilor/înc rc rilor pentru proiectarea cl dirilor i structurilor în acord cu
dezvolt rile din urm toarele coduri de proiectare avansate: Eurocodul 0, EN 1990:2002, codurile americane
ASCE 7-95, ASCE 7-98:2000 i documentul ISO 2394/1993.
Codul se înscrie în procesul de armonizare a legisla iei tehnice române ti pentru proiectarea construc iilor cu
cea din Comunitatea European , îmbun t ind nivelul de siguran a structurilor i construc iilor din România.
1.1. Scopul
Prezentul cod se refer la clasificarea ac iunilor/înc rc rilor i gruparea efectelor structurale ale
ac iunilor/înc rc rilor pentru proiectarea cl dirilor i structurilor.
1.2. Defini ii
1.2.1. Defini ii referitoare la ac iuni în construc ii
1.2.1.1. Ac iuni (F)
Ac iunile asupra construc iilor se pot exprima prin:
a) For e/înc rc ri aplicate asupra structurii (ac iuni directe);
b) Accelera ii provocate de cutremure sau alte surse (ac iuni indirecte);
c) Deforma ii impuse cauzate de varia ii de temperatur , umiditate sau tas ri diferen iate sau provocate de
cutremure (ac iuni indirecte).
1.2.1.2. Efect al ac iunii (E)
Efectul ac iunii/ac iunilor pe structur se poate exprima în termeni de efort sec ional i/sau efort unitar în
elementele structurale, precum i în termeni de deplasare i/sau rota ie pentru elementele structurale i
structura în ansamblu.
1.2.1.3. Ac iune permanent (G)
Ac iune pentru care varia ia în timp este nul sau neglijabil .
1.2.1.4. Ac iune variabil (Q)
Ac iune pentru care varia ia în timp a parametrilor ce caracterizeaz ac iunea nu este nici monoton nici
neglijabil .
1.2.1.5. Ac iune accidental (A)
Ac iune de durat scurt dar de intensitate semnificativ , ce se exercit cu probabilitate redus asupra
structurii în timpul duratei sale de via proiectate.

Not - De obicei cutremurul i impactul reprezint ac iuni accidentale, iar z pada i vântul reprezint ac iuni
variabile.

1.2.1.6. Ac iune seismic (A)

Ac iune asupra structurii datorat mi c rii terenului provocat de cutremure.
1.2.1.7. Ac iune geotehnic
Ac iune transmis structurii de c tre p mânt i/sau apa subteran .
1.2.1.8. Ac iune fix i ac iune liber
Ac iunea fix are distribu ia i pozi ia fixe pe structur . Ac iunea liber poate avea diverse distribu ii i pozi ii
pe structur .
1.2.1.9. Ac iune static
 Ac iune care nu provoac for e de iner ie pe structur i elementele sale structurale.
1.2.1.10. Ac iune dinamic
Ac iune care provoac for e de iner ie semnificative pe structur i elementele sale structurale.
1.2.1.11. Ac iunea cvasistatic
Ac iune dinamic reprezentat printr-o ac iune static echivalent .
1.2.1.12. Valoare caracteristic a unei ac iuni [F(k)]
Valoarea caracteristic a unei ac iuni corespunde unei probabilit i mici de dep ire a ac iunii în sensul
defavorabil pentru siguran a structurii în timpul unui interval de timp de referin . Valoarea caracteristic se
determin ca frac ii al reparti iei statistice a ac iunii.
1.2.1.13. Valoare cvasipermanent a unei ac iuni variabile (psi2Q(k))
Valoare exprimat ca o frac iune din valoarea caracteristic a ac iunii printr-un coeficient psi2 <= 1.
1.2.1.14. Valoare de calcul a unei ac iuni [F(d)]
Valoare ob inut prin multiplicarea valorii caracteristice F(k) cu un coeficient par ial de siguran , gamma(f) ce
ia în considera ie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguran ei structurale, ce
caracterizeaz ac iunea.
1.2.2. Defini ii referitoare la rezisten ele materialelor structurale
1.2.2.1. Valoare caracteristic a unei rezisten e [R(k)]
Valoarea caracteristic a unei rezisten e a materialului structural corespunde unei probabilit i mici de
nedep ire a rezisten ei. Aceast valoare se determin ca un fractil inferior al reparti iei statistice a rezisten ei
materialului.
O valoare nominal , stabilit deterministic, poate fi folosit ca valoare caracteristic în lipsa datelor statistice.
1.2.2.2. Valoare de calcul a unei rezisten e [R(d)]
Valoare ob inut prin împ r irea valorii caracteristice, R(k) la un coeficient par ial de siguran , gamma(m) ce
ia în considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguran ei structurale, ce
caracterizeaz rezisten a.
1.2.2.3. Valoare nominal [R(nom)]
Valoare din documente specifice de material sau de produs utilizat în lipsa datelor statistice.
1.2.3. Termeni referitori la geometria structurii
1.2.3.1. Valoare caracteristic a unei propriet i geometrice [a(k)]
Valoarea caracteristic a unei propriet i geometrice [a(k)] corespunde, de obicei, dimensiunilor specificate în
proiect.
1.2.3.2. Valoare de calcul a unei propriet i geometrice
Valoarea de calcul a unei propriet i geometrice este egal , în general, cu valoarea caracteristic .
1.2.4. Termeni referitori la analiza structural
1.2.4.1. Analiza structural
Analiza structural cuprinde (i) metodele de calcul a efectelor structurale ale ac iunilor i (ii) metodele de
calcul a rezisten elor structurii, elementelor structurale, sec iunii elementelor i punctual în sec iune.
1.2.5. Defini ii privind proiectarea construc iilor
1.2.5.1. Durata de via proiectat
Intervalul de timp estimat pentru care structura (sau o parte a acesteia) poate s fie utilizat conform
destina iei/func iunii prev zute.
1.2.5.2. St ri limit
St ri în afara c rora structura nu mai satisface criteriile adoptate de proiectare.
1.2.5.3. St ri limit ultime
St ri asociate cu pr bu irea sau cu forme similare de cedare structural .
1.2.5.4. St ri limit de serviciu
St ri dincolo de care cerin ele necesare pentru utilizarea în condi ii normale a construc iei/structurii nu mai
sunt îndeplinite.
1.2.5.5. Valoare nominal
Valoare fixat pe baze nestatistice, de exemplu pe baza experien ei acumulate sau pe alte baze ra ionale.
1.3. Cerin e de baz
O structur trebuie proiectat i executat în a a fel încât, pe durata vie ii considerate la proiectare, s
satisfac urm toarele cerin e de baz : rezisten structural , func ionalitate i durabilitate.
În caz de incendiu, rezisten a structural trebuie men inut pentru o perioad de timp determinat .
O structur trebuie proiectat astfel încât s nu ajung în situa ii de colaps par ial sau total datorit unor
evenimente precum exploziile i impactul.
Avarierea i degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:
- eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expus ;
- alegerea unui tip de structur ce este pu in vulnerabil la hazardurile considerate;
- evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda f r avertisment;
 - utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucreaz în preluarea ac iunilor.
Cerin ele de baz trebuie îndeplinite:
- prin alegerea materialelor structurale adecvate;
- prin proiectarea i detalierea constructiv corespunz toare;
- prin specificarea procedurilor de control în proiectare, în fabrici de produse pentru construc ii i în execu ia i
exploatarea structurii considerate.
La cererea autorit ilor competente trebuie efectuate teste de înc rcare asupra construc iilor, atunci când
exist motive de verificare a siguran ei construc iei remarcate de c tre utilizatori.
1.4. Ipoteze
Proiectarea se consider c îndepline te cerin ele necesare dac sunt îndeplinite urm toarele:
- alegerea sistemului structural i proiectarea structurii se efectueaz de personal cu calificarea i experien a
adecvat ;
- execu ia se efectueaz de un personal cu calificare i experien adecvat ;
- calitatea execu iei lucr rilor pe antier i în fabric se asigur prin supraveghere i control;
- materialele i produsele de construc ii sunt utilizate conform specifica iilor EN 1990 pân la EN 1999 sau
dup norme na ionale relevante pentru materiale i produse pentru construc ii;
- structura beneficiaz de o între inere adecvat ;
- structura se utilizeaz în conformitate cu ipotezele admise la proiectare.

Not - Pot exista cazuri când ipotezele de mai sus trebuie s fie suplimentate.

1.5. Durata de via proiectat

Durata de via a structurii/construc iei trebuie specificat . Durata de via proiectat a structurii/construc iei
poate fi simplificat considerat ca în Tabelul 1.1

Tabelul 1.1

Durata de via a structurii/construc iei pentru proiectare

+------------------+-----------------------------------------------------------+
| Durata de viata | Exemple |
|proiectata, in ani| |
+------------------+-----------------------------------------------------------+
| >= 100 |Structuri monumentale, poduri si alte structuri pentru |
| |lucrari ingineresti importante |
+------------------+-----------------------------------------------------------+
| 50 - 100 |Cladiri si structuri obisnuite |
+------------------+-----------------------------------------------------------+
| 10 - 30 |Constructii agricole sau similare |
| |Parti de structura ce pot fi inlocuite (de exemplu reazeme)|
+------------------+-----------------------------------------------------------+
| <= 10 |Structuri tranzitorii |
+------------------+-----------------------------------------------------------+

Not - Structurile sau p r i ale structurilor ce pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu trebuie s fie
considerate ca tranzitorii.

1.6. Durabilitate
Structura trebuie proiectat astfel încât deteriorarea sa pe durata de via proiectat s nu afecteze
performan ele construc iei luându-se în considerare atât condi iile de mediu în care structura este expus cât i
un nivel de între inere corespunz tor.
Condi iile de mediu trebuie identificate în faza de proiectare.
Gradul de deteriorare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercet rilor experimentale i experien ei ob inute
de la construc iile similare precedente.
2. Principiile proiect rii la st ri limit
2.1. Generalit i
 Pentru o func iune dat , proiectarea structurilor trebuie efectuat în func ie de destina ia, importan a i
valoarea construc iei.
Trebuie f cut distinc ia între st rile limit ultime i st rile limit de serviciu (exploatare).
Verificarea st rilor limit care se refer la efecte dependente de timp trebuie asociat cu durata de via
proiectat a structurii. Se noteaz c majoritatea efectelor dependente de timp sunt cumulative.
2.2. St ri limit ultime
St rile limit ce implic protec ia vie ii oamenilor i a siguran ei structurii sunt clasificate ca st ri limit ultime.
St rile limit ce implic protec ia unor bunuri de valoare deosebit trebuie deasemenea clasificate ca st ri
limit ultime. Asemenea cazuri sunt stabilite de c tre client i autoritatea relevant .
i urm toarele st ri limit ultime trebuie verificate, acolo unde pot fi relevante pentru siguran a structurii:
- pierderea echilibrului structurii sau a unei p r i a acesteia, considerate ca un corp rigid;
- cedarea prin deforma ii excesive, transformarea structurii sau a oric rei p r i a acesteia într-un mecanism;
- pierderea stabilit ii structurii sau a oric rei p r i a acesteia, incluzând reazemele i funda iile;
- cedarea cauzat de alte efecte dependente de timp.

Not - Se noteaz c cedarea datorit deforma iei excesive este o cedare structural datorat instabilit ii
mecanice.

2.3. St ri limit de serviciu

St rile limit ce iau în considerare func ionarea structurii sau a elementelor structurale în condi ii normale de
exploatare, confortul oamenilor/ocupan ilor construc iei i limitarea vibra iilor, deplas rilor i deforma iilor
structurii sunt clasificate ca st ri limit de serviciu.
2.4. Proiectarea la st ri limit
Proiectarea la st ri limit trebuie s se bazeze pe utilizarea unor modele de calcul structural i pentru ac iuni,
relevante pentru st rile limit considerate.
Verific rile trebuie efectuate pentru toate cazurile semnificative i ra ionale de combinare de înc rc ri/efecte
ale înc rc rilor.
La proiectare trebuie s se in seama i de posibilele abateri de la direc iile i pozi iile presupuse ale
ac iunilor precum i de eventualele imperfec iuni geometrice ale construc iei.
Cerin ele de proiectare în raport cu starea limit trebuie îndeplinite utilizând coeficien ii de siguran par iali
specifica i în capitolul 4.
Ca alternativ , poate fi efectuat o proiectare bazat direct pe metode probabilistice.
3. Variabile de baz
3.1. Ac iuni
3.1.1. Clasificarea ac iunilor
O ac iune este descris de un model, m rimea acesteia fiind reprezentat în majoritatea cazurilor de un
scalar ce poate avea diferite valori reprezentative.
Ac iunile pot fi clasificate dup varia ia lor în timp astfel:
- Ac iuni permanente (G), de exemplu: ac iuni directe precum greutatea proprie a construc iei, a
echipamentelor fixate pe construc ii i ac iuni indirecte datorate contrac iei betonului, tas rilor diferen iate i
precomprim rii;
- Ac iuni variabile (Q), de exemplu: ac iuni pe plan eele i acoperi urile cl dirilor, ac iunea z pezii, ac iunea
vântului, împingerea p mântului, a fluidelor i a materialelor pulverulente i altele;
- Ac iuni accidentale (A), de exemplu cutremurul, exploziile, impactul vehiculelor.
Ac iunile sunt clasificate, dup natura r spunsului structural, în ac iuni statice i ac iuni dinamice.
3.1.2. Valori caracteristice ale ac iunilor
Valoarea caracteristic , F(k) a unei ac iuni este o valoare reprezentativ a acesteia i trebuie determinat :
- Pe baze probabilistice printr-un fractil superior al reparti iei statistice a ac iunii;
- Pe baze deterministice, printr-o valoare nominal utilizat în lipsa datelor statistice.

Nota 1 - Deterministic, greutatea proprie a structurii poate fi reprezentat de o singur valoare caracteristic ,
valoare calculat pe baza dimensiunilor nominale i a maselor unitare medii.
Dac variabilitatea statistic a ac iunii G nu poate fi neglijat (coeficientul de varia ie al ac iunii peste 0,05)
i/sau pentru structurile a c ror siguran este sensibil la varia ia lui G, în proiectare trebuie utilizate acele valori
ale lui G ce au un efect defavorabil asupra siguran ei. Acele valori pot fi dup caz fie G(k,inf) - reprezentat de
fractilul 5% al reparti iei statistice a ac iunii G, fie G(k,sup) - reprezentat de fractilul 95% al reparti iei statistice a
ac iunii G.
 Nota 2 - Pretensionarea (P) trebuie clasificat ca o ac iune permanent cauzat de for e controlate i/sau de
deforma ii controlate impuse pe o structur . Tipul de pretensionare trebuie diferen iat func ie de solu ie (de
exemplu pretensionare prin toroane, pretensionarea prin deforma ii impuse reazemelor).
Valorile caracteristice ale pretension rii, la un timp t, pot fi o valoare superioar P(k,sup)(t) i o valoare
inferioar P(k,inf)(t). Pentru st rile limit ultime, poate fi utilizat o valoare medie P(m)(t).
Nota 3 - În general, valoarea caracteristic a ac iunilor din vânt i din z pad se define te prin probabilitatea
de nedep ire de 2% într-un an ceea ce corespunde unui interval mediu de recuren a unei valori mai mari de
50 ani, IMR = 50 ani. În anumite cazuri valoarea caracteristic a acestor ac iuni climatice se poate defini i cu
alte probabilit i de nedep ire într-un an.
Nota 4 - Pentru ac iuni accidentale, valoarea de proiectare A(d) trebuie specificat pentru fiecare proiect
individual în parte.

3.1.3. Alte valori reprezentative ale ac iunilor variabile

Alte valori reprezentative ale unei ac iuni variabile sunt:
a) Valoarea frecvent , reprezentat de produsul psi1Q(k), aceast valoare este apropiat de o valoare central
a reparti iei statistice a valorilor ac iunii;
b) Valoarea cvasipermanent , reprezentat de produsul psi2Q(k); aceast valoare este folosit pentru
verificarea la st ri limit ultime ce implic ac iuni accidentale i pentru verificarea la st ri limit de serviciu
reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate i pentru calculul efectelor pe termen lung.
3.1.4. Reprezentarea ac iunilor dinamice
Ac iunile dinamice sunt exprimate, în general, ca ac iuni statice echivalente aplicând coeficien i dinamici de
amplificare unei înc rc ri statice.
Când ac iunile dinamice produc un r spuns dinamic semnificativ al structurii, analiza structurii trebuie s fie o
analiz dinamic .
3.1.5. Influen a mediului
În alegerea materialelor, concep iei structurii i pentru proiectarea de detaliu trebuie considerat influen a
factorilor de mediu ce pot afecta durabilitatea structurii.
3.2. Rezisten ele materialelor structurale
Valorile caracteristice ale rezisten ei materialelor structurale sunt determinate probabilistic pe baz de
încerc ri standardizate efectuate în condi ii specificate.
Valorile caracteristice ale rezisten elor materialelor structurale sunt definite uzual prin fractilul 5% al reparti iei
statistice a rezisten ei.
Când nu sunt disponibile date statistice suficiente pentru a stabili valorile caracteristice ale rezisten elor
materialului, pot fi luate ca valori caracteristice valorile nominale ale rezisten ei.
Parametrii de rigiditate structural (de exemplu modulul de elasticitate), coeficien ii de curgere lent i
coeficien ii de dilatare termic sunt reprezenta i în proiectare prin valori medii.

Not - În unele cazuri, poate fi necesar a se lua în considerare pentru modulul de elasticitate o valoare
superioar sau inferioar mediei (de exemplu în cazul instabilit ii).

3.3. Geometria structurii

În proiectarea structurilor i a elementelor structurale trebuie luate în considerare imperfec iuni geometrice
care au un efect defavorabil asupra siguran ei structurale.
3.4. Modelarea structural
Modelele structurale trebuie alese astfel încât s permit evaluarea comport rii structurii cu un nivel de
exactitate acceptabil.
Dac nu sunt disponibile modele de calcul adecvat, i pentru a se confirma prin verific ri ipotezele adoptate,
proiectarea asistat de rezultate ale încerc rilor trebuie s fie considerat ca o op iune.
Dup caz, trebuie luate în considerare i incertitudinile statistice datorate num rului limitat de rezultate.
4. Proiectarea prin metoda coeficien ilor par iali de siguran
4.1. Generalit i
Metoda coeficien ilor par iali de siguran const în verificarea tuturor situa iilor de proiectare astfel încât nici o
stare limit s nu fie dep it atunci când sunt utilizate valorile de calcul pentru ac iuni sau efectele lor pe
structura i valorile de calcul pentru rezisten e.
Pentru situa iile de proiectare selectate i st rile limit considerate, ac iunile individuale trebuie grupate
conform regulilor din acest capitol.
Evident ac iunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau în considerare împreun în grup ri de
ac iuni/efecte structurale ale ac iunilor.
 Valorile de calcul sunt ob inute din valorile caracteristice utilizându-se coeficien ii par iali de siguran sau al i
coeficien i dup cum sunt defini i în acest capitol.
Valorile de calcul pot fi alese i direct atunci când se aleg valori conservative.
Metoda se refer la verific rile la starea limit ultim i la starea limit de serviciu a structurilor supuse la
înc rc ri statice, precum i la cazurile în care efectele dinamice pe structur sunt determinate folosind înc rc ri
statice echivalente (de exemplu efectele dinamice produse de vânt sau induse de trafic).
Pentru calculul structurilor în domeniul neliniar de comportare i pentru calculul structurilor la oboseal trebuie
aplicate reguli specifice.
4.2. Valori de calcul
4.2.1. Valori de calcul ale ac iunilor
Valoarea de calcul, F(d) a unei ac iuni F se exprim astfel:

F(d) = gamma(f)F(k) (4.1)

unde:
F(k) - este valoarea caracteristic a ac iunii
gamma(f) - coeficient par ial de siguran pentru ac iune ce ine seama de posibilitatea unor abateri
nefavorabile i nealeatoare a valorii ac iunii de la valoarea sa caracteristic .
4.2.2. Valori de calcul ale efectelor ac iunilor
Valoarea de calcul a efectului pe structur al ac iunii, E(d) se calculeaz ca fiind efectul pe structur al
ac iunii, E(Fd) înmul it cu coeficientul par ial de siguran gamma(Sd):

E(d) = gamma(Sd) • E(Fd) (4.2)

Coeficient par ial de siguran , gamma(Sd) evalueaz incertitudinile privind modelul de calcul al efectului în
sec iune al ac iunii F(d)
Alternativ, efectele ac iunilor pe structur , E(d) se pot determina i sub forma:

E(d) = E[gamma(Sd) • gamma(f) • F(k)] (4.3)

4.2.3. Valori de calcul ale rezisten elor materialelor structurale

Valoarea de calcul a rezisten ei unui material structural, X(d) se exprim astfel:

X(k)
X(d) = -------- (4.4)
gamma(m)

unde:
X(k) - este valoarea caracteristic a rezisten ei materialului;
gamma(m) - coeficientul par ial de siguran pentru rezisten a materialului ce ine seama de posibilitatea unor
abateri nefavorabile i nealeatoare a rezisten ei materialului de la valoarea sa caracteristic , precum i de
efectele de conversie (de volum, scar , umiditate, temperatur , timp) asupra rezisten ei materialului.
4.2.4. Valori de calcul ale rezisten elor elementelor structurale
Valoarea de calcul a rezisten ei sec ionate, R(d) se calculeaz ca fiind valoarea rezisten ei sec ionale
calculat cu valoarea de calcul a rezisten ei materialului, R[X(k)/gamma(m)] înmul it cu coeficientul par ial de
siguran 1/gamma(Rd):

+ +
1 | X(k) |
R(d) = --------- • R|--------| (4.5)
gamma(Rd) |gamma(m)|
+ +
 Coeficientul par ial de siguran , 1/gamma(Rd) evalueaz incertitudinile privind modelul de calcul al
rezisten ei sec ionale, inclusiv abaterile geometrice.
Alternativ, rezisten a sec ional , R(d) se poate determina i sub forma:

+ +
| 1 1 |
R(d) = R|--------- • -------- • X(k)| (4.6)
|gamma(Rd) gamma(m) |
+ +

4.3. St ri limit ultime

4.3.1. Generalit i
Verificarea structurilor se face la urm toarele st ri limit ultime:
a) Cedarea structural i/sau deformarea excesiv a elementelor structurii/infrastructurii/terenului;
b) Pierderea echilibrului static al structurii sau a unei p r i a acesteia, considerat corp rigid.
Verificarea structural la starea limit de oboseal se reg se te în norme specifice.
4.3.2. Verific ri de rezisten
Verificarea la starea limit de cedare structural a unei sec iuni/element sau îmbinare se face cu rela ia:

E(d) <= R(d) (4.7)

E(d) - este valoarea de calcul a efectelor ac iunilor în sec iune pentru starea limit ultim considerat .
R(d) - este valoarea de calcul a rezisten ei sec ionate de aceea i natur cu efectul ac iunii în sec iune.
4.3.3. Verific ri de echilibru static
Verificarea la starea limit de echilibru static a structurii se face cu rela ia:

E(d,dst) <= E(d,stb) (4.8)

E(d,dst) - este valoarea de calcul a efectului ac iunilor ce conduc la pierderea echilibrului static.
E(d,stb) - este valoarea de calcul a efectului ac iunilor ce se opun pierderii echilibrului static.
4.3.4. Gruparea efectelor structurale ale ac iunilor, pentru verificarea structurilor la st ri limit ultime
Structura, infrastructura i terenul de fundare vor fi proiectate la st ri limit ultime, astfel încât efectele
ac iunilor de calcul în sec iune, luate conform urm toarelor combina ii factorizate:

n m
___ ___
\ \
1,35 / G(k,j) + 1,5 Q(k,1) + / 1,5 psi(0,i) Q(k,i) (4.9)
--- ---
j=1 j=2

s fie mai mici decât rezisten ele de calcul în sec iune.

În rela ia 4.9 simbolul "+" înseamn "în combina ie cu" sau "efectul combinat al".
G(k,i) - este efectul pe structur al ac iunii permanente i, luat cu valoarea sa caracteristic .
Q(k,i) - efectul pe structur al ac iunii variabile i, luat cu valoarea sa caracteristic ;
Q(k,1) - efectul pe structur al ac iunii variabile, ce are ponderea predominant între ac iunile variabile, luat
cu valoarea sa caracteristic ;
psi(0,i) este un factor de simultaneitate al efectelor pe structur ale ac iunilor variabile i (i = 2, 3 ... m) luate cu
valorile lor caracteristice, având valoarea:

psi(0,i) = 0,7 (4.10)

 cu excep ia înc rc rilor din depozite i a ac iunilor provenind din împingerea p mântului, a materialelor
pulverulente i a fluidelor/apei unde:

psi(0,i) = 1,0 (4.11)

De exemplu, în cazul unei structuri ac ionat predominant de efectele ac iunii vântului, rela ia (4.9) se scrie:

n
___
\
1,35 / G(k,j) + 1,5 V(k) + 1,05[Z(k) sau U(k)]
---
j=1

iar în cazul unui acoperi ac ionat predominant de efectele z pezii, rela ia (4.9) se scrie:

n
___
\
1,35 / G(k,j) + 1,5 Z(k) + 1,05[V(k) sau U(k)]
---
j=1

unde:
G(k) - este valoarea efectului ac iunilor permanente pe structur , calculat cu valoarea caracteristic a
ac iunilor permanente;
Z(k) - valoarea efectului ac iunii din z pad pe structur , calculat cu valoarea caracteristic a înc rc rii din
z pad ;
V(k) - valoarea efectului ac iunii vântului pe structur , calculat cu valoarea caracteristic a ac iunilor vântului;
U(k) - valoarea efectului ac iunilor datorate exploat rii construc iei (ac iunile "utile") calculat cu valoarea
caracteristic a ac iunilor datorate exploat rii.

Ac iunile permanente ce au un efect favorabil asupra siguran ei structurilor (de exemplu la starea limit de
echilibru static) se iau conform urm toarei combina ii:

n m
___ ___
\ \
0,9 / G(k,j) + 1,5 Q(k,1) + / 1,5 psi(0,i) Q(k,i) (4.12)
--- ---
j=1 i=2

De exemplu, în cazul unei structuri ac ionat simultan de efectele împingerii p mântului sau a unor materiale
pulverulente i de efectul vântului, rela ia (4.12) se scrie:

n
___
\
0,9 / G(k,j) + 1,5 H(k) + 1,05 V(k)
---
j=1

unde H(k) este valoarea efectului ac iunii datorit împingerii, calculat cu valoarea caracteristic a împingerii.
 În cazul ac iunii seismice, rela ia de verificare la st ri limit ultime (4.9) se scrie dup cum urmeaz :

n m
___ ___
\ \
/ G(k,j) + gamma(I) A(Ek) + / psi(2,i) Q(k,i) (4.13)
--- ---
j=1 i=1

unde:
A(Ek) - este valoarea caracteristic a ac iunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recuren , IMR
adoptat de cod (IMR = 100 ani în P100-2005);
psi(2,i) - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a ac iunii variabile Q(i) având valorile
recomandate în Tabelul 4.1;
gamma(I) - coeficient de importan a construc iei/structurii având valorile din Tabelul 4.2 în func ie de clasa
de importan a construc iei, Anexa 1.

Tabelul 4.1

Coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a ac iunii

variabile ca frac iune din valoarea caracteristic a ac iunii

+-------------------------------------------------------------+----------------+
| Tipul actiunii | psi(2,i) |
+-------------------------------------------------------------+----------------+
|Actiuni din vant si Actiuni din variatii de temperatura | 0 |
|Actiuni din zapada si Actiuni datorate exploatarii | 0,4 |
|Incarcari in depozite | 0,8 |
+-------------------------------------------------------------+----------------+

Dac ac iunea permanent are un efect favorabil asupra siguran ei seismice a structurii, coeficientul par ial de
siguran aplicat ac iunilor permanente având valoarea 1,0 în rela ia (4.13) se modific i va avea valoarea 0,9.

Tabelul 4.2

Coeficient de importan a construc iei

+-------------------+-------------------------------------------------+--------+
|Clasa de importanta| | |
| a constructiei/ | Tipul functiunii constructiei/structurii |gamma(I)|
| structurii | | |
+-------------------+-------------------------------------------------+--------+
| 1 |Cladiri si structuri esentiale pentru societate | 1,4 |
| 2 |Cladiri si structuri ce pot provoca in caz de | 1,2 |
| |avariere un pericol major pentru viata oamenilor | |
| 3 |Toate celelalte constructii si structuri cu | 1,0 |
| |exceptia celor din clasele 1, 2 si 4 | |
| 4 |Cladiri si structuri temporare | 0,8 |
+-------------------+-------------------------------------------------+--------+

4.4. St ri limit de serviciu

4.4.1. Gruparea efectelor structurale ale ac iunilor, pentru verificarea structurilor la st ri limit de serviciu
Structura, infrastructura i terenul de fundare vor fi proiectate la st ri limit de serviciu astfel încât efectele
ac iunilor de calcul pe structur /element/sec iune, luate conform urm toarelor combina ii factorizate:
a) Gruparea caracteristic de efecte structurale ale ac iunilor:
 n m
___ ___
\ \
/ G(k,j) + Q(k,1) + / psi(0,i) Q(k,i) (4.14)
--- ---
j=1 j=2

b) Gruparea frecvent de efecte structurale ale ac iunilor:

n m
___ ___
\ \
/ G(k,j) + psi(1,1) Q(k,1) + / psi(2,i) Q(k,i) (4.15)
--- ---
j=1 i=2

c) Gruparea cvasipermanent de efecte structurale ale ac iunilor:

n m
___ ___
\ \
/ G(k,j) + / psi(2,i) Q(k,i) (4.16a)
--- ---
j=1 i=1

n m
___ ___
\ \
/ G(k,j) + 0,6 gamma(I) A(Ek) + / psi(2,i) Q(k,i) (4.16b)
--- ---
j=1 i=1

s fie mai mici decât valorile limit ale criteriilor de serviciu considerate.

psi(1,1) - este coeficientul pentru determinarea valorii frecvente a ac iunii variabile Q1, având valorile
recomandate în Tabelul 4.3.

Tabelul 4.3

Coeficient pentru determinarea valorii frecvente a ac iunii

variabile Q1, ca frac iune din valoarea sa caracteristic

+----------------------------------------------------------------+-------------+
| Tipul actiunii | psi(1,1) |
+----------------------------------------------------------------+-------------+
|Actiuni din vant | 0,2 |
|Actiuni din zapada si actiuni din variatii de temperatura | 0,5 |
|Actiuni datorate exploatarii cu valoarea <= 3 kN/m2 | |
|Actiuni datorate exploatarii cu valoarea > 3 kN/m2 | 0,7 |
|Incarcari in depozite | 0,9 |
+----------------------------------------------------------------+-------------+

Rela ia (4.16a) este folosit pentru considerarea în proiectare a efectelor de lung durat ale ac iunilor asupra
structurii.
 Rela ia (4.16b) este folosit pentru verificarea la starea limit de serviciu a elementelor structurale,
nestructurale, echipamentelor, etc., atunci când ac iunea seismic trebuie considerat în gruparea de ac iuni.
Pentru st ri limit de serviciu, coeficien ii par iali gamma(m) pentru rezisten ele materialelor sunt egali cu 1,0
cu excep ia altor specifica ii din normele de material.
Criteriile pentru st rile limit de serviciu pentru deforma ii i vibra ii trebuie definite în func ie de destina ia
cl dirii, independent de materialele utilizate pentru elementele structurale.
Criteriul de rigiditate poate fi exprimat în termeni de limite pentru deplas ri orizontale, deplas ri verticale i
vibra ii. În toate cazurile trebuie s se lucreze cu valori medii ale caracteristicilor de rigiditate ale
structurii/elementelor structurale.

ANEXA Nr. 1
Clasificarea construc iilor i structurilor în clase de importan

Construc iile sunt împ r ite în clase de importan -expunere, în func ie de consecin ele umane i economice
ale unui cutremur major precum i de importan a lor în ac iunile de r spuns post-cutremur.
Clasele de importan -expunere la cutremur pentru cl diri i structuri sunt urm toarele:
Clasa 1. Cl diri i structuri esen iale pentru societate
1.1. Spitale i institu ii medicale/sanitare cu servicii de urgen i s li de opera ie
1.2. Sta ii de pompieri, poli ie i garajele cu vehicule pentru servicii de urgen
1.3. Centre de comunica ii
1.4. Sta ii de producere i de distribu ie a energiei (electrice, a gazelor, etc.)
1.5. Rezervoare de ap i sta ii de pompare
1.6. Turnuri de control pentru avia ie
1.7. Cl diri i structuri cu func iuni esen iale pentru guvern i ap rarea na ional
1.8. Cl diri i alte structuri ce con in gaze toxice, explozivi i alte substan e periculoase (radioactive, etc.).
Clasa 2. Cl diri i alte structuri ce pot provoca în caz de avariere un pericol major pentru via a oamenilor
2.1. Spitale i institu ii medicale cu o capacitate de peste 50 persoane în aria total expus
2.2. coli, licee, universit i, institu ii pentru educa ie etc. cu o capacitate de peste 150 persoane în aria total
expus
2.3. Cl diri din patrimoniul cultural na ional, muzee s.a.
2.4. Cl diri având peste 300 persoane în aria total expus
Clasa 3. Toate celelalte cl diri cu excep ia celor din clasele 1, 2 i 4.
Clasa 4. Cl diri temporare, cl diri agricole, cl diri pentru depozite, etc. caracterizate de un pericol redus de
pierderi de vie i omene ti în caz de avariere la cutremur.

ANEXA Nr. 2
Standarde i coduri privind bazele proiect rii structurilor în
construc ii i bibliografie

ASCE 7-98, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. Revision of
ANSI/ASCE 7-95 American Society of Civil Engineers, New-York, 2000.
ASCE 7-95, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. Public Ballot. 2005.
ASCE 7-05 Seismic Provisions, 2004.
Conference "Eurocodes, Building codes for Europe", June 2002, Brussels, Documents of reference.
EN 1990-2002. Eurocode - Basis of Structural Design. Adopted European Standard; CEN, Brussels.
ENV 1991-1, Eurocode 1: Basis of design and actions on structures. Part 1: Basis of Design. August 1994.
Eurocode No. 1, Basis of design and actions. Background documentation: Part 1 of EC1, Basis of Design.
January 1995.
ISO DIS 4355, 1992. Basis for design of structures. Determination of snow loads on roofs.
ISO/TC98/SC2/WG1/Tenth draft, 1993. General principles on reliability for structures, Revisions of IS 2394.
ISO/TC98/SC3/WG2. Draft for DP 4354 Wind actions on structures.
SR EN 1990 2004. Eurocod: Bazele proiect rii structurilor.
Gulvanessian, H., 1996. ENV 1991-1: Eurocode 1: Part 1: Basis of design Introduction, Development and
Research Needs. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and
application of Eurocode 1. pp. 15-25.
Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice în calculul construc iilor, Editura Tehnic , Bucure ti
Vrouwenvelder A., 1996. Eurocode 1, Basis of design, Background Information. IABSE Colloquim, Delft 1996,
Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp. 25-33.