Investeşte în oameni !

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.1 “Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”
Cod contract: POSDRU/90/2.1/S/64051
Titlul proiectului: “Învaţă Automatica”
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Prezentare modalităţi de dobândire de

aptitudini anteprenoriale şi manageriale
prin firme de exerciţiu, laboratoare şi
firme virtuale
 Cuprins:

1. Firme de exerciţiu - definire ..................................................................................................... 3

1.1. Conceptul de “firmă de exerciţiu” ........................................................................................ 3

1.2. Documente normative........................................................................................................... 3

2. Firme de exerciţiu – descriere/particularitati ......................................................................... 5

2.1. Organizarea şi desfăşurarea activităţii în firma de exerciţiu ................................................ 5

2.2. Structura organizatorică a firmei de exerciţiu ...................................................................... 6

2.3. Abilităţi asigurate studenţilor prin firme de exerciţiu .......................................................... 7

3. Situaţia existenta în domeniul firmelor de exerciţiu/ simulate ............................................. 8

3.1. Situaţia firmelor de exerciţiu/simulate în ţară ...................................................................... 8

3.2 Situaţia firmelor de exerciţiu pe plan internaţional ............................................................... 9

4. Utilitatea firmelor de exerciţiu în contextul proiectului “Învaţă automatica” .................. 12

5. Valorificarea cunoştinţelor dobândite prin practică şi prin antrenare în firma de

exerciţiu – suport de integrare a absolventilor în activităţi ale economiei reale ................... 15

5.1. Întreprinderea virtuală ........................................................................................................ 16

5.2. Posibilităţi de creare de către absolvenţii automatişti a unei companii noi ........................ 19

2 

 
1. Firme de exerciţiu - definire

1.1. Conceptul de “firmă de exerciţiu”

Firma de exerciţiu este un concept didactic, bazat pe învaţarea prin practică, un model de
simulare a proceselor interne desfăşurate într-o firmă reală şi a relatiilor sale cu alte firme şi
institutii.

Aceasta reprezintă o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului

antreprenorial, o concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor, o
abordare a procesului de predare-învăţare care asigură condiţii pentru probarea şi aprofundarea
practică a competenţelor dobândite de cursanţi (elevi/studenţi) în pregătirea profesională.

Implementarea conceptului de “firmă de exerciţiu” îşi propune crearea tipului de

întreprinzător dinamic, capabil să dezvolte un nou proces de producţie, să aducă pe piaţă un
nou produs sau serviciu sau să descopere o nouă cale de distribuţie. 

1.2. Documente normative

Cadrul general pentru implementarea conceptului “firmă de exerciţiu” în sistemul de

învăţământ este asigurat de Centrala firmelor de exerciţiu/Întreprinderilor Simulate din
România (ROCT) care este un compartiment în cadrul Centrului Național de Dezvoltare a
Învățământului Profesional și Tehnic, înființată prin OMECT nr. 5109/25.08.2008.
Principalele atribuții ale compartimentului ROCT (www.roct.ro) sunt:
• Promovarea învățării interactive prin metoda firmei de exercițiu, respectiv a
întreprinderii simulate pentru învățământul superior;
• Consilierea unităților de învățământ în organizarea firmelor de exercițiu/întreprinderilor
simulate;
• Înregistrarea firmelor de exercițiu/întreprinderilor simulate din reţeaua Învăţământului
Profesional şi Tehnic din România (ÎPT), conform cu procedurile de înregistrare a unei
firme reale;
• Coordonarea activitatății rețelei naționale a firmelor de exercițiu/întreprinderilor
simulate din România prin:
- simularea activităţilor desfăşurate de Camera de Comerţ şi Industrie a Romaniei şi
de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;
- simularea activităţilor băncii virtuale pentru activităţi de decontare interne şi
internaţionale;
- simularea activităţilor referitoare la plata asigurărilor sociale şi de sănătate, a
impozitelor şi taxelor, conform legislaţiei în vigoare;
- organizarea de activităţi în scopul formării cadrelor didactice cu privire la firmele
de exerciţiu/întreprinderile simulate;
- organizarea şi participarea la manifestări şi proiecte internaţionale legate de
activitatea firmelor de exerciţiu/ întreprinderilor simulate;
3 

 
 - dezvoltarea de parteneriate cu operatorii economici;
- elaborarea materialelor didactice pentru firmele de exerciţiu/întreprinderile
simulate;
- diseminarea informaţiilor cu privire la oportunităţile de parteneriat pe piaţa
internaţională a firmelor de exerciţiu/întreprinderilor simulate de afaceri din ţară
şi străinătate;
• Reprezentarea firmelor de exercițiu/ întreprinderilor simulate în rețeaua internațională
EUROPEN;
• Monitorizarea și evaluarea activității firmelor de exercițiu/întreprinderilor simulate din
rețeaua naţională.
Obiectivele compartimentului ROCT sunt:
• Diseminarea metodei interactive “firmă de exercițiu”;
• Extinderea rețelei firmelor de exercițiu/întreprinderilor simulate din România;
• Participarea firmelor de exercițiu la târguri naționale şi internaționale;
• Intensificarea relaţiilor dintre firmele de exerciţiu din România și firmele de exrcițiu din
străinătate;
• Organizarea şi desfăşurarea târgului internaţional al firmelor de exerciţiu din România;
• Amplificarea functionalităţii reţelei firmelor de exerciţiu, respectiv derularea de tranzacţii
pe piaţa naţională şi internaţională a firmelor de exerciţiu.
• Creșterea calității activității în cadrul firmelor de exercițiu din România prin înscrierea în
vederea obținerii certificatului ”Marca de Calitate”

4 

 
2. Firme de exerciţiu – descriere/particularitati

Firma de exerciţiu este un concept didactic, bazat pe învăţarea prin practică. Este o simulare
a unei firme reale, care poate fi realizată prin implicarea directă a unui specialist coordonator.
Metoda de studiu într-o firmă de exerciţiu se bazează pe observarea şi urmărirea proceselor
comerciale şi a legăturilor care se stabilesc între ele, precum şi însuşirea structurii şi relatiilor
administrative şi executive care susţin conducerea unei firme. Locul de desfăşurare a activităţii
firmei de exerciţiu este un laborator echipat cu mobilier corespunzător, cu tehnica necesară
învăţării (calculatoare şi pachete software specializate), pentru efectuarea de operaţii economice
şi comerciale care să simuleze activitatea unei firme din sfera economică reală. Scopul firmei de
exerciţiu este dobândirea unor competente de baza, care să le permita absolventilor să se
realizeze cu succes în economia reală.
Prin aplicarea metodei “firmă de exerciţiu” sunt preconizate următoarele rezultate:
• creşterea gradului de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor;
• reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă;
• mai buna adaptabilitate la schimbarea locului de muncă, flexibilitate;
• atitudine favorabilă în asumarea iniţiativei şi a riscului.

2.1. Organizarea şi desfăşurarea activităţii în firma de exerciţiu

Firmele de exerciţiu sunt constituite şi îşi desfăşoară activitatea fiind înregistrate la Centrala
Rețelei Firmelor de Exercițiu/Întreprinderilor Simulate din România - ROCT. Fiecare firmă de
exerciţiu stabileşte un parteneriat cu o firmă din economia reală, având acelaş obiect de
activitate, numită firmă mama.
Firma parteneră sau firma mamă a firmei de exerciţiu are o importanţă deosebită. Aceasta
oferă firmei de exerciţiu:
- sfaturi şi consultaţii cu specialisti în domeniul activităţii practice;
- modele de documentare;
- cataloage, strategii de reclamă şi materiale publicitare;
- modele de calculaţie pentru salarii, preţuri;
- personalul necesar, ca număr şi calificare;
- organizarea locului de muncă.
Firma de exerciţiu oferă firmei partenere :
- reclamă gratuită şi convingătoare pe piaţa;
- testarea de noi produse;
- colaboratori potenţiali;
- poate fi folosită pentru a ridica nivelul de calificare a personalului din compania
parteneră;
- reclama gratuită pe plan naţional şi internaţional, a companiei în cadrul târgurilor
şi expozitiilor firmelor de exerciţiu.
Activităţile desfăşurate în cadrul firmelor de exerciţiu sunt identice cu cele din firmele reale,
utilizând aceleaşi proceduri şi beneficiind de aceeaşi dotare, dar cu bani şi mărfuri virtuale, în
conformitate cu practica şi legile specifice economiei naţionale.

5 

 
 Fiecare firmă de exerciţiu se concentrează pe situaţii reale sau pe baza unui cadru
antreprenorial, într-un domeniu bine precizat, pe care nu şi-l poate schimba decât cu aprobarea
centralei la care este afiliată.
Participanţii îşi desfăşoară activitatea într-o atmosferă productivă reală şi învaţă să
îndeplinească sarcinile primite. Deciziile greşite care în realitate ar crea probleme serioase, nu au
astfel de urmări în cazul unei firme de exerciţiu, dar oferă situaţii de învăţare.
În cazul firmelor cu profil comercial activităţile desfăşurate sunt: cumpărare şi vânzare de
produse fictive, de la şi către alte firme fictive din reţea. Dacă firma are ca obiect de activitate
producţia, se pot simula şi activităţi de fabricaţie, pregătire, programare şi urmărire a fabricaţiei.
Forma de organizare a firmei de exerciţiu depinde de conditiile concrete de desfăşurare a
activităţii de simulare şi de natura activităţilor desfăşurate în cadrul acesteia. Pentru firme de
exerciţiu cea mai recomandată formă juridică este S.R.L. (societatea cu răspundere limitată) cu
posibilităţi de transformare ulterioară, după 2-3 ani de funcţionare, în S.A. (societate pe acţiuni).
Pentru realizarea obiectivelor propuse, aceasta trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza
unei strategii economice proprii, bine fundamentate din punct de vedere tehnic şi economic, care
să vină în întâmpinarea aşteptărilor partenerilor de interese.

2.2. Structura organizatorică a firmei de exerciţiu

Structura organizatorică a firmei de exerciţiu este determinată de forma şi modul de
compartimentare a acesteia, principalii factori de influenţă fiind:
- tipul şi complexitatea producţiei de bunuri şi servicii,
- dimensiunile întreprinderii,
- calificarea personalului,
- cadrul juridic şi statul juridic de funcţionare,
- strategia dezvoltării.
Conform situaţiei din practică firma de exerciţiu este structurată în departamente, cum ar
fi:
- resurse umane,
- secretariat,
- marketing,
- desfacere,
- financiar-contabilitate,
- producţie, etc.
Posturile din structura organizatorică se stabilesc pornind de la organigrama firmei de
exerciţiu, de la sarcinile şi atribuţiile fiecărui departament.
In cadrul firmei de exerciţiu rolul angajaţilor îl joacă cursanţii. Conducerea
departamentelor poate fi asigurată de instructorii formatori şi de către manager, dar pe
măsură ce căpătă experienţă, în special spre sfârşitul perioadei de practică, aceste funcţii pot
fi preluate de către cursanţi.
Personalul din cadrul firmei trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, printre care să
aibă:
- cunoştinţe economice de bază,
- cunoştinţe de specialitate,
- cunoştinţe de limbi străine şi de informatică,
- calităţi pedagogice şi de manager, etc.
6 

 
2.3. Abilităţi asigurate studenţilor prin firme de exerciţiu

Firma de exerciţiu/simulată este concepută pentru însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor

economice şi juridice, a formării aptitudinilor personale şi comportamentelor aplicabile în toate
domeniile economice, pornind de la funcţiile de bază şi până la cele de conducere din
întreprindere. Ca metoda de învăţare îşi propune următoarele obiective specifice:
- dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor şi studenţilor;
- facilitarea trecerii absolvenţilor la viaţa activă prin valorificarea cunoştinţelor
teoretice şi consolidarea acestora prin practică şi lucru nemijlocit în firma de
exerciţiu/simulată;
- dezvoltarea spiritului antreprenorial al adulţilor prin programele de formare
profesională continuă.
Firmele de exerciţiu/simulate oferă un suport practic de dezvoltare a spiritului antreprenorial
al cursanţilor (elevi şi studenţi) având în vedere:
• definirea şi insusirea metodelor de lucru şi a activităţilor specifice unei firme reale;
• simularea cu ajutorul mijloacelor IT a operaţiunilor, a fluxurilor informaţionale şi a
proceselor economice specifice mediului real de afaceri – interconexiuni intre firme şi
documente utilizate în schimburile economice;
• aprofundarea şi perfecţionarea abilităţilor de comunicare şi a limbajului de afaceri;
• dezvoltarea prin activitate nemijlocita a unor competenţe şi aptitudini necesare în
demararea unei activităţi economice.
La incheierea perioadei de instruire în cadrul firmei de exerciţiu/simulate participanţii vor
avea o imagine globală referitoare la activitatea desfăşurată într-o firmă reală şi vor cunoaşte
modul de funcţionare a diferitelor departamente cum ar fi: producţie, comercial, finanţe-
contabilitate, resurse umane, relaţii publice etc.
Instruirea în firma de exerciţiu/simulată oferă studentului:
• Abilităţi necesare unui întreprinzător pentru:
- dezvoltarea unei firme sau a unui nou flux tehnologic de producţie;
- lansarea pe piaţă a unui nou produs inovativ sau a unui serviciu necesar pietei;
- descoperirea unor mijloace şi cai de distribuţie pentru produse sau servicii
existente.
• Competenţe şi aptitudini necesare în demararea unei activităţi economice:
- cunoasterea cerinţelor mediului şi documentare eficienta;
- creativitate;
- gândire critica în înterpretarea contextului economic concurenţial;
- evaluarea resurselor materiale şi a cunostinţelor;
- spiritul de iniţiativa în luare de decizii;
- asumarea responsabilităţii în limita competenţelor;
- cooperarea în lucrul în echipă;
- iniţiativă şi urmarirea cu perseverenta a îndeplinirii obiectivelor;
- auto-organizare şi auto-evaluare a resurselor individuale.
• Abilităţi şi compeţenţe în ceea ce înseamnă comportamentul profesional, respectiv: “Să
ştie ce să facă şi să ştie cum să facă”;
• Abilităţi de comunicare în limbajul de afaceri.

7 

 
3. Situaţia existenta în domeniul firmelor de exerciţiu/
simulate

3.1. Situaţia firmelor de exerciţiu/simulate în ţară

Introducerea metodei de învăţare prin firma de exerciţiu, în învăţământul profesional şi
tehnic din România s-a realizat, începând cu anul 2001, prin proiectul, ECO NET, iniţiat în
cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, desfăşurat de Centrul Naţional de
Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) din România în colaborare cu
Ministerul Educaţiei şi Culturii şi Kulturkontakt din Austria. România a fost prima ţară în care
Ministerul Educatiei a luat decizia strategica pentru o diseminare pe plan naţional a conceptului
de ”firmă de exerciţiu” respectiv metodă de predare-învăţare pe care aceasta o presupune. Astfel,
în perioada 2001-2004, metoda a fost implementată în cadrul instruirii practice în 10 şcoli,
incluse în proiectul ECO NET (în baza Ordinului nr. 4508/2001). Rezultatele obţinute au permis
extinderea utilizării metodei “firmă de exerciţiu” la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ cu
profil servicii, prin introducerea conţinuturilor specifice în curriculumul naţional, în anul şcolar
2006-2007 (în baza Ordinului 3172/2006 ).
Prin Ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5109/2008 privind
înfiinţarea Centralei Reţelei Firmelor de Exerciţiu/Întreprinderilor Simulate din România, cu
abrevierea ROCT (Romanian Coordination Centre of Training Firms), s-a creat un departament
în cadrul Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT)
care are ca principale atributii:
- înregistrarea firmelor de exerciţiu / întreprinderilor simulate din învăţământul
preuniversitar / superior din România,
- coordonarea activităţii reţelei naţionale formate din acestea.
Prin experienţa acumulată organismul românesc a devenit deosebit de activ în diseminarea
acestei metode şi în alte ţări.
Numărul firmelor de exerciţiu/simulate înfiinţate şi înregistrate la organismul coordonator
ROCT a avut un trend ascendent. Astfel, dacă la sfarsitul anului 2002 erau înregistrate 34 de
firme de exerciţiu până la sfarsitul anului 2011 numărul firmelor de exerciţiu autorizate de
ROCT a crescut la 1017. De asemenea, până la aceasta data au fost autorizate la ROCT şi 34 de
întreprinderi simulate.
In anul 2011, odată cu lansarea platformei integrate de simulare a afacerilor şi e-learning
www.simulatordeafaceri.ro, s-au înfiinţat şi în unitaţi de învăţământ superior cu profil
economic 12 firme de exerciţiu/simulate pentru studenţi şi masteranzi. Aceasta platforma asigura
interacţiunea întreprinderilor simulate în care studenţii efectueaza stagii de practică. Platforma
cuprinde patru componente funcţionale:
• portalul www.simulatordeafaceri.ro , destinat diseminarii pe plan naţional a
informaţiilor legate de simularea afacerilor;
• componenta dedicată de e-learning cu funcţionalităţile specifice învăţământului la
distanţă;
• module specializate pentru simularea afacerilor: General Management, Universal
Banking, Destination Management, Applied Economics, Project Management;
8 

 
 • sistemul ERP (Entreprise Resource Management) cu care se simulează derularea
activităţii curente a întreprinderilor simulate şi a funcţionării departamentelor
acestora.
In anul 2010 s-a aprobat şi s-a demarat, în universităţi cu profil tehnic şi tehnologic, un
program de creare şi implementare a conceptului de “Întreprindere simulata pentru tehnici de
lucru în cadrul companiilor tehnologice”. Acesta îşi propune organizarea întreprinderilor
simulate prin înfiinţarea şi operaţionalizarea a trei laboratoare pentru întreprinderi simulate în
vederea dezvoltării competentelor antreprenoriale şi manageriale în rândul studenţilor care
urmează studii tehnice. Diferite companii de prestigiu oferă posibilităţi de instruire a studenţilor
punând la dispoziţie platforme simulatoare de proces.

3.2 Situaţia firmelor de exerciţiu pe plan internaţional

Dezvoltarea pietelor concurentiale în procesul globalizării necesită resurse umane cu
calificare corespunzătoare, multidisciplinară care manifestă flexibilitate şi profesionalism. În
acest sens sistemul de învăţământ este confruntat să adopte noi metode, strâns legate de evolutia
pietei forţei de muncă şi în special, în domeniul formarii şi adaptării continue a cunoştinţelor.
Firmele de exerciţiu reprezinta un instrument adecvat pentru insusirea în mod practic a
abilităţilor manageriale şi imbogatirea cunoştinţelor în ritmul schimbarilor rapide de pe piaţa
muncii. Firma de exerciţiu a aparut cu sprijinul ECO NET - ului care este o reţea regionala a
firmelor de exerciţiu în Europa de Sud-Est creata cu sprijinul proiectului educaţional austriac
"Establishment of a Regional Network of Education în Economic on Policy and School Level".

A. Centrala firmelor de exerciţiu din Austria – Austrian Center for training Firms - ACT
La initierea acestei forme de pregătire practică au fost definite de către ACT obiectivele
majore ale firmei de exerciţiu: ”O firmă de exerciţiu este un loc de învăţare în cadrul căruia
procesele din cadrul unei întreprinderi sunt derulate în conformitate cu principiile economiei de
piaţă în cadrul unei aşa numite economii naţionale de exerciţiu. Se procesează, printre altele,
cereri de ofertă, contracte acordate, comenzi de servicii şi mărfuri oferite de propria firmă de
exerciţiu. Mărfurile nu au însă o miscare reală, ci se efectuează doar activităţile necesare pentru
pregătirea şi formarea unor lucrători în economie“.
Firma de exerciţiu devine o ”firmă de învăţare“ pe baza principiului învăţarii după un model.
Firma de exerciţiu reprezinta un loc de predare multidisciplinar în care cunoştinţele de
tehnologie se îmbină cu cele de management şi marketing făcând posibilă dezvoltarea abilităţilor
antreprenoriale ale cursantilor prin experimentare (Learning by doing).
S-au stabilit criterii de calitate pentru asigurarea standardului funcţional prin instituirea
”Mărcii Firma de exerciţiu“ în Austria, care impune standarde minime pentru ECO NET.
Pe baza acestor cerinţe s-a implementat firma de exerciţiu care reprezintă o metodă de
predare inovatoare, orientată spre practică – modelul unei întreprinderi în care activitătile
derulate de o firmă reală sunt transpuse virtual pentru procesul de învătare. În domeniul
afacerilor simulate, cu parteneri naţionali şi internaţionali din aceeasi categorie, se asigura suport
informatic pentru dezvoltarea unor abilităţi esentiale precum lucrul în echipă, motivatia de a
lucra, flexibilitatea şi rezistenta la stres, dorinta de a lua decizii, competente privind rezolvarea

9 

 
conflictelor şi mai ales deschiderea către colaborare interculturala transnaţionala. Alături de
introducerea unei metode de educatie cu caracter practic, ECO NET îsi propune să promoveze
comerţul şi schimburile între scoli din Europa de Sud-Est.

B. Reţeaua mondială a firmelor de exerciţiu / simulate – EUROPEN-PEN

INTERNATIONAL
Firmele de exerciţiu/simulate din Europa, inclusiv Statele Unite ale Americii, Canada şi
Australia sunt afiliate la o reţea - EUROPEN (European Practice Enterprises Network).
EUROPEN - PEN INTERNATIONAL este reţeaua mondială a firmelor de exerciţiu cu
peste 7500 firme de exerciţiu/simulate în 42 ţări.
EUROPEN - PEN INTERNATIONAL s-a demarat printr-un un proiect european care a
început în noiembrie 1993 finanţat din European Social Fund în proportie de 45% şi din fonduri
asigurate de Landul German North-Rhine Westphalia (55%).
Numărul firmelor simulate din EUROPEN-PEN INTERNATIONAL declarate în decembrie
2011 este prezentat în tabelul următor:

Ţara Nr. firme Ţara Nr. firme Ţara Nr. firme

Argentina 76 Elvetia 54 Olanda 334
Australia 160 Finlanda 58 Polonia 35
Austria 1200 Franta 118 România 1017
Belgia 236 Germania 578 Slovacia. 779
Brazilia 210 Italia 154 Slovenia 252
Bulgaria 71 Lituania 46 Spania 350
Canada 45 Luxemburg 25 Suedia 28
China 11 Malaezia 27 U.S.A. 304
Cehia 759 Marea Britanie 20
Denemarca 28 Norvegia 6

In viitor este prevazuta afilierea la reţeaua mondiala a noi membri după cum urmeaza:

Ţara Nr. firme Ţara Nr. firme Ţara Nr. firme

Albania 42 Grecia 2 Moldova 3- 5
Bosnia şi
16 Indonezia 1 Muntenegru 52
Hertegovina
Estonia 5 Kosovo 80 Serbia 95
Macedonia 56

10 

 
 EUROPEN si-a definit misiunea astfel:
- oferta de ajutor, coordonare şi dezvoltare de servicii cu valoare adăugată activităţilor
desfăşurate de reţelele naţionale de firme simulate;
- promovarea şi intensificarea aplicarii conceptului de învăţare în şi din mediul
afacerilor simulate;
- promovarea conceptulului de firmă de exerciţiu/simulatia în noi ţări.
Obiectivele principale ale EUROPEN sunt următoarele:
- facilitarea schimbului de informaţii;
- furnizarea instrumentelor de training inovativ membrilor săi;
- promovarea conceptului de firmă simulată;
- reprezentarea membrilor săi la diferite nivele guvernamentale şi în instituţii private.
Domeniile de dezvoltare sunt: training initial, training nou şi re-training, consultanţă,
standardiarea calificărilor, cercetare, tehnologie, dezvoltare software , schimb de experienţă ,
proiecte vocaţionale şi tehnice
EUROPEN-PEN INTERNATIONAL desfăşoară activităţi de:
- organizare a târgurilor internaţionale de firme practice;
- promovare a studenţilor internaţionali şi a schimbului de trainer;
- organizare a seminariilor internaţionale şi workshop-urilor pentru traineri.
In scopul dezvoltării reţelei se oferă suport pentru:
- proiecte transnaţionale (telecomunicaţii, cercetare, bancă, proiecte educaţionale);
- dezvoltarea criteriilor Curriculei pentru studenţii din şcoli de afaceri, colegii şi
universităţi;
- dezvoltarea software în beneficiul Oficiilor Centrale şi a firmelor practice (banking
software, diferite baze de date etc.);
- initierea proiectelor de cercetare pentru dezvoltarea de software în beneficiul
companiilor, utilizatorilor privaţi, instituţiilor educaţionale, şi trainerilor din firmele
practice;
- implementarea tehnologiilor de varf în domeniul afacerilor;
- training şi re-training pentru diferite grupuri ţintă;
- studii şi cercetări necesare reţelei internaţionale.
Serviciile destinate Oficiului central şi firmelor simulate
a) Aplicaţia Client Server pentru transfer de date (e.g. internaţional banking
transactions) între EUROPEN-PEN INTERNATIONAL şi Oficiul central;
b) Database banking software pentru Oficiul central şi firmele simulate;
c) Platforma centrală electronică pentru shipment electronic online al documentelor de
export;
d) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL Commerce Server - Web gazdă pentru firmele
simulate;
e) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL Credit Card System - pentru firme simulate şi
pentru trainer;
f) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL Bulletin (două pe an) - informaţii din şi despre
g) toate ţările EUROPEN-PEN INTERNATIONAL;
h) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL WebPages (www.europen.info).
EUROPEN - PEN organizeaza frecvent târguri ale firmelor de exerciţiu cu participare
internaţională.

11 

 
4. Utilitatea firmelor de exerciţiu în contextul proiectului
“Învaţă automatica”

Sunt prezentate în continuare modalitati de implicare a studentului practicant precum şi

accesul la firma de exerciţiu/simulată prin care acesta dobândeste abilităţi antreprenoriale şi se
familiarizeaza cu terminologia şi procedurile de comunicare şi cooperare în mediul de afaceri.
Dupa cum s-a mai precizat firmele de exerciţiu/simulate sunt constituite şi îşi desfăşoară
activitatea fiind înregistrate la ROCT (Centrala Rețelei Firmelor de Exercițiu/Întreprinderilor
Simulate din România). Prin intermediul paginii sale de web (www.roct.ro) aceasta pune la
dispozitie o platformă online interactivă prin care pot fi dezvoltate abilităţile de anteprenor. Aici
utilizatorul se poate familiariza cu activităţile specifice firmelor reale şi poate simula operatiuni
şi procese întâlnite în mediul real de afaceri. Utilizarea platformei roct.ro se face pe baza unui
cont utilizator, cont creat în momentul constituirii şi înregistrarii la ROCT a unei firme de
exerciţiu/simulate şi care este folosit pentru înregistrarea tranzacţiilor, comunicarea cu celelalte
firme, descărcarea documentelor necesare în colaborarea cu celelalte firme şi alte activităţi
specifice.

Etapa 1 – Etapa preliminara de înfiinţare

In vederea înfiinţării unei firme de exerciţiu/simulate profesorii organizatori şi studenţii
trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
• Documentarea iniţială a studenţilor la instituţiile abilitate:
o Oficiul Registrul Comerţului,
o Bănci,
o Administraţia Financiara,
o Inspectoratul Teritorial de Muncă,
o Casa de Asigurări de Sănătate,
o Casa de Pensii.
• Dezbateri în cadrul grupelor de studenţi pe baza informaţiilor colectate şi consultare
pentru:
o alegerea denumirii firmei, a obiectului de activitate, a formei juridice şi a siglei
acesteia;
o elaborarea planului de afaceri;
o stabilirea capitalului social;
o nominalizarea asociatilor.

Etapa 2 - Înfiinţarea propriu-zisa a unei firme de exerciţiu/simulate

Informaţiile necesare şi documentele care trebuie elaborate se gasesc pe pagina de web a
Centralei ROCT - www.roct.ro.
Înregistrarea firmelor de exercițiu şi a întreprinderilor simulate în baza de date a Centralei
ROCT se face ONLINE. Pașii ce trebuie urmați pentru înregistrarea unei firme de
exercițiu/simulate sunt prezentați mai jos:

1) Rezervarea denumirii firmei de exerciţiu/simulate

Înainte de alegerea unei denumiri este indicat să se consulte secţiunea Reţeaua FE / Reţeaua IS
pentru a verifica disponibilitatea denumirii firmei de exerciţiu/simulate. Denumirea unei firme de
exerciţiu poate conţine cuvinte sau expresii ce se regăsesc în denumirea unei alte firme de exerciţiu, dar
nu poate fi identică.
12 

 
 Urmează completarea documentului Cerere de rezervare denumire, în care se înscriu 3
denumiri în ordinea preferinţelor. Reprezentanţii firmei de exerciţiu/simulate ce urmează a fi
înfiinţată vor trimite documentul completat, prin email, la adresa rezervare.denumire@roct.ro.

2) Înregistrarea firmei de exerciţiu/simulate pe platforma roct.ro

Utilizarea platformei roct.ro necesită crearea unui cont pentru noua firmă de
exerciţiu/simulată.
Paşii pentru înregistrarea firmei pe roct.ro sunt următorii:
• Reprezentanţii firmei de exerciţiu/simulate accesează în browser adresa www.roct.ro;
• În partea superioară a paginii se apasă link-ul “Cont nou”;
• În noua pagină afişată se selecteaza opţiunea “Companie” şi se apasa butonul
“Continuare”. Este afişat formularul de înregistrare;
• În pagina formularului de înregistrare se completează câmpurile astfel:
o Denumirea: denumirea unică a firmei precedată de FE pentru firme de exerciţiu
sau IS pentru întreprinderi simulate şi urmată de abrevierea formei de organizare
(SRL sau SA)
o Email: email-ul oficial al firmei de exerciţiu/simulate (reprezintă şi numele de
utilizator pentru autentificare pe site)
o Parola: parola pentru autentificare pe site
o Repetă parola: confirmarea parolei
o CAEN: codul şi denumirea obiectului (obiectelor) de activitate
o Judeţ: judeţul în care este localizată unitatea de învăţământ
o Oraş: oraşul în care este localizată unitatea de învăţământ
o Scoală: unitatea de învăţământ. Adresa unităţii de învăţământ se completează
automat.
o Telefon: telefonul unităţii de învăţământ
o Fax: faxul unităţii de învăţământ
o Website: site-ul firmei de exerciţiu
o Capital social: capitalul social de pornire
o Părţi sociale/acţiuni: numărul de părţi sociale/acţiuni
o Profesor coordonator: profesorul coordonator al firmei de exerciţiu
o Email: email-ul profesorului coordonator
o Telefon: telefonul profesorului coordonator
o Asociat şi administrator: administratorul firmei
o Asociat: asociatul/asociaţii firmei
• După completarea datelor în formular, utilizatorul apasă butonul “Adaugă firmă”. În
acest moment datele din formularul de înregistrare sunt transmise către centrala ROCT,
firma fiind înregistrată în sistem cu starea “Inactivă”.

3) Completarea documentelor necesare pentru validarea firmei

Pentru ca noua firmă de exerciţiu/simulată să devină activă atât pe platforma roct.ro cât şi
în programul Firma de exerciţiu / Întreprinderea simulată, este necesară completarea
documentelor de mai jos, verificarea acestora împreună cu profesorul coordonator şi transmiterea
lor, scanate și prin email, la adresa firma.de.exerciţiu@roct.ro. Formularele pot fi descărcate din
secţiunile Firme de exerciţiu – Documente şi respectiv Întreprinderi simulate – Documente şi
constau în:
• Cerere rezervare denumire
• Formular de înregistrare în baza de date FE / IS
13 

 
 • Act constitutiv FE / IS
• Cerere de eliberare a cazierului fiscal FE / IS
• Cerere autorizare a funcţionării FE / IS
• Contract de închiriere FE / IS
• Declaraţie privind autorizarea funcţionării FE / IS
• Declaraţie FE / IS
• Formular pentru deschidere de cont FE / IS
• Specimen de semnaturi FE / IS.

4) Validarea şi activarea firmei în rețea

Pe baza documentelor transmise de către firma de exerciţiu/simulată, ROCT validează
firma în rețea şi eliberează următoarele documente:
• Certificat de înregistrare (document opozabil terţilor);
• Explicaţii simbolizare: Certificat de înregistrare;
• Certificat constatator;
• Chitanţa pentru taxa rezervare denumire;
• Chitanţa pentru cheltuieli de constituire;
• Cazier fiscal.
Din momentul validării firma începe să funcţioneze, având posibilitatea să realizeze
tranzacţii virtuale şi să participe la târguri naționale şi internaționale desfăşurate în România sau
în alte ţări.
Observatie privind taxele de constituire ale firmei de exercițiu
Toate taxele ce trebuie plătite în firma de exerciţiu sunt virtuale, nu se percep bani reali
pentru nici o operațiune din cadrul activității. Taxele se achită virtual prin transmiterea către
ROCT a foilor de vărsământ cu sumele corespunzătoare.

14 

 
5. Valorificarea cunoştinţelor dobândite prin practică şi prin
antrenare în firma de exerciţiu – suport de integrare a
absolventilor în activităţi ale economiei reale

Firma de exerciţiu, determina dobândirea de abilităţi antreprenoriale, perfectionarea

comportamentelor personale şi ajută la identificarea potenţialului propriu fiind o metodă practică
de integrare a cunoştiinţelor de la diverse discipline. Instruirea în firma de exerciţiu oferă
competenţe în ceea ce înseamnă comportamentul profesional, determinâd o verificare practică şi
o aprofundare a cunoştinţelor dobândite în anii de studiu.
In firma de exerciţiu se realizează sinergia interdisciplinarităţii cunoştinţelor teoretice
dobândite de la diverse discipline: economie, contabilitate, corespondenţă comercială, ştiinţele
comunicarii - limbi straine, informatica, drept şi legislaţie, etc. Aici se asigneaza functiile
administrative şi executive şi sunt exersate tranzacţile economice existente în firmele reale,
fiecare firmă de exerciţiu fiind structurata, în conformitate cu situaţia din practică, în servicii
functionale: aprovizionare, resurse umane, secretariat, marketing, desfacere, financiar-
contabilitate, etc. Intreaga activitatea a firmelor de exerciţiu se desfăşoară în conformitate cu
legislaţia în vigoare pentru companiile din economia reală. Sunt simulate situaţii de risc sau eşec
precum şi scenarii de succes care reprezintă o modalitate experimentală necesară a procesului de
învăţare. Dacă în viaţa reală deciziile gresite ar putea determina punerea în pericol a
funcţionalităţii întreprinderii, în firma de exerciţiu se pot analiza efectele virtual, iar
fundamentarea cunoştinţelor teoretice este mult accentuate în confruntarea cu situaţii limita, dar
fara spectrul consecinţelor negative imediate. În firma de exerciţiu se insuşesc competente
fundamentale necesare în integrarea în producţie a absolventilor:
- abilitate de lucru şi spirit de cooperare în echipa,
- gandire interdisciplinara,
- comunicare precisa utilizand terminologia adecvata domeniului,
- capacitatea de a lua decizii în timp determinat
care asigura o flexibilitate ceruta pe piaţa forţei de muncă. Prin exersarea cunoştinţelor se asigură
un mod practic de autoapreciere şi descoperire a afinităţii faţă de un loc de muncă potrivit
conform cu aptitudinile şi preferinţele personale. Abilităţile şi competenţele obţinute în firma de
exerciţiu determină reducerea perioadei de integrare în producţie şi atenuează stresul de adaptare
la un loc de muncă.
Bazat pe dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicaţie şi a tehnologiilor informaţionale s-
au dezvoltat noi mijloace de instruire bazate pe utilizarea instrumentelor informatice în
aprofundarea şi punerea în practică a cunoştinţelor teoretice în scopul obţinerii de deprinderi
antreprenoriale şi verificarea individuală a acestora premergător angajării sau iniţierii unei
întreprinderi după absolvire. În acest sens s-au dezvoltat întreprinderi virtuale în diferite domenii
de activitate practică corespunzator diversitatii din economia reală. Întreprinderea virtuală este o
entitate în care se oferă mijloacele informatice pentru o colaborare între departamentele
specializate independente, în cadrul căreia fiecare partener contribuie la realizarea anumitor
sarcini şi activităţi.

15 

 
 Organizarea întreprinderii virtuale aplicabilă pentru sectorul industrial are ca punct de
plecare segmentarea acesteia pe departamente (proiectare, analiză și simulare, fabricație,
achiziții, management etc.), fiecare cu roluri și activități bine definite. Având la dispozitie o
reţea de calculatoare şi pachete software dedicate functiilor fiecarui department functional sunt
simulate interacţiunile, fluxurile de informaţie, de materiale, procedurile tehnologice pornind de
la proiectarea de produse până la plasarea acestora pe piaţa concurenţială.
Soluțiile software care pot creea structura organizațională, atât la nivel departamental
(utilizatori cu roluri și competențe bine definite) cât și la nivel de procese, și care pot gestiona
fluxul de informații între departamente sunt produsele PDM („Product Data Management”) şi
PLM („Product Lifecycle Management”).

5.1. Întreprinderea virtuală

Întreprinderile virtuale reprezintă o reţea temporară de companii independente care stabilesc

o legătură funcţională - alianţă bazată pe tehnologiile informaţionale şi reţelele de calculatoare ca
suport pentru:
- distribuirea sarcinilor concrete,
- punerea în comun cunoştinţelor şi experienţei, infrastructurilor operaţionale şi resurselor
tehnologice
cu scopul de a răspunde mai bine cererii pieţei şi de a ofereri produse sau servicii specifice
cerute în economia reală.
Aceste se diferenţiază prin:
• natura participanţilor la activităţile întreprinderii care pot fi:
- grupuri în interiorul unei întreprinderi formate din indivizi care lucreaza în diferite
locaţii dar au un scop comun ca o echipa ce lucreaza pe un proiect
- comunitati realizate prin asociere pe internet care manifesta un interes comun
- grupuri de specialisti din diferite întreprinderi având fiecare suport distribuit
independent care asigura functii externalizate pentru o companie sau mai multe
- companii independente care se asociaza pentru a indeplini un anumit proiect
• modul de interacţiune între participanţi,
• frontierele ( limitele de competenta) care delimitează participanţii,
• natura mijloacelor de comunicare şi durata de viaţa a întreprinderii.
Întreprinderile virtuale pot exista ca organizaţii comerciale, guvernamentale, universităţi,
organizaţii de sănătate sau simple grupuri de oameni care au acelaşi ţel şi mod de gândire.
In prezent se formează întreprinderi virtuale care se diferenţiază prin obiective specifice,
modalităţi de asociere şi diferite grade de virtualizare a unei întreprinderi. În acest sens există:
- firmă tehnologică - orientată pe producţie de bunuri,
- firmă externalizată - în domeniul serviciilor,
- firmă de comerţ electronic - cyberîntreprindere,
Întreprinderea virtuală poate fi considerată din punct de vedere al duratei de activitate:
- permanenta
- reţea temporară,
- configurabilă - tip Plug & Play.

16 

 
 În continuare se prezintă succint caracteristicile categoriilor de întreprinderi virtuale anterior
enumerate.

A. Întreprinderea virtuală de tip firmă tehnologică

Întreprinderile virtuale au apărut ca o consecinţă a dezvoltării şi evoluţiei tehnologiilor de

comunicare şi informare şi definesc întreprinderea virtuală ca fiind o firmă care utilizeaza aceste
tehnologii informaţionale în scopul eficientizării capacităţii de a satisface o oportunitate de
business (sau canal de creare de valori).
Acest model se diferenţiază de modelul clasic de organizaţie prin nivelul tehnologic care
permite virtualizarea tuturor activităţilor din cadrul organizaţiei.
O entitate care are obiectivul de creare de valori desfăşoară în mod uzual 2 categorii de
activităţi:
- activităţi principale: producţie, logistică, comercializare şi vânzări, servicii;
- activităţi de susţinere/suport: aprovizionare, dezvoltare tehnologică, gestiunea
resurselor umane, servicii administrative şi de gestiune.
Suportul ITC determina creşterea valorii la nivelul fiecărui tip de activitate şi susţine
automatizarea unor activităţi precum logistica sau colectarea comenzilor, emiterea de comenzi
pentru subansmble, stocarea şi distribuirea fizică a produselor finite. În producţie, ITC
accelerează procesul efectiv de producţie şi oferă unelte informatice care favorizează
comunicarea intre toate nivelele structurale de management şi procesele operaţionale.
La nivelul activităţilor de susţinere, un sistemul informatic asigură rentabilizarea
aprovizionării prin stabilirea de legături directe între organizaţiile participante la întreprinderea
virtuală.
Întreprinderea virtuală poate fi considerata ca şi o firmă a cărei angajaţi sunt dispersaţi în
spatiu şi decalati ca orar de lucru într-o structură de tip reţea. Prin intermediul unor sisteme de
videoconferinţă şi mesagerie electronică, angajaţii pot să lucreze în orice locaţie.
Întreprinderea virtuală dispersată geografic trece astfel de limitele modelului clasic,
tradiţional al organizaţiei văzută ca flux de valoare între furnizori, fabricanţi şi utilizatori finali
prin descentralizarea muncii. Întreprinderile virtuale în general sunt descentralizate şi non-
ierarhice.

B. Întreprinderea virtuală de tip firmă externalizată

Una din schimbările structural-organizaţionale din ce în ce mai des întâlnite în prezent este
externalizarea. La început externalizarea s-a focalizat pe funcţii secundare, dar actual
externalizarea evoluează spre funcţii strategice. Funcţiunile care oferă avantaj competitiv rămân
în continuare să fie dezvoltate în interiorul firmei. Gradul de virtualitate al unei firme depinde de
gradul de externalizare a funcţiilor acesteia. Întreprinderea virtuală bazată pe externalizare are un
nucleu central care reprezintă entitatea generatoare de proiecte şi asigura valorificarea resurselor
reţelei de parteneri interconectaţi electronic. Outsourcing-ul reprezinta o tendinţă importanta în
ceea ce priveşte externalizarea serviciilor. Companiile de outsourcing oferă o gamă foarte largă

17 

 
de servicii, care pornesc de la aplicaţii de birou, sisteme de e-mail până la implementarea de
reţele mari, de nivel corporativ.

C. Întreprinderea virtuală de tip cyberîntreprindere

Cyberîntreprinderea este o companie de comerţ electronic realizata print-o interconexiune

electronică între persoane sau grupuri de persoane ce are ca misiune colectarea de comenzi şi
alegerea modului de management a activităţilor de dirijare a produsului către client. Ca
manifestare de comerţ electronic, cyberîntreprinderea activează în cyberspatiu şi utilizează o
platformă de lucru cibernetică construită în jurul Internetului (de regulă o pagină Web astfel ca
marketingul devine accesibil şi firmelor mici în spaţiul virtual al internetului.
Cyberîntreprinderea oferă servicii şi vinde produsele altor firme producătoare şi prezintă
marele avantaj de a funcţiona neintrerupt. De asemenea, nu prezintă bariere spaţiale, fiind
accesibilă oricărei persoane care acces la internet.

D. Întreprinderea virtuală de tip reţea temporară

În acest model de întreprindere virtuală organizaţii independente se reunesc în jurul unui

proiect comun ca să formeze o reţea temporară de colaborare care se dizolvă imediat ce proiectul
se incheie. Participanţii la reţea lucrează pe aceeaşi platformă informaţională şi se
interconectează prin tehnologii de tipul videoconferinţa şi mesagerie electronica. Acest tip de
întreprindere nu are ierarhie şi nici integrare verticală şi se bazează exclusiv pe buna colaborare
dintre participanţi. Cooperarea în astfel de reţea este extrem de flexibilă şi informală datorită
faptului că e dificilă delimitarea frontierelor fiecărui participant.

E. Întreprindere virtuală de tip Plug & Play

Caracteristica fundamentală a a acestui tip de întreprindere virtuală o constituie dezvoltarea

dinamica, în sensul în care un partener poate părăsi oricând întreprinderea, dar poate să adere
specificandu-si oferta şi îi sunt validate resursele (capacitatea de producţie, reţeaua de distribuţie,
capitalul intelectual, etc.). Interacţiunea între participanţii la o întreprindere virtuală de tip Plug
& Play este bazată pe roluri. Fiecare participant îşi asuma cel puţin un rol în funcţie de
competentele sale iar rolul de antreprenor este pe cât posibil automatizat în cadrul întreprinderii,
punându-se accentul pe inovaţie şi pe transformare rapida a acesteia într-o idee de business.
Apariţia întreprinderii virtuale începe printr-o invitatie la comunicare din partea unei organizaţii
care are o idee inovatoare şi se consideră functionala în momentul în care se stabileste o
colaborare stransă între participanţi. Încrederea reciprocă între participanţii la întreprindere este
ingredientul principal al eficienţei întreprinderii. Noile tehnologii informaţionale oferă
flexibilitatea comunicării şi colaborării între parteneri, şi ajuta la creşterea încrederii precum şi a
transparenţei în afaceri şi astfel se pune pe un plan secund nevoia de a legaliza fiecare
interacţiune dintre parteneri.

18 

 
5.2. Posibilităţi de creare de către absolvenţii automatişti a unei
companii noi
Având la bază cunoştinţele teoretice şi abilităţile dobândite în stagiile de practică absolvenţii
automatişti au la dispoziţie programe de sprijin pentru începerea unei firme pe cont propriu care
încurajează iniţiativa personală şi creativitatea în economia reală. Acestea se încadrează în următoarele
categorii:
• firmă de tip Spin-off
• firmă de tip Start-up.

A. Firma de tip Spin-off

Spin–off–ul (spin-out) este definit ca o diviziune a unei companii care se externalizează şi
devine la rândul său o firmă independentă. Nou formata companie preia bunuri de valoare,
drepturi de proprietate intelectuală, tehnologie sau produse de la firma de bază.
Acţionarii firmei de bază primesc acţiuni în nou formata firmă care compensează
pierderea de capital propriu deţinut prin acţiunile originale. În felul acesta, investitorii pot deţine
acţiuni într-o porţiune a afacerii în care creşterea valorii este mai ridicată. De cele mai multe ori
echipa de conducere a noii companii provine din firma de bază având suportul companiei din
care s-a desprins şi poate pune în valoare unele idei care au rămas pe plan secundar, dar care în
noul mediu pot să aibă succes.
Sprijinul oferit de firma de bază poate lua diferite forme:
• investiţie de capital;
• client pentru produse ajutând la demararea fluxului financiar;
• asigurarea unui spaţiu pentru desfăşurarea activităţii;
• asigurarea unor servicii şi suport logistic.
Sprijinul oferit de firma de bază se asigură cu scopul de a ajuta la dezvoltarea spin-off-
ului. Spin-off poate să fie o firmă creatp de unul sau mai mulţi angajaţi care părăsesc o companie
cu intenţia de a începe o nouă firmă. Firma de bază poate fi o companie, universitate sau alt tip
de organizaţie care poate licenţia tehnologie şi cumpăra produse sau servicii de la spin-off. Spin-
off-ul în acest caz are surse independente de finanţare, produse, servicii şi clienţi proprii astfel că
devine un mijloc eficient de tranfer tehnologic în domeniul industrilor de vârf.
Formarea unor noi companii, bazată pe valorificarea rezultatelor de cercetare este
sprijinită pe plan naţional prin Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii
Economice – POS CCE, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr.3472/12.07.2007 care
cuprinde Operaţiunea 2.3.1: Sprijin pentru start-up-urile şi spin-off-urile inovative. Operaţiunea
sprijină activităţile de inovare ale start-up-urilor şi spin-off-urilor care creează valoare adaugată
în baza rezultatelor de CD brevetate sau nebrevetate, care sunt aplicate/ transferate de firmele
respective. Întreprinderile sprijinite sunt selectate în baza unei analize a planurilor de afaceri sau
a studiilor de piaţă.
Solicitanţi eligibili pentru spin-off-uri sunt firme recent înfiinţate sau care urmează să se
înfiinţeze pe baza unui rezultat recent obţinut dintr-un proiect de cercetare al unei organizaţii
publice de cercetare sau al unei universităţi.
In cazul spin-off-urilor, se admite să nu fie înregistrate la Registrul Comerţului ca firme,
în momentul depunerii cererii de finanţare. După evaluarea şi selectarea în vederea finanţării a
propunerilor de proiecte, se solicita potentialilor beneficiari să-şi înregistreze firma la Registrul
Comerţului, ca firmă noua, care nu preia datoriile altei societăţi comerciale.
Condiţii de eligibilitate pentru spin-off sunt prezentate în continuare:

19 

 
 1. Solicitantul deţine drept de proprietate asupra unui brevet sau dreptul de utilizare al
unui rezultat obţinut din activitatea de cercetare (know-how, prototip etc).
Documentul justificativ poate fi:
- brevetul înregistrat de unul dintre reprezentanţii spin-off-ului sau certificatul de
înregistrare al altei forme de propritate industrial;
- licenţa achiziţionată de unul dintre reprezentanţii spin-off-ului;
- alt document care să constituie baza legală privind drepturile de utilizare ale rezultatelor
cercetării, şi anume acordul instituţiei publice de cercetare sau a instituţiei de învăţământ
superior în care şi-a desfăşurat activitatea reprezentantul spin-off-ului.
2. Spin-off-ul trebuie să dispună de un spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea.
In acest sens, disponibilitatea spatiului poate fi dovedită cu unul din următoarele
documente:
a) acordul de utilizare a unui spaţiu corespunzător în cadrul instituţiei publice de
cercetare sau a instituţiei de învăţământ superior în care şi-a desfăşurat activitatea
reprezentantul spin-off-ului;
b) acordul de principiu privind utilizarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unui
incubator, a unui parc ştiinţific sau tehnologic sau în cadrul altei categorii de
infrastructură de inovare şi transfer tehnologic;
c) contract de închiriere/ pre-contract / acord de închiriere a unui spaţiu corespunzător
pentru desfăşurarea proiectului propus;
d) contract de vânzare-cumpărare/ act de proprietate a unui spaţiu corespunzător pentru
desfăşurarea proiectului propus.
Pentru cazurile a) – c), se solicită o perioadă de minimum 5 ani, de la data depunerii proiectului.

B. Firma de tip Start-up

Conform normelor Uniunii Europene o firmă este considerata un ”start up” dacă are o
vechime mai mica de 2 ani. În cazul Romaniei uzanta este să aibă un exerciţiu financiar complet
incheiat. Aceste firme sunt în faza de dezvoltare şi cautare de oportunitati pe piaţa. În ultimii ani
aceste firme s-au creat în domeniile de tehnologii avansate în care desi riscul e ridicat castigurile
pot fi deosebit de mari şi rata de recuperare a investitiei favorabila. În unele firme mari se
incearca promovarea activităţilor de inovare prin “start-up”-uri interne, realizate ca divizii care
desfăşoară activitatea în legatura apropiata cu firma de baza.
In cazul start-up-urilor pentru accesare de fonduri europene sunt eligibile
microîntreprinderi sau întreprinderi mici, cu personalitate juridica având o vechime de maximum
3 ani în anul depunerii proiectului şi au maximum 20 de angajati.
Tinerii care vor să inceapa o afacere pe structura celor expuse mai sus pot apela la
incubatoarele de afaceri.

C. Structuri de tip incubatoare

Incubatoarele sunt structuri create pentru a sprijini dezvoltarea afacerilor aflate la început
de activitate. In România primele incubatoare de afaceri au fost create după 1990 cu asistenţă
Phare. În functie de sursele de finantare, în România există incubatoare finantate din surse
proprii şi cele înfiinţate din fonduri publice.
Incubatoarele finantate din fonduri publice sunt de doua feluri:
- incubatoare tehnologice şi de afaceri inovatoare care sunt înfiinţate şi functioneaza
conform HG 406/2003 şi care au fost finantate de Ministerul Educatiei, Cercetării şi Inovarii "
Autoritatea Naţionala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) în cadrul Programului naţional
"Dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic - INFRATECH"

20 

 
 - incubatoare de afaceri finantate prin Programul naţional multianual pe perioada 2002 -
2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare de afaceri, coordonat de Ministerul
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Firmele selectate sunt găzduite într-un Incubator de Afaceri pe o perioadă determinată de
timp (ciclul de incubare), interval în care beneficiază de suport financiar, servicii de consultanţă
şi spaţii pentru birouri.
Alături de sprijinul logistic necesar demarării activității, incubatorul oferă un mediu
prielnic dezvoltării afacerilor, prin facilitarea activităţilor de networking, a transferului de know-
how şi prin acordarea de sprijin în dezvoltarea de parteneriate. Firmelor incubate li se oferă
posibilitatea de a participa la instruiri de specialitate, seminarii şi conferinţe, primesc asistență
pentru dezvoltarea strategiilor de afaceri, sunt asistate la intocmirea unor proiecte pentru
atragerea de finanțare sau în alte domenii relevante.

Incubatoare de afaceri - Incubatoarele oferă sustinere materiala şi logistica şi dezvolta

planuri de afaceri pentru firmele participante. Incubatorul este constituit în vederea incurajarii
IMM-urilor nou înfiinţate de cel mult doi ani oferind un sediu şi costuri minime de intretinere a
fimei.
Incubatorul de afaceri asigura:
- serviciile administrative şi de secretariat;
- serviciile de informare şi documentare;
- suport pentru prevenirea problemelor de mediu;
- cooperarea intre investitori în cadrul incubatorului.
Facilităţile comune pe care le pune la dispozitie incubatorul:
- Spatiul incubatorului, inclusiv spatiile pentru intalniri, expozitii, instruiri, care
este pus la dispozitia IMM-urilor, în conditii de calitate şi preturi convenabile;
- Utilitati pentru spatiile de lucru (energie termica, electrica, apa, gaz);
- Servicii de telecomunicaţii (telefon, fax, e-mail, internet);
- Servicii de paza.
Servicii comune oferite contra cost:
- Consultanta şi asistenta în elaborarea planurilor de afaceri şi de marketing şi a
studiilor de fezabilitate;
- Consultanta şi instruire în managementul afacerilor investitiilor comune realizate
de către firmele incubate;
- Asistenta acordata IMM-urilor în procesul de dezvoltare de noi produse şi
servicii;
- Asistenta pentru dezvoltarea de parteneriate naţionale şi internaţionale;
- Servicii de training, traduceri şi publicitate;
- Promovarea imaginii firmelor ce opereaza în cadrul incubatorului.
Companiile eligibile sunt:
- IMM nou înfiinţate care pe baza unui proiect fezabil dovedesc potential de
dezvoltare prin crearea a minimum trei locuri de muncă în următorii doi ani;
- IMM cu istoric de funcţionare de maximum doi ani la data intrarii în incubator
trebuie să prezinte un proiect fezabil de dezvoltare prin care să permita crearea a
minimum trei locuri de muncă în următorii doi ani.
Clientii admisi în incubator trebuie să indeplineasca următoarele conditii:
- Potential de dezvoltare a afacerii;
- Indeplinirea obiectivelor specifice de dezvoltare;
- Prezentarea unui plan de dezvoltare viabil;
21 

 
 - Acceptarea serviciilor de consultanta de tip mentorat oferite;
- Capacitate proprie de a plati facilităţile şi serviciile oferite.

Incubatoarele tehnologice oferă sprijin şi avantaje pentru firmele nou înfiinţate care
doresc să valorifice în mediul economic rezultatele cercetării. Incubatoarele tehnologice şi de
afaceri inovatoare care sunt membre ale ReNITT (Reteau Naţionala de Inovare şi Transfer
Tehnologic) beneficiaza şi de acces la rezultatele cercetării.
Contractul de incubare se incheie pe o perioada de doi ani, cu posibilitatea de prelungire cu
inca un an, prin acordul partilor.
Avantajele oferite de un incubator tehnologic:
• servicii specializate;
• servicii de asistenta în afaceri pentru inovare şi transfer tehnologic;
• servicii de cercetare-dezvoltare;
• servicii de informare tehnologica, audit tehnologic, veghe şi prognoza tehnologica;
• servicii de asistenta şi consultanta pentru realizarea de modele experimentale şi
prototipuri;
• servicii de asistenta şi consultanta pentru exploatarea drepturilor de proprietate
intelectuala;
• servicii de asistenta şi consultanta în domeniul legislativ la nivel naţional, european şi
internaţional;
• servicii de asistenta pentru:
- obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale;
- identificarea partenerilor din mediul universitar şi de cercetare;
- asigurarea accesului la baze de date specializate;
• informare cu privire la prioritatile naţionale, regionale şi locale;
• acces la infrastuctura de comunicare: centrale telefonice, servere, reţea calculatoare;
• servicii de comunicare-informare, receptie, servicii postale, secretariat;
• servicii auxiliare: reparatii şi intretinere curenta;
• procesare, editare, multiplicare materiale promotionale;
• proiectare şi desing pentru prezentări pe internet;
• servicii de paza şi protocol, monitorizarea permanenta a accesului personalului
autorizat.
Criteriile de selectie în cadrul incubatorului tehnologic:
• Criteriu de eligibilitate: încadrarea activităţilor desfăşurate de către solicitant în
domeniul de activitate, acreditat de ANCS
• Criterii de evaluare bazate pe informaţiile prezentate în Planul de afaceri intocmit de
către solicitant şi anexat cererii de incubare;
• nivelul de cunoastere a domeniului în care îşi desfăşoară activitatea firma;
• fezabilitatea afacerii;
• strategia firmei şi politicile de dezvoltare;
• experienţa firmei;
• experienţa personalului firmei;
• experienţa profesională în specialitate;
• experienţa managerială;
• rezultatele obţinute;
• proiecţiile financiare;
• număr de locuri de muncă create pe perioada incubării şi imediat după această
perioadă.
22 

 
 Pe plan extern incubatoarele de afaceri sunt entităţi care oferă resursele şi serviciile ce le
deţin unor firme nou înfiinţate în scopul accelerarii dezvoltării acestora.
Incheierea cu succes a programului de incubare a afacerii creşte probabilitatea ca o
companie tip start-up să rămâna pe piaţa pe termen lung: unele studii arata ca 87% din firmele
care s-au format şi au terminat stagiul de incubare rămân pe piaţa, faţă de 44% deţinut de firme
dezvoltate în alt mod. Clienţii incubatoarelor rămân să beneficieze de facilităţi timp de 33 luni în
medie.
Programele de incubare derulate prin organizaţii de sprijinire a dezvoltării economiei
cuprind entităţile de incubare guvernamentale din care aproximativ 21% sunt susţinute de
administraţiile de la nivelul oraşelor sau regiunilor; alte 20% sunt sustinute de institutii de
învăţământ superior, iar restul sunt dezvoltate prin intiative private. Incepând cu anul 2011 se
remarcă o renaştere a incubatoarelor cum ar fi Incubatoare de Întreprinderi Virtuale care oferă
resursele entităţilor pentru locaţii dispersate la mare distanţă.

23