UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

CURSUL
DREPT FISCAL

REFERAT
EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAȚIEI FISCALE

Dr., conf.univ. Alexandru Sosna

Prenumele şi numele studentului Cucută Octavia
Nr.grupei, anul de studii Grupa 1708 2018
Data remiterii 17.05.2019
Introducere .......................................................................................................................................3
1.1 Condiţiile declanşării şi organele abilitate cu executarea silită a obligaţiei fiscale..............4
1.2 Modalităţile de executare silită a obligaţiilor fiscale ............................................................6
I. Încasarea a mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului. .............................6
II. Ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar ...................................................9
III. Urmărirea a bunurilor contribuabilului......................................................................................9
IV. Urmărirea a datoriilor debitoare ale contribuabililor ..............................................................11
3. Răspunderea fiscală în cazul ne respectării obligaţiilor fiscale..............................................19
Concluzii........................................................................................................................................22

2
Introducere

Pentru a - şi constitui mijloace bãneşti proprii, încã de la începuturile sale, statul a instituit
concepţia potrivit cãreia orice persoanã fizicã sau juridicã care realizeazã un venit sau deţine un
bun din categoria celor impozabile, pe teritoriul statului, datoreazã impozite sau taxe. Numai dacă
dispune de aceste resurse bugetare statul va fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile sale faţă
de cetăţeni şi agenţii economici.
În acest context este necesar ca obligaţiile bugetare ale contribuabililor fată de stat să fie
stinse de bunăvoie sau prin trecerea la executare silită, în caz contrar. Aşadar executarea silită
reprezintă o modalitate de stingere a creanţei bugetare, care intervine în situaţia în care debitorul
nu îşi execută obligaţia la scadenţă şi în cuantumul stabilit prin titlu de creanţă. Caracterul
executoriu al titlului de creanţă fiscală face ca procedura de executare silită să poată fi declanşată
direct, de către organele fiscale, nefiind necesară intervenţia justiţiei. Executarea silită garantează
puterea juridică a obligaţiilor patrimoniale, inclusiv a celor bugetare. Executarea silitã are drept
scop realizarea definitivã şi practicã a unui drept recunoscut printr-o hotãrâre judecatoreascã, sau
prin orice act juridic care constatã în mod neândoielnic diferite feluri de obligaţii între subiectele
de drept.
Executarea silitã, ca instituţie juridicã, merge paralel cu dezvoltarea civilizaţiei, însa nu aş
putea spune cã importanţa sa a fost recunoscutã mereu de legiuitori. Dar necunoaşterea sau
ignorarea cãilor de realizare a unui drept ar însemna a rãpi celui care are dreptul sa triumfe,
mijlocul indispensabil pentru a ajunge la ceea ce a câştigat, fie pe cale judecatoreascã, fie pe cale
conventionalã.Orice titlu executoriu presupune şi obligaţii ce trebuie îndeplinite de cãtre
debitor. Ideal ar fi ca ele sa fie îndeplinite de bunãvoie, dar realitatea ne demonstreazã, de cele
mai multe ori, contrariul, de unde şi obligativitatea activitãţii de executare silitã.
Lucrarea cu tema “Executarea silită în cazul debitorilor fiscali” tratează modul de realizare
al creanţelor bugetare în cazul în care debitorul nu efectuezã de bunavoie plata acestora. Prin
intermediul acestei modalităţi de stingere a creanţei bugetare, creditorul (statul, reprezentat de
organele fiscale) se îndestulează din suma de bani obţinută prin valorificarea bunurilor debitorului.
Sunt vizate toate bunurile debitorului cu excepţiile prevăzute de lege.
Lucrarea evidenţiază particularităţiile executării silite şi rolul deosebit pe care aceasta îl
are în realizarea creanţelor bugetare ale statului.

3
1.1 Condiţiile declanşării şi organele abilitate cu executarea silită a obligaţiei fiscale

Regula generală, în materia executării obligaţiilor fiscale este reprezentată de îndeplinirea

de bunăvoie de către debitor a obligaţiei prin efectuarea plăţii. Însă nu trebuie de omis şi situaţia
când debitorul nu execută obligaţia sa, în cuantumul şi la termenul stabilit, creditorul, pentru a
valorifica dreptul său subiectiv patrimonial pe care îl are asupra debitorului, poate recurge la
mijloacele pe care legea i le pune la dispoziţie pentru a-l sili la executare. În acest caz creditorul
va cere executarea silită. Deci, executarea silită a obligaţiilor fiscale este procedura prin mijlocirea
căreia creditorul, care este statul, prin organul fiscal competent, constrânge pe contribuabilul care
nu-şi execută de bunăvoie, la termen, obligaţia stabilită prin documentele fiscale să-şi
îndeplinească această obligaţie.
Astfel putem concluziona că executarea silită a obligaţiilor fiscale se declanşează ca o
necesitate de impunere în contextul stipulărilor art. 126-132 din Constituţia Republicii Moldova
în vederea recuperării obligaţiilor fiscale restante, ca o modalitate de percepere a veniturilor
bugetare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice prevăzute de legea bugetară anuală.
Ar trebui să menţionăm că executarea silită nu reprezintă o formă a răspunderii juridice, o
sancţiune, ci o modalitate de executare a obligaţiilor fiscale.1
Caracterul executoriu al documentelor fiscale face ca procedura de executare silită să poată
fi declanşată direct, de către organele administrativ - financiare, nefiind necesară intervenţia
justiţiei.
Pentru a se putea trece la executarea silită a creanţei bugetare este necesar să fie întrunite
cumulativ următoarele condiţii:

a) existenţa restanţei, ţinându - se cont de prevederile art.252 Cod fiscal;

b) neexpirarea termenelor de prescripţie stabilite în Codul fiscal.

c) necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile prevăzute la art.194

alin.(1) lit.c) şi d) cod fiscal;

Legea contenciosului administrativ2 care ulterior a fost abrogată stabilea că persoana putea
contesta existența restanței către Serviciu Fiscal de Stat, pentru anularea, în tot sau în parte a actului
respectiv şi repararea pagubei cauzate. Acum această posibilitate este prevăzută în Codul
Administrativ3 În conformitate cu art. 189 orice persoană care revendică încălcarea unui drept al
său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.

d) contribuabilul nu se află în proces de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor

de depăşire a insolvabilităţii, conform legislaţiei4.

1
E. Bălan, Drept financiar, edit. „AII Beck”, Bucureşti 2003, pag. 193.
2
Legea nr.793 din 10.02.2000, publicat : 03.10.2006 în Monitorul Oficial Nr. ed.speciala.
Abrogată din 01.04.19 prin CA116 din 19.07.18, MO309-320/17.08.18 art.466
3
Codul Administrativ nr.116 din 19.07.2018, publicat : 17.08.2018 în Monitorul Oficial Nr. 309-320 art Nr : 466
data intrarii în vigoare : 01.04.2019;
4
art. 193 cod fiscal al R. Moldova adoptat prin Lega nr.1163-XIII din 24.04.97 //M. O. 62-522, 18.09.1997;
4
 În conformitate cu legea insolvabilității5, persoana juridică, dacă nu este în capacitate de a
achita, datoria este ligibilă, trebuie să existe un document executoriu 6creditorul are dreptul să
intenteze lichidarea persoanei juridice. Tot procesul astfel se stopează, toate obligațiile, creanțele
se sting. În prezent fosta judecătorie Botanica, se specializează pe insolvabilitate.

În calitate de creditori bugetari sau organele de executare sunt acele organe abilitate şi să
efectueze procedura de executare silită conform legislaţiei precum şi să aducă la îndeplinire
măsurile asigurătorii. Subiectele raportul juridic de executare silită a obligaţiei fiscale sunt
aceleaşi, cu cele ale raportului obligaţional:

1. Organul fiscal
2. Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale ( doar în comun cu organul
fiscal)
3. Contribuabilii persoane juridice
4. Contribuabilii persoane fizice ( înregistrați ca întreprinzători individuali, care
desfășoară activități profesioanale, persoane fizice cetățeni)

Nu se admite executarea silită a obligaţiei fiscale de către alte autorităţi, în modul stabilit de
prezenta legislaţie, nici direct şi nici prin intermediul organelor specificate mai sus, cu excepţia
cazurilor prevăzute la art.156 alin.(2) şi la art.157 alin.(2) cod fiscal. 7 Precum mai trebuie de
menţionat că organul sau autoritatea care primeşte informaţii fiscale este, de asemenea, obligată
să păstreze secretul asupra informaţiilor primite. Informaţii referitoare la plătitori pot fi transmise
şi altor organe sau autorităţi, care le solicită, dar numai cu consimţământul scris al plătitorului.
Iar debitorul sau contribuabilul este practic „clientul" bugetului public, cel care „aduce"
banii la buget şi în consecinţă este necesară protecţia acestuia prin instituirea secretului fiscal, ca
obligaţie profesională a funcţionarilor publici care au acces la date confidenţiale privind activitatea
plătitorilor de venituri bugetare.

Ar trebui de menţionat faptul că excutarea silită a obligaţiei fiscale este dirijată de un set de
reguli, de care trebuie să se conducă organele abilitate, în timpul executării silite. Nu trebuie de
omis faptul că executarea silită în sfera veniturilor bugetare se deosebeşte substanţial de instituţia
executării silite reglementată de procedura civilă. Aceste reguli sunt instituite în conformitate cu
Codul fiscal, precum şi alte acte normative în vigoare. În conformitate cu prevederile art. 196 alin.
(1), (2), (3), (5) şi (6) din Codul fiscal, executarea silită a obligaţiei fiscale se face în zile lucrătoare,
între orele 6:00 şi 22:00. Executarea silită în alt timp se admite în cazul în care contribuabilul sau
debitorul lui se eschivează de la ea. Dacă contribuabilul nu poate fi găsit pe adresele cunoscute,
Serviciul Fiscal de Stat va solicita intervenţia autorităţilor publice competente. În cazul în care
contribuabilul lipseşte pe adresele cunoscute, organul fiscal se va adresa, potrivit legislaţiei,
organelor poliţiei, pentru a fi declarată căutarea acestuia. În termen de 10 zile lucrătoare de la data
primirii cererii prevăzute la art. 161 alin. (6) din Codul fiscal, dosarul contribuabilului privind
acţiunile de executare silită întreprinse faţă de acesta se va transmite subdiviziunii responsabile a
Serviciului Fiscal de Stat în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat. Serviciul Fiscal de Stat este
în drept să aplice una sau mai multe modalităţi de executare silită a obligaţiei fiscale. Executarea
silită a obligaţiei fiscale în modul prevăzut la art.194 alin.(1) lit.b), c) şi d) din Codul fiscal se face
în temeiul unei hotărîri emise de conducerea Serviciului Fiscal de Stat pe un formular tipizat
aprobat de Serviciul Fiscal de Stat, care are valoare de document executoriu. Cheltuielile aferente

5
Legea insolvabilității nr.149 din 29.06.2012, publicat : 14.09.2012 în Monitorul Oficial Nr. 193-197 art Nr : 663 ,
data intrarii in vigoare : 13.03.2013;
6
Formularul tipizat despre aprobarea formularelor de executare silită a obligației fiscale este aprobat prin Ordinul
IFPS NR.143 DIN 13.09.2002. Publicat : 30.12.2005 în Monitorul Oficial Nr. 176-181 art Nr : 629;
7
art. 195 cod fiscal al R. Moldova adoptat prin lega nr.1163-XIII din 24.04.97. M. O. 62-522, 18.09.1997;
5
executării silite a obligaţiei fiscale se efectuează de la bugetul de stat, urmând să fie recuperate din
contul contribuabilului, cu excepția comisioanelor percepute de instituția financiară la predarea
mijloacelor în numerar de către funcționarii fiscali conform art. 198 din Codul fiscal. 8

1.2 Modalităţile de executare silită a obligaţiilor fiscale

I. Încasarea a mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului.

Odată ce obligaţia fiscală a devenit exigibilă, moment care este reglementat în actele
normative începând cu ziua următoare, organul fiscal este în drept să înainteze ordine incaso la
conturile bancare (cu excepţia contului de împrumut, a contului provizoriu (de acumulare a
mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social) precum şi a conturilor
persoanelor fizice care nu sânt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) ale contribuabilului dacă
acesta dispune de ele şi dacă organul fiscal le cunoaşte.

În cazul în care contribuabilul deţine la contul său bancar mijloace băneşti, instituţia
financiară (sucursala sau filiala acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace,
ordinul incaso a organului fiscal în decursul zilei operaţionale în care a fost primită.

8
Al. Armeanic, Drept Fiscal, edit. „Museum” Chişinău, 2001, pag. 63.
6
 Poate fi şi cazul când contribuabilul nu deţine la contul său bancar mijloace băneşti pentru
a stinge, total sau parţial, obligaţia fiscală, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia)
remite organului fiscal, în ziua primirii, ordinul incaso, făcînd pe ea menţiunea despre lipsa, totală
sau parţială, a mijloacelor. În cazul suspendării operaţiunilor la contul bancar pentru nestingerea
obligaţiei fiscale, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) informează imediat organul
fiscal despre înscrierea în contul contribuabilului a mijloacelor băneşti. Procedura încasării
incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare se stabileşte de Banca Naţională a Moldovei
în comun cu Ministerul Finanţelor.

Totodată, potrivit pct. 1 din Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat9,

documentele electronice ce confirmă deschiderea, modificarea, închiderea sau luarea la evidenţa
fiscală a conturilor bancare, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, soldul şi rulajul
mijloacelor băneşti pe conturile bancare, şi alte documente, ce fac obiectul circulaţiei între
Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare, vor fi expediate şi recepţionate utilizînd, în mod
obligatoriu, sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice
între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare (în continuare SIA CCDE).

De asemenea, conform pct. 5 alin. 4 din Ordinul sus - citat, Serviciul Fiscal de Stat
întocmeşte şi expediază prin SIA CCDE în adresa instituţiei financiare ordinul incaso la conturile
bancare ale contribuabilului, iar potrivit pct. 4 alin. 5 din acelaşi Ordin, instituţia financiară
întocmeşte şi expediază, prin intermediul SIA CCDE în adresa Serviciului Fiscal de Stat,
informaţia privind executarea ordinului incaso, document aprobat prin Anexa la Ordinul
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat10

Aderent, potrivit pct. 1 din Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 302 din
03 mai 2012 Cu privire la circuitul electronic al documentelor ce ţin de executarea silită a
mijloacelor băneşti din conturile bancare ale restanţierilor la bugetul public naţional, ordinele
incaso, emise în scopul încasării restanţelor la bugetul public naţional, se prezintă spre executare
instituţiei financiare, în care sunt deschise conturile bancare, pentru care sunt perfectate ordinele
incaso respective. La fel, în corespundere cu pct. 2 din Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal
de Stat,ordinele incaso se emit şi se prezintă, în mod electronic, spre executare instituţiilor
financiare participante la Sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor
electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare.

În această ordine de idei, este de menţionat că, începînd cu 1 septembrie 2012, organele
fiscale emit şi remit către instituţiile financiare ordinele incaso doar în format electronic, unde
instituţiile financiare le vor executa total sau parţial, după caz, şi vor informa electronic organul
fiscal despre executarea totală sau parţială a ordinului incaso sau despre remiterea acestuia
executorului judecătoresc competent, conform prevederilor art. 197 alin. (21) din Codul fiscal.

Ordinul incaso, întocmit şi remis spre executare instituţiei financiare prin intermediul SIA
CCDE de către organele fiscale, va fi recepţionat de către instituţia financiară şi va fi executat în

9
Nr. 284 din 19 aprilie 2012 Cu privire la expedierea şi recepţionarea documentelor electronice prin sistemul
informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile
financiare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 99-102, art. Nr.: 645 din 25 mai 2012) cu modificările şi
completările ulterioare, începînd cu 1 septembrie 2012;
10
nr. 302 din 03 mai 2012 Cu privire la circuitul electronic al documentelor ce ţin de executarea silită a mijloacelor
băneşti din conturile bancare ale restanţierilor la bugetul public naţional Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
99-102, art. Nr.: 648 din 25 mai 2012;
7
limita disponibilului surselor financiare în contul bancar al contribuabilului restanţier. În acest
sens, în adresa organului fiscal va fi întocmită şi expediată informaţia privind executarea ordinului
incaso, în toate cazurile, chiar dacă în contul bancar al contribuabilului nu se află mijloace băneşti.
1. Astfel, la compartimentul ,,Suma executată” se va indica suma executată în cifre şi litere,
iar în cazul în care în cont lipsesc surse băneşti, se va indica zero.
2. La compartimentul ,,Motivul executării parţiale/neexecutării ordinului incaso”, în cazul
executării parţiale se va indica drept motiv suma existentă în cont, iar în cazul în care, în
cont nu sunt mijloace financiare, motiv se va indica lipsa mijloacelor băneşti în cont.

Adiţional, este de menţionat că, la remiterea ordinului incaso către instituţia financiară, chiar şi în
cazul în care la contul contribuabilului lipsesc mijloacele băneşti, aceasta urmează să-l accepte şi
să-l execute conform procedurii prestabilite, nefiind în drept să-l respingă pe motivul lipsei
mijloacelor băneşti în cont.

Prevederile menţionate mai sus nu se aplică în cazul în care mijloacele bănești sunt
depozitate pe:

 Conturile de împrumut;
 Conturile bancare deschise conform prevederilor acordurilor de împrumut
încheiate între Republica Moldova și donatorii externi;
 Conturile provizorii;
 Conturile persoanelor fizice care nu sunt subiecți ai activității de întreprinzător;

Presiunea crizei economice asupra bugetului federal american şi creşterea exponenţială a

evaziunii fiscale de peste hotare au condus la introducerea, în octombrie 2009, a unui nou proiect
de lege în Senatul S.U.A., care avea ca scop reducerea evaziunii fiscale.

Până la acea dată, funcţiona un program similar, instituit de fiscul american, care se
dovedise însă nefuncţional. În 2001, grupul bancar UBS, înregistrat în acel program, a agreat să
plătească 780 milioane de dolari penalităţi pentru ascunderea informaţiilor referitoare la conturile
cetăţenilor americani. Ineficienţa acelui program, precum şi estimările referitoare la pierderi
de aproximativ 100 de miliarde de dolari anual din taxe neplătite au fost printre cele mai puternice
argumente pentru schimbare. Aşa a apărut FATCA11 (Foreign Account Tax Compliance Act),
promulgată ca lege de preşedintele american pe 18 martie 2010.

Pachetul legislativ FATCA12 cere instituţiilor financiare non-americane, în baza unui

acord interguvernamental sau în mod independent, să furnizeze fiscului american informaţii
referitoare la clienţii cu cetăţenie americană sau care au obligaţii fiscale faţă de S.U.A. şi
referitoare la conturile acestora, privind titulari, adrese, solduri sau operaţiuni efectuate. De

11
FATCA (Foreign Account Tax Compliance Act) este acronimul legii din SUA, denumită „Legea conformităţii
fiscale a conturilor străine”, care impune raportarea de către instituţiile financiare străine (înregistrate într-o altă ţară
decât SUA) a clienţilor SUA, inclusiv a celor care locuiesc în afara graniţelor SUA, către Autorităţile fiscale americane
(IRS – Internal Revenue Service).
12
1. 15.01.2016 a publicat Legea cu nr.234 din 10.12.2015 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernul
Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru facilitarea implementării prevederilor Actului
privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA);
2. 29.01.2016 a publicat Legea cu nr.241 din 29.12.2015 pentru implementarea prevederilor Acordului de cooperare
dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru facilitarea implementării
prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (FATCA).

8
asemenea, în situaţia în care aceste persoane nu îşi îndeplinesc obligaţiile fiscale, instituţiile
financiare au posibilitatea de a efectua reţineri la sursă în favoarea fiscului american.

Conform acestui Acord vor fi implementate următoarele prevederi:

a) instituțiile financiare raportoare ale RM vor efectua reținerea la sursa de plată a impozitului
prestabilit conform prevederilor FATCA;

b) dacă clienții care cad sub incidența acestuia nu-și exprimă consimțământul privind
furnizarea informațiilor aferente și transmiterea datelor personale aferente, precum și nu prezintă
formularul W9 și W8 ori alt formular similar convenit instituțiile financiare raportoare ale RM nu
deschid conturi și închid conturile deschise, cu excepția cazurilor în care asupra mijloacelor bănești
din conturile clienților existenți este aplicat sechestru și/sau clienții dețin angajamente contractuale
față de instituțiile financiare raportoare ale RM sub formă de credite și/sau garanții. În cazurile
indicate, ca excepție pentru închiderea conturilor, tranzacțiile se efectuează numai pentru
executarea sechestrului aplicat sau a angajamentelor contractuale menționate față de instituțiile
financiare raportoare ale RM;
c) drept curs spot publicat se va utiliza cursul oficial al leului moldovenesc față de valuta străină.

II. Ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar

Această modalitate de executarea silită a obligaţiei fiscale prin ridicarea de mijloace băneşti
în numerar este aplicată contribuabilului atât persoană juridică cît şi persoană fizică subiect al
activităţii de întreprinzător.
Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar, inclusiv în valută
străină, funcţionarul fiscal controlează locurile şi localurile în care contribuabilul păstrează
numerarul, precum şi reţeaua lui comercială.
Prin derogare de la art.129 pct. 4 Cod fiscal, în calitate de reprezentant al contribuabilului,
la ridicarea mijloacelor băneşti în numerar participă casierul (gestionarul) sau un alt angajat care
îl înlocuieşte. Aceştia sânt obligaţi să prezinte documentele necesare şi să asigure accesul liber la
seiful casei contribuabilului, în încăperea izolată a casei, precum şi în reţeaua lui comercială.
Deschiderea fără consimţămîntul reprezentantului contribuabilului sau în lipsa acestuia a
locurilor şi localurilor în care se păstrează numerarul se efectuează în prezenţa a 2 martori asistenţi.
Până la sosirea acestora din urmă, funcţionarul fiscal sigilează locurile şi localurile.
Faptul ridicării numerarului şi al deschiderii locurilor şi localurilor fără consimţămîntul
reprezentantului contribuabilului este consemnat în acte semnate de cei prezenţi. Actele se
întocmesc în două exemplare. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau reprezentantului
acestuia contra semnătură pe primul exemplar sau se expediază recomandat contribuabilului în
aceeaşi zi sau în următoarea zi lucrătoare.
Funcţionarul fiscal predă mijloacele băneşti ridicate instituţiei financiare (sucursalei sau
filialei acesteia) proxime, care este obligată să le primească şi să le transfere la bugetele respective
pentru stingerea restanţelor. Valuta străină se predă la cursul stabilit de Banca Naţională a
Moldovei în ziua predării.
Dacă depunerea mijloacelor băneşti în numerar la instituţia financiară (sucursala sau filiala
acesteia) în ziua ridicării lor este imposibilă, ele vor fi predate casieriei organului fiscal pentru ca
aceasta să le transmită instituţiei financiare în următoarea zi lucrătoare.

III. Urmărirea a bunurilor contribuabilului

La această categorie de bunuri pot trebuie a fi menţionate anume bunurile mobile şi cele
imobile, fapt care sesizăm că în unele state se face o diferenţiere de executare silită ăntre aceste
bunuri, ceea ce nu putem vorbi despre legislaţia autohtonă. Deci, sechestrare a bunurilor
contribuabilului se efectuează, dacă legislaţia nu prevede altfel, în prezenţa contribuabilului (a
9
reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu funcţie de răspundere, iar în cazul în care
contribuabilul este persoană fizică neânregistrată ca subiect al activităţii de întreprinzător - a unui
membru major al familiei lui.

Urmărirea atât a bunurilor mobile cît şi celor imobile ale debitorului reprezintă o modalitate
de executare silită indirectă a obligaţiilor fiscale. Bunurile debitorului sunt valorificate prin
vânzarea la licitaţie sau prin alte modalităţi, suma astfel obţinută fiind destinată a acoperi obligaţia
de plată ce revine contribuabilului urmărit.
La executarea silită a bunurilor debitorului, trebuie de a fi respecta o anumită procedură:
a) somaţia de plată ― organele abilitate urmăritoare vor declanşa procedura executării
silite mobiliare prin somaţia de plată adresată debitorului în sensul îndeplinirii obligaţiei
fiscale;
b) identificarea bunurilor supuse urmărirei ― prin identificare, organele fiscale vor
selecţiona bunurile asupra cărora se va aplica sechestrul, în funcţie de valoarea necesară acoperirii
obligaţiei fiscale;
c) aplicarea sechestrului şi evaluarea bunurilor supuse urmăririi ― După comunicarea
somaţiei către debitor, care reprezintă actul începător al acestei modalităţi de executare silită,
precum şi în tot cursul executării silite, organul de executare poate numi un administrator-
sechestru, în măsura în care este necesară administrarea bunului urmărit, perceperea chiriilor, a
arendei şi a altor venituri obţinute din administrarea acestuia sau apărarea în litigii privind imobilul
respectiv.
Administratar - sechestru va putea fi numit creditorul, debitorul sau o altă persoanele fizică
sau juridică, în această din urmă situaţie, organul de executare va fixa administratorului-sechestru
o indemnizaţie în funcţie de activitatea depusă. Evaluarea bunurilor imobile supuse urmăririi silite
se va face prin intermediul unor organe sau persoane specializate.
Nu pot fi sechestrate:
 Produsele agricole perisabile, conform listei aprobate de către Guvern
 Bunurile gajate
 Bunurile persoale
 Bunurile sechestrare de către autoritățile publice
 Alte bunuri, care onform legislației nu pot fi urmărite

10
 Bunurile debitorului care nu pot fi urmărite ( în conformitate cu art. 88 Codul de
executare a Republicii Moldova13

Nu pot fi urmărite:1) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului persoană
fizică şi  al membrilor lui de familie:

a) îmbrăcămintea, pentru fiecare persoană: un palton de iarnă şi unul de toamnă, un costum de

iarnă şi unul de vară (pentru bărbaţi), două rochii sau două costume de vară şi două de iarnă (pentru
femei), o pălărie şi o căciulă de iarnă, două broboade de vară şi două de iarnă (pentru femei), altă
îmbrăcăminte întrebuinţată timp îndelungat şi care nu are valoare;

b) încălţămintea, lenjeria de corp şi de pat, cu excepţia obiectelor confecţionate din materiale

preţioase, precum şi a obiectelor care au valoare artistică;

c) toate bunurile copiilor;

d) mobila: cîte un pat şi un scaun pentru fiecare persoană, o masă, un dulap pentru familie;

e) icoanele şi portretele de familie, verighetele;

f) ordinele, medaliile, alte semne distinctive cu care a fost decorat debitorul sau membrii lui de
familie;

g) obiectele (inclusiv manualele şi cărţile) necesare debitorului pentru a-şi continua exercitarea
profesiei;

h) mijloacele de transport speciale pentru invalizi, obiectele necesare invalizilor şi bolnavilor,

destinate îngrijirii lor;

i) produsele alimentare în cantităţi necesare pentru hrana debitorului şi a membrilor lui de familie
pe 3 luni;

j) combustibilul  necesar în prepararea bucatelor şi încălzirea locuinţei familiei în  perioada rece a

anului;

2) seminţele de culturi agricole pentru însămînţare şi sădire.

3) nutreţul pentru vitele care nu au fost urmărite, necesar pînă la strînsul nutreţurilor noi sau pînă
la scoaterea vitelor la păşunat, după caz;

4) produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern;

5) bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

6) alte bunuri care, conform legii, nu pot fi urmărite.

IV. Urmărirea a datoriilor debitoare ale contribuabililor

În legislaţia română această măsură se numeşte „proprire” care reprezintă ― în

interceptarea şi preluarea în condiţii legale a unor sume de bani pe care debitorii bugetelor
13
Legea Nr.143 din 02.07.2010 pentru modificarea și completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr.
443 _ xv din 24 decembrie 2004, publicat : 07.09.2010 în Monitorul Oficial Nr. 160-162 art Nr : 584;

11
publice, persoane fizice şi juridice, le au de primit de la terţe persoane, până la îndestularea
creanţelor bugetare respective.14
Aceasta reprezintă procedeul preferenţial obligatoriu de executare silită şi sunt urmăribile
orice sume reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi valută, datorate cu orice titlu
debitorului, de către terţe persoane.
Urmărirea datoriei debitoare se efectuează şi atunci cînd însuşi debitorul are restanţe.
Urmărirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în R. Moldova se face în baza listei
debitorilor, prezentate de contribuabil, sau a altor informaţii de care dispune organul fiscal. În
conformitate cu tratatele internaţionale la care R. Moldova este parte, pot fi urmărite datoriile
debitoare de la persoane din străinătate, precum şi de la debitorii autohtoni în beneficiul
contribuabililor străini.15
Urmărirea sumelor de bani ce reprezintă drepturi băneşti ale debitorului persoană fizică, se
poate face de către organul de executare, cu excepţia celor prevăzute de legislaţie precum sunt ne
urmăribile.

Pentru urmărirea datoriei debitoare, contribuabilul este obligat să prezinte organului fiscal
lista debitorilor, semnată de el (de reprezentantul său), de persoana sa cu funcţie de răspundere. La
cererea organului fiscal, datele din listă sînt confirmate documentar. Lista debitorilor trebuie să
conţină, după caz:

a) denumirea (numele, prenumele) debitorului, sediul (adresa), codul fiscal, informaţia

de contact;

b) conturile bancare ale debitorului, denumirea, sediul şi codul instituţiilor financiare

(sucursalelor sau filialelor acestora) în care sînt deschise conturile;

c) data apariţiei datoriilor debitoare, suma totală şi scadenţa lor;

d) măsurile întreprinse de contribuabil pentru a i se plăti datoria debitoare;

e) data ultimei verificări reciproce.

Hotărârea prin care a fost aprobată Instrucțiunea privind modul de vânzare a valorilor
mobiliare sechestrate de către Serviciul Fiscal de Stat și abrogată Instrucţiunea privind
organizarea și efectuarea tranzacțiilor la Bursa de Valori a Moldovei cu valorile mobiliare
sechestrate de către organele fiscale16. Instrucţiunea prezentată de Comisia Națională a Pieței
Financiare stabilește modul de vânzare a valorilor mobiliare sechestrate de către Serviciul Fiscal
de Stat pe piaţa reglementată, în cadrul sistemului multilateral de tranzacționare și în afara
acestora.
Actul prevede că, în cazul în care valorile mobiliare sechestrate nu sunt solicitate
de cumpărători pe parcursul perioadei de licitație, care este de cel mult 20 de zile lucrătoare,
Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să le expună la o nouă licitaţie, cu micşorarea treptată a preţului
precedent cu până la 20%, cu luarea în considerare, inclusiv, a evenimentelor care influențează
prețul acțiunilor emitentului.
Mărimea comisionului va fi stabilită de Serviciul Fiscal de Stat, pornind de la propunerile
cuprinse în oferte. Comisionul societăţii de investiţii, ca un procent fix din valoarea tranzacţiei, se
stabileşte prin decizia Serviciului Fiscal de Stat, odată cu determinarea câştigătorului. În baza

14
Iancu, Dreptul finanţelor publice, edit. ”Sylvi”, Bucureşti 2002, pag. 273;
15
Art. 205. Codul fiscal al R. Moldova adoptat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.97 //M. O. 62-522, 18.09.1997;
16
publicată în Monitorul Oficial, nr. 171-180 din 2 iunie ;

12
 deciziei luate, Serviciul Fiscal de Stat va încheia cu societatea de investiţii câştigătoare un contract
de intermediere, pe termen de un an, cu posibilitatea extinderii termenului până la șase luni. Dacă
societatea de investiţii câştigătoare refuză, din anumite motive, încheierea contractului de
intermediere, Serviciul Fiscal de Stat desemnează printr-o decizie suplimentară altă societate de
investiţii, conform cerinţelor prezentei Instrucţiuni.
În cazul participării la concurs a mai puţin de trei societăţi de investiţii, la decizia
Serviciului Fiscal de Stat, câştigătorul poate fi selectat dintre participanţii care au depus cereri sau
se va anunţa un nou concurs. Serviciul Fiscal de Stat poate rezilia contractul de intermediere cu
societatea de investiții în cazul în care aceasta va încălca condiţiile contractului.
Pentru fiecare caz de expunere la vânzare a valorilor mobiliare sechestrate, Serviciul Fiscal de Stat
aprobă prin decizie comunicatul informativ, care se va publica în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova cu 30 de zile lucrătoare înainte de începutul negocierilor.

Cine pot fi cumpărători ai bunurilor sechestrate?

Cumpărători ai valorilor mobiliare sechestrate pot fi persoane fizice şi juridice, care participă la
licitaţii prin intermediul societăţilor de investiţii, care sunt membri ai pieţei reglementate. Pentru
cumpărarea valorilor mobiliare prin licitaţie cu strigare, trebuie să fie asigurată, la momentul
desfăşurării licitaţiei, deţinerea sumei necesare pentru acoperirea costului valorilor mobiliare,
calculată în corespundere cu preţul de expunere şi numărul de valori mobiliare propuse spre
vânzare.
Cumpărătorii trebuie să cunoască că orice litigiu ce ține de vânzarea valorilor mobiliare
sechestrate, care îl vor putea soluționa pe cale amiabilă. În cazul imposibilității ajungerii la un
consens, litigiul va fi soluționat de către Comisia Arbitrară a Bursei de Valori a Moldovei17 sau
instanța de judecată.

Conform prevederilor art. 208 din Codul fiscal, evidența acţiunilor de executare silită a
obligaţiei fiscale o ţine Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit. După sechestrarea bunurilor,
organizarea evaluării şi comercializării lor se pune în sarcina SFS. Pentru efectuarea evaluării
bunurilor şi comercializarea lor la licitaţie, SFS selectează persoanele care dispun de licenţă pentru
activitatea respectivă, încheie cu ele contracte şi le repartizează materialele pentru evaluare. Plata
serviciilor prestate de aceste persoane nu poate depăşi 10% din mijloacele băneşti obţinute din
comercializarea bunurilor sechestrate. Codul fiscal prevede că, pentru a organiza comercializarea
bunurilor sechestrate, expertul transmite Serviciului Fiscal de Stat dosarele loturilor de bunuri.
Referitor la operaţiunea de predare-primire se întocmește un proces-verbal.
Organizarea licitațiilor Potrivit Codului fiscal, bunurile sechestrate se comercializează la
licitaţia cu strigare. În acest scop, SFS efectuează următoarele acţiuni:

 examinează dosarele loturilor de bunuri;

 aprobă actul preţului iniţial de licitare a fiecărui lot aparte, dacă expertiza şi evaluarea bunurilor
au fost efectuate de specialişti în domeniu;
 decide asupra scoaterii bunurilor la licitaţie;
 dispune publicarea comunicatului informativ despre desfăşurarea licitaţiei;
 aprobă componenţa comisiei de licitaţie şi numeşte preşedintele ei;
 determină modul de comercializare a patrimoniului sechestrat;

17
Hotărâre Nr. 62 /14 din 26.12.2008 cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei,
publicat: 20.02.2009 în Monitorul Oficial Nr. 37-40 art Nr : 125, data intrarii in vigoare : 20.02.2009;

13
 în cazul apariţiei litigiului, desemnează un reprezentant pentru apărarea intereselor sale în instanţa
de judecată.
De asemenea, Serviciul Fiscal de Stat are dreptul:

 să verifice îndeplinirea deciziilor sale şi să monitorizeze procesul de evaluare şi comercializare a

patrimoniului sechestrat;
 să examineze plîngerile şi contestaţiile privind corectitudinea desfăşurării licitaţiilor de
comercializare a patrimoniului sechestrat;
 să declare nule rezultatele licitaţiei în cazul constatării unor abateri sau încălcări ale
reglementărilor privind pregătirea şi desfăşurarea licitaţiilor, precum şi în cazul în care
cumpărătorul nu achită lotul în termenul stabilit. În aceste cazuri, se va anunţa o nouă licitaţie –
cu strigare sau cu reducere. Deciziile cu privire la aprobarea preţurilor bunurilor sechestrate şi
expunerea lor spre comercializare se emit de Serviciul Fiscal de Stat. Comunicatele informative
ale SFS cu privire la expunerea bunurilor sechestrate spre comercializare se aprobă de către
conducerea lui.
Comunicatul informativ despre desfăşurarea licitaţiei se publică în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova şi trebuie să conţină:

 data, ora şi locul desfăşurării licitaţiei;

 specificarea bunurilor, principalelor caracteristici tehnico-economice şi locului aflării lor;
 informaţii despre proprietarul bunurilor;
 informaţii despre terenul pe care sunt amplasate bunurile imobiliare şi condiţiile de utilizare a
terenului de către proprietar;
 condiţiile de comercializare a bunurilor;
 informaţii despre forma de plată, condiţiile de plată eşalonată, dacă aceasta este prevăzută de SFS;
 modul de familiarizare prealabilă cu bunurile scoase la licitaţie;
 condiţiile de înaintare a cererilor de participare la licitaţie;
 termenul final de primire a cererilor, propunerilor şi altor documente pentru participare la licitaţie;
 informaţia despre necesitatea depunerii unui acont de 10% din preţul iniţial de comercializare a
bunurilor şi contul bancar la care acesta urmează să fie vărsat;
 informaţia de contact a comisiei de licitaţie, a Serviciului Fiscal de Stat şi a altor organizatori ai
licitaţiei;
 alte informaţii necesare.
Licitaţia urmează să aibă loc la cel puţin 15 zile de la data publicării comunicatului
informativ în Monitorul Oficial. Licitați a are loc dacă la ea sunt înscriși cel puțin doi participanți.
Legea prevede că persoana, la care se păstrează bunurile, este obligată să asigure publicului accesul
la ele. Dacă la licitaţia cu strigare nu s-a înscris niciun participant sau dacă bunurile nu au putut fi
comercializate, SFS, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de înscriere la licitaţia
la care nu s-a înscris niciun participant sau de la efectuarea licitaţiei, va anunţa o licitaţie cu
reducere. În cazul înscrierii unui singur participant la licitaţia cu strigare, comercializarea se
efectuează în bază de contract încheiat cu SFS la un preţ care să nu fie mai mic decât preţul iniţial,
iar la licitaţia cu reducere comercializarea se efectuează în baza unui contract similar la un preţ
redus cu cel mult 10% faţă de preţul iniţial. Dacă părţile nu au ajuns la un acord privind preţul de
comercializare a bunurilor, participantului i se restituie acontul. Ce bunuri sechestrate nu pot fi
vândute de Serviciul Fiscal de Stat. Totuși, sunt și bunuri sechestrate, care nu pot fi evaluate și
comercializate de SFS.
Este vorba de:

14
  bunurile sechestrate ale contribuabilului, care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor şi ale
altor bunuri proprietate publică de stat supuse privatizării, în care statul deţine mai mult de o
pătrime din capitalul social. Expertiza, evaluarea și comercializarea se organizează de Agenţia
Proprietăţii Publice subordonată Ministerului Economiei, în modul stabilit pentru privatizarea
patrimoniului public;
 valorile mobiliare sechestrate de către SFS. Acestea sunt comercializate în conformitate cu regulile
pieţei reglementate şi cu actele normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare;
 bunurile sechestrate calificate drept mărfuri bursiere, care se comercializează prin intermediul
Bursei de mărfuri în modul stabilit de Guvern;
 bunurile sechestrate a căror valoare, conform actului de sechestru, constituie mai puţin de 10.000
lei (cu excepţia mijloacelor de transport, a imobilului, a valorilor mobiliare, a bunurilor calificate
drept mărfuri bursiere cu valoarea lotului mai mare de 10.000 lei), precum şi bunurile care au fost
expuse la bursa de mărfuri, dar nu au fost solicitate spre a fi comercializate şi au fost excluse din
planul de licitaţie conform reglementărilor legale în vigoare. Comercializarea se efectuează prin
intermediul unităţilor comerciale. Modul de ridicare, predare, evaluare, comercializare a
patrimoniului menţionat şi de vărsare la buget a sumelor încasate se stabileşte de SFS.
La aplicarea sechestrului asupra bunurilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de
stat şi ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor cu cota statului în capitalul social, neincluse
în programul de privatizare, acest fapt se înştiinţează în scris organelor centrale de specialitate ale
administraţiei publice şi autorităţilor administraţiei publice locale. În cazul neluării de măsuri
pentru achitare în termenul stabilit, SFS va organiza evaluarea şi comercializarea bunurilor
sechestrate conform principiilor generale. În baza materialelor expertizei şi a materialelor de
evaluare a bunurilor, SFS aprobă preţul iniţial de comercializare al bunurilor care urmează să fie
vândute la licitaţie. Serviciul Fiscal de Stat transferă beneficiarilor, de la bugetul de stat, banii
destinaţi finanţării cheltuielilor de executare silită a obligaţiei fiscale. După comercializarea
bunurilor sechestrate, aceste cheltuieli se recuperează cu prioritate.

Particularitatile sechestrarii bunurilor agricole nerecoltate.

Organul fiscal este in drept sa sechestreze productia Agricola nerecoltata cu exceptia produselor
agricole perisabile. Aplicarea sechestrului nu absolvă contribuabilul de cultivare, recoltare şi/sau păstrare
a producţiei.

În cazul sechestrarii productiei agricole nerecoltate, perioada de conformare benevola a

contribuabilului,în parte ce tine de achitarea sumelor obligatiilor fiscale la buget se va extinde pina la
aparitia in natura a obiectului sechestrului.adika pina in momentu recoltarii.acesta constitue o derogare de
la termenul de 30 de zile,la a carui expirare organul fiscal poate trece la comercializarea bunurilor.prin
urmare in cazul sechestrarii productiei agricole nerecoltate organul fiscal va putea recolta obtinuta doar
daca la momentul obtinerii acestia contribuabilul nu sia onorat obligatiile fiscale restante.

Pentru determinarea în lista bunurilor sechestrate a volumul productiei sechestrate organul fiscal
va solicita de la contribuabil in momentul sechestrarii anumite documente confirmative din evidenta
contabile care prevad suprafata,volumul si pretul eventual de comercializarea productiei viitoare .

În momentul întocmirii listei bunurilor sechestrate, organul fiscal va asigura inscrierea in lista a
bunului sechestrat, asigurind corelatia dintre bunul sechestrat ca accesoriu si terenul agricol ca bun
principal,indicinduse cod cadastral al ultimului.organul fiscal va prezenta oficiului cadastral territorial,
organul fiscal va remite, în aceeaşi zi sau în ziua următoare, copia actului de sechestru şi hotărîrea de
executare silita in vederea notarii in registrul cadastral al bunurilor immobile a sechestrului asupra
productiei agricole viitoare. Organul fiscal va remite, în aceeaşi zi sau în ziua următoare, copia actului de
15
sechestru şi hotărîrea de executare silită a obligaţiei fiscale autorităţilor administraţiei publice locale de
nivelul al doilea pentru notarea aplicării sechestrului în Registrul producţiei agricole sechestrate, conform
modului şi formularului aprobat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale
și Mediului . Din acest moment, contribuabilului îi este interzis să efectueze fără acordul organului fiscal
tranzacţii de înstrăinare a producţiei agricole nerecoltate sechestrate.

Imediat dupa recoltare, organul fiscal va intocmi un act de constare la fața locului prin care va
determina cantitatea recoltei.

Cazuri de ridicare a sechestrului aplicat pe bunuri

După semnarea contractului de vînzare-cumpărare şi achitarea integrală a preţului lotului, organul

fiscal va ridica bunurile sechestrate spre a le remite cumpărătorului. Din momentul semnării actului de
ridicare a bunurilor sechestrate, dreptul de proprietate asupra acestora trece la cumpărător, iar cheltuielile
de păstrare şi de transportare a bunurilor, de perfectare a titlurilor de proprietate le suportă noul proprietar.
Tranzacţiile în urma cărora bunurile sechestrate au fost înstrăinate fără acordul scris al autorităţii fiscale
pot fi declarate nule de instanţa judecătorească din momentul încheierii lor. Răspunderea pentru pierderile
suportate de acestea o poartă contribuabilul sau persoana care a înstrăinat bunurile sau a decis înstrăinarea
lor.

Ridicarea bunurilor sechestrate se efectuează în prezenţa contribuabilului (a reprezentantului

acestuia), a persoanei lui cu funcţie de răspundere şi a cumpărătorului (a reprezentantului acestuia). În
cazul absenţei nemotivate a contribuabilului (a reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu funcţie de
răspundere, ridicarea bunurilor se efectuează în prezenţa a 2 martori asistenţi. În cazul împiedicării
acţiunilor de ridicare a bunurilor, organul fiscal va efectua ridicarea lor forţatăÎn timpul ridicării bunurilor
sechestrate sau în cel mult 24 de ore după semnarea actului de ridicare, contribuabilul (reprezentantul
acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere sînt obligaţi să remită organului fiscal sau nemijlocit
cumpărătorului toate documentele referitoare la bunurile ridicate dacă aceste documente nu au fost ridicate
de organul fiscal o dată cu sechestrarea bunurilor.În temeiul contractului de vînzare-cumpărare, al actului
de ridicare a bunurilor sechestrate şi al certificatului de achitare integrală eliberat de organul fiscal,
cumpărătorul înregistrează la organele de resort, în cazurile prevăzute de legislaţie, bunurile ridicate.
Cumpărătorul poate folosi bunurile şi pînă la înregistrare (cu excepţia scoaterii lor din Republica Moldova)
în baza contractului de vînzare - cumpărare şi a actului de ridicare. După expirarea termenului de plată
stabilit în contractul de vînzare - cumpărare, bunurile nu vor mai putea fi folosite în baza documentelor
menţionate.

Sechestrul de pe bunuri se ridică în cazul:

a) stingerii, totale sau parţiale, a obligaţiei fiscale şi al recuperării de către contribuabil a cheltuielilor de
executare silită;

b) stingerii, totale sau parţiale, a obligaţiei fiscale şi al recuperării cheltuielilor de executare silită prin alte
modalităţi de executare silită;

c) necesităţii sechestrării unor alte bunuri, solicitate pe piaţă, în vederea urgentării plăţii restanţelor;

d) înstrăinării sau dispariţiei bunurilor;

e) imposibilităţii comercializării bunurilor;

f) emiterii unei decizii în acest sens de către autoritatea care examinează plîngerea dacă se încalcă
procedura de sechestrare;
16
g) încheierii cu organul fiscal a contractului privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale
cu recuperarea pînă la semnarea contractului a cheltuielilor legate de executarea silită suportate anterior
semnării contractului;

h) emiterii unei încheieri/hotărîri a instanţei de judecată.

În cazul stingerii parţiale a obligaţiei fiscale, organul fiscal va dispune ridicarea sechestrului de pe bunuri
şi imediat va aplica sechestru pe bunurile contribuabilului în măsură suficientă pentru a asigura stingerea
restanţelor existente şi compensarea cheltuielilor de executare silită suportate sau eventuale, precum şi a
impozitelor şi taxelor aferente comercializării bunurilor.

Urmarirea datoriei debitoare ale contribuabilului

Urmărirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se face în baza
listei debitorilor, prezentate de contribuabil, sau a altor informaţii de care dispune organul fiscal. În
conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, pot fi urmărite datoriile
debitoare de la persoane din străinătate, precum şi de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor
străini.

Urmărirea datoriei debitoare se efectuează şi atunci cînd însuşi debitorul are restanţe.

Pentru urmărirea datoriei debitoare, contribuabilul este obligat să prezinte organului fiscal lista
debitorilor, semnată de el (de reprezentantul său), de persoana sa cu funcţie de răspundere. La cererea
organului fiscal, datele din listă sînt confirmate documentar. În baza datelor furnizate de contribuabil,
organul fiscal verifică dacă datoriile debitoare au devenit scadente şi dacă contribuabilul are dreptul să
ceară plata lor. În cazul în care dreptul de a cere plata este confirmat, organul fiscal remite debitorului
somaţia că, la data primirii ei, asupra sumelor pe care el le datorează contribuabilului s-a aplicat sechestru
în cuantumul obligaţiei fiscale a acestuia şi că debitorul este obligat să stingă obligaţia fiscală.

Persoana care a primit somaţia este obligată ca, în termen de 10 zile lucrătoare, să confirme sau
să infirme, parţial ori total, datoria debitoare a contribuabilului indicată în somaţie. Dacă datoria este
infirmată, la scrisoare se anexează copiile de pe documentele de rigoare.

Dacă suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmată sau dacă ea a fost infirmată fără
anexarea documentelor de rigoare, precum şi dacă, la expirarea a 10 zile lucrătoare de la primirea somaţiei,
nu i s-a răspuns organului fiscal, aceasta are dreptul să aplice debitorului, în modul corespunzător,
modalităţile de executare silită a obligaţiei.

Procedura de distribuire in faza de executare silita a sumeor incasate si categoriile creantelor.

Dacă sumele obţinute din executare nu sînt suficiente pentru stingerea creanţelor, ele se distribuie
creditorilor, în modul stabilit de prezentul cod, proporţional creanţei fiecăruia în modul stabilit de lege,
pînă la satisfacerea totală a creanţelor acestora. Creanţele fiecărei categorii ulterioare se satisfac după ce
au fost satisfăcute creanţele categoriei anterioare.

Sumele distribuite creditorilor gajişti , precum şi cele distribuite în temeiul titlurilor executorii de asigurare
a acţiunii, vor fi eliberate doar după prezentarea documentului executoriu şi în mărimea stabilită de acesta.

Sumele distribuite se eliberează după expirarea a 5 zile de la data adoptării încheierii privind distribuirea
lor, cu excepţia cazurilor de contestare.

17
 Sumele pot fi eliberate prin derogare si fara prezentarea doc executoriu în cazul în care debitorul şi
creditorii solicită, prin cerere, acest lucru. Părţile care au consimţit să li se elibereze sumele pînă la
expirarea termenului de contestare sînt decăzute din dreptul de a contesta încheierea de distribuire. Suma
rămasă după satisfacerea tuturor creanţelor se restituie debitorului.

Categorii de creanțe

La categoria întâi de creanţe sânt atribuite creanţele privind:

a) plata pensiei de întreţinere

b) plăţile ce decurg din raporturile de muncă;

c) reparaţia prejudiciilor cauzate prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătăţii, precum şi în legătură
cu pierderea întreţinătorului;

d) reparaţia prejudiciilor cauzate persoanelor fizice prin infracţiune sau contravenţie;

e) contribuţiile obligatorii de asigurări sociale de stat.

La categoria a doua de creanţe sînt atribuite creanţele privind:

a) impozitele, taxele şi alte plăţi aferente bugetului public naţional;

b) taxele de stat, amenzile şi penalităţile aferente bugetului public naţional;

Cheltuielile de executare se restituie în ordine prioritară înainte de satisfacerea tuturor creanţelor.

Creanţele garantate prin gaj  sau ipotecă constituite asupra bunurilor vândute se plătesc din suma
obţinută, în ordine prioritară, înainte de satisfacerea celorlalte creanţe.

Executarea silită a obligaţiei fiscale se consideră imposibilă dacă:

a) persoana lichidată nu are succesor şi nu posedă bunuri pasibile urmăririi;

b) persoana se află în proces de lichidare (dizolvare) sau în procedură de insolvabilitate;

c) există act judecătoresc ce suspendă executarea deciziei organului fiscal asupra cazului de încălcare
fiscală sau de executare silită – pe perioada valabilităţii actului de suspendare;

d) există actul respectiv al instanţei de judecată sau al executorului judecătoresc potrivit căruia perceperea
restanţei este imposibilă.

(2) Perioada aflării obligaţiilor fiscale la evidenţă fiscală specială constituie:

a) pentru cazurile indicate la alin. (1) lit. a) – perioada termenului de prescripţie prevăzut la art. 265;

b) pentru cazurile indicate la alin. (1) lit. b) – din data emiterii deciziei instanţei de judecată şi pînă la
definitivarea procesului;

c) pentru cazurile indicate la alin. (1) lit. c) şi d) – din data emiterii actului şi pînă la expirarea valabilităţii
acestuia.

18
 Suma obligaţiei fiscale a cărei executare silită este imposibilă, precum şi suma obligaţiilor fiscale
stinse prin scădere sînt luate la o evidenţă specială, care este parte componentă a evidenţei generale, în
modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În cazurile prevăzute la art. 186 alin. (5), sumele
luate la evidenţă specială se restabilesc. În cazul în care instanţa judecătorească emite o decizie de anulare
a declarării persoanei fizice moartă sau dispărută fără veste ori o decizie de recunoaştere a capacităţii
depline de exerciţiu, acţiunea obligaţiilor fiscale stinse anterior prin scădere se restabileşte, fără a se aplica
majorările de întîrziere şi amenzile pentru perioada cuprinsă între momentul declarării persoanei fizice
moartă sau dispărută fără veste, sau lipsită de capacitate de exerciţiu, sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă
şi data emiterii deciziei respective.

3. Răspunderea fiscală în cazul ne respectării obligaţiilor fiscale.

Dreptul ca fenomen social are un rol determinat în asigurarea coerenţei, funcţionalităţii şi

autoregulării sistemului social, în apărarea valorilor sociale, a drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului. În acest scop, normele juridiceorientează, influenţează, şi determină
comportamentul umane. Ceva vreme acestea au un caracter general, permanent şi obligatoriu,
respectarea lor se realizează numai în anumite cazuri prin forţa de constrîngere a statului.
Nu orice conduită umană cade sub relevanţă din punct de vedere juridic, ci numai aceea
care cade, într-o formă sau alta, sub incidenţa normelor juridice. Conduita umană poate fi licită,
legală sau poate cotraveni normelor juridice căpătînd uncaracter ilicit, ilegal.
Colectivitatea socială nu poate rămîne indiferentă faţă de comportamentele membrilor săi,
care încalcă regulile sociale. Răspunderea indivizilor pentru comportamentele lor îmbracă forme
diverse: politică, morală, religioasă, juridică.
Răspunderea juridică este definită ca „un raport statornicit de lege, de norma juridică, între
autorul încălcării normelor juridice şi stat, reprezentat prin agenţii autortăţii, care pot să fie
instanţele de judecată sau anumiţi funcţionari de stat.
În sfera dreptului fiscal răspunderea juridică este subîmpărţită în:
 răspundere penală;
 răspundere contravenţională;
 răspundere fiscală.

Tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală se face în temeiul legislaţiei fiscale în vigoare
în timpul şi la locul săvîrşirii încălcării, cu condiţia că încălcarea fiscală, prin caracterul ei, nu
atrage după sine, în condiţiile legii, răspunderea penală. Procedura de tragere la răspundere pentru
încălcarea fiscală se aplică în conformitate cu legislaţia în vigoare în timpul şi în locul examinării
cazului de încălcare fiscală.

Trebuie de menţionat faptul, că indiferent de a fost sau nu trasă la vre-un tip de răspundere
juridică, oricum nu va fi exonerat persoana de sancţionată de obligaţia de a-şi onora obligaţiile
fiscale prevăzute de legislaţie.18

La răspundere pentru încălcări fiscale nu poate fi trăsă orice persoană, ci anume acelea ce
se fac responsabile de acest fapt. Conform legislaţiei fiscale pot fi trase la răspundere:

a) contribuabilul persoană juridică a cărui persoană cu funcţie de răspundere a săvîrşit o

încălcare fiscală;

18
E. Bălan, Drept financiar, edit. „AII Beck”, Bucureşti 2003, pag. 229.
19
 b) contribuabilul persoană fizică, care nu practică activitate de întreprinzător, ce a săvîrşit
o încălcare fiscală. În cazul în care acesta este lipsit de capacitate de exerciţiu sau are capacitate
de exerciţiu restrînsă, pentru încălcarea fiscală săvîrşită de el reprezentantul său legal (părinţii,
înfietorii, tutorele, curatorul) poartă răspundere în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia
fiscală şi de bunurile contribuabilului.

c) contribuabilul persoană fizică care practică activitate de întreprinzător, a cărui

persoană cu funcţie de răspundere a săvîrşit o încălcare fiscală.19

În cazul în care a avut loc o încălcare fiscale, va sancţionat acest fapt, care constă în
obligarea persoanei de a plăti o sumă de bani, adica achitarea unei amenzi, cu scopul educării
tuturor în spiritul respectării legii. Amenda se aplică indiferent de faptul dacă au fost aplicate sau
nu alte sancţiuni fiscale ori plătite impozite, taxe, majorări de întîrziere (penalităţi) calculate
suplimentar la cele declarate sau nedeclarate. Amenda reprezintă o parte a obligaţiei fiscale şi se
percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

În legislaţia fiscală sunt evidenţiate anumite tipuri de încălcări fiscale care ar putea apărea
şi care sunt luate la control pentru a fi contracarate. Aceste încălcări sunt:

Împiedicarea activităţii organului fiscal care se exprimă prin:

 neasigurarea accesului în încăperile de producţie, în depozite, în locurile de păstrare a

bunurilor, în spaţiile comerciale şi în spaţiile cu o altă destinaţie, prin neprezentarea de explicaţii,
date, informaţii şi documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar în timpul
controlului;
 interzicerea accesului funcţionarului fiscal la sistemul electronic de evidenţă contabilă al
contribuabilului;
 împiedicarea ridicării documentelor;
 neexecutarea deciziei organului fiscal de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale
contribuabilului;
 neexecutarea cerinţelor din citaţia bancară;
 precum şi împiedicarea funcţionarului fiscal de a-şi efectua activitatea in modul prevăzut de
legislaţia fiscală, atunci acestei persoane îi va fi aplicată amendă în conformitate cu art. 253. Cod
fiscal.

Neprezentarea informaţiei despre sediu care poate fi comisă prin:

 neprezentarea sau prezentarea tardivă către organul fiscal a informaţiei despre

sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui care se află în altă
parte decît sediul central;
 prezentarea către organul fiscal a unor informaţii neveridice despre sediul
contribuabilului, al subdiviziunilor lui care se află în altă parte decît sediul central.

Nerespectarea regulilor de evidenţă a contribuabililor prin practicarea:

 practicarea oricărei activităţi fără înregistrarea la organul fiscal;

 neincluderea în documente a codului fiscal, dacă includerea lui este prevăzută de
legislaţie, necomunicarea către alte persoane a codului fiscal sau acceptarea de documente fără a
fi indicat în ele codul fiscal;

19
art. 232 Codul fiscal al R. Moldova adoptat prin lega nr.1163-XIII din 24.04.97 //M. O. 62-522, 18.09.1997.
20
  folosirea unui cod fiscal străin, plastografiat sau anulat;
 modificarea sau închiderea de către instituţia financiară a contului bancar al
contribuabilului fără certificatul organului fiscal ori cu încălcarea regulilor stabilite de legislaţie
sau neprezentarea ori prezentarea tardivă organului fiscal a informaţiei despre modificarea sau
închiderea contului bancar al contribuabilului;
 efectuarea de către instituţia financiară a unor operaţiuni pe contul bancar al
contribuabilului fără ca organul fiscal să confirme luarea la evidenţă a contului bancar deschis;
 neînregistrarea în calitate de contribuabil al T.V.A. sau de subiect al impunerii cu
acciz;
 neprezentarea sau prezentarea tardivă la organul fiscal de către contribuabil a
informaţiei despre contul bancar deschis în străinătate.

d) Nerespectarea regulilor de executare silită a obligaţiei fiscale săvirşită prin:

 neprezentarea, la cererea funcţionarului fiscal, a bunurilor ori a unei părţi din ele
spre sechestrare;
 neacceptarea spre păstrare de către contribuabil (reprezentantul acestuia) sau
persoana lui cu funcţie de răspundere a bunurilor sechestrate;
 delapidarea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor sechestrate de către
persoana căreia i-au fost încredinţate spre păstrare sau de către persoana obligată să le asigure
integritatea, conform legii;
 efectuarea de operaţiuni cu valori mobiliare sechestrate, după sistarea operaţiunilor,
se sancţionează cu amendă, aplicată contribuabilului şi registratorului, a cîte 10% din suma
operaţiunii.

A. Suspendarea executării silite

• când suspendarea a fost dispusă de instanţă sau de creditor, în condiţiile legii;
• la data comunicării aprobării înlesnirii la plată (esalonare, amanare), în condiţiile
legii;
• pe o perioadă de cel mult 6 luni, în cazuri excepţionale, şi doar o singură dată pentru
acelaşi debitor, prin hotărâre a Guvernului;
• în alte cazuri prevăzute de lege (ex. suspendarea executării silite imobiliare – vezi in
continuare: prin depunerea unei garanţii).
B. Intreruperea executarii silite
• Executarea silită se întrerupe în cazurile prevăzute expres de lege. Executarea silită
nu se întrerupe pe perioada în care un contribuabil este declarat insolvabil
C. Incetarea executarii silite. Măsurile de executare silită se ridică prin decizie întocmită în cel
mult două zile de la data la care a încetat executarea silită, de către organul de executare
• s-au stins integral obligaţiile fiscale prevăzute în titlul executoriu, inclusiv obligaţiile
de plată accesorii, cheltuielile de executare şi orice alte sume stabilite în sarcina
debitorului, potrivit legii;
• a fost desfiinţat titlul executoriu;
• în alte cazuri prevăzute de lege.
Executarea silită, date statistice
Prin măsuri de executare silită au fost încasate obligații fiscale în sumă de :
31.03.2019 31.12.2018 31.12.2017 31.12.2016

276 122, 5 mii lei 1157331, 4 mii lei 1102487, 3 mii lei 974245, 64 mii lei

21
 Concluzii

Ca urmare a analizei obligaţiilor fiscale, precum şi a activitatăţii organelor de poliţie în

realizarea lor, din mai multe aspecte, au fost elucidate multiple particularităţi specifece, care le
conţine în sine această instituţie, precum şi faptul că de la stat la stat se deosebesc anumite
reglementări juridice ale materiei cât şi părerile autorilor.
Aşadar, generalizînd cele menţionate mai sus, pot fi făcute concluzii ce scot în evidenţă
natura juridică a obligaţiilor fiscale.
În special pentru a fi desluşit materia mai clar, sa încercat de a efectua anumite sistematizări,
definiri, caracterizări, a diferitor elemente cum ar fi:sistemul fiscal, raportul juridic, impozit, taxă,
obligaţie fiscală, modalităţiile în care se sting obligaţiile fiscale, ce constituie şi când este aplicată
executarea silită a obligaţiilor fiscale etc.
Fiind combinate metodele logice de anliză, sinteză, comparaţiei, deducţie şi călăuzindune
de legislaţia fiscală, cât şi de părerile doctrinale, s-a cristalizat ideia de a modifica şi completa
anumite articole ale codului fiscal.
O intervenţie care ar trebuie de făcută în legislaţia fiscală, ar fi aceea ca pe lângă modalităţile
de executare silită a obligaţiei fiscale care sunt stipulate şi caracterizate în capitolul III, ar fi cazul
de a introduce executarea silită prin proprire.
Proprirea ― reprezintă o cale procedurală prin care creditorul urmăreşte sumele pe care
o altă persoană le datorează debitorului şi constă în blocarea acestor sume şi obligarea de a vărsa
direct creditorului suma cuvenită de datornicului. Această modalitate de stingere a obligaţiei
fiscale ar fi inedită, deoarece prin intermediul ei, va fi uşurat acel mecanism de încasarea
mijloacelor băneşti de la contribuabilii care nu şi - au onorat obligaţiile fiscale, dar şi care faţă de
ei sunt careva persoane care datorează o anumită sumă de bani. În cazul în când sunt mai mulţi
creditori, suma datorată de terţul poprit debitorului se va împărţi într-o ordine de preferinţă.
Prin intermediul acestei lucrării, s-a încercat de a fi scoase la iveală particularităţile
obligaţiilor fiscale, precum şi felul în care este interpretat şi aplicat în practică de către organele
de poliţie, posibilitatea care o oferă cadrul normativ de a o utiliza. Scopul care a fost trasat din start
fiind realizat la maximul posibil.
Prin comportamentul sãu, lucrarea reprezintã un îndrumar cu privire la teoria executãrii
silite şi o înţelegere a procedurilor de executare silitã.
Încasarea integralã şi la termen, în contul bugetului de stat, a sumelor de bani datorate cu
titlu de venituri bugetare, are o mare importanţã pentru constituirea fondurilor bãneşti necesare
finanţãrii acţiunilor şi obiectivelor de interes general, pentru dezvoltarea socialã şi economicã a
întregii societãţi.
Procedura fiscalã trebuie sã asigure modalitãţi corecte şi simple prin care statul sã poatã
constrange pe cei care nu-şi îndeplinesc obligaţiile fiscale, care nu conştientizeazã caracterul de
solidaritate al acestor obligaţii, împiedicând realizarea prin finanţare publicã a echilibrului
societãţii, în ansamblul sãu.
Stabilirea şi încasarea obligaţiilor fiscale în sarcina contribuabilor trebuie sa se facã prin
reglementari clare, accesibile oricarui cetaţean, care sã asigure o impunere echitabilã, sa excludã
impunerea abuzivã.

22
 BIBLIOGRAFIA:

1. Constituţia R. Moldova, adoptată la 29.07.94 //M. O. Nr. 1, 12.08.1994;

2. Codul fiscal al R. Moldova adoptat prin lega nr.1163-XIII din 24.04.97 //M. O. 62-522,
18.09.1997;
3. Codul Administrativ nr.116 din 19.07.2018, publicat : 17.08.2018 în Monitorul Oficial
Nr. 309-320 art Nr : 466 data intrarii în vigoare : 01.04.2019;
4. Legea Nr.149 din 29.06.2012 insolvabilității, publicat : 14.09.2012 în Monitorul Oficial
Nr. 193-197 art Nr : 663 , data intrării în vigoare : 13.03.2013;
5. Legea Nr.143 din 02.07.2010 pentru modificarea și completarea Codului de executare al
Republicii Moldova nr. 443 _ xv din 24 decembrie 2004, publicat : 07.09.2010 în Monitorul
Oficial Nr. 160-162 art Nr : 584;
6. Legea cu nr.234 din 10.12.2015 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre
Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru facilitarea
implementării prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la
conturile străine (FATCA);
7. Legea cu nr.241 din 29.12.2015 pentru implementarea prevederilor Acordului de
cooperare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii
pentru facilitarea implementării prevederilor Actului privind îndeplinirea obligaţiilor
fiscale cu privire la conturile străine (FATCA);
8. Hotărâre Nr. 62 /14 din 26.12.2008 cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a
Moldovei, publicat: 20.02.2009 în Monitorul Oficial Nr. 37-40 art Nr : 125 ,data intrarii
in vigoare : 20.02.2009;
9. Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat Nr. 284 din 19 aprilie 2012 Cu privire
la expedierea şi recepţionarea documentelor electronice prin sistemul informaţional
automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de
Stat şi instituţiile financiare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 99-102, art.
Nr.: 645 din 25 mai 2012) cu modificările şi completările ulterioare, începînd cu 1
septembrie 2012;
10.Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 302 din 03 mai 2012 Cu privire la
circuitul electronic al documentelor ce ţin de executarea silită a mijloacelor băneşti din
conturile bancare ale restanţierilor la bugetul public naţional Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 99-102, art. Nr.: 648 din 25 mai 2012;

Manuale
1. Al. Armeanic, Drept Fiscal, edit. „Museum” Chişinău, 2001;
2. Al. Armeanic, Fiscalitatea în statele contemporane, edit. „CE USM” Chişinău-2003;
3. D. D..Şaguna; S. I.liescu; Dan Coman Şova, Procedura fiscală în Romînia, edit. “Oscar-
Print”, Bucureşti 1996;
4. D. D. Şaguna, Procedura Fiscală în România, edit. „Oscar-Print” edit. All Beck”,
Bucreşti, 1996;
5. D. D. Şaguna, Tratat de Drept Financiar şi Fiscal, edit. „All Beck” Bucureşti 2001;
6. D. D. Şaguna, Drept Financiar şi Bugetar, edit. „All Beck” Bucureşti 2003;
7. E. Bălan, Drept financiar, edit. „AII Beck”, Bucureşti 2003;
8. S. Iliescu; D. D.Şaguna; D. C. Şova, Procedura fiscală în Romînia, edit. „Oscar print”
Bucureşti 1996;
9. L. Ţîţu, C. Şerbănescu, ş.a. „Fiscalitatea de la lege la practică”, edit. „All Beck” 2004;
23
 10. M. Ivanov, Drept financiar, edit. „Elena”, Chişinău 2002;
11. R. Bufon, Tratate de drept fiscal, Partea generală, Vol. 1, Bucureşti, 2005;
12. V. Roş, Drept financiar, edit. „All Beck”, Bucureşti 2005;
13. V. Iancu, Dreptul finanţelor publice, edit. ”Sylvi”, Bucureşti 2002;
14. А.О. Галадченко, «Основы финансовое права», издат. «Феникс», Москва 2004;
15. Н.И. Химичева, Е.В. Покачалова, Финансовая права, издат. «Норма», Москва 2005;
16. Н.Д. Эрмашвили, Финансовая права, издат. «Юнити», Москва 2000;
17. Г.П. Толстопятенко, Европейское налоговое права, издат. «Норма», Москва 2001;
18. О.В. Староверова, Налоговое права, издат. «Юнити», Москва 200;
19. О.В. Староверова, Н.Д. Эрашвили, Налоговое права, издат. «Юнити», Москва2004;

Pagini web
1. http://www.fisc.md.
2. http://www.justice.md.
3. http://lex.justice.md/md/344788/
4. http://www.moldse.md/
5. https://monitorul.fisc.md/editorial/o-noua-instructiune-pentru-comercializarea-
bunurilor-sechestrate.html

24