Testede Matematica 8 Semestrul 2

Despre carte
Pe parcursul celor douã capitole generice ale studiului matematicii clasei

a VIII-a – algebrã ºi geometrie –, lucrarea asigurã elevilor o pregãtire te-
meinicã, de duratã, acoperind unitãþile didactice aferente într-o structurã
originalã:
• secþiunea de încãlzire, în care fiecare unitate didacticã beneficiazã de un
breviar teoretic ºi teste tematice, de verificare, urmãrind parcurgerea,
însuºirea ºi formarea competenþelor specifice;
• secþiunea de antrenament propriu-zis, în cadrul cãreia elevii sunt che-
maþi sã-ºi mãsoare „forþele matematice” în 20 de variante propuse de
autori pentru teza cu subiect unic.
Pentru autoevaluare, testele de verificare, ca ºi variantele de tezã, benefi-
ciazã de bareme de notare ºi, în secþiunea finalã a volumului, de rãspunsuri
ºi de rezolvãri.
Despre autori
Membrii colectivului de autori care au contribuit la alcãtuirea lucrãrii,

cadre didactice de specialitate, se bucurã de competenþã profesionalã ºi o
vastã experienþã la catedrã, dublate de cunoºtinþe psihopedagogice ºi meto-
dice, punând în practicã, în activitatea didacticã de fiecare zi, conceptele
privitoare la procesul educaþional, la cel de predare-învãþare, precum ºi la
procesul de evaluare în cadrul disciplinei.
Autorii sunt foarte cunoscuþi ºi prin alte auxiliare ºcolare publicate.
Petre Simion ªtefan Smarandache
Victor Nicolae Camelia Diaconu
Aurelia Vidovici Liliana Diaconu
Gabriela Vlad Mihai Contanu
Cristina Cîmpean Cristian Toader
Teste de matematicã
– Clasa a VIII-a, semestrul al II-lea –

Ediþie online a lucrãrii „Teza cu subiect unic MATEMATICÃ – clasa a VIII-a, semestrul al II-lea”
a aceloraºi autori, apãrutã la Editura NICULESCU.
© Editura NICULESCU, 2010

Adresa: Bd. Regiei 6D
060204 - Bucureºti, România
Comenzi: (+40)21-312.97.82
Fax: (+40)21-316.97.83
E-mail: editura@niculescu.ro
Internet: www.niculescu.ro
ISBN 978-973-748-522-9
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cãrþi nu poate fi reprodusã sau transmisã sub nicio formã ºi prin niciun mijloc, electronic sau
mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare ºi accesare a datelor, fãrã permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la rãspunderea penalã faþã de legile naþionale ºi internaþionale privind proprie-
tatea intelectualã.
CUPRINS
Teme selectate din programa ºcolarã pentru a fi evaluate

prin tezele cu subiect unic .............................................................................. 7
Algebrã
1. Funcþii ...................................................................................................... 10
Teste de verificare ..................................................................................... 12
2. Ecuaþii ºi inecuaþii .................................................................................... 16
Geometrie
1. Proiecþii ortogonale pe un plan ................................................................ 24
2. Calcul de arii ºi volume ............................................................................ 28
Variante propuse pentru teza cu subiect unic

Varianta 1 ................................................................................................... 42
Varianta 2 ................................................................................................... 43
Varianta 3 ................................................................................................... 44
Varianta 4 ................................................................................................... 46
Varianta 5 ................................................................................................... 47
Varianta 6 ................................................................................................... 48
Varianta 7 ................................................................................................... 49
Varianta 8 ................................................................................................... 50
Varianta 9 ................................................................................................... 52
Varianta 10 ................................................................................................... 53
Varianta 11 ................................................................................................... 54
Varianta 12 ................................................................................................... 55
Varianta 13 ................................................................................................... 56
Varianta 14 ................................................................................................... 57
Varianta 15 ................................................................................................... 58
Varianta 16 ................................................................................................... 60
Varianta 17 ................................................................................................... 61
Varianta 18 ................................................................................................... 62
Varianta 19 ................................................................................................... 63
Varianta 20 ................................................................................................... 64
Rãspunsuri
Algebrã ........................................................................................................ 68
Geometrie .................................................................................................... 72
Variante propuse pentru teza cu subiect unic ............................................... 78
TEME SELECTATE DIN PROGRAMA ªCOLARÃ
PENTRU A FI EVALUATE PRIN TEZELE CU SUBIECT UNIC
Clasa a VlII-a anul ºcolar 20072008
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Teza la Matematicã în anul ºcolar 2007-2008 are statut obligatoriu. Teza la Matematicã
este o probã scrisã cu durata de 2 ore.
II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

1. înþelegerea noþiunii de numãr real ºi a relaþiilor dintre mulþimile de numere studiate;
2. înþelegerea proprietãþilor operaþiilor cu numere reale;
3. aplicarea operaþiilor cu numere reale în calcule variate;
4. aproximarea numerelor reale, soluþiilor unor ecuaþii, inecuaþii sau a unor sisteme de
ecuaþii;
5. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logicã ºi de teoria mulþimilor;
6. utilizarea elementelor de calcul algebric;
7. identificarea unor dependenþe funcþionale ºi a unor reguli de formare a ºirurilor;
8. aplicarea teoriei specifice funcþiei de forma f: Z → Z, f(x) = ax + b (a, b i Z);
9. utilizarea elementelor de organizare a datelor; utilizarea elementelor de statisticã ºi
probabilitãþi;
10. utilizarea proprietãþilor figurilor geometrice ºi corpurilor geometrice în probleme
de demonstraþie ºi de calcul;
11. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice ºi a unor corpuri geometrice
cunoscute;
12. utilizarea instrumentelor geometrice;
13. transpunerea în limbaj matematic a enunþului unei probleme;
14. investigarea valorii de adevãr a unor enunþuri ºi construirea unor generalizãri;
15. redactarea coerentã ºi completã a soluþiei unei probleme;
16. organizarea eficientã a abordãrii problemelor propuse ºi a redactãrii soluþiilor lor.
III. CONÞINUTURI
În conformitate cu programa ºcolarã revizuitã pentru disciplina Matematicã (clasa a
VIII-a), aprobatã prin O.M.Ed.N. cu nr.4740 / 25.08.2003, temele programei pentru teza la
disciplina matematicã sunt:
SEMESTRUL II
ALGEBRÃ
Funcþii
Noþiunea de funcþie.
Funcþii definite pe mulþimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule,
reprezentare graficã.
Funcþii de tipul f : Z → Z, f(x) = ax + b (a, b i Z); reprezentarea geometricã a graficului.
8 Teza cu subiect unic la clasa a VIII-a
Funcþii de tipul f : A → Z, f(x) = ax + b (a, b i Z), unde A este un interval sau o mulþime
finitã; reprezentare graficã. Punctele de intersecþie ale graficului unei funcþii cu axele de
coordonate; punctul de intersecþie al graficelor a douã funcþii; coliniaritatea a trei sau a mai
multor puncte. Aplicarea teoriei specifice funcþiilor în probleme de geometrie planã.
Ecuaþii ºi inecuaþii
Ecuaþii de forma ax +b = 0, unde a ºi b sunt numere reale. Ecuaþii de forma
⎧ 112 + 31 4 = 51
ax + by + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale. Sisteme de ecuaþii de forma: ⎨ 1 2 + 3 4 = 5 ,
⎩ 2 2 2
unde a1, b1, c1, a2, b2, c2 sunt numere reale; rezolvare prin metoda substituþiei ºi prin metoda
reducerii; interpretare geometricã.
Inecuaþii de forma ax + b > 0, (U, <, T) unde a ºi b sunt numere reale.
Rezolvarea unor probleme cu ajutorul ecuaþiilor, inecuaþiilor ºi a sistemelor de ecuaþii.
GEOMETRIE
Proiecþii ortogonale pe un plan
Unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecþiei unui segment.
Unghi diedru; unghi plan corespunzãtor diedrului; unghiul a douã plane; plane
perpendiculare.
Calculul unor distanþe ºi mãsuri de unghiuri pe feþele sau în interiorul corpurilor studiate.
Calcul de arii ºi volume
Aria ºi volumul unui corp geometric.
Aria lateralã, aria totalã ºi volumul prismei drepte cu baza triunghi echilateral, pãtrat sau
hexagon regulat.
Aria lateralã ºi totalã a paralelipipedului dreptunghic ºi a cubului.
Aria lateralã, aria totalã ºi volumul piramidei triunghiulare regulate, piramidei patrulatere
regulate ºi piramidei hexagonale regulate.
Aria lateralã, aria totalã ºi volumul trunchiului de piramidã triunghiularã regulatã, ale
trunchiului de piramidã patrulaterã regulatã ºi ale trunchiului de piramidã hexagonalã regulatã.
Cilindrul circular drept: descriere, desfãºurare, secþiuni paralele cu baza ºi secþiuni axiale;
aria lateralã, aria totalã ºi volumul.
Conul circular drept: descriere, desfãºurare, secþiuni paralele cu baza ºi secþiuni axiale;
aria lateralã, aria totalã ºi volumul.
NOTÃ:
Elaborarea subiectelor pentru tezã se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei
programe. Subiectele nu vizeazã conþinutul unui manual anume. Manualul ºcolar reprezintã
doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori ºi de elevi care ajutã la
parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinþã ºi a obiectivelor cadru.
ALGEBRÄ
1. Funcþii
2. Ecuaþii ºi inecuaþii
1. Funcþii
Breviar teoretic
Funcþia este o corespondenþã între douã mulþimi prin care fiecãrui element
din prima mulþime (domeniu) îi corespunde un unic element din cea de-a
doua mulþime (codomeniu).
Moduri de definire a unei funcþii
1) cu ajutorul unor diagrame:
x 1 −1 0 3 2
2
2) cu ajutorul unui tabel:
f (x) 7 3 1 2 3
1
3) cu ajutorul unei formule: f : A → B, f ( x) = x − 2
2
A se numeºte domeniul de definiþie al funcþiei;
B se numeºte codomeniul funcþiei;
f(x) este legea de corespondenþã.
Imaginea funcþiei f este mulþimea Imf = {y ∈ B | j x ∈ A astfel încât f(x) = y}a B.
Dacã a ∈ A ºi f(a) = b spunem cã b este valoarea funcþiei în a.
Graficul unei funcþii f : A → B este mulþimea: Gf = {(x, y) | x ∈ A ºi y ∈ B, y = f(x)}.

Reprezentarea graficã a funcþiilor de tipul f : A → Z, f(x) = ax + b, a i Z, b i Z
Dacã A = Z, reprezentarea graficã a funcþiei este o dreaptã (fig. 1).
Dacã A = [p, +∞), A = (∞, p], A = (p, +∞), A = (∞, p), p i Z reprezentarea
graficã a funcþiei f este o semidreaptã cu originea în E(p, f(p)) (fig. 2).
Dacã A = [p, q], A = (p, q), A = [p, q), A = (p, q], reprezentarea graficã a
funcþiei f este un segment de dreaptã EF, unde E(p, f(p)), iar F(q, f(q)) (fig. 3).
Dacã A este o mulþime finitã cu n elemente, reprezentarea graficã este o
mulþime finitã de n puncte coliniare Tn(ai, f(ai)), i = 1, n .
Funcþii 11
Intersecþia cu axele a graficului unei funcþii f : Z → Z, f(x) = ax + b

1) a @ 0, b @ 0 (fig. 4)
(
Gf O Ox = {A}, A − b , 0 .
a )
Abscisa punctului A se obþine rezolvând ecuaþia
f(x) = 0 ⇔ ax + b = 0 ⇔ x = − b .
a
Gf O Oy = {B}, B(0, b).
Ordonata punctului B se obþine calculând f(0) = a · 0 + b = b.
2) a @ 0, b = 0 ⇒ f(x) = ax (fig. 5)
Gf O Ox = Gf O Oy = {O}, O(0, 0).
3) a = 0, b @ 0 ⇒ f(x) = b
Gf O Ox = l;
Gf O Oy = {T}, T(0, b).
4) a = 0, b = 0 ⇒ f(x) = 0
În acest caz, reprezentarea graficã coincide cu axa Ox.
Intersecþia graficelor a douã funcþii, f : Z → Z, f(x) = ax + b ºi g : Z → Z,

g(x) = px + q, a, b, p, q i Z
Dacã a @ p, intersecþia este un punct de coordonate (x, y), soluþie a
⎧ f ( x) = y
sistemului ⎨ (fig. 6).
⎩ g ( x) = y
Dacã a = p ºi b = q, intersecþia este o dreaptã (fig. 7; reprezentarea graficã
a funcþiei f coincide cu cea a funcþiei g).
Dacã a = p ºi b @ q, intersecþia este mulþimea vidã (fig. 8; dreptele ce
reprezintã imaginea graficã a celor douã funcþii sunt paralele).
Teste de verificare
Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
Se acordã 10 puncte din oficiu.
TESTUL 1
Subiectul I (50 de puncte)
x − 3 5 2
1. a) Funcþia f este definitã cu ajutorul tabelului: .
Atunci f(2) = ... f (x) 0 3 1 4p
b) Funcþia g este definitã cu ajutorul diagramei:

Atunci Img = {..., ...} . 3p
c) Numãrul funcþiilor cu domeniul { 3,1} ºi codomeniul {1} este ... 3 p
2. Fie f : A → {1, 1}, f(x) = 2x 3.

a) Dacã mulþimea A conþine douã elemente, atunci A = {..., ...}. 4p
b) Dacã A = {1, 2}, atunci graficul funcþiei f este format din punctele
P(1, ...) ºi Q(..., 1). 3p
c) Abscisa punctului T, mijlocul segmentului [PQ], este .... 3p
3. Se dã funcþia f : [2, 2] → Z, f(x) = x + 1. Reprezentarea geometricã a

graficului funcþiei într-un sistem de axe ortogonale xOy este un segment [AB].
Atunci:
a) A(2, ...) 3p
b) B(..., 3) 3p
c) mijlocul T al segmentului [AB] are ordonata egalã cu ... 4p
4. Se dã funcþia f : {2, 2} → Z, f(x) = x + 3.
a) Numãrul elementelor mulþimii Imf este egal cu ... 4p
b) Dacã f(x) = 5, atunci x = ... 3p
c) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei f(x) = 0, este S = ... 3p
5. Punctele A, B, C aparþin reprezentãrii grafice a funcþiei f : Z → Z, f(x) = x + 2.
a) Dacã ordonata punctului A este 0, atunci abscisa punctului A este numãrul ... 4 p
b) Dacã abscisa punctului B este 2, atunci ordonata punctului B este
numãrul ... 3p
c) Dacã abscisa punctului C este 0 ºi dacã O este originea sistemului de
axe ortogonale xOy, atunci aria triunghiului OAC este .... 3p
Subiectul al II-lea (40 de puncte)

1. a) Aflaþi funcþia a cãrei reprezentare graficã este dreapta AB, unde A(0, 3),
B ( −1, 3 + 3) . 5p
Funcþii 13
Fie funcþia f : Z → Z, f ( x) = − 3x + 3.
b) Stabiliþi dacã A(0, 3) i Gf ºi E ( 3, 0 ) ∈ G f . 5p
c) Aflaþi mãsura unghiului ascuþit format de reprezentarea graficã a funcþiei
f cu axa Ox. 5p
d) Dacã N este intersecþia bisectoarei unghiului de la punctul c) cu axa
Oy, aflaþi lungimea segmentului [ON]. 5p
2. Se considerã funcþia f : Z → Z, f ( x) = − 12 x + 1 , m i Z*, iar {A} = Gf O Ox

m m
ºi {B} = Gf O Oy.
a) Aflaþi coordonatele punctelor A ºi B. 5p
b) Demonstraþi cã OA + OB U 2, oricare ar fi m i Z* ºi aflaþi m pentru
care are loc egalitatea. 5p
c) Aflaþi m i Z*, pentru care m(rOAB) = 30°. 5p
d) Aflaþi aria triunghiului OAB pentru orice m i Z*. 5p
TESTUL 2
Subiectul I (50 de puncte) 1
x 1 0
2
1. a) Funcþia f, definitã prin tabelul , are domeniul
f (x) − 3 1 2
de definiþie mulþimea A = {..., ..., ...}. 4p
b) Punctul T care aparþine ºi graficului funcþiei exprimate

prin diagrama alãturatã ºi axei Ox a sistemului de axe ortogonale
xOy, are abscisa egalã cu ... 3p
{ } ()
c) Dacã 1 2 1 3 43 − 1 → 13 f(x) = 3x, atunci f 1 = ...
5 3
3p
x 1 0 1
2. a) Dacã funcþia g este exprimatã prin tabelul ,
f (x) 0 1 2
atunci Gg = {(..., ...), (..., ...), (..., ...)}. 4p
{ 1
2 } 1 3
b) Dacã f : −2, 0, → 1 , f ( x) = x + , atunci − este valoarea funcþiei
2 2
în x = ... 3p
c) Dacã f : {0, 1} → {0, 1}, f(x) = x, atunci Gf = {(..., ...), (..., ...)}. 3p
3. a) Punctul de intersecþie al reprezentãrii grafice a funcþiei f : [0, +∞) → Z,
f(x) = x + 2 cu axa Ox, a sistemului de axe ortogonale xOy, are abscisa egalã cu .... 4 p
b) Punctul de intersecþie al reprezentãrii grafice a funcþiei f : Z → Z,
f(x) = ax + b, a, b i Z cu axa Oy, a sistemului de axe ortogonale xOy, are
ordonata egalã cu .... 3p
c) Graficul funcþiei f : [1, 3] → Z, f(x) = x 3, are reprezentarea graficã

segmentul [AB], unde A(1, 4). Atunci ordonata punctului B este numãrul ... 3 p
4. Reprezentarea graficã a funcþiei g este semidreapta [OM, unde O(0, 0) ºi M(1, 0).
a) Domeniul de definiþie al funcþiei g este intervalul .... 4p
b) g(2) = .... 3p
c) g(x) = ..., oricare ar fi x i [0, +∞). 3p
5. Fie A(1, 0) ºi B( 2, 0) ºi o funcþie h a cãrei reprezentare graficã este

mulþimea formatã numai din punctele A ºi B.
a) Domeniul de definiþie al funcþiei h este mulþimea E = {..., ...}. 4p
b) Numãrul de elemente al mulþimii Imh este egal cu ... 3p
c) h(x) = ..., oricare ar fi x i E. 3p
1. Se dau punctele A ( 2 3, 0 ) , B(0, 2) ºi C(0, 2).
a) Sunt punctele A, B, C coliniare? 5p
b) Scrieþi funcþia f a cãrei reprezentare graficã este segmentul [AB]. 5p
c) Scrieþi funcþia g a cãrei reprezentare graficã este segmentul [AC]. 5p
d) Scrieþi funcþia h a cãrei reprezentare graficã este dreapta suport a
bisectoarei unghiului ABC. 5p
2. a) Demonstraþi egalitatea:
(x 1)(x 2)(x 3)(x 4) = (x2 5x + 4)2 + 2x2 10x + 8. 5p
b) Rezolvaþi ecuaþia: (x2 5x + 4)2 + 2x2 = 2(5x 4). 5p
3. Se considerã funcþia f : [2, 2] → Z, 1 1 22 = 32 + 45

a) Scrieþi coordonatele a douã puncte A ºi B ce aparþin graficului funcþiei f. 5 p
b) Aflaþi distanþa de la punctul O, originea sistemului de axe ortogonale
xOy, la dreapta AB. 5p
TESTUL 3
1. Fie A = {x | x este oraº în România}, B = {y | y este judeþ în România} ºi
f : A → B, funcþia care asociazã fiecãrui oraº x judeþul y pe teritoriul cãruia
se aflã oraºul x.
a) f (Târgoviºte) = ... 4p
b) f (Mangalia) = ... 3p
c) Un oraº x pentru care f (x) = Braºov, este ... 3p
2. Fie f : A → {2, 0, 2}, f(x) = 2x.
a) Dacã mulþimea A are trei elemente numere întregi, acestea sunt: ..., ..., ... 4 p
Funcþii 15
b) Dacã A = {1, 0, 1}, atunci f(1) = ... 3p

c) f(1) + f(1) = ... 3p
3. Se considerã funcþia f : {2, 1, 0, 1} → Z, f(x) = x + 2.
a) Imf = {..., ..., ..., ...} 4p
b) Punctul care aparþine graficului funcþiei f ºi axei Ox este P(..., ...). 3p
c) Punctul care aparþine graficului funcþiei f ºi se aflã pe axa Oy este T(..., ...). 3 p
4. Fie funcþia f : [3, 3] → Z, f(x) = x ºi reprezentarea ei graficã segmentul [AB].
a) Dacã abscisa punctului A este 3, atunci ordonata este numãrul ... 4p
b) Ordonata punctului B este numãrul ... 3p
c) Ordonata mijlocului segmentului [AB] este numãrul ... 3p
5. Fie funcþia g : Z → Z, g(x) = x 1.

a) Un punct T, aparþinând graficului funcþiei, având ordonata un numãr
negativ, are abscisa mai micã decât ... 4p
1
b) Dacã A(1, 0) ºi B(0, 1), atunci un punct cu abscisa , coliniar cu A
2
ºi B, are ordonata egalã cu ... 3p
c) Un punct D aparþinând graficului funcþiei cu abscisa un numãr
negativ, are ordonata mai micã decât ... 3p

1. Se considerã funcþia f : [0, +∞) → Z, f ( x) = − x + 3.
a) Reprezentaþi graficul funcþiei într-un sistem de axe ortogonale xOy. 5 p
b) Stabiliþi valoarea de adevãr a propoziþiei: Dacã A( 3, 0) ºi
B(2 3, − 3), atunci [AB] este inclus în reprezentarea graficã a funcþiei f . 5 p
c) Dacã {M} = Gf O Ox ºi {N} = Gf O Oy, calculaþi lungimea segmentului
[MN] ºi arãtaþi cã aceasta este exprimatã printr-un numãr iraþional. 5p
2. Fie f : Z → Z, f ( x) = 3 x + 2.
2
a) Scrieþi un punct cu coordonate întregi care aparþine graficului funcþiei. 5p
b) Demonstraþi cã existã o infinitate de puncte care aparþin graficului
funcþiei ºi au coordonate numere întregi. 10 p
c) Existã x i Z \ { astfel încât f(x) i {? 5p
d) Demonstraþi cã oricare ar fi numerele reale a, b, c, avem relaþia:
(
f a+b+c =
3 )f (a) + f (b) + f (c)
3
. 5p
Breviar teoretic
Ecuaþii de forma ax + b = 0, a i Z, b i Z ºi ecuaþii reductibile la acestea
Mulþimea numerelor reale q pentru care egalitatea aq + b = 0 este adevãratã
formeazã mulþimea soluþiilor ecuaþiei notatã cu S.
b
- Dacã a @ 0, atunci ax = b ⇒ x = − ⇒ S = − .
a { }
b
a
- Dacã a = 0 ºi b @ 0, atunci 0 · x + b = 0 are mulþimea soluþiilor S = l.
- Dacã a = 0 ºi b = 0, atunci 0 · x + 0 = 0 are mulþimea soluþiilor S = Z.
Douã ecuaþii care au aceeaºi mulþime a soluþiilor se numesc echivalente.
Exemplu: Ecuaþiile 16x + 3 = 0 ºi 3x + 1 = x sunt echivalente.
2 3
3
Într-adevãr, 16x + 3 = 0 ⇔ x = − ⇒ S1 = −
16 { }
3 . 3x − x = − 1 ⇔ 8 x = − 1 ⇔
16 3 2 3 2
16 { }16 { }
⇔ x = − 3 ⇒ S2 = − 3 . ⇒ S 2 = − 3 .
16
Ecuaþii de forma ax + by + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale

a c
- Dacã b @ 0, atunci y = − x − ºi mulþimea soluþiilor în ZDZ este
b b
{( )}
S = x, − a x − c ce are reprezentarea graficã o dreaptã, numitã dreapta
b b
soluþiilor.
- Dacã b = 0 ºi a @ 0, atunci ecuaþia ax + 0 · y + c = 0 are mulþimea soluþiilor
{( ) }
S = − c , y | y ∈ 1 ºi are reprezentarea graficã o dreaptã paralelã cu axa Oy.
a
- Dacã b @ 0 ºi a = 0, atunci ecuaþia 0 · x + by + c = 0 are mulþimea soluþiilor
{( ) }
S = x, − c | x ∈1 ºi dreapta soluþiilor este paralelã cu axa Ox.
b
⎧a1x + b1 y = c1
Sisteme de ecuaþii de forma ⎨a x + b y = c , unde a1, b1, c1, a2, b2, c2 i Z
⎩ 2 2 2
Se rezolvã prin metoda substituþiei sau a reducerii.

Exemplu de gãsire a soluþiei prin metoda reducerii:
⎧6x − 3 y = 2 ⎧y = 1 ⎧y = 1 ⎧x = 1
⎪ ⎧ 6x − 3 y = 2 ⎪ 3 ⎪ 3 ⎪ 2.
⎨ 1 ⇔⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ ⇔⎨
⎩⎪
x− y=
6
| ⋅(−6) ⎩−6 x + 6 y = −1 ⎪ x − y = 1 ⎪x = 1 + 1 ⎪y = 1
⎩ 6 ⎩ 6 3 ⎩ 3
/ 3y = 1
Ecuaþii ºi inecuaþii 17
Exemplu de gãsire a soluþiei prin metoda substituþiei:

⎧3 x − y = 7 ⎧ y = 3x − 7 ⎧ y = 3x − 7 ⎧ y = 3x − 7 ⎧x = 4
⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ .
⎩ 4 x − 3 y = 1 ⎩ 4 x − 3(3x − 7) = 1 ⎩ 4 x − 9 x + 21 = 1 ⎩5x = 20 ⎩y = 5
⎧a x + b1 y = c1
Fie un sistem de ecuaþii de forma ⎨ 1 .
⎩a2 x + b2 y = c2
a1 b1
- Dacã a ≠ b , atunci sistemul are soluþie unicã (dreapta soluþiilor ecuaþiei
2 2
a1x + b1y = c1 ºi dreapta soluþiilor ecuaþiei a2x + b2y = c2 se intersecteazã în
punctul P(p, q), perechea (p, q) fiind mulþimea S a soluþiilor).
a1 b1 c1
- Dacã a = b ≠ c , atunci S = l (dreptele soluþiilor celor douã ecuaþii ale
2 2 2
sistemului sunt paralele).
a1 b1 c1
- Dacã a = b = c , atunci sistemul are o infinitate de soluþii (dreptele
2 2 2
soluþiilor celor douã ecuaþii ale sistemului coincid ºi mulþimea soluþiilor este
⎧⎛ a c ⎞ ⎫
S = ⎨⎜ x, − 1 x + 1 ⎟ | x ∈ 1 ⎬ .) .
⎩⎝ b1 b1 ⎠ ⎭
Inecuaþii de forma ax + b > 0 (T, <, U), unde a i Z, b i Z

Mulþimea soluþiilor este un interval de forma (p, +∞), [p, +∞), (∞, p), (∞, p],
unde p i Z.
1 1 1 1
Exemplu: −3x + > 0 ⇔ −3x > − |: (−3) ⇔ x < − : (−3) ⇔ x < ⇒ S = −∞, .
2 2 2 6 ( 1
6 )
Inecuaþii de forma |x| > a (T, <, U), unde a i Z
- Dacã a > 0, atunci:
|x| < a ⇒ x i (a, a) ºi |x| T a ⇒ x i [a, a];
|x| > a ⇒ x i (∞, a) N (a, ∞) ºi |x| U a ⇒ x i (∞, a] N [a, ∞).
- Dacã a = 0, atunci:
|x| < 0 ⇒ x i l ºi |x| T 0 ⇒ x i {0};
|x| > 0 ⇒ x i Z* ºi |x| U 0 ⇒ x i Z.
- Dacã a < 0, atunci:
|x| < a ⇒ x i l ºi |x| T a ⇒ x i l;
|x| > a ⇒ x i Z ºi |x| U a ⇒ x i Z.
Teste de verificare
TESTUL 1
1. a) Ecuaþia − 1 x = 0, are mulþimea soluþiilor S = {...}. 4p
3
b) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei 0 ⋅ x = 3 este S = ... 3p
c) Ecuaþia 3x 1 = 2, are soluþia x = ... 3p
1
2. a) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei ( 12 − 2 3) x = − 0,5, este S = ... 4p
2
b) Ecuaþiile 5x = 10 ºi x + 2 = 0 sunt echivalente având mulþimea
soluþiilor S = {...}. 3p
c) Dacã ecuaþiile x 1 = 0 ºi ax + 2 = 0 sunt echivalente, atunci numãrul
întreg a este egal cu ... 3p
3. Se dã ecuaþia 3x y + 2 = 0, x i Z, y i Z.
a) Dacã (1, a) este soluþie a ecuaþiei, atunci a = ... 4p
b) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei este S = {(x, ...) | x i Z}. 3p
c) O soluþie (x, y) imDm a ecuaþiei este ... 3p
⎧x = 2
4. a) Soluþia sistemului ⎨ este (x, y) = (..., ...). 4p
⎩2x − y = 3
⎧x − m = 0
b) Dacã (2, 1) este soluþia sistemului ⎨ , atunci m = ... 3p
⎩ 3x + y = 7
c) Dacã S este mulþimea soluþiilor inecuaþiei x + 1 < 2, atunci S O q = {...}. 3 p
5. a) Dacã în intervalul (1, x) este un singur numãr întreg, atunci x este
cel mult egal cu ... 4p
b) Suma a douã numere naturale impare diferite este 10, ambele fiind
cel puþin egale cu 3. Numerele sunt ... 3p
c) Trei numere naturale consecutive au suma 180. Numerele sunt ... 3p

1. În luna ianuarie un obiect s-a ieftinit cu 20%, iar în luna aprilie s-a mai
ieftinit cu 33%. Dupã ambele ieftiniri obiectul costã 100,5 lei.
a) Aflaþi preþul obiectului dupã ieftinirea din ianuarie. 5p
b) Aflaþi preþul obiectului înainte de ieftinirea din ianuarie. 5p
c) Cu câþi lei s-a ieftinit obiectul dupã ambele reduceri? 5p

d) Cu cât la sutã ar fi trebuit sã se ieftineascã obiectul o singurã datã
pentru a se ajunge la preþul de 100,5 lei? 5p
2. Într-o clasã a VIII-a sunt 28 de elevi, bãieþi ºi fete. Comitetul de pãrinþi,
prin Moº Crãciun, a oferit fiecãrei fete câte o carte cu preþul de 24 de lei ºi
fiecãrui bãiat câte o carte cu preþul de 23,5 lei. Dacã s-au oferit cãrþi în
valoare totalã de 664 de lei, aflaþi:
a) numãrul fetelor ºi numãrul bãieþilor din clasã. 5p
b) cât la sutã reprezintã numãrul fetelor din numãrul bãieþilor din clasã. 5 p
3. Se dã ecuaþia 3x + 2y 20 = 0.
a) Sã se arate cã dacã x i [2, 4], atunci y i [4, 7]. 5p
b) Sã se determine numerele prime x ºi y, soluþie a ecuaþiei. 5p
TESTUL 2
1. Se considerã ecuaþia: (m + 2)x 3m + 4 = 0, m i Z parametru.
a) Dacã soluþia ecuaþiei este 2, atunci m = ... 4p
b) Dacã m = 3, atunci soluþia ecuaþiei este x = ... 3p
c) Dacã m = 2, atunci mulþimea soluþiilor ecuaþiei este ... 3p
2. a) Soluþia ecuaþiei 2x 5 = 3x 2 este x = ... 4p
b) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei |2x 1| = 5 este ... 3p
c) Ecuaþiile (x 2) + 4 = (x + 2) ºi ax 1= 0 sunt echivalente pentru
2 2
a = ... 3p
3. a) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei 2x + 3 < 5 este S = ... 4p
b) Mulþimea soluþiilor întregi ale inecuaþiei |x| T 1 este S = ... 3p
c) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei |x| > 5 este S = ... 3p
4. Pentru douã numere a ºi b ºtim: a + b = 5 ºi a b = 1.
a) a2 b2 = ... 4p
b) a = ... 3p
c) b = ... 3p
5. Se considerã expresia: E(x) = 2x 3.
a) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei E(x) = 1 este S = ... 4p
b) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei |E(x)| = 1 este S = ... 3p
c) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei |E(x)| < 1 este S = ... 3p

1. Doi muncitori au de realizat împreunã 850 de piese. Unul dintre muncitori
ºi-a depãºit norma cu 20%, iar celãlalt nu a realizat decât 90% din normã.
Împreunã au realizat totuºi, în plus, 20 de piese. Care este norma fiecãrui
muncitor? 10 p
2. Rezolvaþi sistemele de douã ecuaþii cu douã necunoscute:
⎪⎧ 1 1 + 2 2 = 3
a) ⎨ 4 5p
⎪⎩2 1 1 − 5 2 2 = 6
⎧ 1 − 2 − 11 − 22 = 3
⎪
b) ⎨ 1 2 4 5p
⎪⎩5 1 − 16 1 − 53 − 26 1 = 5 1 − 265 1 + 26 + 37
⎧ 1 + 2 =3
⎪⎪ 1 + 2 − 2 1 1 − 2 + 4
c) ⎨ . 5p
⎪ 2 − 1 =4
⎪⎩ 1 + 2 − 2 1 1 − 2 + 4
3. Media aritmeticã a douã numere este egalã cu 26, iar media lor geometricã
este 24.
a) Calculaþi suma pãtratelor celor douã numere fãrã a calcula cele douã
numere. 5p
b) Calculaþi modulul diferenþei celor douã numere. 5p
c) Aflaþi cele douã numere. 5p
TESTUL 3
1. a) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei 3x 2 > 4 este S = ... 4p
b) Mulþimea soluþiilor naturale ale inecuaþiei 2 3x U x 14 este S = ... 3 p
c) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei 1 − 1 1 1 2 este S = ... 3p
3 1 + 45
2. a) Soluþiile inecuaþiei |2x 3| T 5 sunt numerele reale din intervalul ... 4p
b) Soluþiile reale ale inecuaþiei |x 2| U 2 sunt date de reuniunea de
intervale ... 3p
c) Dacã x + 2x + 2 > 0, atunci x i ...
2
3p
3. a) Pentru inecuaþia (x + 3)2 > (x 1)2 + 4, mulþimea soluþiilor este S = ... 4p
b) S \ Z = ... 3p
c) Z \ S = ... 3p
4. a) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei |x 1| T 0 este S = ... 4p

b) Inecuaþia |x 1| + |2x 2| + |3x 3| T 0 are mulþimea soluþiilor S = ... 3 p
c) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei |x 1| + (x 1)2 < 0 este S = ... 3p
5. a) 1 1 − 2 are sens pentru x i ... 4p
b) Daþi exemplu de un numãr x i { \ m pentru care ⎡ 1 − 1 ⎤ = 23 unde
⎣⎢ 2 ⎦⎥
[a] reprezintã partea întreagã a numãrului a. 3p
c) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei ⎡ 1 − 1 ⎤ = 2 este S = ... 3p
⎣⎢ 2 ⎦⎥
1. a) Arãtaþi cã 3x2 + 6x + 9 > 0 pentru orice x i Z. 5p
11 1 + 2 1 + 3 < 4
b) Rezolvaþi inecuaþia în mulþimea numerelor
56 1 + 17 − 16 1 − 57
reale. 5p
2. a) Arãtaþi cã x2 10x + 21 = (x 5)2 4. 5p
b) Rezolvaþi în Z inecuaþia x2 10x + 21 T 0. 5p
c) Dacã S este mulþimea soluþiilor inecuaþiei de la punctul b), calculaþi S O q. 5 p
11 − 2 1 23
3. a) Determinaþi mulþimea S1 a soluþiilor inecuaþiei 4 5p
1 − 1 < 23
b) Determinaþi mulþimea S2 a soluþiilor inecuaþiei −1 1 5p
4
c) Calculaþi S1 O S2. 5p
GEOMETRIE
1. Proiecþii ortogonale
pe un plan
2. Calcul de arii ºi volume
1. Proiecþii ortogonale pe un plan

Breviar teoretic
Proiecþii pe un plan
prαA = {T} prα[AB] = [A′B ′] prα d = OM

prα[EF] = [E ′F ′]
E′F ′ = EFcosp
Mãsura unghiului dintre o dreaptã ºi un plan este egalã cu mãsura unghiului
format de acea dreaptã cu proiecþia ei pe plan.
Mãsura unghiului diedru a douã plane este egalã cu mãsura unghiului plan
corespunzãtor diedrului.
Unghiul plan corespunzãtor diedrului este unghiul format de douã drepte
incluse respectiv în cele douã plane ºi perpendiculare în acelaºi punct pe
muchia diedrului (dreapta de intersecþie a planelor).
De exemplu, în prisma patrulaterã regulatã ABCDA′B′C′D′
din figura alãturatã:
1
12123 14 ;
3 2 415344 = 121236
1221 13 .
1234 34 2 314533 = 121261
Plane perpendiculare. Douã plane care au mãsura unghiului diedru de 90° se

numesc perpendiculare.
Propoziþie: Dacã 1 ⊂ α ºi d u β ⇒ α u β.
Prin distanþa de la un punct la un plan se înþelege

lungimea segmentului determinat de acel punct ºi
piciorul perpendicularei din acel punct pe plan.
d(P, α) = PQ, unde PQ u α
Prin distanþa de la un punct la o dreaptã se înþelege

lungimea segmentului determinat de acel punct ºi piciorul
perpendicularei din acel punct pe acea dreaptã.
d(T, d) = TR, unde TR u d
Proiecþii ortogonale pe un plan 25
Teste de verificare
TESTUL 1
1. Dacã ABCDA′B′C ′D′ este un cub, atunci:
a) proiecþia segmentului [A′D] pe planul (ABC) este segmentul ... 4p
1
b) 12123 3 2 314 44 = 555 ° 3p
c) 1221121334 2 145 33 = 555 ° 3p
d) unghiul plan corespunzãtor diedrului planelor (A′DB) ºi (C ′DB) este
1
12342 , unde P este mijlocul segmentului ... 4p
2. SABCD este o piramidã patrulaterã regulatã cu vârful S ºi [SO] înãlþime.

Atunci:
a) proiecþia muchiei [SA] pe planul (ABC) este segmentul ... 4p
b) proiecþia apotemei piramidei [SM], M i BC, pe planul (ABC) este
segmentul ... 3p
c) unghiul plan corespunzãtor diedrului planelor (ABC) ºi (SBC) este
unghiul ... 3p
3. ABCA′B′C ′ este o prismã triunghiularã regulatã, M este proiecþia punctului
A pe BC, iar M ′ este proiecþia lui A′ pe B ′C ′. Atunci:
a) proiecþia segmentului [AA′] pe planul (BCC ′) este segmentul ... 4p
b) d(A′, BC) = ... 3p
c) unghiul plan corespunzãtor diedrului planelor (A′BC) ºi (ABC) este
unghiul ... 3p
d) piciorul perpendicularei din A pe planul (A′BC) este situat pe dreapta ... 3p
4. ABCD este un tetredru regulat ºi M este mijlocul segmentului [BC].

a) Proiecþia punctului B pe planul (AMD) este punctul ... 4p
b) Unghiul dreptei AD cu planul (BCD) este unghiul ... 3p
c) 122112334 245333 = 555 3p
d) Piciorul perpendicularei din D pe planul (ABC) este situat pe dreapta ... 3 p

1. XABCDEF este o piramidã hexagonalã regulatã cu 12 = 1 2 34 ºi
AB = 6 cm. Aflaþi:
a) d(A, XD); 5p
b) 12 1
123 2 234 44 ; 5p
c) 123θ45563785θ = 9
1
123 4
145 . 10 p
2. ABCDA′B′C ′D′ este un cub.

a) Aflaþi 1221
1223 34 2 44323 33 . 5p
b) Demonstraþi cã 1221
12342 34 2 1352 33 < 56°7 5p
3. ABCDA′B′C ′D′ este un paralelipiped dreptunghic cu AA′ = 2AB ºi M

mijlocul muchiei laterale [AA′]. Demonstraþi cã (BCM) u (B′C ′M). 10 p
TESTUL 2
1. Dreapta suport a unui segment AB face cu un plan α un unghi cu mãsura
de 60°. Lungimea segmentului AB = 14 cm, iar A′ = prαA ºi B′ = prαB.
a) Dreptele AA′ ºi BB′ sunt ... 4p
b) Lungimea segmentului A′B′ este egalã cu ... cm. 3p
c) Dacã M este mijlocul lui [AB] ºi M ′ = pr αM, atunci M ′ este ...
segmentului A′B′. 3p
2. Dreptunghiul ABCD ºi triunghiul ABE sunt situate în plane perpendiculare.

1 3 = 45°6 AB = 24 cm, AE = 18 cm ºi AD = 12 cm.
Se ºtie cã 12123
a) Distanþa de la E la (DBC) este ... cm. 4p
1
b) 1233123 45 3 423 44 = 666 3p
c) 123441
123 56 4 453 55 = 777 3p
3. ABCD este un tetraedru regulat cu lungimea muchiei de 6 cm.

a) Lungimea proiecþiei lui [AB] pe planul (BCD) este ... cm. 4p
b) Distanþa de la punctul A la planul (BCD) este de ... cm. 3p
1
c) 123412 5 4 314 66 = 777 3p
4. Pe planul pãtratului ABCD de centru O, în care AB = 10 cm, se ridicã

perpendiculara MO, MO = 12 cm.
a) Distanþa de la punctul O la planul (MAB) este egalã cu ... cm. 4p
b) Distanþa de la punctul D la planul (MAB) este egalã cu ... cm. 3p
c) Lungimea proiecþiei lui MO pe planul (MAB) este de ... cm. 3p
5. Pe planul triunghiului ABC isoscel cu AB = AC = 6 cm ºi BC = 8 cm se
ridicã perpendiculara MA, 12 = 1 234
a) Segmentele MB ºi MC sunt ... 4p
b) Distanþa de la punctul A la planul (MBC) este egalã cu ... cm. 3p
c) Tangenta unghiului plan corespunzãtor diedrului determinat de (ABC)
ºi (MBC) este egalã cu ... 3p
Proiecþii ortogonale pe un plan 27

1. ABCD este un tetraedru regulat de muchie a. M ºi N sunt mijloacele
muchiilor [AD] ºi respectiv [BC].
a) Arãtaþi cã MN este perpendiculara comunã a dreptelor AD ºi BC. 4p
b) Arãtaþi cã AB u CD. 4p
c) Calculaþi 123441
123 56 4 412557 4p
d) Calculaþi aria proiecþiei triunghiului DAB pe planul (ABC ). 4p
2. Fie ABCDA′B′C ′D′ un cub în care M, N, P sunt mijloacele muchiilor AB,
D′C ′ ºi respectiv A′D′, iar muchia cubului are lungimea egalã cu 1 cm.
a) Calculaþi distanþa de la punctul P la dreapta MN. 4p
b) Determinaþi distanþa de la B′ la planul (MNP). 4p
3. ABCDA′B′C ′D ′ este un cub de laturã a în care M este mijlocul lui [BB′].
a) Calculaþi aria triunghiului AMC. 4p
b) Calculaþi 12331123 45 3 143 44 . 4p
c) Aflaþi distanþa de la punctul B la (AMC). 4p
d) Arãtaþi cã planele (AMC ) ºi (D′AC ) sunt perpendiculare. 4p

Breviar teoretic
POLIEDRE
Poliedrul Elemente, notaþii, formule, arie, volum
1. Cubul AB = BC = CD = AD = Al = 4a2
[ABCDA′B′C′D′] = AA′ = BB′ = CC ′ = DD′ = At = 6a2
= A′B′ = B′C ′ = C ′D′= A′D′ = a V = a3
123 = 4 = 5 1 (diagonala cubului)
2. Paralelipipedul AB = DC = A′B′ = D′C ′ = a Al = 2ac + 2bc

dreptunghic BC = AD = B′C ′ = A′D′ = b At = 2(ab + ac + bc)
[ABCDA′B′C′D′] AA′ = BB′ = CC ′ = DD′ = c, V = abc
a, b, c dimensiunile
paralelipipedului
123 = 4 = 51 + 61 + 7 1 (diagonala paralelipipedului)
3. Prisma AA′ = BB′ = CC ′ = h Al = Pb · h

triunghiularã AB = BC = AC = At = Al + 2Ab
regulatã = A′B′ = B′C ′ = C ′A′ = a V = Ab · h
[ABCA′B′C ′] Pb = 3a (perimetrul bazei)
11 1
Ab = 2 (aria bazei)
Calcul de arii ºi volume 29
4. Prisma patrulaterã AA′ = BB′ = CC ′ = DD′ = h Al = Pb · h

regulatã AB = BC = DC = DA = At = Al + 2Ab
[ABCDA′B′C′D′] = A′B′ = B′C′ = D′C′ = D′A′ = a V = Ab · h
123 = 4 = 151 + 61
Pb = 4a (perimetrul bazei)
Ab = a2 (aria bazei)
5. Prisma hexagonalã AA′ = BB′ = CC ′ = DD′ = EE ′ = FF ′ = h

regulatã AB = BC = CD = DE = EF = FA =
[ABCDEFA′B′C′D′E ′F′] = A′B′ = B′C ′ = D′E ′ = E ′F ′ = F ′A′ = a
123 = 4 = 151 + 61
Al = Pb · h
Pb = 6a (perimetrul bazei) At = Al + 2Ab
111 1 V = Ab · h
Ab = (aria bazei)
2
6. Tetraedrul AB = BC = CD = 2= 1 1
regulat = DA = AC = BD = a 2
1
[ABCD] AO u (BCD) 3 = 21 2
AO = h (înãlþimea tetraedrului)
1
3
1
AM u BC 3 =1 2
2
1 1 2
AM =
2
(apotema tetraedrului) 4=1 4
54
1 1
OM = (apotema bazei)
2

7. Piramida AB = BC = AC = a (muchia bazei)
triunghiularã SA = SB = SC = m (muchia lateralã)
regulatã SO u (ABC), SO = h (înãlþimea piramidei)
[SABC] SM u AB, SM = ap (apotema piramidei)
OM u AB, 23 = 1 1 (apotema bazei)
2
1221 13 = α
123 34 2214 33 = 12456
11 ⋅ 2 2
1
1212 14 = β
3 2 341 44 = 12512 33 =
1
Pb = 3a (perimetrul bazei) At = Al + Ab
11 1
Ab = (aria bazei) 1 = 1 213
2 2
8. Piramida AB = BC = CD = DA = a (muchia bazei)

patrulaterã SA = SB = SC = SD = m (muchia lateralã)
[SABCD] SM u BC, SM = ap (apotema piramidei)
1
OM u BC, OM = (apotema bazei)
1
1
1212 14
3 2 234 44 = 12125
11 ⋅ 2 2
1221 14
134 43 2 234 44 = 12165 33 =
1
1221 14
134 43 212744 = 12 618 At = Al + Ab
Pb = 4a (perimetrul bazei) 1 = 1 213
Ab = a2 (aria bazei) 2
9. Piramida AB = BC = CD = DE = EF = FA = a (muchia bazei)

hexagonalã SA = SB = SC = SD = SE = SF = m (muchia lateralã)
[SABCDEF] SM u AB, SM = ap (apotema piramidei)
1 1
OM u AB, OM = (apotema bazei)
2
1
1212 14
3 2 234 44 = 12125 1 ⋅2
1 1 33 = 1 2
12212343 2 234 44 = 121654 1
P = 6a (perimetrul bazei) At
= Al
+ Ab
b
1 = 1 213
1
Ab = 11 1 (aria bazei) 2
2
10. Secþiune în 12 1 = 2 1 3 1 = 4 1 3 1 = 15 1 = 14 1 = 2 1 5 1 = 6
piramida regulatã 12 23 43 15 14 25
cu un plan paralel 4 4
=
1 23 1 4 1 5 1 6 1
=67 23 1 4 1 5 1 6 1 2
cu planul bazei 4 1 23456

4 7 23456
723 1 4 1 5 1 6 1
=6 3
7 23456
11. Trunchiul de AB = BC = CA = L (muchia bazei mari)

piramidã A′B′ = B′C ′ = C ′A′ = l (muchia bazei mici)
triunghiularã AA′ = BB′ = CC ′ = m (muchia lateralã)
regulatã OO′ = h (înãlþimea trunchiului)
[ABCA′B′C ′] MM′ = atr (apotema trunchiului)
1 1
OM = (apotema bazei mari)
2
1 1
O′M ′ = (apotema bazei mici)
2
1
12112 14 = β
3 2 341 44 = 121215
1221 14 = α
344232 43 2 341 44 = 126265
PB = 3L (perimetrul bazei mari)
Pb = 3l (perimetrul bazei mici)
1
AB = 1 1 (aria bazei mari)
2
1
Ab = 1 1 (aria bazei mici) 11 + 12 2 ⋅ 234
2 35 = 1
3
At = Al + AB + Ab
2 = 1 131 + 32 + 31 ⋅ 32 2
3

12. Trunchiul de AB = BC = CD = DA = L (muchia bazei mari)
piramidã A′B′ = B′C ′ = C ′D′ = D′A′ = l (muchia bazei mici)
patrulaterã AA′ = BB′ = CC ′ = DD′ = m (muchia lateralã)
[ABCDA′B′C′D′] MM ′ = atr (apotema trunchiului)
1
OM = (apotema bazei mari)
1
1
O′M′ = (apotema bazei mici)
1
1
12112 14
3 2 341544 = 121216
1221 14
42121443 2 341544 = 12 7276
AB = L2 (aria bazei mari) At = Al + AB + Ab
Ab = l2 (aria bazei mici)
111 + 12 2 ⋅ 23
34 =
3
2 = 1 131 + 32 + 31 ⋅ 32 2
3
13. Trunchiul de AB = BC = CD = DE = EF = FA = L
piramidã A′B′ = B′C ′ = C ′D′ = D′E ′ = E ′F ′ = F ′A′ = l
hexagonalã AA′ = BB′ = CC ′ = DD′ = EE ′ = FF ′ = m
MM ′ = atr (apotema trunchiului)
1
AB = 11 1 (aria bazei mari) At = Al + AB + Ab
2
111 + 12 2 ⋅ 23
1 34 =
Ab = 11 1 (aria bazei mici) 3
2 1
2 = 131 + 32 + 31 ⋅ 32 2
3
CORPURI ROTUNDE
Corpul Figura
rotund Elemente, notaþii, formule, arie, volum
1. Cilindrul AA′ = BB′ = G (generatoarea cilindrului)

circular OO ′ = H (înãlþimea cilindrului)
drept OA = O ′A′ = R (raza cilindrului)
MNN ′M ′ - secþiunea axialã (dreptunghi)
Cercul de diametru A′′B′′ - secþiune para-
lelã cu baza
desfãºurarea Al = 2πRG
cilindrului At = Al + 2Ab = 2πR(R + G)
V = Ab · H = πR2H
2. Conul SA = SB = G (generatoarea conului)

circular SO = H (înãlþimea conului)
drept OA = R (raza conului)
G2 = R2 + H2
∆SMN - secþiune axialã
n° = mãsura unghiului
la centru al sectorului Al = πRG
desfãºurarea de cerc rezultat în urma At = Al + Ab =
conului desfãºurãrii = πR(R + G)
1= 2 1 = 1 21 3 =
3 123 2
1
= π4 1 3
2
Teste de verificare
TESTUL 1
1. ABCDA′B′C ′D′ este un cub, având AB = 2 cm.
a) Aria unei feþe a cubului este de ... cm2. 3p
b) Aria totalã a cubului este de ... cm2. 3p
c) Volumul cubului este de ... cm3. 4p
2. În prisma triunghiularã regulatã ABCA′B′C ′, AB = 4 cm ºi AA′ = 3 cm.
a) Aria bazei este de ... cm2. 3p
b) Aria lateralã este de ... cm2. 3p
c) Volumul prismei este de ... cm3. 4p
3. Piramida triunghiularã regulatã SABC are apotema 12 = 1 2 345 M i AB
ºi AB = 4 cm.
a) Aria bazei piramidei este de ... cm2. 3p
b) Aria lateralã a piramidei este de ... cm2. 3p
c) Volumul piramidei este de ... cm3. 4p
4. Un cilindru circular drept are raza bazei de 2 cm ºi generatoarea de 5 cm.
a) Aria unei secþiuni axiale în cilindru este de ... cm2. 4p
b) Aria lateralã a cilindrului este de ... cm .
2
3p
c) Volumul cilindrului este de ... cm3. 3p
5. Înãlþimea unui con circular drept este de 4 cm, iar raza conului este de 3 cm.
a) Aria lateralã a conului este de ... cm2. 4p
b) Volumul conului este de ... cm3. 3p
c) Aria unei secþiuni axiale este de ... cm2. 3p

1. În prisma patrulaterã regulatã ABCDA′B′C ′D′, M i [AA′] astfel încât
MA = 3MA′ ºi 2AB = AA′ = 6 cm. Aflaþi:
a) aria bazei prismei; 5p
b) volumul prismei; 5p
c) volumul prismei patrulatere regulate cu o bazã ABCD, iar cealaltã
este secþiunea paralelã cu baza dusã prin M; 5p
d) volumul piramidei cu vârful în centrul de simetrie al pãtratului
A′B′C ′D′ ºi bazã pãtratul ABCD. 5p
2. În figura alãturatã este ilustrat un sector circular

cu raza XA = 6 cm, unghiul la centru de 60° ºi
1 ≡ 23
12 1 ≡ 342 ≡ 41 212 El reprezintã desfãºurarea
unui con circular drept. Aflaþi:
a) aria bazei conului; 5p
b) aria totalã a conului; 5p
c) volumul conului; 5p
d) volumul piramidei XAMNP. 5p
TESTUL 2
1. Secþiunea axialã a unui con circular drept este un triunghi echilateral a
cãrui laturã are lungimea de 12 cm.
a) Raza conului are lungimea egalã cu ... cm. 4p
b) Înãlþimea conului are lungimea egalã cu ... cm. 3p
c) Volumul conului este egal cu ... cm .
3
3p
2. Un cilindru circular drept are aria totalã egalã cu 360π cm2 ºi aria lateralã
egalã cu 288π cm2.
a) Aria bazei este egalã cu ... cm2. 4p
b) Lungimea generatoarei este egalã cu ... cm. 3p
c) Volumul cilindrului este egal cu ... cm3. 3p
3. Într-un con circular drept lungimea razei este de 6 cm ºi generatoarea

face cu planul bazei un unghi cu mãsura de 60°.
a) Lungimea generatoarei este egalã cu ... cm. 4p
b) Aria lateralã este egalã cu ... cm2. 3p
c) Volumul conului este egal cu ... cm .3
3p
4. Secþiunea axialã a unui con circular drept este un triunghi dreptunghic cu
lungimea ipotenuzei egalã cu 1 2 345
a) Înãlþimea conului are lungimea egalã cu ... cm. 4p
b) Generatoarea conului are lungimea egalã cu ... cm. 3p
c) Aria totalã a conului este egalã cu ... cm2. 3p
5. Secþiunea axialã a unui cilindru circular drept este un pãtrat cu lungimea
diagonalei egalã cu 1 2 345
a) Lungimea razei este egalã cu ... cm. 4p
3p
b) Aria lateralã este egalã cu ... cm2.
3p
c) Volumul cilindrului este egal cu ... cm3.

1. Înãlþimea ºi generatoarea unui con au lungimile direct proporþionale cu 4
ºi 5, iar volumul conului este egal cu 768π cm3.
a) Calculaþi lungimile razei, înãlþimii ºi generatoarei. 4p
b) Calculaþi aria totalã a conului. 4p
c) Se secþioneazã conul cu un plan paralel cu baza dus prin mijlocul
înãlþimii. Calculaþi volumele celor douã corpuri obþinute prin secþionare. 4p
d) La ce distanþã de vârful conului ar trebui fãcutã o secþiune în con
printr-un plan paralel cu baza astfel încât ariile laterale ale celor douã corpuri
formate sã fie egale? 4p
2. Diagonalele secþiunii axiale a unui cilindru circular drept formeazã un

unghi cu mãsura de 60°. Lungimea unei diagonale a secþiunii axiale este
egalã cu 24 cm.
a) Calculaþi lungimea razei ºi lungimea generatoarei. 4p
b) Aflaþi aria lateralã ºi volumul cilindrului. 4p
c) Arãtaþi cã lungimea drumului parcurs din A pânã în A′ pe suprafaþa
lateralã a cilindrului este mai mare de 42 cm. 4p
3. Desfãºurând un con circular drept se obþine un sector circular cu unghiul
de 216°. Aria lateralã a conului este de 720π cm2.
a) Calculaþi lungimea razei ºi lungimea generatoarei. 4p
b) Calculaþi volumul conului. 4p
c) La ce distanþã de vârful conului trebuie fãcutã o secþiune în con cu
un plan paralel cu baza astfel încât aria secþiunii sã fie egalã cu 243π cm2? 4 p
TESTUL 3
1. ABCA′B′C ′ este o prismã triunghiularã regulatã în care AB = 6 cm ºi
AB′ = 10 cm.
a) Lungimea muchiei laterale a prismei este egalã cu ... cm. 4p
b) Volumul prismei este egal cu ... cm .3
3p
c) Valoarea tangentei unghiului determinat de planele A′BC ºi ABC este ... 3 p
2. ABCDA′B′C ′D′ este o prismã patrulaterã regulatã în care latura bazei
12 = 1 2 345 iar unghiul format de diagonala prismei cu planul bazei are
mãsura de 60°.
a) Aria secþiunii diagonale este egalã cu ... cm2. 4p
b) Aria totalã a prismei este egalã cu ... cm .
2
3p
c) Perimetrul triunghiului A′OB′, unde {O} = AC O BD, este egal cu ... cm. 3 p
3. Aria lateralã a unei prisme patrulatere regulate este egalã cu 1200 cm2, iar
volumul este egal cu 4500 cm3.
a) Latura bazei are lungimea egalã cu ... cm. 4p
b) Lungimea muchiei laterale a prismei este de ... cm. 3p
c) Diagonala prismei are lungimea egalã cu ... cm. 3p
4. ABCDEFA′B′C ′D′E ′F ′ este o prismã hexagonalã regulatã. Lungimea razei
cercului înscris în hexagonul de la bazã este de 1 2 34 ºi mãsura unghiului
format de AE′ cu planul (ABC) este de 45°.
a) Lungimea laturii bazei este egalã cu ... dm. 4p
b) Lungimea înãlþimii prismei este egalã cu ... dm. 3p
c) Volumul prismei este egal cu ... dm3. 3p
5. ABCDA′B′C ′D′ este un paralelipiped dreptunghic în care: A′C ′ = 20 cm,

A′B = 34 cm ºi 123 = 1 23 456
a) Diagonala paralelipipedului are lungimea egalã cu ... cm. 4p
b) Lungimile dimensiunilor paralelipipedului sunt: l = ... cm, L = ... cm,
H = ... cm. 3p
c) Aria totalã a paralelipipedului este egalã cu ... cm2. 3p

1. Prisma triunghiularã ABCA′B′C ′ are toate muchiile cu lungimile de 2 cm.
a) Calculaþi aria totalã ºi volumul ei. 4p
b) Dacã M, N, P ºi Q sunt mijloacele muchiilor AB, AC, CC ′ ºi respectiv
BB ′, arãtaþi cã MNPQ este trapez isoscel ºi calculaþi aria lui. 4p
c) Calculaþi tangenta unghiului dreptelor QN ºi BC. 4p
2. ABCDA′B′C ′D′ este un cub în care 123 = 12 3 456

a) Calculaþi aria totalã ºi volumul cubului. 4p
b) Aflaþi aria triunghiului A′C ′D. 4p
c) Arãtaþi cã D′A′C ′D este o piramidã triunghiularã regulatã ºi calculaþi
volumul ei. 4p
d) Calculaþi distanþa de la D′ la planul A′C ′D. 4p
3. ABCDEFA′B ′C ′D′E ′F ′ este o prismã hexagonalã regulatã în care
AB = 12 dm ºi AA′ = 18 dm.
a) Calculaþi aria lateralã ºi volumul prismei. 4p
b) Aflaþi lungimile diagonalelor prismei. 4p
1
c) Calculaþi 1233 123 45 3 4532445 unde M ºi N sunt mijloacele muchiilor
AA′ ºi DD′. 4p
TESTUL 4
1. ABCA′B′C ′ este un trunchi de piramidã triunghiularã regulatã în care
AB = 12 cm, A′B′ = 6 cm ºi 112 = 1 2 345 unde M ºi M ′ sunt mijloacele
muchiilor AB ºi respectiv A′B′.
a) Perimetrul triunghiului ABC este egal cu ... cm, iar al triunghiului
A′B′C ′ este egal cu ... cm. 4p
b) Aria triunghiului ABC este egalã cu ... cm2, iar aria triunghiului A′B′C ′
este egalã cu ... cm2. 3p
c) Aria totalã a trunchiului este egalã cu ... cm2. 3p
2. ABCDA′B′C ′D′ este un trunchi de piramidã patrulaterã regulatã în care
AB = 12 cm, A′B′ = 8 cm ºi înãlþimea trunchiului OO′ = 4 cm.
a) Volumul trunchiului este egal cu ... cm3. 4p
b) Lungimea apotemei trunchiului este de ... cm. 3p
c) Aria lateralã a trunchiului este egalã cu ... cm .
2
3p
3. ABCDEFA′B′C′D′E′F′ este un trunchi de piramidã hexagonalã regulatã în
care AB = 16 cm, A′B′ = 8 cm, iar feþele laterale au diagonalele perpendiculare.
a) Aria unei feþe laterale este egalã cu ... cm2. 4p
b) Aria lateralã a trunchiului este egalã cu ... cm .
2
3p
c) Înãlþimea trunchiului are lungimea de ... cm. 3p
4. ABCDA′B′C ′D′ este un trunchi de piramidã patrulaterã regulatã în care
feþele laterale formeazã cu planul bazei un diedru al cãrui unghi plan are
mãsura de 45°, A′B′ = 4 cm ºi apotema trunchiului are lungimea egalã cu
1 2 345
a) Înãlþimea trunchiului are lungimea egalã cu ... cm. 4p
b) AB = ... cm. 3p
c) Volumul trunchiului de piramidã este egal cu ... cm3. 3p
5. ABCA′B′C ′ este un trunchi de piramidã triunghiularã regulatã în care
AB = 18 cm, A′B′ = 6 cm ºi 1212231 3 = 45° .
a) Apotema trunchiului are lungimea egalã cu ... cm. 4p
b) Aria lateralã a trunchiului este egalã cu ... cm2. 3p
c) Aria lateralã a piramidei din care provine trunchiul este de ... cm .
2 3p

1. Într-un trunchi de piramidã patrulaterã regulatã înãlþimea este de 15 cm,
aria bazei mici este egalã cu 64 cm2 ºi volumul este egal cu 4160 cm3.
a) Calculaþi lungimea muchiei bazei mari. 4p
b) Calculaþi aria totalã a trunchiului. 4p
c) Lungimea înãlþimii piramidei din care provine trunchiul. 4p

d) Distanþa de la centrul bazei mari la o faþã lateralã. 4p
2. Într-un trunchi de piramidã patrulaterã regulatã ABCDA′B′C ′D′ muchia
lateralã face cu planul bazei un unghi cu mãsura de 60°, A′B′ = 4 cm ºi
112 = 1 2 345
a) Aflaþi aria secþiunii diagonale. 4p
b) Calculaþi volumul trunchiului de piramidã. 4p
c) Aflaþi tangenta unghiului format de o faþã lateralã cu planul bazei. 4p
3. ABCDA′B′C ′D′ este un trunchi de piramidã patrulaterã regulatã în care:
AC = 25 cm, A′C ′ = 7 cm ºi AC ′ = 20 cm.
a) Calculaþi volumul trunchiului. 4p
b) Calculaþi aria lateralã a trunchiului. 4p
c) Dacã B1 ºi A1 sunt proiecþiile lui B ′ ºi A′ pe planul (ABC ), calculaþi
aria lui ABB1A1. 2p
d) Calculaþi distanþa de la un vârf al bazei mari la o muchie lateralã
opusã. 2p
TESTUL 5
1. O piramidã triunghiularã regulatã are aria bazei egalã cu 123 4 56 1 ºi
lungimea înãlþimii egalã cu 8 cm.
a) Volumul piramidei este egal cu ... cm3. 4p
b) Lungimea muchiei bazei este egalã cu ... cm. 3p
c) Lungimea apotemei piramidei este egalã cu ... cm. 3p
2. Un tetraedru regulat are lungimea muchiei egalã cu 1 2 345
a) Aria totalã este egalã cu ... cm2. 4p
b) Înãlþimea tetraedrului are lungimea egalã cu ... cm. 3p
c) Volumul tetraedrului este egal cu ... cm3. 3p
3. Într-o piramidã patrulaterã regulatã muchia lateralã formeazã cu planul
bazei un unghi cu mãsura de 45° ºi lungimea înãlþimii este egalã cu 1 2 345
a) Lungimea muchiei bazei este de ... dm. 4p
b) Volumul este egal cu ... dm3. 3p
c) Aria lateralã este egalã cu ... dm .
2
3p
4. VABCDEF este o piramidã hexagonalã regulatã în care VAD este un triunghi
echilateral cu lungimea laturii de 12 cm.
a) Lungimea înãlþimii este egalã cu ... cm. 4p
b) Mãsura unghiului format de muchia lateralã cu planul bazei este de ... 3 p
c) Volumul piramidei este egal cu ... 3p
5. Într-o piramidã patrulaterã regulatã aria lateralã este egalã cu 1200 cm2,
iar cea totalã cu 2100 cm2.
a) Lungimea laturii bazei este de ... cm. 4p
b) Lungimea apotemei piramidei este egalã cu ... cm. 3p
c) Volumul piramidei este egal cu ... cm .3 3p

1. VABC este o piramidã triunghiularã regulatã în care O este centrul bazei
ABC, VO = 9 cm ºi 12 = 12 3 456
a) Calculaþi volumul ºi aria lateralã a piramidei. 4p
b) Distanþa de la punctul A la planul (VBC). 4p
c) Calculaþi tangenta unghiului plan corespunzãtor diedrului determinat
de o faþã lateralã cu planul bazei. 4p
2. Într-o piramidã patrulaterã regulatã lungimea înãlþimii este egalã cu
15 cm ºi latura bazei are lungimea de 16 cm.
a) Calculaþi volumul ºi aria lateralã a piramidei. 4p
b) Calculaþi sinusul unghiului plan corespunzãtor diedrului determinat
de douã feþe laterale opuse. 4p
c) La ce distanþã de vârful piramidei trebuie fãcutã o secþiune cu un
plan paralel cu baza astfel încât ariile laterale ale celor douã corpuri obþinute
sã fie egale? 4p
d) Calculaþi aria acestei secþiuni. 4p
3. VABC este o piramidã triunghiularã regulatã în care M este mijlocul
muchiei AB, triunghiul CVM este dreptunghic ºi CM = 6 cm.
a) Calculaþi latura bazei ºi înãlþimea piramidei. 4p
b) Calculaþi volumul ºi aria lateralã a piramidei. 4p
c) Calculaþi distanþa de la M la planul (VAC ). 4p
VARIANTE
PROPUSE PENTRU
TEZA CU SUBIECT UNIC
Pentru subiectul I: pe foaia de tezã se trec numai rezultatele.

Pentru subiectul II: pe foaia de tezã scrieþi rezolvãrile complete.
VARIANTA 1
1. a) Soluþia ecuaþiei 3x 1 = 0 este numãrul raþional ... 4p
b) Soluþia ecuaþiei 1 1 = 1 este numãrul natural ... 3p
c) Soluþia ecuaþiei 1 1 − 2 = 2 este numãrul iraþional ... 3p
2. a) Cel mai mic numãr natural, soluþie a inecuaþiei 2x > 5, este ... 4p
{ 1 1
}
b) Dacã 1 2 −13 − 3 43 → 12 1 5 2 6 = 7 2 + 13 atunci f(0) = ...
7 7
3p
c) O soluþie în q D q a ecuaþiei x y = 3, este x = ..., y = ... 3p
⎧ 1 + 2 = 12
⎩1 − 2 = 2
b) Numãrul natural format din douã cifre care are suma acestora egalã
cu 12 ºi diferenþa lor egalã cu 2 este ... 4p
c) Valoarea de adevãr a propoziþiei: reprezentarea graficã a funcþiei
1 1234 + ∞5 → 14 1 6 25 = 72 + 84 este o semidreaptã închisã este ... 3p
4. ABCDA′B′C′D′ este un cub în care 12 = 1 2 345

a) Lungimea proiecþiei segmentului AD′ pe planul (DCC ′) este de ... cm. 4 p
b) Mãsura unghiului format de AC cu planul (DCC ′) este de ...°. 3p
c) Volumul cubului este de ... cm3. 3p
5. O piramidã hexagonalã regulatã VABCDEF are înãlþimea VO = 4 cm ºi muchia
bazei AB = 3 cm.
a) Aria bazei este de ... cm2. 4p
b) Volumul piramidei este de ... cm3. 3p
c) Mãsura unghiului format de planele (VBE) ºi (ABC) este de ... °. 3p

1. Situaþia notelor cel puþin egale cu 5 la teza cu subiect unic pentru clasa a
VIII-a, la matematicã, pe semestrul I, într-o ºcoalã din România, a fost
urmãtoarea:
Variante propuse 43
Nota 10 9 8 7 6 5
p% 24% 18% 8% 12% 24% 10%
Un numãr de 6 elevi au fost notaþi cu cel mult nota 4.
a) Aflaþi cât la sutã din numãrul elevilor au fost notaþi cu cel mult nota 4. 5 p
b) Aflaþi numãrul elevilor din clasa a VIII-a prezenþi la teza de matema-
ticã. 10 p
c) Aflaþi probabilitatea evenimentului ca numind un elev din clasa a
VIII-a al acelei ºcoli, care a fost prezent la tezã, acesta sã fi obþinut nota 10. 5 p
2. În figura alãturatã, XABCD este o piramidã
patrulaterã regulatã cu AB = 4 cm ºi 12 = 1 2 345
a) Completaþi desenul cu [XO] care este înãlþi-
mea piramidei. 5p
b) Aflaþi 12 112 3 2 342 44 . 5p
c) Calculaþi volumul piramidei. 5p
d) Aflaþi d(A, (XBC)). 5p
VARIANTA 2
{
1 2
}
1. a) Dacã 1 3 − 4 54 → 11 1 6 2 7 = 8 2 − 94 atunci Imf = ...
2
4p
⎧1 −1 = 2
b) Soluþia sistemului ⎨ este (x, y) = (..., ...). 3p
⎩ 31 − 2 = 4
c) Cel mai mare numãr întreg, soluþie a inecuaþiei 3x 5 T 4, este ... 3p
2. a) Dacã 123 este divizibil cu 9, iar a + b = 10, atunci cifra x este egalã
cu ... 4p
b) Intersecþiile reprezentãrii grafice a funcþiei f : Z → Z, f(x) = x + 1 cu
axele sistemului ortogonal xOy sunt punctele A ºi B. Atunci aria triunghiului
AOB este egalã cu ... 3p
c) O pereche de numere întregi (x, y) soluþie a ecuaþiei x 2y = 1 este ... 3 p
3. ABCDA′B′C ′D′ este un paralelipiped dreptunghic cu 12 = 2 ⋅ 31 = 1 ⋅ 333 =

2
= 4 cm.
a) Lungimea segmentului AB este de ... cm. 3p
b) Lungimea proiecþiei segmentului A′B pe planul (BCC ′) este de ... cm. 4 p
c) Dacã θ = 12 1
1 3 24 2233 3554 atunci tgθ = ... 3p
d) Volumul paralelipipedului este de ... cm3. 4p
4. ABCD este un tetraedru regulat cu AB = 6 cm ºi M mijlocul lui [BC].

a) Aria totalã a tetraedrului este de ... cm2. 4p
b) Lungimea proiecþiei segmentului AB pe planul (BCD) este egalã
cu ... cm. 3p
c) Înãlþimea [AO] a tetraedrului are lungimea de ... cm. 3p
d) Volumul tetraedrului este de ... cm3. 3p
1
e) 1212 3 2 345 44 = 555°5 3p
1. Se considerã funcþia f : Z → Z, 1 1 22 = 3 ⋅ 2 + 343
a) Existã x i Z astfel încât 1 1 22 = 34 3 5p
b) Dacã 12 = 123 aflaþi aria triunghiului determinat de graficul funcþiei f
ºi axele Ox ºi Oy ale sistemului ortogonal xOy. 5p
1234 125
2. a) Rezolvaþi ecuaþia 1 = 3− 6 5p
7 8
b) La un atelier de croitorie, un balot de stofã lung de 48 m se taie în
bucãþi cu lungimea de 1,20 m ºi 1,80 m pentru a se confecþiona din ele
pantaloni ºi respectiv haine pentru costume bãrbãteºti. Câte costume se
confecþioneazã din acest balot de stofã? 10 p
3. În figura alãturatã este ilustrat un con circular drept
având raza bazei OM = 4 cm ºi generatoarea 12 = 1 2 345
a) Completaþi desenul cu înãlþimea conului. 5p
b) Aflaþi volumul conului. 5p
c) Aflaþi tangenta unghiului diedru al planelor (SAM)
1 3 = 45°6
ºi cel al cercului de la baza conului, dacã 12 12 5p
VARIANTA 3
1. a) Dacã f : {2, 1, 0} → {2, 1, 0}, f(x) = x + 1 ºi f(t) = 1, atunci t = ... 4 p
b) Dacã 1 este soluþie a ecuaþiei x + a = 3, a i Z, atunci a = ... 3p
c) Punctul de intersecþie al graficului unei funcþii f : Z → Z, f(x) = ax + b,
cu axa Oy a sistemului de axe ortogonale xOy are abscisa x = ... 3p
2. a) Fie d dreapta soluþiilor ecuaþiei 3x 2y = 6. Atunci valoarea de adevãr
a propoziþiei T(2, 0) este punctul în care dreapta d intersecteazã axa Ox a
sistemului de axe ortogonale xOy este ... 4p
b) Soluþia ecuaþiei 1 1 = 1 , x i Z, este x = ... 3p
c) Ecuaþia 1 1 = 2 ∈12 are soluþie în {, numai dacã a = ... 3p
Variante propuse 45
⎧11 + 2 = 2
⎩ 1 − 2 = −3
b) Cel mai mic numãr întreg, soluþie a inecuaþiei 3x 1 U 3,5 este ... 3p
c) Mulþimea soluþiilor reale ale inecuaþiei |x| T 1, este intervalul ... 3p
4. a) Un cilindru circular drept cu raza bazei de 5 cm, are aria oricãrei
secþiuni paralele cu baza de ... cm2. 4p
b) Secþiunea axialã într-un con circular drept este un ... 3p
c) Un dreptunghi care este desfãºurarea unui cilindru circular drept are
aria de 20π cm2. Atunci aria lateralã a cilindrului este de ... cm2. 3p
5. ABCDA′B′C ′D′ este o prismã dreaptã cu baza pãtratul ABCD.
a) Proiecþia diagonalei [DB′] pe planul (BCB′) este segmentul ... 4p
b) Unghiul dintre DB′ ºi planul (ABC) este ... 3p
c) Distanþa de la A′ la BC este egalã cu lungimea segmentului ... 3p
1. În clasa a VIII-a a unei ºcoli din România s-au prezentat, la teza de matematicã
de pe semestrul I, în prima perioadã, 98% din numãrul elevilor ºcolii, iar 3 elevi
s-au prezentat în perioada a II-a, obþinând note mai mari decât 5. Din cei prezenþi
la tezã în prima perioadã, 7 au obþinut note sub 5.
a) Cât la sutã din numãrul elevilor s-au prezentat la tezã în perioada a II-a? 5 p
b) Care este numãrul elevilor din clasa a VIII-a a ºcolii respective? 5p
c) Câþi elevi au obþinut la teza de la matematicã cel puþin nota 5? 5p
2. În figura alãturatã, ABCDA′B′C ′D′ este un
trunchi de piramidã patrulaterã regulatã cu
apotema bazei mari de 5 cm, apotema bazei mici
de 3 cm ºi apotema trunchiului de 1 23 456
a) Completaþi desenul cu vârful S al pira-
midei din care provine trunchiul. 5p
b) Aflaþi aria lateralã a trunchiului. 5p
c) Aflaþi volumul trunchiului. 5p
d) Aflaþi volumul piramidei din care provine trunchiul. 5p
e) Demonstraþi cã aria oricãrei secþiuni axiale a piramidei din care
provine trunchiul de piramidã este cel mult 12 34 56 17 5p
VARIANTA 4
1. a) Dacã f : {1, 0} → Z, f(x) = x + 2, atunci f(1) = ... 4p
b) Dacã g : {1, 0, 2} → Z, 1 2 2 3 = 1 24 atunci graficul funcþiei este

5
format dintr-un numãr de ... puncte. 3p
c) Reprezentarea geometricã a graficului funcþiei f : [2, 2] → Z,
f(x) = x 1, într-un sistem de axe ortogonale este un segment de dreaptã
[AB], A având abscisa 2 ºi ordonata ... 3p
⎧ 1 1 + 23 = 2
2. a) Dacã sistemul ⎨ are soluþia (1, 2), atunci a = ... 4p
⎩1 + 3 = 3
b) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei 0 · x = 3, x i Z, este S = ... 3p
c) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei 0 · x = x 1, x i Z, este S = ... 3p
3. a) Cel mai mic numãr real x, soluþie a inecuaþiei |x| T 1,5, are partea
întreagã egalã cu ... 4p
b) Soluþia ecuaþiei 1π1 2 = 34π5 este R = ... 3p
c) Numãrul real x soluþie a ecuaþiei |2x 7| = 1 ºi a inecuaþiei x + 1 U 5,
este x = ... 3p
4. ABCDEFA′B ′C ′D′E ′F ′ este o prismã hexagonalã dreaptã cu baza ABCDEF
un hexagon regulat având AB = 6 cm ºi AA′ = 6 cm. Atunci:
a) distanþa de la A la DD′ este de ... cm; 4p
b) distanþa de la A la (DD′E) este de ... cm; 3p
c) distanþa de la A′ la B este de ... cm; 3p
d) 12 11 3 24 2 134 55 = 666° 7 4p
1
e) 12 1 3 2 4 2 134 55 = 666° 7 3p
f) 1221
1 3 1245 2 314 44 = 666°6 3p
⎧ 1 − 12 2 = 2
1. Rezolvaþi sistemul ⎨ 3 5p
⎩ 4 1 − 512 = 6712
2. Într-o crescãtorie sunt prepeliþe, fazani ºi struþi. Numãrul prepeliþelor este
de 50 de ori mai mare decât numãrul struþilor ºi cu 70 mai mare decât numãrul
struþilor ºi fazanilor la un loc. Dacã numãrul fazanilor
este 84% din numãrul prepeliþelor, aflaþi numãrul 15 p
prepeliþelor, fazanilor ºi al struþilor.
3. În figura alãturatã, ABCDA′B′C′D′ este o prismã
dreaptã cu baza un pãtrat ABCD, AB = 4 cm, diagonala
12 1 = 2 3 456 iar M mijlocul muchiei AA′ ºi N mijlocul
Variante propuse 47
muchiei DD′.
a) Completaþi desenul cu secþiunea paralelã cu baza ce trece prin M. 5p
b) Aflaþi înãlþimea prismei. 5p
c) Aflaþi volumul prismei. 5p
d) Aflaþi mãsura unghiului diedru determinat de planul ce trece prin M
ºi este paralel cu baza ºi planul (C ′MN). 5p
VARIANTA 5
1. a) Dacã diagrama alãturatã reprezintã o funcþie f, atunci

f(c) = ... 4p
b) Dacã 1 12−34 54 67 → 284 64 97 este exprimatã x 2 0 3

prin tabelul alãturat, atunci f(2) + f(3) = ... f (x) 5 3 1 3p
c) Dacã 1 = 12−34 564 274 864 234 − 369 reprezintã graficul unei funcþii,
1
atunci codomeniul funcþiei f este {..., ..., ...}. 3p

2. a) Numãrul real x este dublul numãrului real y ºi este cu 3 mai mic decât y.
Atunci x = ... ºi y = ... 4p
b) Mãsurile a douã unghiuri complementare sunt direct proporþionale
cu numerele 4 ºi 5. Mãsura celui mai mic este de ... 6p
3. a) Ecuaþia 2πRG = 24π cu necunoscutele R ºi G numere naturale, R
numãr natural prim impar, are soluþia G = ... ºi R = ... 4p
b) Dacã (a, 1) este soluþie a ecuaþiei 2x 3y = 5, atunci a = ... 3p
⎧11 − 2 = 2
c) Soluþia sistemului ⎨ este x = ..., y = ... 3p
⎩1 + 2 = 3
4. Triunghiul echilateral SAB cu AB = 6 cm reprezintã secþiunea axialã într-un
con circular drept cu vârful S. Atunci:
a) aria oricãrei secþiuni axiale în con este de ... cm2. 4p
b) mãsura unghiului dintre SA ºi planul bazei conului este de ...°. 3p
1
c) 12123 3 4 = 5553 unde d este tangenta în B la cercul de la baza conului. 3 p
5. Pãtratul ABCD reprezintã secþiunea axialã într-un cilindru circular drept. Dacã
AB = 5 cm, atunci:
a) aria oricãrei secþiuni axiale este de ... cm2. 4p
b) generatoarea cilindrului este de ... cm. 3p
c) mãsura unghiului format de AC cu planul bazei cilindrului este de ...°. 3 p
( )
1. Se dau punctele A(0, 2), B(1, 1), 1 1 2 3 4
3
a) Aflaþi funcþia f a cãrei reprezentare graficã este dreapta AB. 5p
b) Stabiliþi dacã punctele A, B, C sunt coliniare. 5p
c) Aflaþi aria triunghiului OCB, unde O este originea sistemului de axe
ortogonale xOy. 2,5 p
1
2. Preþurile obiectelor A ºi B sunt în raportul .
2
a) Dacã ambele obiecte se scumpesc cu p%, p i {, aflaþi raportul noilor
preþuri ale obiectelor A ºi B. 2,5 p
b) Existã p, q i q astfel încât mãrind preþurile obiectelor A ºi B cu p% ºi
1
respectiv q%, raportul lor sã devinã 2 5p
3
3. În figura alãturatã, XABCDEF este o piramidã
hexagonalã regulatã. Triunghiul XAD este echilateral
cu aria de 1 2 34 15
a) Completaþi desenul cu înãlþimea [XO] a pira-
midei. 5p
b) Aflaþi volumul piramidei. 5p
c) Aflaþi valoarea cosinusului unghiului diedru
determinat de (XAB) ºi (ABC). 5p
d) Aflaþi distanþa de la B la planul (XDE). 5p
VARIANTA 6
1. a) Soluþia ecuaþiei 1 3x = 8 este x = ... 4p
b) Mulþimea soluþiilor naturale ale inecuaþiei 1 3x U 8 este S = ... 3p
c) Produsul soluþiilor naturale ale inecuaþiei 1 3x U 8 este ... 3p
2. Se considerã ecuaþia cu douã necunoscute 2x + y 4 = 0.
a) Dreapta soluþiilor ecuaþiei date intersecteazã axa Ox în punctul A de
coordonate x = ... ºi y = ... 4p
b) Dreapta soluþiilor ecuaþiei date intersecteazã axa Oy în punctul B de
coordonate x = ... ºi y = ... 3p
c) Dacã (x, y) este o soluþie a ecuaþiei ºi y = 6, atunci x = ... 3p
3. Fie funcþia f : Z → Z, f(x) = mx 2.
a) Dacã A(1, 3) aparþine graficului lui f, atunci m = ... 4p
b) Pentru m = 2 soluþia ecuaþiei f(x) = 0 este x = ... 3p
c) Dacã P(m, m) aparþine graficului lui f, atunci m i ... 3p
Variante propuse 49
4. Un cub are suma lungimilor muchiilor egalã cu 3,12 cm.

a) Lungimea laturii cubului este de ... cm. 4p
b) Aria totalã a cubului este egalã cu ... cm2. 3p
c) Volumul cubului este egal cu ... cm3. 3p
5. Un con circular drept are lungimea diametrului bazei de 12 cm ºi lungimea
înãlþimii de 8 cm.
a) Lungimea generatoarei este de ... cm. 4p
b) Aria lateralã a conului este de ... cm2. 3p
c) Volumul conului este egal cu ... cm3. 3p

1. Dacã într-o clasã aºezãm câte trei elevi într-o bancã rãmân 6 bãnci libere, iar
dacã aºezãm câte doi elevi în bancã 6 elevi rãmân în picioare. Câþi elevi ºi câte
bãnci sunt în clasã? 10 p
2. Se considerã funcþia f : Z → Z, f(x) = 2x + 3.
a) Reprezentaþi grafic funcþia. 5p
b) Calculaþi tangenta unghiului ascuþit format de graficul lui f cu axa Oy. 5 p
c) Rezolvaþi în Z ecuaþia f(x) = x2. 5p
3. În figura alãturatã, VABCD este o piramidã patru-
laterã regulatã în care AB = 10 cm ºi VO = 12 cm,
{O} = AC O BD.
a) Desenaþi apotema piramidei. 5p
b) Calculaþi aria lateralã ºi volumul piramidei. 5p
c) Calculaþi d(O, (VAB)). 5p
VARIANTA 7
1. a) Soluþia ecuaþiei 2x 1 = 0 este x = ... 4p
b) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei (2x 1)(x + 3) = 0 este S = ... 3p
c) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei 2x2 + 5x 3 = 0 este S = ... 3p
2. Fie funcþia f : Z → Z, f(x) = 3x 1.
() 1
a) 1 3 = 222 4p
b) f(0) = ... 3p
c) Aria triunghiului determinat de axele Ox ºi Oy ºi de graficul funcþiei
este ... 3p
3. a) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei 1 1 + 2 1 31 + 3 1 este intervalul ... 4p

b) Mulþimea soluþiilor ecuaþiei |3x + 5| = 2 este ... 3p
c) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei |3x + 5| T 2 este intervalul ... 3p
4. O piramidã patrulaterã regulatã are volumul egal cu 3200 m3, iar latura
bazei are lungimea egalã cu 20 m.
a) Lungimea înãlþimii este de ... cm. 4p
b) Lungimea apotemei piramidei este de ... cm. 3p
c) Aria secþiunii diagonale este egalã cu ... cm .
2 3p
5. Desfãºurarea lateralã a unui con circular drept este un semicerc cu lungimea

diametrului de 10 cm.
a) Generatoarea conului are lungimea egalã cu ... cm. 4p
b) Raza bazei conului are lungimea egalã cu ... cm. 3 p
c) Aria totalã a conului este egalã cu ... cm .2 3p

1. Rezolvaþi în Z D Z sistemul:
⎪⎧12 − 3 34 1 − 12 + 3 34 2 = −35 3
⎨ 6
⎪⎩12 + 3 34 1 + 12 − 3 34 2 = 3 10 p
2. Se considerã funcþiile f, g : Z → Z, f(x) = 2x 3 ºi g(x) = f(x + 3).

a) Reprezentaþi în acelaºi sistem xOy graficele celor douã funcþii. 5p
b) Arãtaþi cã dreptele ce reprezintã graficele funcþiilor sunt paralele. 5p
c) Calculaþi tangenta unghiului ascuþit format de graficul funcþiei g cu
axa Ox. 5p
3. În figura alãturatã, VABCDEF este o piramidã he-
xagonalã regulatã în care 12 = 1 2 34 ºi înãlþimea
VO = 8 cm.
a) Desenaþi VM, unde M este mijlocul lui [AE]. 5p
b) Calculaþi aria totalã ºi volumul piramidei. 5p
c) Aflaþi sinusul unghiului plan corespunzãtor
diedrului determinat de (VAB) ºi (VAF). 5p
VARIANTA 8
1. a) Soluþia ecuaþiei (x 2)2 = 0 este x = ... 4p
b) Soluþia ecuaþiei (x 3)2 + |x2 9| = 0 este x = ... 3p
c) Dacã x2 6x + 10 > 0, atunci x i ... 3p
Variante propuse 51
⎧11 + 2 2 = 3
2. Se considerã sistemul de douã ecuaþii cu douã necunoscute: ⎨ .
⎩11 − 2 2 = −4
a) Rezolvând sistemul obþinem x = ... ºi y = ... 4p
b) Dacã (x, y) este soluþia sistemului de mai sus, atunci x + y = ...
5 5
3p
c) Dacã (x, y) este soluþia sistemului de mai sus, atunci x10 + y10 = ... 3p
3. Se dau funcþiile f, g : Z → Z, f(x) = x + 3 ºi g(x) = 2x +5. Punctul P(a, b)
este punctul de intersecþie al graficelor celor douã funcþii.
a) a = ... 4p
b) b = ... 3p
c) Distanþa de la P la axa ordonatelor este egalã cu ... 3p
4. Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile: l = 10 cm, L = 15 cm,
h = 25 cm.
a) Aria totalã a paralelipipedului este egalã cu ... cm2. 4p
b) Volumul paralelipipedului este egal cu ... cm . 3
3p
c) În paralelipipedul dat încap ... cuburi cu latura de 5 cm. 3p
5. Un con circular drept are desfãºurarea suprafeþei laterale un sfert de cerc
cu lungimea razei egalã cu 8 cm.
a) Generatoarea conului are lungimea egalã cu ... cm. 4p
b) Raza conului are lungimea egalã cu ... cm. 3p
c) Aria lateralã a conului este egalã cu ... cm .
2 3p

1. Dupã douã scumpiri succesive cu 20% un costum de haine costã 1548 lei.
a) Care a fost preþul iniþial al costumului? 5p
b) Dacã acest costum s-ar fi scumpit o singurã datã, ce procent ar fi
trebuit aplicat pentru a se obþine preþul de 1548 lei? 5p
2. Rezolvaþi ecuaþiile:
a) 121 − 341 + 15 1 + 241 = 161 − 74161 + 74 + 6 ; 5p
b)
1 + 1 + 1 − 1 = 2; 5p
1−1 1+1
c) 1 1 − 1 1 − 2 = 3 . 5p
3. În figura alãturatã, VABCD este o piramidã patru-
laterã regulatã în care AB = 18 cm, iar triunghiul
VAC este echilateral.
a) Completaþi desenul cu segmentul AC. 5p
b) Calculaþi aria lateralã a piramidei. 5p
c) Calculaþi sinusul unghiului plan corespun-
zãtor diedrului determinat de (VAD) ºi (VBC). 5p
VARIANTA 9
⎧112 + 234 = −3
1. Perechea de numere (1, 2) este soluþia sistemului ⎨ 4 unde
⎩ 32 − 14 = −1
a, b i Z.
a) a = ... 3p
b) b = ... 3p
c) Valoarea de adevãr a propoziþiei: 3ax + 4by = 2 este ..., unde
(x, y) reprezintã soluþia sistemului dat. 4p
2. Se considerã funcþia 1 12−34 + ∞5 → 14 1 6 25 = − 2 + 78

a) f(2) = ... 4p
b) Mulþimea soluþiilor reale ale inecuaþiei f(x) U 0 este ... 3p
1 1 22 3p
c) Dacã x i m ºi ∈ 12 atunci x i ...
2
3. a) Cea mai micã valoare a expresiei 1 1 − 12 1 + 34 este ... 4p
1
b) Cea mai micã valoare a expresiei 1 − 12 1 + 34 se obþine pentru x = ... 3 p
c) Ecuaþia x2 10x + 29 = 0 are mulþimea soluþiilor egalã cu ... 3p
4. ABCDA′B′C ′D′ este un cub în care 12 = 1 2 345

a) Lungimea diagonalei cubului este egalã cu ... dm. 4p
b) Aria triunghiului D′AC este egalã cu ... dm2. 3p
c) Distanþa de la punctul A la planul D′B′D este egalã cu ... dm. 3p
5. Aria totalã a unui cilindru circular drept este egalã cu 120π dm2, iar cea
lateralã este egalã cu 70π dm2.
a) Aria bazei este egalã cu ... dm2. 4p
b) Lungimea generatoarei cilindrului este egalã cu ... dm. 3p
c) Tangenta unghiului format de diagonala secþiunii axiale cu planul
bazei este egalã cu ... 3p

1. Într-un bloc sunt apartamente cu 3 ºi cu 4 camere, în total 45 de apartamente
ºi 156 de camere. Câte apartamente de fiecare fel sunt în bloc? 10 p
2. Fie x, y i Z astfel încât x i [0, 2] ºi 3x + y 5 = 0. Se considerã expresia
1 = 2 1 + 3 1 − 12 3 + 34 + 2 1 + 3 1 − 5 2 + 3 3 + 46
a) Arãtaþi cã y i [1, 5]. 5p
b) Calculaþi A ºi arãtaþi cã nu depinde de x ºi y. 5p
Variante propuse 53
3. În figura alãturatã avem un cilindru circular drept

pentru care secþiunea axialã ABB ′A′ (AB < BB ′) este un
dreptunghi ale cãrui dimensiuni sunt direct proporþionale
cu 3 ºi 4 ºi cu aria egalã cu 48 cm2.
a) Completaþi desenul cu înãlþimea OO′, O ºi O′ fiind
centrele bazelor. 5p
b) Calculaþi aria totalã ºi volumul cilindrului. 10 p
c) Considerãm pe cercul de centru O ºi razã OA punctele C ºi D astfel
încât triunghiul ACD sã fie echilateral. Calculaþi volumul piramidei O′ACD. 5 p
VARIANTA 10
1. Considerãm ecuaþia |2x 1| + |5y + 15| = 0. Atunci:
a) x = ... 4p
b) y = ... 3p
c) (x + y)2 = ..., unde x ºi y sunt soluþiile ecuaþiei date. 3p
2. Se considerã funcþia 1 1 1 → 12 1 3 24 = 2 5 − 56
a) 1 1 23 = 444 4p
b) Dacã f(a) = a, atunci a = ... 3p
c) f(1) · f(1) = ... 3p
⎧11 = 2
3. Se considerã sistemul: ⎨ 3
⎩4 1 − 2 = 5
a) x = ... 4p
b) y = ... 3p
c) y x1 = ... 3p
4. a) Într-un cub aria totalã este egalã cu 192 cm2. Volumul cubului este
egal cu ... cm3. 4p
b) Suma lungimilor muchiilor unui paralelipiped dreptunghic este egalã
cu 116 cm, iar lungimea diagonalei este de 17 cm. Aria totalã a paralelipi-
pedului este egalã cu ... cm2. 3p
c) Un tetraedru regulat are lungimea muchiei egalã cu 1 2 345 Volumul
tetraedrului este egal cu ... cm3. 3p
5. Un cilindru circular drept are lungimea generatoarei egalã cu 16 cm, iar aria
secþiunii axiale egalã cu 192 cm2.
a) Lungimea razei este egalã cu ... cm. 4p
b) Aria totalã este egalã cu ... cm2. 3p
c) Volumul cilindrului este egal cu ... cm3. 3p

1. Aflaþi numerele reale x, y în urmãtoarele cazuri:
a) |x y| + |x 2| = 0. 5p
b) 2x2 + y2 2xy 4x + 4 = 0. 5p
2. Fie funcþia f : Z → Z datã de f(x) = 0,5x + 1.
a) Reprezentaþi grafic funcþia într-un sistem de axe xOy. 5p
b) Calculaþi distanþa de la punctul P(3, 0) la graficul funcþiei f. 5p
c) Rezolvaþi inecuaþia: 1 1223 + 2 2 1 45 5p
3. În figura alãturatã, ABCDA′B′C ′D′ este un

trunchi de piramidã patrulaterã regulatã în care
secþiunea diagonalã este un trapez isoscel cu
lungimile bazelor de 1 1 23 ºi respectiv
1 2 345 Mãsura unghiului ascuþit al secþiunii
diagonale este de 45°.
a) Desenaþi apotema trunchiului. 5p
b) Calculaþi volumul trunchiului ºi aria lateralã a lui. 5p
c) Calculaþi sinusul unghiului plan corespunzãtor diedrului format de o
faþã lateralã cu planul bazei. 5p
VARIANTA 11
1. Fie 1 1 1 → 1 2 1 3 24 = 32 + 52 3 ∈ 16
a) Dacã M(3, 12) aparþine graficului, atunci valoarea lui a este ... 3p
b) Dacã a = 2, atunci soluþia ecuaþiei x + 2f(2) = 2f(x) este x = ... 3p
c) Dacã a = 2, atunci f(1) + f(2) + ... + f(n) = 14n pentru n = ... 4p
1 = 1
2. a) Soluþia ecuaþiei 2 este x = ... 3p
2 1
b) Soluþia ecuaþiei (x + 3)2 (x + 3)(x 3) = 0 este x = ... 3p
⎧1231 + 4 2 = 5
⎪
c) Perechea de numere pentru care ⎨ 1 este x = ... ºi y = ... 3p
⎪⎩ 4 + 2 = 6
1 − π < 23 1 ∈ 444
3. a) Pentru ca 4p
−11 + 5
b) O carte ºi un CD costã împreunã 43 lei. Dacã preþul cãrþii este cu 3 lei
mai mare decât al CD-ului, atunci un CD costã ... lei. 4p
c) Dacã 1 1 − 2 − 2 1 + 1 1 − 3 1 + 4 = 56 atunci y = ... 4p
d) Dacã 6 muncitori efectueazã o lucrare în 21 de zile, atunci 9 muncitori
vor efectua lucrarea în ... zile. 4p
Variante propuse 55
e) Ecuaþia x2 (2a + 3)x + 2a = 0 are soluþia x = 2, dacã a = ... 3p

4. Volumul unui cilindru circular drept cu raza bazei de 10 cm este de
600π cm3. Atunci:
a) înãlþimea cilindrului este egalã cu ... cm. 4p
b) aria secþiunii axiale a cilindrului este egalã cu ... cm2. 4p
c) aria lateralã a cilindrului este egalã cu ... cm2. 4p

1. Suma a trei numere naturale este 105. Primul numãr împãrþit la al doilea
dã câtul egal cu al treilea numãr ºi restul 6. Al treilea numãr este o optime
din al doilea numãr. Aflaþi cele trei numere. 6p
2. a) Demonstraþi cã 11 1 23 oricare ar fi valorile lui a i Z? 5p

2 + 11
b) Determinaþi toate valorile lui a i Z pentru care existã x numãr întreg
astfel încât (1 + a2)x2 2(1 + a2)x 2a = 0. 8p
c) Arãtaþi cã nu existã o funcþie f : Z → Z cu f(1 x) + f(x) = x + 1
pentru orice x i Z. 5p
3. În figura alãturatã, ABCDA′B′C ′D′ este
un cub cu diagonala 123 = 1 2 34 , M mij-
locul lui CC ′, iar D ′M O DC ={E}.
a) Calculaþi aria lateralã a cubului. 4p
b) Arãtaþi cã triunghiul DBE este drept-
unghic. 4p
c) Calculaþi distanþa de la D′ la EB. 4p
d) Calculaþi distanþa de la E la DB′. 4p
VARIANTA 12
⎧ 1 + 1 = 23 2 − 45
1. Fie sistemul: ⎨ 6 Atunci:
⎩2 + 1 = 1
a) Valoarea expresiei 2(y 3x) + (y + x) este ... 4p
b) Sistemul are soluþia S(...; ...). 4p
c) Valoarea lui x2 + y2 este ... 4p
2. a) Soluþia inecuaþiei |x| U 5, x i Z, este x i ... 5p
1
b) Dacã 1 − = 2345673 atunci numãrul real x este egal cu ... 4p
8
c) Ecuaþiile 8 + (x 1) = (x + 1) ºi m(x 1) = 2m + 3 sunt echivalente
2 2
pentru m = ... 4p
3. Un con circular drept are raza de 5 cm ºi generatoarea de 10 cm.

a) Aria lateralã a conului este ... cm2. 4p
b) Volumul conului este ... cm3. 4p
c) Aria secþiunii axiale este ... cm2. 4p
4. a) Aria totalã a unui cub cu diagonala de 1 2 34 este de ... cm2. 4p

b) Soluþia inecuaþiei 2(x + 1) x (x 1) U 4x + 3 este intervalul ...
2 2 2
4p
c) Dacã x2 2x + y2 6y + 10 = 0, atunci soluþia în m D m este (..., ...). 5 p
1. Fie f : Z → Z cu proprietatea f(x 1) = x 4 f(1).
a) Sã se determine f(x). 4p
b) Sã se reprezinte grafic funcþia f(x) precizând coordonatele punctelor
de intersecþie cu axele Ox ºi Oy. 4p
c) Precizaþi mãsura unghiului format de graficul funcþiei cu axa Ox. 5p
d) Sã se determine aria triunghiului format de graficul funcþiei cu axa
Ox ºi axa Oy. 5p
2. ABCDA′B′C ′D′ este un cub de laturã a. În interiorul pãtratului ABCD se ia
1 3 = 12 132
punctul M astfel încât 12 123 1 3 = 45° ºi fie N simetricul lui M
faþã de planul ABC ′D′.
a) Demonstraþi cã triunghiul AMB este echilateral. 4p
b) Demonstraþi cã BA′C ′B′ este piramidã regulatã ºi calculaþi volumul
ei în funcþie de a. 4p
c) Determinaþi aria dreptunghiului ABC′D′ în funcþie de a. 4p
d) Dacã MP u AB, P i (AB) ºi PR || BC′, R i (D′C′), arãtaþi cã AB u (PMR). 5p
e) Calculaþi în funcþie de a volumul piramidei ABMN. 5p
VARIANTA 13
1. a) Dacã 2x 5 = 7, atunci x = ... 4p
b) Dacã |y + 5| + 6 = 2|3|, atunci y = ... 4p
c) Dacã 2z + 3 U 9, atunci numãrul real z se aflã în intervalul ... 4p
2. Fie f : Z → Z, f(x) = ax 4a + 4 cu a i Z.
a) Dacã graficul lui f trece prin punctul A(a, 0), atunci a este egal cu ... 4 p
b) Dacã a = 2, atunci f(2008) + f(2008) = ... 4p
c) Dacã a = 2, atunci soluþia ecuaþiei f(x) = 4 este x = ... 4p
3. Într-un cilindru circular drept diametrul bazei este egal cu 12π cm ºi
înãlþimea este de 9 cm. Atunci:
a) volumul cilindrului este egal cu ... cm3. 5p
Variante propuse 57
b) aria totalã a cilindrului este egalã cu ... cm2. 5p

c) aria secþiunii axiale este egalã cu ... cm2. 4p
⎧1 + 2 = 1
4. Fie sistemul ⎨ 2 Atunci:
⎩ 3 1 + 4 2 = 53
a) 2(x + y) (2x + 3y) = ... 4p
b) sistemul are soluþia x = ...; y = ... 4p
c) valoarea lui y2 este ... 4p
1
1. a) Aflaþi douã numere ce au diferenþa 6 ºi raportul . 4p
2
⎧ 1 1 − 23 1 1 2
b) Fie funcþia f : Z → Z, 3 4 15 = ⎨ 6 Determinaþi valorile lui
⎩ 1 − 13 1 > 2
a i Z pentru care f(2a 1) = a2 a 1. 5p
{
c) Precizaþi cardinalul mulþimii 2 = 1 ∈ 1 3 − 4 2
6 }
11 + 2 < 5
. 5p
2. Se considerã un tetraedru regulat cu lungimea muchiei de a.

a) Sã se calculeze aria totalã a tetraedrului. 4p
b) Calculaþi volumul tetraedrului. 4p
c) Sã se demonstreze cã suma distanþelor de la un punct situat în interiorul
tetraedrului la feþele acestuia este constantã. 5p
3. a) Determinaþi numerele întregi n astfel încât n2 + 5n + 4 sã fie pãtrat

perfect. 5p
b) Rezolvaþi în m ecuaþia xy + 3x y = 6. 4p
c) Rezolvaþi ecuaþia 2(2x + 3) + |2x 1| = 4(x + 2) + 1, x i Z. 4p
VARIANTA 14
1 + 1 <2
1. a) Cel mai mare numãr întreg soluþie a inecuaþiei este ... 4p
3
b) Dacã (x 1)(x + 1) (x 1)2 = 0, atunci x = ... 4p
c) Dacã x ºi y sunt soluþiile ecuaþiei (x y 1)2 + (x + y 7)2 = 0, atunci
x2 + y2 = ... 4p
2. a) Un numãr adunat cu jumãtatea lui este cu trei mai mic decât dublul
numãrului iniþial. Atunci numãrul este ... 4p
b) Volumul unui cub este 8a3. Volumul cubului care are muchia egalã
cu jumãtate din latura cubului dat este ... 4p
c) Inecuaþia (x 3)(x + 3) (x 5)2 + 8 T 4x + 10 are soluþia x i... 4p
3. Fie f : Z → Z, f(x) = 2x 1. Atunci:

a) notând S = 2f(1) f(1) + f(2), valoarea lui S este ... 4p
b) numãrul real x pentru care f(x + 1) = 3(x + 1) este egal cu ... 4p
c) dacã f(x)U 3x 2, atunci numãrul real x se aflã în intervalul ... 4p
4. Conul circular drept din figura alãturatã are generatoarea
VA = 13 cm ºi diametrul bazei AB = 10 cm. Atunci:
a) raza bazei conului este egalã cu ... cm. 3p
b) înãlþimea conului este egalã cu ... cm. 3p
c) aria lateralã a conului este ... cm2. 4p
d) volumul conului este egal cu ... cm3. 4p
1. a) Fie a, b i (0, ∞). Demonstraþi cã 1 + 2 1 12 5p
2 1
b) Fie a, b, c i (0, ∞) cu a + b + c = 1. Demonstraþi cã 1 + 1 + 1 1 23 5p
1 2 3
1
c) Rezolvaþi în Z \ {0} ecuaþia 1 + = 23 5p
1
{ 1
}
d) Rezolvaþi în Z \ − 2 1 ecuaþia 1 1 + 2 + 1 − 2 − 1 = 34
3 1 − 2 11 + 2
5p
2. Fie VABCD o piramidã patrulaterã regulatã cu AB = 6 cm ºi 12 = 1 2 345

Sã se calculeze:
1 34
a) 12123 5p
b) volumul piramidei; 5p
c) sinusul unghiului format de douã feþe laterale opuse; 5p
d) volumul piramidei VDBP, unde P i (CV) astfel încât BP u CV. 5p
VARIANTA 15
1. Fie f : Z → Z, f(x) = 3x 2. Atunci:
a) f(0) + f(1) = ... 3p
b) dacã f(x) T 4x + 1, atunci numãrul real x se aflã în intervalul ... 3p
1 1 23 − 4
c) valoarea raportului este ... 4p
1 1 2 + 43 − 4
2. Un con circular drept cu vârful V are secþiunea axialã un triunghi echilateral
VAB cu 12 = 1 2 345 Atunci:
a) lungimea diametrului cercului de la baza conului este egalã cu ... cm. 4p
b) înãlþimea conului este egalã cu ... cm. 4p
c) aria lateralã a conului este egalã cu ... cm2. 4p
d) volumul conului este egal cu ... cm3. 4p
Variante propuse 59
1< 1 <2 4p
3. a) Numãrul natural n pentru care este ...
2 12 3
b) Soluþia inecuaþiei (x + 2)(x 2) T 2x 5 este ... 4p
c) Soluþia ecuaþiei 1 11 + 2 3 = 3 + 1 4 − 3 3 este ... 4p
⎧ 1 + 2 = 12
⎪
4. Fie sistemul ⎨ 1 2 . Atunci:
⎪⎩ 1 = 34
1
a) raportul 2 este egal cu ... 4p
b) valoarea lui x2 + y2 este ... 4p

c) x reprezintã ...% din y. 4p

1. Un grup de copii a primit mere. Unul dintre copii a primit 3 mere, iar ceilalþi
copii au primit fiecare câte 5 mere. Dacã fiecare copil din grup ar fi primit câte
4 mere, ar fi rãmas 11 mere.
a) Câþi copii sunt în grup? 5p
b) Câte mere au primit în total copii? 5p
⎧ 1 − 2 = −1 1
⎪⎪ 31 + 2 1 + 4 35
2. a) Rezolvaþi sistemul ⎨ . 4p
⎪ 4 + 6 = 14
⎪⎩ 31 + 2 1 + 4 2
b) Sã se arate cã dacã a, b, c sunt laturile unui triunghi ºi dacã
1 + 21 + 3 1 = 1 + 2 + 3 1
1
atunci triunghiul este echilateral. 4p
1+2+3 2
c) Dacã 1
1 = 1 , calculaþi 1 + 1 2 4p
1 − 1 +2 1
3. Fie ABCDEFA′B′C ′D′E′F ′ o prismã hexagonalã regulatã în care apotema
bazei este 1 2 345 iar diagonala C ′B a feþei laterale face cu planul bazei un
unghi de 30°. Calculaþi:
a) latura bazei ºi înãlþimea prismei; 4p
b) aria lateralã a prismei; 3p
c) volumul prismei; 3p
d) distanþa de la D la planul (ABB ′); 4p
e) distanþa de la A′ la BE. 4p
VARIANTA 16
1. a) Soluþia inecuaþiei (3x + 2) (2x 1) T 3 este x i ... 4p
b) Dacã f : {1, 0, 1}→ Z, f(x) = x + 1, atunci graficul funcþiei este
format dintr-un numãr de ... puncte. 4p
c) Dacã suma a trei numere naturale consecutive este egalã cu 39, atunci
cel mai mare numãr este ... 4p
2. Fie ABCDA′B′C ′D′ o prismã patrulaterã regulatã având diagonala
BD′ = 8 cm ºi muchia bazei AB = 4 cm.
a) Lungimea muchiei laterale AA′ este ... cm. 4p
b) Aria lateralã a prismei este ... cm2. 4p
c) Volumul prismei este ... cm3. 4p
d) Tangenta unghiului fãcut de planele (ABC ) ºi (D′AC ) este ... 4p
3. a) Dacã 2(x 5) 7 = 3(x + 3), atunci numãrul real x este egal cu ... 4p
1 1 1
b) Dacã 1 + = 23 atunci 1 + 1 = 222 3p
1 1
1 −1 = 2
c) Dacã ecuaþia are soluþia 3, atunci valoarea lui m este
3 2 −1
egalã cu ... 3p
⎧⎪1 1 − 21 + 1 2 1= 3
4. Fie sistemul ⎨ .
⎪⎩ 4 1 1 − 21 −5 1 2 1= 6
a) Valoarea lui |x 1| este ... 4p
b) Valoarea lui |y| este ... 4p
c) Sistemul are un numãr de ... soluþii. 4p

1. Suma dintre un numãr x divizibil cu 3 ºi un numãr y divizibil cu 4 este 26.
ªtiind cã x > y, aflaþi cele douã numere. 4p
2. Fie 1 2 1 → 1 3 1 4 2 5 = 1 2 − 67 Sã se determine:
1
a) coordonatele punctelor de intersecþie ale graficului cu axele Ox ºi Oy; 3p
b) mãsura unghiului ascuþit fãcut de graficul funcþiei cu axa Ox; 3p
c) punctul de pe graficul funcþiei care are abscisa egalã cu ordonata; 4p
d) aria triunghiului determinat de graficul funcþiei ºi axele de coordonate; 4p
e) distanþa de la originea axelor la graficul funcþiei. 4p
3. Un con circular drept are generatoarea egalã cu 10 cm ºi înãlþimea egalã
cu 6 cm. Calculaþi:
a) raza bazei conului; 3p
Variante propuse 61
b) aria lateralã a conului; 3p

c) aria totalã a conului; 3p
d) volumul conului; 3p
e) aria secþiunii axiale; 3p
f) mãsura unghiului la centru corespunzãtor sectorului de cerc obþinut
prin desfãºurarea suprafeþei laterale a conului. 3p
VARIANTA 17
1. a) Soluþia ecuaþiei 2x + 1,4 = 27,4 este x = ... 4p
b) Dacã perechea (3, 5) este soluþie a ecuaþiei ax 3y + 9 = 0, atunci
valoarea lui a este ... 4p
c) Dacã x2 2x + y2 6y + 10 = 0, atunci x = ..., y = ... 4p
2. Un cilindru circular drept are diametrul bazei ºi generatoarea direct
proporþionale cu numerele 3 ºi 4. Perimetrul secþiunii axiale este egal cu
56 cm. Atunci:
a) raza bazei cilindrului este egalã cu ... cm; 5p
b) aria lateralã a cilindrului este egalã cu ... cm ;
2
5p
c) volumul cilindrului este egal cu ... cm3. 4p
3. Fie funcþia f : Z → Z, f(x) = 4x + 1.
a) Valoarea lui f(2) + f(2) f(0) este ... 4p
b) f(2x + 1) < 5x + 3 dacã x i ... 4p
c) Soluþia ecuaþiei f(2x) = 3 este x = ... 4p
4. Un cub are latura de 5 cm. Atunci:
a) lungimea diagonalei cubului este ... cm. 4p
b) aria totalã a cubului este ... cm2. 4p
c) volumul cubului este ... cm3. 4p
⎧12345 1 + 12365 2 = 12375
1. a) Rezolvaþi sistemul ⎨ 8 4p
⎩12375 1 + 12395 2 = 12365
1 1 − 21 −3
b) Rezolvaþi inecuaþia 1 45 3p
1 1 −31
c) Rezolvaþi în raport cu parametrul real m ecuaþia: 3mx = 2(3x 2) + m2. 4 p
2. Fie VABC un tetraedru regulat cu lungimea muchiei de 12 cm.
a) Sã se determine:
i) aria totalã a tetraedrului; 4p
ii) volumul tetraedrului; 4p
iii) valoarea unei funcþii trigonometrice a unghiului format de douã

feþe oarecare ale tetraedrului. 4p
b) Dacã M este mijlocul lui VB:
i) sã se demonstreze cã VB u (MAC); 4p
ii) sã se calculeze distanþa de la centrul de greutate al triunghiului
MAC la planul (ABC). 4p
3. a) Sã se demonstreze cã nu existã funcþii f : Z → Z, cu proprietatea

f(x + 2) + f(2 x) = 3x pentru orice x i Z . 4p
b) Sã se reprezinte grafic funcþia f : Z → Z, f(x) = ax + b, care verificã
egalitatea f(x + 2) + f(x 3) = 2x + 7. Calculaþi aria ºi perimetrul triunghiului
format de graficul funcþiei ºi axele Ox ºi Oy ale sistemului de axe ortogonal xOy. 5 p
VARIANTA 18
1. a) Dacã 3 este soluþie a ecuaþiei 2(ax 9) = 3(ax 2), atunci a este ... 3p
b) Soluþia ecuaþiei 1231 − 34 + 3231 − 14 = 3 3 1 este ... 4p
c) Funcþia liniarã care îndeplineºte condiþia f(x 1) = 2x + 5 este ... 4p
d) Fie funcþia f : q → q, f(x) = restul împãrþirii lui x la 5. Atunci
f(2) + f(4) + f(6) + f(8) este ... 4p
2. a) Un con circular drept are secþiunea axialã un triunghi echilateral cu
latura de 6 cm.
i) Aria lateralã a conului este ... cm2. 3p
ii) Volumul conului este ... cm . 3
4p
b) Un tetraedru regulat are latura de 6 cm. Atunci:
i) înãlþimea unei feþe este ... cm. 4p
ii) aria totalã este ... cm2. 4p
iii) înãlþimea tetraedrului este ... cm. 4p
iv) volumul tetraedrului este ... cm3. 4p
c) Suma lungimilor muchiilor unui cub este 72 cm.
i) Lungimea muchiei cubului este ... cm. 4p
ii) Aria totalã a cubului este ... cm .
2 4p
iii) Volumul cubului este ... cm3. 4p

⎧12 1 − 34 − 52 2 − 54 = 33
1. a) Rezolvaþi în Z D Z sistemul ⎨ 6 5p
⎩ 52 1 − 54 − 12 2 − 34 = 7
b) Fie ecuaþia x + y 3 = 0, x i Z, y i Z.
i) Reprezentaþi într-un sistem de axe ortogonale xOy dreapta soluþiilor
ecuaþiei. 5p
Variante propuse 63
ii) Aflaþi distanþa de la M(2, 2) la dreapta soluþiilor ecuaþiei. 5p

iii) Determinaþi un punct de pe dreapta soluþiilor, care are ordonata
egalã cu dublul abscisei. 5p
2. Fie ABCA′B′C ′ o prismã triunghiularã regulatã care are aria lateralã 48 cm2
1
ºi aria totalã 123 + 45 67 8
a) Calculaþi lungimea lui AB. 4p
b) Calculaþi volumul prismei. 5p
c) Calculaþi lungimea lui AO, unde O este centrul feþei BCC ′B ′. 5p
12 1
3. Raportul a douã numere este ªtiind cã din suma numerelor este
3 12
egalã cu 3, sã se afle cele douã numere. 6p
VARIANTA 19
1. a) Soluþia ecuaþiei 4(x 2) = 8 este ... 4p
b) Suma soluþiilor ecuaþiei (x 2)2 + (2x 4) = 0 este ... 5p
c) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei 9 2x U 0, x i q, este ... 4p
2. Un cilindru circular drept are raza de 3 cm ºi înãlþimea de 10 cm.
a) Aria lateralã a cilindrului este ... cm2. 4p
b) Volumul cilindrului este ... cm3. 4p
3. a) Punctul M(a, 2 + a) aparþine graficului funcþiei f : Z → Z, f(x) = x + 4
pentru a = ... 4p
b) Un con circular drept are înãlþimea ºi raza bazei invers proporþionale
1 1
cu numerele ºi respectiv , iar lungimea generatoarei este 10 cm.
2 2
i) Aria lateralã a conului este ... cm2. 5p
ii) Volumul conului este ... cm3. 4p
4. Piramida patrulaterã regulatã VABCD are muchia bazei AB = 16 cm ºi
înãlþimea de 1 2 345
a) Lungimea apotemei piramidei este egalã cu ... cm. 4p
b) Mãsura unghiului format de o faþã lateralã cu planul bazei este ...°. 4p
c) Aria lateralã a piramidei este ... cm2. 4p
d) Volumul piramidei este ... cm3. 4p

1. Media aritmeticã a douã numere este 24. Sã se afle numerele, ºtiind cã unul
este cu 4 mai mare decât triplul celuilalt. 3p
⎧1 1 − 231 − 1 2 − 431 = 1 1 − 231 1 + 23 − 5

⎪
2. a) Rezolvaþi sistemul ⎨ 1 − 5 2 + 2 în Z D Z. 3p
⎪⎩ 2 = 4
b) Rezolvaþi inecuaþia a · [a] a + 3{a} T 6, unde [a] este partea
întreagã a lui a, iar {a} este partea fracþionarã a lui a. 3p
⎧ 1 − 12 1 1 − 3
c) Reprezentaþi grafic funcþia f : [3, 2) → Z, 2 4 1 5 = ⎨ 6 2p
⎩1 1 − 32 1 > −3
3. Fie funcþiile f, g : Z → Z, f(x) = x + 4, g(x) = x + 2.
a) Reprezentaþi în acelaºi sistem de axe ortogonale graficele celor douã
funcþii. 2p
b) Sã se determine mãsurile unghiurilor ascuþite fãcute de fiecare grafic
cu axa Ox. 3p
c) Sã se determine aria triunghiului cu vârfurile în punctul de intersecþie
a celor douã grafice ºi în punctele de intersecþie a fiecãrui grafic cu graficul
funcþiei h : Z → Z, h(x) = 3. 3p
4. Fie cubul ABCDA′B′C ′D′ de laturã 1 2 + 3 4 − 3 − 5 4 + 46 78

a) Exprimaþi lungimea laturii cubului (în metri) printr-un numãr natural. 3p
b) Calculaþi aria lateralã ºi volumul cubului. 3p
c) Determinaþi mãsura unghiului format de BC ′ cu A′D. 3p
d) Calculaþi distanþa de la C ′ la BD. 3p
e) Calculaþi distanþa de la C la planul (C ′BD). 3p
f) Calculaþi distanþa de la C la planul (ABC ′). 3p
g) Determinaþi sinusul unghiului dintre planele (BDC ′) ºi (A′BD). 3p
VARIANTA 20
1. a) Suma a patru numere naturale pare consecutive este 68.
i) Cel mai mare numãr este ... 3p
ii) Media aritmeticã a celorlalte 3 este ... 3p
1 1
( 1
)
b) Soluþia ecuaþiei 2 1 − 342566 + 7 1 + 8 = 7 1 + 19 este ... 4p
2. a) Soluþia inecuaþiei (x + 2)(x 2) T 2x 5 este ... 3p

⎧ 1 + 2 = 12
b) Fie sistemul ⎨ 3
⎩1 − 2 = 4
i) 2x 3y = ... 3p
ii) x2 y2 = ... 3p
Variante propuse 65
3. Un con circular drept are înãlþimea de 4 cm ºi diametrul bazei de 6 cm.

a) Raza bazei conului este ... cm. 3p
b) Aria lateralã a conului este .... cm .
2 3p
c) Volumul conului este ... cm .3 3p
4. Fie ABCA′B′C ′ o prismã triunghiularã regulatã cu AB = 6 ºi AB′ = 10 cm.
a) Aria bazei prismei este ... cm2. 3p
b) Înãlþimea prismei este ... cm. 3p
c) Aria lateralã a prismei este ... cm .
2 3p
d) Volumul prismei este ... cm . 3
3p
5. Fie f : {1, 0, 1} → Z, f(x) = 2x 1.
a) Imf = {...}. 3p
b) Gf = {...}. 4p
c) Dacã Gf O Ox = {A}, atunci abscisa punctului A este ... 3p

1. Suma a douã numere naturale este 422. Aflaþi numerele ºtiind cã împãrþind
numãrul cel mai mare la cel mai mic obþinem câtul 4 ºi restul 2. 5p
⎪⎧11 − 2 2 = 2
2. a) Rezolvaþi sistemul ⎨ în Z D Z. 4p
⎪⎩ − 2 1 + 2 2 = 2
1− 1 1 1 − 2 − 1
b) Rezolvaþi în q inecuaþia 1 − . 5p
3 4
⎧ 12 + 31 2 1 2
c) Fie f : Z → Z, 4 3 2 4 = ⎨ 5 Aflaþi a, b i Z dacã A(1, 5) ºi
⎩ 32 + 11 2 > 2
B(3, 11) aparþin graficului lui f. 4p
3. Fie VABCDEF o piramidã hexagonalã regulatã cu volumul egal cu
123 2 45 1 ºi înãlþimea 6 cm.
a) Arãtaþi cã latura hexagonului este de 12 cm. 4p
b) Calculaþi aria lateralã a piramidei. 4p
c) Calculaþi distanþa de la C la planul (VFA). 5p
d) Calculaþi volumul prismei cu una din baze hexagonul ABCDEF ºi
înãlþimea egalã cu înãlþimea piramidei. 4p
e) Calculaþi sinusul unghiului dintre CV ºi planul (VFA). 5p
RÄSPUNSURI
1. Algebrã
2. Geometrie
3. Variante propuse pentru
teza cu subiect unic
ALGEBRÃ
1. Funcþii
Testul 1
Subiectul I
1 2 3 4 5
a b c a b c a b c a b c a b c
P(1, –1)
–1 123 45 1 {1, 2} 1,5 –1 2 1 2 2 12 2 4 2 (u2)
Q(2, 1)
Subiectul al II-lea
⎧ 1 123 = 4 ⎧2 = 4 ⎧2 = 4
1. a) 1 1 3 3 = 43 + 2 ⇒ ⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ 5 Deci 1 1 22 = − 32 + 3 .
⎩ 1 1−63 = 4 + 4 ⎩−4 + 2 = 4 + 4 ⎩4 = − 4
1 = 1⇒ 12 ⇒
b) f(0) = 3 ºi 1 1 23 = 45 deci A i Gf ºi E i Gf ; c) 23α = α = 60°; d) 1234° =
1 3
⇒ 12 = 1 ⋅ 1 = 23
1
2. a) 1223 453 3 43 ( )2
1 6
b) Se aplicã inegalitatea mediilor sau prin verificare. Egalitatea are loc pentru
1 5 = 2367° = 1 ⇒ 12 = 1 ⇒ 1 = 1 ⇒ 4 ∈ −
m = 1 sau m = 1; c) 234132
6 13 6 41 6
{ 68 6 9 }
2 12⋅ 1
1 1
d) 3123 = 23 ⋅ 24 = = 3
4 4 4
Testul 2
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
{(–1, 0),
{–1, 0, 1
{(0, 0),
2
} 2 1 (0, 1), –2
(1, 1)}
2 b 0
(1, 2)}
4 5
a b c a b c
[0, +∞) 0 0 {1, 2 } 1 0
Subiectul al II-lea
⎧ 1 12 34 = 5 ⎧2 3 ⋅ 2 + 3 = 5
1. a) Nu sunt coliniare: A i Ox, iar B, C i Oy. b) Dacã f(x) = ax + b, atunci ⎨ ⇔⎨
⎩ 1 154 = 2 ⎩3 = 2
⎧ 1
⎪1 = − 1 2 − 6
⇔⎨ 1 2 Atunci 1 2345 6 17 → 345 675 1 8 29 = − 1 2 + 6

c) 1 2345 6 17 → 3−65 475 1829 =
1 1
⎪⎩2 = 3
Rãspunsuri 69
1 3 = 45° , 12123
d) 12123 1 3 = 45° ºi ∆ ABC echilateral. Centrul de greutate G
1 3 = 45° . Rezultã 12123
⎧1123 = 4
1 1 2 3 ⎪
se aflã la de O. Abscisa lui G este ⋅ 2 3 = 4 h: Z → Z, h(x) = ax + b, ⎨ ⎛ 4 5 ⎞ ⇔
2 3 3
⎪1 ⎜⎝ 5 ⎟⎠ = 2
⎩
⎧1 = 1 ⎧1 = 1
⎪
⎨1 3 ⇔⎨ 2 Deci 11 22 = − 32 + 45
⎪⎩ 3 2 + 1 = 4 ⎩2 = − 3
2. a) (x 1)(x 2)(x 3)(x 4) = [(x 1)(x 4)][(x 2)(x 3)] = (x2 5x + 4)(x2 5x + 6) =
= (x2 5x + 4)(x2 5x + 4 + 2) = (x2 5x + 4)2 + 2(x2 5x + 4) = (x2 5x + 4)2 + 2x2 10x + 8.
b) Ecuaþia este echivalentã cu: (x2 5x + 4)2 + 2x2 10x + 8 = 0 ⇔ (x 1)(x 2)(x 3)(x 4) = 0 ⇒
S = {1, 2, 3, 4}.
3. a) Vom lua A ºi B chiar punctele de intersecþie ale reprezentãrii grafice a funcþiei f cu Ox ºi respectiv Oy.
Atunci 1 ⎜⎛ − 1 2 3 ⎟⎞ ºi B(0, 1).

⎝ 1 ⎠
b) d(O, AB) = OM, M i AB, unde OM u AB este înãlþimea triunghiului dreptunghic AOB.
1
⎛ ⎞
12 = 21 + ⎜ 1 ⎟ = 23 = 3 1 4
⎝ 1 ⎠ 1 1
1 ⋅2
3415 236 = 12 ⋅ 13 = 1 = 2 4768
23 9 1 9
1
Testul 3
Subiectul I
1 2 3 4 5
−1
Jud. Jud. –1, 0, 0, 1,
Predeal 2 0 (–2, 0) (0, 2) 3 –3 0 1 –1
123456789
5 989 1 2, 3 2
Subiectul al II-lea
1. a) Reprezentarea graficã a funcþiei f este semidreapta [AB cu 1123 45 ºi 11 23 456 b) adevãratã;
c) 12 = 1 23 1 + 1 23 1 = 4 ∈ 1 5 16
2. a) De exemplu: P(2, 5). b) Orice punct cu abscisa 2k, k i m ºi ordonata 3k + 2. c) Presupunem prin absurd
4 4 4 121 − 13
cã existã x i Z \ { astfel încât 2 2 33 = 3 + 1 ∈ 1 ⇔ 3 + 1 = 1 ∈ 1 ⇔ 3 = 1 − 1 ⇔ 3 = ∈1
1 1 1 4
( )
ºi x i Z \ {. Contradicþie. d) 4 1 + 2 + 3 = 1 ⋅ 1 + 2 + 3 + 2 = 1 + 2 + 3 + 23 1 122 + 1 132 + 1 142 =
1 2 1 2 3
11+ 12+ 13 +2
= 3 3 3 = 1 + 2 + 3 + 34
1 3
Testul 1
Subiectul I
1 2 3 4 5
59,
0 12 1 12 –2 –2 5 3x + 2 (1, 5) (2, 1) 2 0 1 123425
60, 61
Subiectul al II-lea
1. a) Fie x preþul obiectului dupã ieftinirea din ianuarie. Atunci: 1 − 11 1 = 23345 ⇔ 1 ⋅ 233 − 11 = 23345 ⇒
233 233
⇔1= 12232 ⇒ x = 150.
45
b) Fie y preþul obiectului înainte de ieftinirea din ianuarie. Atunci: 1 − 11 1 = 234 ⇒ 1 = 23444 ⇒
244 54
⇒ y = 187,5.
c) 87 de lei.
1
d) ⋅ 41256 = 12 ⇒ 1 = 1233 ⇒ p = 46,5. Deci cu 46,5%.
433 41256
⎧ 1 + 2 = 12
2. a) Se rezolvã sistemul: ⎨ cu soluþia x = 12, y = 16; deci sunt 12 fete ºi 16 bãieþi.
⎩13 1 + 1456 2 = 773
1
b) 12 = ⇒ 1 = 345 deci 75%.
16 177
12 − 31 ∈ 456 78
3. a) 3x + 2y 20 = 0 ⇒ 2 = 12 − 31 4 x i [2, 4] ⇒ 3x i [6, 12] ⇒ 20 3x i [8, 14] ⇒
1 1
⇒ y i [4, 7].
b) 3x + 2y 20 = 0 ⇒ 3x = 20 2y ⇒ x par; cum x este prim, deducem x = 2 ºi apoi y = 7.
Testul 2
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
0 13 12 –3 {–2, 3} 2 (–∞, 1) {–1, 0, 1} (–∞, –5) 3 (5, ∞)
4 5
a b c a b c
5 3 2 {2} {1, 2} (1, 2)
Subiectul al II-lea
⎧ 1 + 2 = 123 ⎧ 1 = 423
⎪
1. a) ⎨ 6
1 + 7 2 = 183 ⇒ ⎨ 2 = 233 5
⎪⎩ 2 93 ⎩
Rãspunsuri 71
⎪⎧ 1 = 1 ⎧ 1 = −1 1 1
2. a) ⎨ 2 b) ⎨ 2 c) Notãm 1 = ºi 1 = . Rezolvând sistemul în A ºi B
⎪⎩ 2 = 3 ⎩2 = 3 2+ 3 −2 22 − 3 + 1
1 2
obþinem A = 1, B = 1 ºi apoi 1 = 3 2 = 4
5 5
⎧ 1 + 2 = 12
3. ⎨ 3 a) a2 + b2 = (a + b)2 2ab = 1552. b) (a b)2 = a2 + b2 2ab = 400 ⇒ |a b| = 20.
⎩12 = 145
c) Formãm ecuaþia z2 52z + 576 = 0 ⇔ (z 16)(z 36) = 0 care are mulþimea soluþiilor S = {16, 36}.
Testul 3
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
(2, ∞) {0, 1, 2, 3, 4} (–∞, 5] \ {–1} [–1, 4] (–∞, 0] 1 [4, ∞) 23 ( − 13 2 ∞) [0, ∞) ( −∞2 − 13 ⎤⎥⎦
4 5
a b c a b c
{1} {1} 43 ⎡3 2 + ∞
⎢⎣ 4 ) x = 11,1 [11, 14)
Subiectul al II-lea
1. a) 11 1 + 2 1 + 3 = 41 1 + 5 1 + 16 1 > 78 pentru orice x i Z. b) 2(x + 3) 3(x 2) < 0 ⇔ x i (12, ∞).
2. b) x2 10x + 21 T 0 ⇔ (x 5)2 4 T 0 ⇔ |x 5| T 2 ⇔ 2 T x 5 T 2 ⇔ 3 T x T 7 ⇔ x i [3, 7].
c) [3, 7] O q = {3, 4, ..., 7}.
3. a) −2 1
11 − 2 1 2 ⇔ 1 ∈ ⎡ − 3 4 5 ⎤ 6
7
⎡ 1
⎢⎣ 1 ⎥⎦ b) −1 1 1 − 2 < 3 ⇔ 1 ∈ 4−25 267 c) 1 ∈ ⎢⎣ − 3 2 3 4 )
GEOMETRIE
1. Proiecþii ortogonale pe un plan
Testul 1
Subiectul I
1 2 3 4
a b c d a b c a b c d a b c d
11
[AD] 45° 90° [BD] [AO] [OM] 1SMO [M′M] A′M 1A′MA A′M M 1ADM 90° AM
Subiectul al II-lea
1 1
1. a) În ∆XAD, XA2 = 72, XD2 = 72, AD2 = 144 ºi, conform reciprocei teoremei lui Pitagora, rezultã cã
∆AXD este dreptunghic cu ipotenuza AD ⇒ 12 1233 = 45° ⇒ 62 17 233 = 12 = 8 9
1
1
b) ∆AXD este dreptunghic isoscel ⇒ 12 3 45 6 12
123 = ° 126 2 245 33 = 12 1263 = 45°6 O fiind centrul de
simetrie al hexagonului regulat ABCDEF.
1 1 21 = 241 − 41 1 = 23 ⋅ 4 − 21 = 2 5 .
c) Fie M ºi N mijloacele lui [AF], respectiv [CD]. θ = 123
Dacã {P} = prXNM, atunci: MP · XN = MN · XO ⇒ 12 = 12 26⋅ 1 = 34 6 43 5 În ∆MPX avem:

12 12 21 1 3 4
1
567 θ =
31 = 9 ⋅ 4 9 = 9 8
⇒ 1
2. a) (ABB′) O (DD′B ′) = BB ′ - muchia diedrului. AB _ (ABB′), AB u BB′ ºi DB _ (DD′B ′), DB u BB′
122 122 345 233 3 2 344 = 12 1234 = 67° ;
b) (A′BC ′) O (ABD′) = BC′ - muchia diedrului. Fie T ºi P mijloacele segmentelor [AD ′], respectiv [BC ′].
A′P _ (A′BC ′), A′P u BC′ ºi TP _ (ABD ′), TP u BC ′ ⇒ unghiul plan corespunzãtor este TPA′. ∆A′TP este
1 1
dreptunghic cu 12 11 323 4 = 56° ºi A′T < TP ⇒ 12 1 1 134 ⇒ 12 1
3 23 4 < 12213 1
3 23 4 < 56°7
1
3. Dacã N este mijlocul lui DD ′ ºi T este mijlocul segmentului CC ′, atunci:
122123 34 212 5 3 533 = 123 5 43 3 = 123 5 45 3 + 12543 3 = 45° + 45° = 90°.
Testul 2
Subiectul I
1 2 3 4 5
1
1 1 31 1 45 365 322 congruente 2 3
paralele 7 mijlocul EA = 18 1 2 1 3
2 31 1 31 31 31 6
Subiectul al II-lea
1. a) ∆DBC - echilateral ⇒ BC u DN; ∆ABC - echilateral ⇒ BC u AN
⇒ BC u (AND) ⇒ BC u MN. Analog, DA u MN.
b) BC u (AND) ⇒ BC u AD. c) 12344 345 56 413455 = 12
16 =
= 1 1 ⋅ 2 = 2 2 3 d) 1123 = 12 ⋅ 34 = 5 ⋅ 5 1 = 5 1 2
1
4 1 4 4 3 3 4 53
Rãspunsuri 73
1
12
2. a) Calculând lungimile laturilor ∆MNP obþinem: PN - linie mijlocie în ∆A′D ′C ′ ⇒ 12 =
1
12 34 = =1 ºi 12 = 3 + 1 = 2 4 Rezultã deci cã ∆PMN este dreptunghic în P.
2
5 1
12 ⋅ 13 1
2314 32 5 = = 6
32 7
1
1
b) Cum B ′N = B′M = B′P deducem cã d(B ′, (PNM)) = B ′E, unde E este mijlocul lui MN ; 1 2 2 = 3
4
3. a) 1123 =
12 ⋅ 34 5 1 5 2 51 3
= ⋅ = 4 b) 2344 56 4 55 = 234 5=415 425
= ⋅ 1 = 17 12 3
162 16
1 1 1 5 1 1 1 3
12 ⋅ 32 4 1
c) Fie BF u MO; d(B, (AMC)) = 25 = = . d) D ′O u AC (T 3 u) ºi D ′O u MO, deci
31 1
D ′O u (AMC).

Testul 1
Subiectul I
1 2 3 4 5
4 24 8 1 2 36 34 2 1 2 41 4
1 23 20 20π 20π 15π 12π 12
3
Subiectul al II-lea
1. a) Ab = l2 = 32 = 9 cm; b) V = Ab · h = 9 · 6 = 54 cm2. c) V = Ab · AM = 9 · 4,5 = 40,5 cm3.
11 ⋅ 2 1 ⋅ 2
d) 3 = = = 34 56 17
8 8
2. a) G = 6 cm ºi
1 = 2° ⇒ 1 = 12 ⋅ 1 = 3 456 A = πR2 = π cm2. b) A = πR(R + G) = π · 7 = 7π cm2.
3 712 712 b t
π11 2 π 12 1 ⋅ 2 1 23
c) 3 = = 34 25 d) 32 = 4 1 = 1 456 5 = 1 = 45 17
1 1 2 2
Testul 2
Subiectul I
1 2 3 4 5
6 1 2 34π 2 36π 24 864π 12 72π 34 2π 5 4 8 12π3 2 + 45 4 64π 128π
Subiectul al II-lea
⎧ 1 = 12 1
1. a) 1 = 3 ⇒ ⎨ ⇒ 4 = 3 1 − 1 1 = 22 3 Din 3 = π1 2 = 124 2π ºi V = 768π avem k3 = 64 ⇒
1 4 ⎩3 = 42 3
k = 4. Deci R = 12 cm, H = 16 cm, G = 20 cm. b) At = πR(G + R) = 384π cm2. c) v = volumul conului mic
( ) ⇒ 21 = 32 ⇒
1
1 23 1
ce se formeazã, V = volumul conului iniþial, Vtr = volumul trunchiului de con. 2 = 23
⇒ 1 = 123π = 42π 56 17 Vtr = V v = 672π cm3.

3
d) a = aria lateralã a conului mic format, A = aria lateralã a conului iniþial.
( ) ⇒ (232311 ) = 32 ⇒ 232311 = 33 ⇒ 23 11 = 4 3 567

1 1
1 = 23 11
4 23
2. a) ∆BO1A echilateral ⇒ 21 = 231 =

1 2 = 12 cm 1
1 3 = 45° ,
⇒ R = OA = 6 cm. În ∆A′AB: 12 1
2 = 11 ⇒ 11 = 1
⇒3 =
12
234 1 56 7 89 56 7 89
b) 1 = 1π23 = 233π 4 56 1 7 4 = π21 5 = 341π 4 56 28

1
c) Cel mai scurt drum are lungimea egalã cu lungimea

segmentului 111 1 din desfãºurarea feþei laterale a cilindrului.
12
În ∆AA A ′: 12 1
1
1 3 = 45°⇒ 11 6 = 1 11 + 1 6 1 1 = 788π1 + 89
.
1 2 2 2 2 2
Arãtãm cã 111 1 > 42 ⇔ 144π2 + 432 > 422 ⇔ 144π2 > 1332 ⇔ 4π2 > 37 ⇔ π2 > 9,25 (A).
⎧ 1 = 12 ⎪⎧ 1 = 12 3 45
3. a) 1 = 234 ⇒ 1 = 1 ⇒ ⎨ 5 Din Al = πRG = 15k2π ºi Al = 720π ⇒ 2 = 6 3 ⇒ ⎨ 7
3 146 3 7 ⎩3 = 72 ⎪⎩3 = 28 3 45
π1 1 2 = 7389π 3 45 26
b) 2 = 12 3 456 3 = c) Raza secþiunii, 1 = 1 2 345 Notãm h = distanþa de la
3
vârful conului la planul de secþiune. 1 = 2 ⇒ 1 = 1 2 ⇒ 1 = 34 2 567
3 4 38 2 34 2
Testul 3
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
1 2 32456 + 2 78 952 63 + 28
8 12 3 324 3 15 20
34
3
4 5
a b c a b c
18 6 3 26244 6 63 12, 16, 30 2064
Subiectul al II-lea
11 1
1. a) 2 = 2 + 2 2 = 3 4 + 2 ⋅ = 234 + 15 67 1 8 5 = 2 ⋅ 4 = 2 1 67 28
1 2 3 3
9 3
⎧
⎪
12 1 34
b) MN linie mijlocie în ∆ABC ⇒ ⎨
⎪⎩ 12 = 34
4
= 1 23
. MN || BC ºi QP || BC ⇒
MN || QP ºi MN @ PQ ⇒ MNPQ = trapez; QM linie mijlocie în ∆BAB′ ⇒
34 = 12 ; PN = linie mijlocie în ∆ACC ′ ⇒ 34 = 12 . Deci [QM]\ [PN].

1 1
2
12 2
1 3 = 45°⇒ 23 = 21 1 + 13 1 = 6 718
În ∆QMB: 121
Rãspunsuri 75
1 1
12 − 34 1
Ducem NE u QP, 52 = = .
2 2
1 1
12
1 4 = 56°⇒ 12 = 32 1 − 13 1 = 1 728 4 11 + 223 3 4
În ∆NEP: 231 1234 = = 56 1 7
9 8 9
c) 23431 5 45 6 = 23431 5 61 6 = 234 6136 = 234 137 6 =
12 1
32 = 8 7
2. a) 12 = 1 23 4 56 ⇒ 12 = 23 7 568 1 = 31 =
1
4 39
3 56
1

1 = 2 = 1234 5 67 8
1 1
1
b) ∆A′C ′D echilateral, 11 2 = 1 1 2 2 = 345 2 67 1 8 3
9 2 2
c) ∆A′C ′D echilateral, 1 2 = 1 3 = 1 1 = ⇒ 1 1 1 1 1 23 4
11 2 3 ⋅ 22 1
D ′A′C ′D piramidã regulatã. 32 1 3 2 = = 234 56 1 1 1
5 1 1 1
1 ⋅2
d) 32 1 3 2 = 1 23 1 unde d = d(D ′, (A′C ′D)) ⇒ d = 12 cm.
1
1 1
1 1
2 1
3. a) Al = Pb · H = 1296 dm2; 1 = 21 ⋅ 3 = 1222 1 34 15

12
1 7 = 89°⇒ 1
2 = 1
11 + 12 1 = 32 5
b) ∆A′AC: 12 = 3 1 = 23 14 561
12
1 7 = 89°⇒ 1
2 = 12 1 + 1
11 = 9 34
∆A′AD: 12 = 13 = 12 345 46 1
c) Fie BT u MN ºi BS u AD, MT = AS = 6 dm ⇒ 12 ≡ 34
1
1
1
3455 345 67 5 675466 = 345142 6 = 12 = 1 = 2 8

24
2 9
Testul 4
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
12 13 4 1 1213
36, 18 44 1 5 6 78 6 144 864 9 2
4
4 5
a b c a b c
6 16 672 2 1 5
2 1 591 1
Subiectul al II-lea
1
1. a) 11 2 3 4 = 12 34 1 ⇒ 1 5 2 5 = 6 347 2 = 3 1 31 + 4 1 + 34 2 ⇒
2 2 2 2
12
⇒ L2 + 8L 768 = 0 ⇒ L1 = 32 nu e soluþie, L2 = 24 ⇒ AB = 24 cm.

b) 3 4 =1
12 = 1
1 1
2 345 34 = 12 = 67 348
7 7
12
1 3 = 45°⇒ 22 6 = 12 1 + 2 6 1 1 = 78 91
În ∆M ′EM: 121
111 + 12 2234
33 = + 31 + 32 = 3456 78 1 9
5
c)
12 = 3 4 12 −
1 1 1 23
= 2
⇒ VO = 22,5 cm.
12 34 12
4
5
24 = 12 ⋅ 23 = 123 456
12
1 3 = 45°⇒23 = 21 1 + 13 1 = 6787 91
Fie OF u M ′M;
d) ∆VOM: 121
13 17
1
2. a) 1 1 2 1 = 2 3 456 Fie C ′E u AC.
În ∆C ′CE: CE = CC ′ · cos60° = 1 2 34 ⇒ 12 = 56 2 347
1 1 22 31 + 3 1 1 13
1 1 2 = 11 1456 78° = 9 7
311 2 2 = = 9
1
2 2

1
b) 2 = 1 3 + 3 + 3 ⋅ 3 2 = 345 5 67 18
1
12
9 3 4 3 4
c) 34 =
12 = 2 345 34 =12 =
1 1
1 1
6 34 5 MF = 3 cm;
1 17 = 1122 =
6 6
2344 3 4 43 356
1 1 56 4 55 = 234 1 5
1
78
3. a) Ducem C ′E u AC. 23 = 12 − 1 2 = ⇒ 1 1
2
3
AE = 16 cm.
12
În ∆C ′AE: 1211 3 = 45°⇒
1 1 2 = 1 131 − 32 1 = 23 456
1
2= 1 3 + 3 + 3 ⋅ 3 2 = 3456 78 19
12

3 4 3 4
11 2 1 2 3 12 34 3
314 1 = = 5 34 = = 5
3 6 3 6
1 23
11 4 = 1 4 2 1 + 21 1 = 5
3
11 + 12 2234
35 = 1 = 34 56 78 1 9

c) 1122111 = 1122 1 ⋅ 123 21 4 56789521 =
2
1 23 = 23 34 ⋅ 1 2 ⋅ 2 =
1344
133 14 deci 1 = 1
⋅
1 1 233121
3 2 52 2 6 72
= 12 34 1 5
d) ∆AC ′C dreptunghic în C ′ ⇒ d(A, CC′) = AC ′ = 20 cm.
Testul 5
Subiectul I
1 2 3
a b c a b c a b c
122 3 41 3 10 41 3 1 1 1 51 12 122 1 466 3
4 5
a b c a b c
41 3 60° 2592 30 20 4788 9
Rãspunsuri 77
Subiectul al II-lea
31 ⋅ 4 1 ⋅2
11
1. a) 5 = = 123 1 45 16 33 = 1 2 = 73 18 45 2 6
1 2
1
12 34 5
b) Notãm cu M mijlocul lui BC ºi cu d = d(A, (VBC)); VO · AM = d · VM ⇒ 1 =
64
234132 5 = 12 1
= 6
23 7
12 1 ⋅ 34 1 12 ⋅ 35
2. a) 3 = = 2345 67 28 1 = = 911 67 1 8 unde M este mijlocul lui BC.

3
1
1
b) 123123 45 3145 46 = 13 617 45 unde N este mijlocul muchiei AD. Fie NP u VM; NP · VM = VO · NM
⇒ 12 = 123 ; 5678 134 9 =

12 123 4 123
45 31 = 4 ⋅ 4 = 1
( ) = 11 ( ) = 42 ⇒ 23 1 = 234 4 5 1141 4 1 = 24 ⇒ 1 1 4 1 = 6 4 ⇒
1 1
c) 23 1 12 3 4 5
⇒ 23 1
1 1 1 1 1
23 12345
1
23
1234 1
= 121=
1 1 234 56
1
7
3. a) CM = 6 ⇒ 12 = 1 23 34 1 = 54 ⋅ 46 = 1 ⋅ 4 = 5 ⇒ 34 = 4 43
1123 ⋅ 23
b) 2 = = 1 2 34 15 12 1 = 32 ⋅ 42 = 12 ⇒ 12 = 2 34
6
1 ⋅ 23
44 = 123 = 12 34 1 5
6
c) Exprimând volumul piramidei VAMC în douã feluri obþinem cã
12 1 3 2234 44 = 5 678
VARIANTE PROPUSE PENTRU TEZA CU SUBIECT UNIC
Varianta 1
Subiectul I
1 2 3 4 5
1 34 2
1 1 3 1 (5, 2) (7, 5) 75 A 2 1 45 34 1 56 2 90
2 3
11
Subiectul al II-lea
1 1=2⇔
1. a) 100% (24% + 18% + 8% + 12% + 24% + 10%) = 100% 96% = 4%; b) x = 150,
344
12 = 2 3
reprezintã numãrul elevilor prezenþi la tezã; c) probabilitatea evenimentului este:
456 75
1 ⋅ 23 12 ⋅ 3 2 43 2
2. b) 12123 234244 = 121254 = 56°7 c) 4 = 1234 = = 5 d) Deoarece AD || BC _ (XBC)
4 4 4
⇒ AD || (XBC) ⇒ d(A, (XBC)) = d(P, (XBC)), oricare ar fi P i AD. Fie P mijlocul lui [AD] ºi Q mijlocul
lui [BC] ⇒ d(P, (XBC)) = lungimea înãlþimii din P, în triunghiul XPQ. Fie PT, T i XQ, aceastã înãlþime.
XQ · PT = PQ · XO ⇒ 15 = 12 ⋅ 34 = 1 ⋅ 2 3 = 1 12 456
32 2 7 7
Varianta 2
Subiectul I
1 2 3 4
a b c a b c a b c d a b c d e
1 1 (3, 1) 2 1
{–8, –5, –1} (1, –3) 3 8 23 4 8 64 12 1 3 1 3 2 45 3 90
5 6
Subiectul al II-lea
1. a) x = 0; b) 50 (u2).
2. a) x = 38,5; b) Notãm cu x numãrul pantalonilor care se confecþioneazã, egal cu numãrul hainelor ºi egal
cu numãrul costumelor. 1,20x + 1,80x = 48 ⇒ 3x = 48 ⇒ x = 16. Se confecþioneazã 16 costume.
π ⋅ 11 ⋅ 2 = 342π 56 27 1 = 1 25
3. b) SO = 8 cm, 1 = c) ∆AOM este echilateral; fie T mijlocul lui AT; 34123
8 8 2
Varianta 3
Subiectul I
1 2 3 4 5
triunghi
–2 4 0 A 1 0 (1, 2) 2 [–1, 1] 25π 20π [B′C] 1B′DB [A′B]
isoscel
Subiectul al II-lea
1. a) 2%; b) 150 de elevi; c) 143 de elevi au obþinut cel puþin nota 5.
Rãspunsuri 79
111 + 12 2 ⋅ 234 134 ⋅ 5 + 6 ⋅ 52 ⋅ 5 34 123 12

2. b) 35 = = = 378 34 9
1 c) 1 = 3 12 456 2 = 45 17
7 7 12
1
12
1 −2 1
d) Notãm cu H înãlþimea piramidei din care provine trunchiul; avem = ⇒ 1 = 2 13 456
12
1 2
1 ⋅ 2 122 34
3= 1 = 56 17
3 3
12 ⋅ 3 12 3 ⋅ 4 56
e) Secþiunea axialã cu cea mai mare arie este SAC. 1123 = = = 34 789
3 3
Varianta 4
Subiectul I
1 2 3 4
a b c a b c a b c a b c d e f
1 3 –3 1 12 {1} 2 1 1 4 12 2 1 2 3 30 45 90
Subiectul al II-lea
1. x = 10, y = 500.
2. Dacã x este numãrul struþilor ºi y numãrul prepeliþelor, se obþine ca model matematic al problemei
sistemul de la problema 1. Deci x = 10 (numãrul struþilor), y = 500 (numãrul prepeliþelor) ºi numãrul
fazanilor este 420.
3. b) d2 = 42 + 42 + AA′2 ⇒ AA′2 = 16 · 6 2 · 16 = 4 · 16 ⇒ AA′ = 8 cm; c) V = Ab · h = 16 · 8 = 128 cm3;
d) Dacã P este mijlocul muchiei [CC ′], atunci unghiul plan corespunzãtor este C′NP, unghi al triunghiului
dreptunghic isoscel C ′PN ºi astfel deducem cã are mãsura de 45°.
Varianta 5
Subiectul I
1 2 3 4 5
a b c a b a b c a b c a b c
x = –6 G=4 x=1
1 6 {4, 3, –1} 40° 1 1 2 60 90 25 5 45
y = –3 R=3 y=3
Subiectul al II-lea
1. a) Fie f : Z → Z, f(x) = ax + b, funcþia a cãrei repretentare graficã este dreapta AB. Atunci
⎧ 1 123 = 4 ⎧2 = 4 ⎧2 = 4
⎨ ⇔⎨ ⇔⎨ 5 Deci f(x) = 3x + 2.
⎩ 1 1−63 = −6 ⎩ −3 + 2 = −6 ⎩3 = 7
()
b) Punctul C este coliniar cu A ºi B dacã C i Gf ; 1 1 = 2 ⋅ 1 + 3 = 24 deci punctele sunt coliniare.
2 2
c) Paralela prin C la Oy intersecteazã axa Ox în M, iar cu paralela prin B la Ox se intersecteazã în T.
AOBC = ACBT ACOM ABTMO = 3 − 3 −

( 1 1
11 ⋅ 2 1 ⋅ 3 13 + 3 ⋅1 ) = 24
5 5 5 3
1 ⎛ 1 ⎞
2+ 2 2 ⎜ 1 + 122 ⎟
2. a) 122 = ⎝ ⎠ = 2 = 3 4 b) 11233 + 24 = 5 ⇔ 6 ⋅ 233 + 2 = 5 7 Se obþine ecuaþia
3+
1 ⎛
3 3 ⎜1 + 1 ⎞ 3 5 31233 + 44 6 5 233 + 4 6
122 ⎟
⎝ 122 ⎠
4p 9q = 500 care are o infinitate de soluþii în q D q, de forma q = 4k ºi p = 9k + 125, k i q.
11 1 1 1 2 1 34 1
3. b) = 2 1 ⇒ l2 = 4 · 9 ⇒ AD = 6 cm; 23 = = = 1 1 567 41 = 56 1 8
3 3 3 3
12 3 ⋅ 3 3 45 1 1
1= = 67 8 c) 2 d) Fie M mijlocul [AB] ºi N mijlocul [ED]. d(B, (XDE)) =
1⋅3 1 1
= d(M, (XDE)) = MT, T i XN, MT înãlþime în triunghiul XMN. MN · XO = XN · MT ⇒ = ⋅ = 15 123234
= 1 1 ⋅ 1 1 ⋅ 5 = 2 34 678
1 34 4
Varianta 6
Subiectul I
1 2 3 4 5
3 {0, 1, 2, 3} 0 2; 0 0; 4 –1 5 1 {–1, 2} 0,26 0,4056 0,017576 10 60π 96π
Subiectul al II-lea
⎧ 1 = 12 2 − 34 ⎧ 1 = 56
1. a) x = numãrul elevilor, y = numãrul bãncilor; ⎨ ⇒⎨ 7
⎩1 = 82 + 3 ⎩ 2 = 86
1
b) 3453 6 247 = 345 152 7 =
1
12 = ⋅ =2.
1
25 8 1 8
2
( )
2. a) Gf O Ox: y = 0 ⇒ 1 = − 1 2 2 − 1 2 3 ; Gf O Oy: x = 0 ⇒ f(0) = 3, B(0, 3).
14 4
c) f(x) = x2 ⇒ x2 2x 3 = 0 ⇒ (x + 1)(x 3) = 0 ⇒ S = {1, 3}.
3. b) 31 =
12 = 1 23 ⇒ 3 = 41 + 3 1 = 45 236
7 2 1
11 ⋅ 2 2 3 ⋅4
33 = = 123 45 1 6 5 = 1 = 733 45 28
1 9
c) Fie OE u VM ⇒ OE u (VAB); 14 =
12 ⋅ 31 = 12 345
32 67
Varianta 7
Subiectul I
1 2 3 4 5
1
2 {−23 14} {−23 14} 0 –1
3 {
1 [2, ∞) −23 − 1
4 } ⎡ − 1 2 − 3⎤
⎣⎢ 4 ⎦⎥
24 26 245 2 5 6
2
76π
4
Subiectul al II-lea
1. 1 = 1 − 2 23 2 = 1 + 2 23
( )
2. a) g(x) = 2x + 3. Gf O Ox: 1 1 2 3 ; Gf O Oy: B(0, 3).
4
1
( )
GgO Ox: 1 − 2 3 ; Gg O Oy: D(0, 3).
4
Rãspunsuri 81
b) Ecuaþia 2x + 3 = 2x 3 ⇔ 0 = 6 este imposibilã; rezultã Gf || Gg .
1
1 5 = 12 = 1 = 6 .
c) 234 231
31 1
6
1 1
3. b) 21 = = 2 34 ⇒ 2 2 = 31 + 21 1 = 56 347
8
1 ⋅2 1
1
12 = 13 + 11 = 123 4 56 1 7 3 = 1 = ⋅ 83 4 ⋅ 9 = 123 4 56 2
4 4
18 = 1 23
c) Fie BP u VA ⇒ FP u VA; (VAB) O (VAF) = VA ⇒ 1112323 1124 22 = 453 ; 4567123 .
29
Varianta 8
Subiectul I
1 2 3 4 5
2 3 12 –1, 1 0 2 –2 1 2 1550 3750 30 8 2 16π
Subiectul al II-lea
1. a) y = preþul dupã prima scumpire; 123 1 = 1456 ⇒ y = 1290 lei.
133
x = preþul iniþial; 123 1 = 1243 ⇒ x = 1075 lei. b) 44%.
133
2. a) x = 3; b) (x + 2)2 + (x 2)2 = 3(x2 4), 1 ∈ 1 1 2±34 ⇔ 1 ∈2±3 546
c) x2 2x 8 = 0 ⇒ (x + 2)(x 4) = 0 ⇒ x + 2 = 0 sau x 4 = 0 ⇒ S = {2, 4}.
3. a) AB = 18 ⇒ aB = 9 cm. ∆VAC = echilateral ⇒ 34 = 12 1 = 23 4 = 5 4 ⇒ 5 1 = 5 67

8 8
12 ⋅ 3 1
b) 12 = 1 ⋅ 1345 = 1 ⋅ = 231 4 56 1 7
3
c) Considerãm N, M mijloacele segmentelor AD, respectiv BC ºi fie NP u VM;
12 34 8
NP · VM = VO · NM; 12 ⋅ 5 6 = 5 7 ⋅ 12 ⇒ 12 =
6
1 7 = 12 = 1 2 8
3456 134
31 9
Varianta 9
Subiectul I
1 2 3 4 5
12 1
2 1 F 5 [–2, 3] {–1, 1, 3} 2 5 1 1 23 4 6 25π 7
23
Subiectul al II-lea
1. a) x = numãrul apartamentelor cu 3 camere, y = numãrul apartamentelor cu 4 camere.
⎧11 + 2 2 = 345 ⎧ 1 = 62
⎨ ⇒⎨ 7
⎩ 1 + 2 = 24 ⎩ 2 = 63
2. a) y = 3x + 5; x i [0; 2] ⇔ 0 T x T 2 | ·(3) ⇔ 6 T 3x T 0 | +5 ⇔ 1 T 3x + 5 T 5 ⇔

1 T y T 5.
b) 1 = 2 1 + 1 3 − 231 + 1 2 − 431 + 1 3 + 531 = 2 1 + 62 1 + 12 − 431 + 612 − 431 = 7 2 7 58 + 7 2 − 4 7 58 =
= 1 12 − 1 12 + 3 12 = 3 124
3. b)
112 = 13 = 4 ⇒ AA′ = 4k ºi AB = 3k; 12k2 = 48 ⇒ k = 2 ⇒ AA′ = 8 cm ºi AB = 6 cm
1 2
⇒ At = 66π cm2 ºi V = 72π cm3.
12 3 ⇒ 4 = 4 ⋅ 1 ⋅ 5 5 5 = 46 3 78 19
c) 12 = 3 3 = 3 3 ⇒ 1123 =

3 123
Varianta 10
Subiectul I
1 2 3 4 5
1 –3 23 0 1 1 +1 2 1 –2 –5 123 2 552 45 6 6 264π 576π
2 4 5
Subiectul al II-lea
1. a) x = y = 2; b) ecuaþia este echivalentã cu: (x y)2 + (x 2)2 = 0, de unde obþinem x = y = 2.
2. a) Gf O Ox: A(2, 0); Gf O Oy: B(0, 1).
b) ∆PAB: BO · PA = PM · BA, unde PM = d(P, Gf);
35 = 12 ⋅ 34 = 1 .
14
c) −1 + 1 + 1 2 1 3 ⇒ 1 ∈ ⎣⎡ − 2 − 14 ∞ ) 5
3. b) AB = 8, A′B ′ = 2, 11 1 = 2 34
2 = 1 1 31 + 32 + 31 ⋅ 32 2 = 3145 + 5 + 642 = 75 1
3 89
111 + 12 2234
35 = 9 2
= 11 1 = 2 3 = 4
= 34 5 67 1 8 c) 567821
9 2 2 2
12
2 3
12
Varianta 11
Subiectul I
1 2 3 4
a b c a b c a b c d e a b c
3 1 10 3 –3 x = 4, y = 2 (–∞, 3) 20 lei 0 14 zile –1 6 120 120π

2
Subiectul al II-lea
1. n1 = 78, n2 = 24, n3 = 3.
2. a) 11 − 23 1 1 45 b) 2 1 − 12 = 11 1 ⇒ 22 − 341 = 11 1 + 3 ⇒ 22 − 341 1 1 ⇒ − 1 < 2 − 3 < 15 2 ∈ 2 ⇒

3+ 1 3+ 1
x i{0, 1, 2}; x = 0 ⇒ a = 0; pentru x = 1 ⇒ a = 1, pentru x = 2 ⇒ a = 0, deci a i{1, 0}.
Rãspunsuri 83
c) x = 0 ⇒ f(1) + f(0) = 1; x = 1 ⇒ f(0) + f(1) = 0, absurd.

3. a) l = 8, Al = 4 · l2 = 256 cm2. b) În ∆D ′DE, MC linie mijlocie ⇒ DC \ CE, ∆DCB ºi ∆CBE sunt
triunghiuri dreptunghice isoscele ⇒ m(rDBE) = 90°. c) d(D ′, BE) = D ′B, 12 3 = 1 2 345
d) Construim BP u DB′, P i DB′; BE u (BB ′D ′), PB u DB ′ ⇒ PE u DB′;
12 = 1 2 456 31 = 32 2 457
8 8
Varianta 12
Subiectul I
1 2 3 4
a b c a b c a b c a b c
12 54π 675 8π
15 (2, –1) 5 [–5, 5] 1 12 3 48 [1, +∞) (1, 3)
34 8
Subiectul al II-lea
1. a) x = 2: 2f(1) = 2; f(1) = 1 ⇒ f(x 1) = x 3; f(x) = x 2.
b) Gf O Ox: y = 0, x = 2 ⇒ A(2, 0); Gf O Oy: x = 0, y = 2 ⇒ B(0, 2).

1 3 = 45° .
c) 12123
d) AAOB = 2 (u2).
2. a) Construim în exteriorul pãtratului triunghiul DEC echilateral ⇒
1 3 = 12132
12123 1 3 = 45° ºi DE = EM = EC = a, ME u DC, AD u DC ⇒
AD || ME ºi AD = ME ⇒ AMED romb ⇒ MA = a, iar AM = MB ⇒ triunghiul AMB
echilateral.
b) 123 = 43 23 = 43 1 = 5 1 6 BB ′ = B ′C ′ = B′A′ = a ⇒ BAC ′B ′ piramidã
1
regulatã; 2 = 1 3
1
c) 11234 54 = 21 1 3
d) Fie RQ u DC, Q i DC ⇒ RQ u (ABC) ⇒ AB u (PQR) ºi
M i (PQ).
e) Fie {S} = (PQR) O A′B ′; N i (SP), MN O PR = {T}, MT = TN,
1 1 11
23 = 34 = ⇒ 51234 = 6
2 3
Varianta 13
Subiectul I
1 2 3 4
6 –5 [3, ∞) 2 –8 4 324π 180π 108 4 x = 12, y = –4 16
Subiectul al II-lea
⎧1211 − 34 − 56 11 − 31 1 ⎧71 − 86 1 1 3
1. a) 15, 9. b) 2 211 − 34 = ⎨ ⇒ 2 211 − 34 = ⎨ 9
⎩ 11 − 3 − 16 11 − 3 > 1 ⎩11 − 56 1 > 3
a T 1: f(2a 1) = a2 a 1 ⇔ a2 5a + 4 = 0; (a 1)(a 4) = 0 ⇒ a = 1.
a > 1: f(2a 1) = a2 a 1 ⇔ a2 3a + 2 = 0, (a 1)(a 2) = 0 ⇒ a = 2.
c) A = {4, 3, 2, 1, 0, 1, 2, 3}, cardA = 8.
11 1
2. a) 2123 = 2 24 = 11 13
4
1 23 4 = 11 1 4
b) 23 =
5 61
c) Punctul P este în interiorul tetraedrului. Se formeazã patru piramide cu
vârful în P ºi baze egale. Suma volumelor piramidelor cu vârful în P este
egalã cu volumul tetraedrului.
1
VABCD = VPABC + VPDBC + VPABD + VPDAC; 2 = 1 ⋅ 1 2 ( 32 + 31 + 33 + 34 )
2 3
1
22 + 23 + 21 + 24 = 1 1 ⋅ 21 = 1 1
.
21 1 3 3 3
3. a) n2 + 5n + 4 = k2 cu k i q; (2n + 5 2k)(2n + 5 + 2k) = 9 ⇒ n i {0, 5, 1, 4}.
b) xy + 3x y = 6 ⇔ (x 1)(y + 3) = 3 ⇒ (x, y) i {(0, 6); (2, 0); (2, 4); (4, 2)}.
c) |2x 1| = 3, x = 1; x = 2.
Varianta 14
Subiectul I
1 2 3 4
a b c a b c a b c a b c d
3
3 1 25 6 a (–∞, 6] –4 –2 (–∞, 1] 5 12 65π 100π
Subiectul al II-lea
1. a) (a b)2 U 0. b) 1 = 1 + 2 + 3 = 1 + 2 + 3 2 1 = 1 + 1 + 3 2 1 = 1 + 1 + 2 ;
1 1 1 1 2 2 2 3 3 3
1 + 1 + 1 = 2+ 1 + 2 + 3 + 2 + 3 + 1 13
2 1 3 2 1 12232 3 12231 3 .
1223
11
11 11 11
11 + 2 = 2 3 + 2 = 1 ⇒ 11 + 2 = 24
1
c) (x 1)2 = 0, x = 1. d) 2 1 = −15
1 −2 2 1 −2
2. a) VA = AC = VC ⇒ 121233 = 45° 6
b) 12 = 1 2 345 1 = 12 2 34 16
c) Dacã M, N sunt mijloacele laturilor AB, respectiv CD, atunci
12212334 214533 = 12617 35 Scriind în douã moduri aria triunghiului VMN, obþinem 3456123
17 = 1 2 8
9
d) ∆PBC \ ∆PDC, BP u VC ⇒ DP u CV ⇒ CV u (PDB). Scriind aria triunghiului VBC în douã moduri,
1 2
obþinem: 12 = 1 23 = 326 42 = 4 5 789 Cum CV u OP ⇒ 12 = 345
5 5 6
12 3
Deci 1123 = 4 5 67 1 89
824213 = 67 2
1
Rãspunsuri 85
Varianta 15
Subiectul I
1 2 3 4
a b c a b c d a b c a b c
[–3, ∞) 12 1 − 34 1 1
–7 1 2 3 6π 3π 7 1 936 20
1 2 3
Subiectul al II-lea
1. a) x = numãrul de copii, 3 + (x 1) · 5 = 4x + 11, x = 13.
b) numãrul de mere: 13 · 4 + 11 = 63 mere.
⎧1 − 32 = − 12
2 = 15 2 = 2 6 ⎪ 14 ⎧13 + 4 = 3
2. a) ⎨ ⇒ 1 = 25 2 = 2 ⇒ ⎨ 5 x = 1, y = 3.
13 + 4 3+7 ⎪71 + 82 = 9 3 8 ⎩3 + 7 = 8
⎩ 3
b) 2a2 + 2b2 + 2c2 2ab 2ac 2bc = 0 ⇒ (a b)2 + (a c)2 + (b c)2 = 0 ⇒ a = b = c, deci triunghiul
este echilateral.
11 − 1 + 1 1 1 1 1 2
c) = ⇒ 1 −1+ = ⇒ 1 + = 3
1 4 1 4 1 4
3. a) l6 = 12 cm, 1 = 1 2 345
b) 1 = 122 3 45 1 ;
1
c) V = 2592 cm3;
d) 12 = 12 3 45 ;
e) d(A′, EB) = A′M, unde AM u BE, M i EB;
12 = 1 23 11 4 = 5 2 ⇒ 1 4 2 = 6 27 89
Varianta 16
Subiectul I
1 2 3 4
a b c a b c d a b c a b c
(–∞, 0] 3 14 1 2 12 3 12 3 2 –26 23 4 3 2 4
Subiectul al II-lea
1. Numerele sunt 18 ºi 8.
2. a) Gf O Oy: x = 0 ⇒ f(0) = 2, A(0, 2); Gf O Ox: y = 0 ⇒ 2 = 1 1 − 34 1 = 3 14 2 ( 3 14 2 ) .

1
b) 341 = 1 2 1
= 5 1 = 67°8 c) 1 2 23 = 2 ⇒ 2 − 4 = 2 ⇒ 2 = − 1 − 1 , deci 1 1− 2 − 23 − 2 − 245
1 6 6 1
d) 1123 = 1 ⋅ 2 ⋅ 2 3 = 2 3 ; e) 1 = 12
2
3. a) OB = 8 cm;
b) 1 = 12π 34 1 ;
1
c) At = 144π cm2 ;
d) V = 128π cm3 ;
e) AVAB = 48 cm2 ;
f)
12 = 3° ⇒ n = 288°.
42 123°
Varianta 17
Subiectul I
1 2 3 4
13 2 x = 1, y = 3 6 192π 576π 1 ( − 341 2 ∞) −1

2
3 4 150 125
Subiectul al II-lea
⎧1 1 + 22 = 3
1. a) ⎨ ⇒ 1 = 4 5 2 = 4 6 b) |x 3| T 2 ⇔ x i[1, 5]; dar x @ 2, deci x i[1, 2) N (2, 5].
⎩ 3 1 + 7 2 = 2 1 2
c) Ecuaþia este echivalentã cu: 3x(m 2) = m2 4. Avem urmãtoarele cazuri:
i) dacã m 2 @ 0, adicã m @ 2, atunci 2 = 1 + 1 2
3
ii) dacã m 2 = 0, adicã m = 2, atunci x i Z.
1
1 = 122 3 45 16 iii) 12 = 2 34 32 = 5 36 789

123 = 1 . 1
2. a) i) 1 = 122 3 45 1 6 ii) 12 = 1 23 31 = 4 25 43 = 4 1 ;
3
b) i) Din CM u VB ºi AM u VB rezultã VB u (AMC) ;
ii) Fie G centrul de greutate al ∆AMC; G i MN, deci 12 = 13 32 2
ducem GR u BN ⇒ GR u (ABC);
fie MS u BN, S i BN ⇒ MS u (ABC) ⇒ ∆NRG ~ ∆NSM, etc.
3. a) x = 2 ⇒ f(4) + f(0) = 6; x = 2 ⇒ f(0) + f(4) = 6, absurd.
⎧11 = −1 ⎧1 = −2
b) 2ax a + 2b = 2x + 7 ⇒ ⎨ ⇒⎨ ⇒ f(x) = x + 3.
⎩ −1 + 12 = 3 ⎩2 = 4
x 0 3
x + 3 3 0
1
A(0, 3), B(3, 0) ⇒ 1123 = 2343 5 2123 = 678 + 89 2343
1
8
Varianta 18
Subiectul I
1 2
a b c d a b c
i) 1 1 ; ii) 12 1 i) 6
–4 12 3 + 45 2x + 7 10
i) 18π
ii) 216
1 ii) 6 3π iii) 3 2 ; iv) 45 3 iii) 216
Rãspunsuri 87
Subiectul al II-lea
1. a) x = 2, y = 2;
b) i) x = 0 ⇒ y = 3, A(0, 3); x = 3 ⇒ y = 0, B(3, 0).
ii) Fie MQ u Oy, AB O QM = {P}, P(5, 2) ºi MN u AP.
Scriind aria triunghiului AMP în douã moduri, obþinem: AQ · MP = MN · AP
⇒ 35 = 1214
⋅ 34 1 ⋅ 2 2 3
=
1 3
=
3
4
iii) R(x, 2x) ⇒ x + 2x 3 = 0 ⇒ x = 1 ⇒ R(1, 2).

11 1
2. a) 2 21 = 2 − 2 = 3 1 45 1 6 2 = ⇒ 23 = 7 458
2 3
7 1
b) Al = Pb · H ⇒ H = 4; 1 = 12 3 45 61
c) Fie M mijlocul lui BC. ∆AMO dreptunghic în M.

12 = 1 2 345 OM = 2 cm, AO = 4 cm.
⎧1 = 1
⎪2 2
3. ⎨ , x = 27, y = 12.
⎪1 + 2 = 3
⎩ 43
Varianta 19
Subiectul I
1 2 3 4
a b c a b a b a b c d
4 2 {0, 1, 2, 3, 4} 60π 90π 1

i) 80π
16 60° 512 1234 5
ii) 128π 5
Subiectul al II-lea
⎧ 1 + 2 = 12
⎪
1. ⎨ 1 , a = 37, b = 11.
⎪⎩1 = 32 + 2
⎧−11 + 22 = 1
2. a) ⎨ 3 1 = 43 2 = 5 ; b) a = [a] + {a} ⇒ {a} = a [a]; (a 3)([a] + 2) T 0.
⎩21 − 1 2 = 6
Dacã a 3 U 0 ⇒ [a] + 2 T 0 ºi nu avem soluþii.
Dacã a 3 T 0 ⇒ [a] + 2 U 0, a i [2, 3].
c) x 3 1 123456789
2
123456789
x 2 5 3]123456789
123456789
1234567
1234567
2x 1 1234567(3 3
3. a) Gf O Ox: y = 0, x = 4, A(4, 0); Gf O Oy: x = 0, y = 4, B(0, 4);

Gg O Ox: y = 0, x = 2, C(2, 0); Gg O Oy: x = 0, y = 2, D(0, 2);
1
88
1
Teza cu subiect unic la clasa a VIII-a
b) 12123 3 = 45°6 124533 = 45° ;

c) Gf O Gh; 3 = x + 4, x = 7, F(7, 3);
11
Gg O Gh; 3 = x + 2, x = 5, G(5, 3);
Gf O Gg; x + 4 = x + 2, x = 1, y = 3, E(1, 3);
AEFG = 36 (u2).
4. a) AB = 6 m; b) Al = 144 m2, V = 216 m3;
c) 12123 3 4354 = 12123 3 13 2 4 = 56° ;
d) 1212 3 4345 = 125 = 6 7 8 ;
e) 121 3 42213 455 = 15 = 6 7 8 , unde CE u OC ′;
f) 121 3 42 2314 55 = 15 = 6 7 8 , unde CF u BC ′;
1 1
g) 2345 1
12342 6 = .
7
Varianta 20
Subiectul I
1 2 3 4 5
a b a b a b c a b c d a b c
{(–1, –3);
i) 20 1 1
i) 0
3 15π 12π 3 2 8 144 45 2 {–3, –1, 1} (0, –1); 1
ii) 16 2 ii) 20 5
(1, 1)}
Subiectul al II-lea
⎧1 + 2 = 122
1. ⎨ , a = 338, b = 84.
⎩1 = 12 + 2
⎧1 + 2 = 1
2. a) 1 = 1 , y = 2; b) x T 3, S = {0, 1, 2, 3}; c) ⎨ , a = 2, b = 3.
⎩1 + 22 = 33
11 1 7
3. a) 213 1 = 3 21 4 21 = 356 1 = 6 2234 4 2234 = 16 1 = l = 12 cm.
2
11 ⋅ 23
b) VM = 12 cm, 4 = = 123 45 1 6
2
3
1 1 1
c) 11234 = ⋅ 12 ⋅ 3324 = ⋅ 2 ⋅ 34 5 = 166 57 11234 = 4 ⋅ 3132 7
5 5 5
1
122 3 = 1 ⋅ 456 1 = 7 3 896 am notat d = d(C, (VFA)).
3
d) 1 = 21 ⋅ 13 = 1 ⋅ 231 4 = 3251 4 67 18
e) 23 = 1 45 678 4 = 1 9 678 4 = 1 2 = 34 .
23 1 4 4

Testede Matematica 8 Semestrul 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Testede Matematica 8 Semestrul 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Despre carte

Pe parcursul celor douã capitole generice ale studiului matematicii clasei

Membrii colectivului de autori care au contribuit la alcãtuirea lucrãrii,

– Clasa a VIII-a, semestrul al II-lea –

© Editura NICULESCU, 2010

Teme selectate din programa ºcolarã pentru a fi evaluate

Variante propuse pentru teza cu subiect unic

II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

Graficul unei funcþii f : A → B este mulþimea: Gf = {(x, y) | x ∈ A ºi y ∈ B, y = f(x)}.

Intersecþia cu axele a graficului unei funcþii f : Z → Z, f(x) = ax + b

Intersecþia graficelor a douã funcþii, f : Z → Z, f(x) = ax + b ºi g : Z → Z,

b) Funcþia g este definitã cu ajutorul diagramei:

c) Numãrul funcþiilor cu domeniul { 3,1} ºi codomeniul {1} este ... 3 p

2. Fie f : A → {1, 1}, f(x) = 2x  3.

3. Se dã funcþia f : [2, 2] → Z, f(x) = x + 1. Reprezentarea geometricã a

Subiectul al II-lea (40 de puncte)

2. Se considerã funcþia f : Z → Z, f ( x) = − 12 x + 1 , m i Z*, iar {A} = Gf O Ox

b) Punctul T care aparþine ºi graficului funcþiei exprimate

c) Graficul funcþiei f : [1, 3] → Z, f(x) = x  3, are reprezentarea graficã

5. Fie A(1, 0) ºi B( 2, 0) ºi o funcþie h a cãrei reprezentare graficã este

3. Se considerã funcþia f : [2, 2] → Z, 1 1 22 = 32 + 45

b) Dacã A = {1, 0, 1}, atunci f(1) = ... 3p

5. Fie funcþia g : Z → Z, g(x) = x  1.

Subiectul al II-lea (40 de puncte)

Ecuaþii de forma ax + by + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale

 Se rezolvã prin metoda substituþiei sau a reducerii.

Exemplu de gãsire a soluþiei prin metoda substituþiei:

Inecuaþii de forma ax + b > 0 (T, <, U), unde a i Z, b i Z

Subiectul al II-lea (40 de puncte)

c) Cu câþi lei s-a ieftinit obiectul dupã ambele reduceri? 5p

Subiectul al II-lea (40 de puncte)

4. a) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei |x  1| T 0 este S = ... 4p

1. Proiecþii ortogonale pe un plan

prαA = {T} prα[AB] = [A′B ′] prα d = OM

Plane perpendiculare. Douã plane care au mãsura unghiului diedru de 90° se

 Prin distanþa de la un punct la un plan se înþelege

 Prin distanþa de la un punct la o dreaptã se înþelege

2. SABCD este o piramidã patrulaterã regulatã cu vârful S ºi [SO] înãlþime.

4. ABCD este un tetredru regulat ºi M este mijlocul segmentului [BC].

Subiectul al II-lea (40 de puncte)

2. ABCDA′B′C ′D′ este un cub.

3. ABCDA′B′C ′D′ este un paralelipiped dreptunghic cu AA′ = 2AB ºi M

2. Dreptunghiul ABCD ºi triunghiul ABE sunt situate în plane perpendiculare.

3. ABCD este un tetraedru regulat cu lungimea muchiei de 6 cm.

4. Pe planul pãtratului ABCD de centru O, în care AB = 10 cm, se ridicã

Subiectul al II-lea (40 de puncte)

2. Calcul de arii ºi volume

2. Paralelipipedul AB = DC = A′B′ = D′C ′ = a Al = 2ac + 2bc

3. Prisma AA′ = BB′ = CC ′ = h Al = Pb · h

Poliedrul Elemente, notaþii, formule, arie, volum

4. Prisma patrulaterã AA′ = BB′ = CC ′ = DD′ = h Al = Pb · h

5. Prisma hexagonalã AA′ = BB′ = CC ′ = DD′ = EE ′ = FF ′ = h

Poliedrul Elemente, notaþii, formule, arie, volum

8. Piramida AB = BC = CD = DA = a (muchia bazei)

9. Piramida AB = BC = CD = DE = EF = FA = a (muchia bazei)

Poliedrul Elemente, notaþii, formule, arie, volum

cu planul bazei 4 1 23456

11. Trunchiul de AB = BC = CA = L (muchia bazei mari)

Poliedrul Elemente, notaþii, formule, arie, volum

1. Cilindrul AA′ = BB′ = G (generatoarea cilindrului)

2. Conul SA = SB = G (generatoarea conului)

Subiectul al II-lea (40 de puncte)

2. În figura alãturatã este ilustrat un sector circular

c) Numãrul funcþiilor cu domeniul { 3,1} ºi codomeniul {1} este ... 3 p

2. Fie f : A → {1, 1}, f(x) = 2x 3.

3. Se dã funcþia f : [2, 2] → Z, f(x) = x + 1. Reprezentarea geometricã a

c) Graficul funcþiei f : [1, 3] → Z, f(x) = x 3, are reprezentarea graficã

3. Se considerã funcþia f : [2, 2] → Z, 1 1 22 = 32 + 45

b) Dacã A = {1, 0, 1}, atunci f(1) = ... 3p

5. Fie funcþia g : Z → Z, g(x) = x 1.

Se rezolvã prin metoda substituþiei sau a reducerii.

4. a) Mulþimea soluþiilor inecuaþiei |x 1| T 0 este S = ... 4p

Prin distanþa de la un punct la un plan se înþelege

Prin distanþa de la un punct la o dreaptã se înþelege

Pentru subiectul I: pe foaia de tezã se trec numai rezultatele.

b) Dacã g : {1, 0, 2} → Z, 1 2 2 3 = 1 24 atunci graficul funcþiei este

b) Dacã 1 12−34 54 67 → 284 64 97 este exprimatã x 2 0 3

2. Se considerã funcþiile f, g : Z → Z, f(x) = 2x 3 ºi g(x) = f(x + 3).

e) Ecuaþia x2 (2a + 3)x + 2a = 0 are soluþia x = 2, dacã a = ... 3p

3. Fie f : Z → Z, f(x) = 2x 1. Atunci:

ii) Aflaþi distanþa de la M(2, 2) la dreapta soluþiilor ecuaþiei. 5p

2. a) Soluþia inecuaþiei (x + 2)(x 2) T 2x 5 este ... 3p

⇒ 1 = 123π = 42π 56 17 Vtr = V v = 672π cm3.