GRAFICELE FUNCTIILOR TRIGONOMETRICE 

Proprietăţile şi graficul funcţiei sinus

Sinus este o funcţie periodică, cu perioada principală ( sin x  sin  x  2  ), aşadar

este suficient să reprezentăm graficul pe intervalul  0, 2  , deoarece el se va repeta pe restul
intervalelor.
Este o funcţie impară, adică sin(  x )   sin x , ceea ce înseamnă că graficul funcţiei este
simetric în raport cu originea axelor (O) – un prim indiciu despre cum ar arăta graficul.
Ştim, de asemenea, că funcţiile trigonometrice sinus şi cosinus nu pot lua decât valori
între -1 şi 1, deci imaginea funcţiei este [-1,1] – aşadar graficul funcţiei este mărginit între
dreptele de ecuaţie y = -1 şi y = 1.
Observaţie: Dacă dăm mai multe valori funcţiei (urmăriţi tabelul de valori de mai jos),
    3 
vom observa că funcţia creşte pe intervalul 0,  , descreşte pe intervalul  ,  şi creşte din
 2 2 2 
 3 
nou pe intervalul  , 2  .
 2 

Studiind acelaşi tabel de valori, găsim valoarea maximă şi cea minimă: 1 pentru
 3
x   2k (adica punctul B de pe cercul trigonometric) şi -1 pentru x   2k (adica
2 2
punctul B’). Funcţia se anulează în (punctele A si A’) , unde k este un număr întreg.
Având la dispoziţie toate aceste informaţii, putem trasa graficul, care va arăta cam aşa:

Proprietăţile şi graficul funcţiei cosinus

Cosinus este o funcţie periodică, cu perioada principală ( cos x  cos( x  2 ) ), aşadar
şi aici este suficient să reprezentăm graficul pe intervalul  0, 2  , deoarece el se va repeta pe
restul intervalelor.
Este o funcţie pară, adică cos(  x )  cos x , ceea ce înseamnă că graficul funcţiei este
simetric în raport cu axa ordonatelor Oy - adică îndoind foaia în două după axa Oy ar trebui ca
partea din stânga a graficului să se suprapună pe partea din dreapta a graficului.
 După cum am menţionat şi mai sus, imaginea funcţiei este [-1,1] – aşadar
graficul funcţiei este mărginit între dreptele de ecuaţie y = -1 şi y = 1.
Observaţie: Dacă dăm mai multe valori funcţiei (urmăriţi tabelul de valori de mai jos), vom
observa că funcţia descreşte pe intervalul  0,   , creşte pe intervalul ( , 2 ] .

Pe acelaşi tabel de valori, găsim valoarea maximă şi cea minimă: 1 pentru

 
(puncul A) şi -1 pentru (punctul A’) . Funcţia se anulează în x   2k , cu k număr întreg
2 2
(punctele B, respectiv B’).

Diferenţa dintre graficele funcţiilor sinus şi cosinus, căci ambele sunt sinusoide: există un

decalaj de între ele:
2
Proprietăţile şi graficul funcţiei tangentă

Dacă funcţiile sinus şi cosinus aveau ca domeniu de definiţie mulţimea numerelor reale,
sin x
la funcţia tangentă domeniul nu mai este întreaga mulţime, deoarece tg  şi atunci
cos x
  
cos x  0 , adică x   \   2k  . Dreptele verticale de ecuaţie x   2k constituie
2  2
asimptotele verticale ale graficului funcţiei noastre (asimptota este o dreapta de care graficul se
apropie foarte mult dar nu o intersecteaza).
Imaginea funcţiei (codomeniul) este, de data asta, întreaga mulţime a numerelor reale,
deci funcţia nu mai este mărginită.
Tangenta este şi ea o funcţie periodică, de data asta cu perioada principală , deoarece
tgx  tg ( x   ) , pentru orice x din domeniul de definiţie.

sin x
Din definiţia tangentei, tg  se poate deduce că aceasta este o funcţie impară, deoarece
cos x
este raportul dintre o funcţie impară şi una pară, aşadar avem tg (  x )  tgx şi, în consecinţă,
graficul va fi simetric în raport cu originea axelor.

Funcţia tangentă este strict crescătoare.

Pentru x  k  tgx  0 , unde k este număr întreg, deoarece în acele puncte se anulează
funcţia sinus.
Proprietăţile şi graficul funcţiei cotangentă

Nici cotangenta nu are ca domeniu de definiţie întreaga mulţime a numerelor reale, căci
cos x
ctgx  , aşadar trebuie să excludem valorile lui x pentru care funcţia sinus se anulează. În
sin x
consecinţă, domeniul de definiţie va fi  \ k  .
Tot din definiţie deducem că aceasta este o funcţie impară, deoarece este raportul dintre
o funcţie impară şi una pară, aşadar avem ctgx  ctg (  x ) şi, în consecinţă, graficul va fi
simetric în raport cu originea axelor.
Funcţia cotangentă este strict descrescătoare.

Pentru x   2k  ctgx  0 , unde k este număr întreg, deoarece în acele puncte se
2
anulează funcţia cosinus.

cr