RISCURI PSIHOSOCIALE

Modificările semnificative care au avut loc în lumea muncii în cursul ultimelor decade au
determinat riscuri emergente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Aceste modificări
au dus - în afara riscurilor fizice, biologice şi chimice – la apariţia riscurilor psihosociale.
Pericolele psihosociale legate de muncă au fost identificate ca fiind una dintre provocările
contemporane majore pentru sănătate şi securitate şi sunt legate de probleme la locul de
muncă, precum stresul legat de muncă şi violenţa, hărţuirea şi intimidarea la locul de muncă.
În plus, există dovezi care arată că stresul este corelat cu performanţe mai slabe, un grad
mai mare de absenteism şi rate crescute de accidente. Stresul excesiv este periculos pentru
sănătatea lucrătorului şi determină incapacitatea persoanei de a face faţă oricăror alte
solicitări.
Definiţia cea mai frecventă a psihosocialului este „interacţiunea dintre factorii psihologici şi
cei sociali”. Aceasta înseamnă interacţiuni în ambele direcţii, de la factorii sociali la cei
psihologici şi invers. Pericolele psihosociale pot fi definite ca fiind acele aspecte ale tipului de
muncă şi organizaţiei şi managementului muncii şi a contextelor sociale şi de mediu ale
acestora, care prezintă potenţialul de a provoca daune psihologice, sociale sau fizice.
Ca rezultat al stresului, pericolele psihosociale pot afecta atât sănătatea psihologică cât şi
cea fizică, în mod direct sau indirect.
Dezvoltarea modelelor psihologice a reprezentat o încercare de a depăşi unele dintre
criticile formulate la adresa abordărilor anterioare privind stresul. Această abordare
conceptualizează stresul legat de muncă, în ceea ce priveşte interacţiunea dinamică dintre o
persoană şi mediul său de muncă. Acum există un consens în jurul acestei abordări a
definiţiei de stres. Modelul privind potrivirea persoană - mediu şi modelul cerere - control sau
cerere - control - suport sunt două dintre modelele cele mai frecvente.

Un Studiu European al Întreprinderilor cu privire la riscurile noi şi emergente (ESENER)

arată că accidentele, tulburările musculo-scheletice şi stresul legat de muncă reprezintă
preocupări majore pentru manageri. Stresul legat de muncă este raportat frecvent ca o
preocupare majoră pentru managerii din sectorul de sănătate şi social. Între sectoare,
diferenţa cea mai mare dintre nivelele de preocupare corespunde abordării relaţiilor cu
clienţii, pacienţii, elevii dificili etc., aceasta fiind maximă în activitatea din sectorul de
sănătate şi social, hoteluri şi restaurante şi în educaţie. 79 la sută dintre managerii europeni
sunt preocupaţi cu privire la stresul legat de muncă; s-a demonstrat că, pentru întreprinderi,
stresul este un factor la fel de important ca şi accidentele la locul de muncă. Anxietatea,
iritabilitatea şi stresul influenţează viaţa profesională a angajatului în măsură diferită, în
diferite sectoare. Sectorul sanitar (inclusiv asistenţa socială), sectorul de transporturi şi
sectorul de servicii sunt sectoarele cele mai problematice.
Cifrele cu privire la stres provenite din diferite State Membre arată că în educaţie şi în
sectorul sanitar, stresul legat de muncă este cel mai frecvent în Slovenia (raportat de 60%
din lucrători), urmat de Grecia şi Letonia (unde stresul a fost raportat de 54% şi 52% dintre
lucrătorii din sectorul sanitar şi respectiv din educaţie). Chiar şi în ţările în care nivelul
general de stres a fost mai redus faţă de media UE, precum Marea Britanie, Republica Cehă
şi Olanda, peste 20% din lucrătorii din educaţie şi sectorul sanitar au raportat stresul legat
de muncă. 65% din lucrătorii din transport şi comunicaţii din Grecia, aproximativ 50% din cei
care lucrează în aceleaşi sectoare în Slovacia şi Suedia şi 40% dintre cei din Polonia şi
Portugalia consideră că stresul afectează în mod negativ sănătatea şi securitatea proprie.
Datele Eurostat (1999) arată că „stresul, depresia, anxietatea” sunt un motiv frecvent de
absenţe care depăşesc 14 zile în sectoare precum sănătatea şi activitatea socială. În aceste
sectoare, probleme psihologice au fost un motiv aproape la fel de frecvent de absenţă ca şi
tulburările musculo-scheletice.
Potrivit Studiilor Europene privind condiţiile de lucru şi literaturii ştiinţifice, unele profesii
sunt expuse în mod deosebit unor forme diferite de violenţă. În 2005, ameninţările de
violenţă fizică au fost raportate de către lucrătorii angajaţi în educaţie şi sănătate (14,6%),
transport şi comunicaţii (9,8%), hoteluri şi restaurante (9,3%), servicii şi vânzări în magazine
şi de piaţă (9,2%). Violenţa fizică propriu-zisă (din partea persoanelor din afara companiei) a
fost întâlnită la 8,4% din lucrătorii din educaţie şi sănătate, 7,4% din cei care lucrează în
hoteluri şi restaurante, 7,2% din cei din transporturi şi comunicaţii şi 6,8% din cei care
lucrează în servicii, şi vânzări în magazine şi de piaţă. Hărţuirea a fost cel mai frecvent
raportată în sectoare precum hoteluri şi restaurante (raportată de 8,6% dintre lucrători),
educaţie şi sănătate (7,8%) şi transporturi şi comunicare (6,9%). Interesul sexual nedorit a
fost raportat de către 3,9% din lucrătorii din hoteluri şi restaurante, 2,7% dintre cei din
educaţie şi sănătate şi 2,6% din cei din transporturi şi comunicaţii.

Măsuri de prevenire şi detensionare

Pe baza estimării riscului şi evaluării riscului, este posibil să se descopere care anume sunt
riscurile cele mai puternice. Unele riscuri ar putea fi evitate prin măsurile întreprinse de către
angajator. Alte riscuri sunt greu de evitat, dar nivelul de risc (probabilitatea) şi gravitatea
(efectul) ar putea fi influenţate şi modificate. Măsurile preventive sunt: directivele clare,
distribuţia echilibrată a sarcinilor de muncă, influenţa angajatului, informaţiile, activităţile de
rutină şi instrucţiunile şi responsabilitatea corelate cu autoritatea.
Adaptarea este o parte importantă a procesului de stres global. Alte concepte, moderatori
sau măsuri de detensionare sunt măsuri care trebuie întreprinse pentru a atenua tensiunea.
Acestea sunt orientate către angajaţi ca indivizi şi atunci când măsurile preventive sunt
insuficiente. Indivizii abordează situaţiile stresante în moduri diferite, cu grade diferite de
succes. Un punct de vedere comun este acela că persoana utilizează de obicei strategii de
adaptare concentrate atât pe sarcina de îndeplinit cât şi pe emoţii. Cele dintâi încearcă unele
forme de acţiune orientate direct spre sursa de stres (adaptarea mediului), în timp ce
ultimele încearcă să atenueze experienţa emoţională asociată cu stresul (adaptarea la
mediu).
Mulţi autori subliniază faptul că, la nivel individual, niciun tip de strategie de adaptare nu
este obligatoriu mai bun decât altul în rezolvarea unei probleme. Măsurile de detensionare
sunt: spaţiu de acţiune mărit, timp de recuperare, suport social, supraveghere, consultare şi
instruire.

Surse de risc la muncă şi în mediul de lucru

Există un consens rezonabil între diferitele încercări de a revizui literatura de specialitate cu
privire la pericolele psihosociale la locul de muncă, percepute ca fiind stresante şi/sau care
au potenţialul de a provoca daune. Acest consens este rezumat în 10 categorii diferite de
caracteristici de muncă, medii de lucru şi sectoare organizaţionale, care pot fi periculoase.
S-a sugerat că aceste caracteristici ale muncii ar putea fi uşor concepute ca fiind legate de
contextul muncii sau de conţinutul muncii. În anumite condiţii, fiecare dintre aceste 10
aspecte ale muncii s-au dovedit a fi stresante sau dăunătoare sănătăţii. Multe dovezi sunt
corelate cu sănătatea psihologică şi cu riscul de boală cardiovasculară.
Partea din stânga a tabelului prezintă condiţiile de muncă, mediul de lucru şi organizarea
muncii, împreună cu comentariile privind riscurile în cadrul sectoarele alese. Condiţiile sunt
conectate cu riscurile psihosociale din partea dreaptă a tabelului. În coloana din dreapta sunt
prezentate riscurile legate de stres. În anumite condiţii şi circumstanţe, aceste riscuri pot
provoca stres în cadrul organizaţiei. În acest context, propunem utilizarea termenului surse
de risc în loc de factori de stres. Schimbarea este deseori citată ca un pericol psihosocial.
Cu toate acestea, este posibil ca natura sa stresantă să se datoreze nesiguranţei şi lipsei
de control pe care le reprezintă deseori.
 Cunoaşterea modului de distribuţie a pericolelor psihosociale corelate cu riscurile
ocupaţionale este în oarecare măsură complicată prin sugestiile potrivit cărora anumite
combinaţii sinergice ale unor asemenea pericole reprezintă cea mai mare ameninţare pentru
sănătate.

O perspectivă largă a riscurilor şi măsurilor psihosociale

Riscurile psihosociale includ factorii de interacţiune şi sunt dificil de prevăzut. În
consecinţă, noi am creat un model holistic al factorilor, pe nivele diferite.
Partea stângă a tabelului prezintă unele surse de risc, vezi Tabelul 1. Sursele de risc
corespund factorilor de stres. Conform terminologiei Karasek-Theorell (modelul
cererecontrol), acestea sunt considerate ca solicitări potenţiale asupra individului, ceea ce
poate duce la stres. Sursele de risc conectate cu natura activităţilor pot, în condiţii
nefavorabile, să ducă la boli şi accidente.
A doua coloană a modelului arată exemple de consecinţe asupra organizaţiei şi individului.
Apariţia unui risc nu înseamnă în mod obligatoriu boală sau probleme de sănătate pentru
individ.
Pentru aprecierea situaţiei, este important să se ţină cont de toate măsurile. Partea
dreaptă a modelului arată măsurile, împărţite în trei grupe: de prevenire, de detensionare şi
de remediere. „Barierele” reprezintă un concept corespunzător.
Modelul din partea inferioară arată în mod clar modul în care câteva surse de risc pot avea
consecinţe negative atât la nivelul organizaţiei cât şi asupra individului. Deficienţele la locul
de muncă arată insuccesul angajatorului în a lua măsurile de prevenire a bolilor şi
accidentelor datorate stresului excesiv.
TABEL 1. Caracteristici stresante ale muncii (din Cox, T. în Agenţia Europeană pentru
Securitate şi Sănătate la locul de muncă, 2000, Cercetare privind stresul legat de muncă)

Categorie Condiţii care definesc pericolele

Contextul muncii
Cultura şi funcţia organizaţiei Lipsa definiţiei obiectivelor organizaţionale,
(incluzând mărimea, structura, procedurile) grad
Cultura şi funcţia organizaţională ocupă un scăzut de comunicare, nivele scăzute de
loc central suport pentru
în conducerea întreprinderilor. rezolvarea problemelor şi pentru dezvoltare
personală.
Mediu slab de activitate, de rezolvare a
problemelor şi
de dezvoltare.
Rolul în cadrul organizaţiei Ambiguitatea funcţiilor, conflictul de funcţii,
Aceste surse de riscuri sunt prezente în supraîncărcarea
multe sectoare cu funcţii, insuficienţa funcţiilor,
şi profesiuni. Responsabilitatea pentru alte responsabilitatea
persoane pentru persoane.
aparţine profesiunilor legate de asistenţa
medicală şi
socială şi de transportul de persoane.
Dezvoltarea carierei Stagnarea carierei şi nesiguranţa,
Aceste surse de riscuri sunt prezente în subpromovarea sau
multe sectoare suprapromovarea, salariul scăzut, lipsa
şi profesiuni. Asocierile surselor de risc sunt securităţii muncii,
frecvente valoarea socială scăzută a muncii.
în sectoarele sanitare, de transporturi şi de
servicii.
Latitudinea deciziilor/Controlul Participarea scăzută la luarea deciziilor, lipsa
Aceste surse de riscuri sunt prezente în de control
cadrul serviciilor asupra muncii (control, în special sub formă
sanitare şi în unele profesiuni în cadrul de participare),
sectorului de reprezintă de asemenea un aspect contextual
transporturi. şi
 organizaţional mai amplu.
Relaţiile interpersonale la locul de muncă Izolarea socială sau fizică, relaţii scăzute cu
(incluzând superiorii,
comportamentul de conducere) conflict interpersonal, lipsa suportului social,
Munca solitară este frecventă în cadrul expunerea
multor profesiuni la violenţă.
în sectorul de transporturi şi de asemenea ar
putea
reprezenta o problemă în sectoarele sanitare
şi de
servicii.
Interfaţa casă-muncă Solicitările conflictuale la muncă şi acasă,
Riscurile sunt corelate cu orele de muncă suport scăzut
neregulate, acasă, probleme duale de carieră.
frecvente în cadrul tuturor sectoarele
selectate.
Conţinutul muncii
Mediul de lucru şi echipamentul de lucru Probleme privind fiabilitatea, disponibilitatea,
Un factor răspândit de stres este corelat de oportunitatea
problemele şi întreţinerea sau reparaţia atât a
din cadrul sectorului IT. În domeniul sanitar, echipamentului
multe probleme cât şi a utilajelor
legate de echipamentul tehnic duc la
frustrare; în
cadrul sectorului de transporturi, problemele
sunt legate
de vehicule.
Planul de sarcini şi conţinutul muncii Lipsa varietăţii sau cicluri de muncă scurte,
Aceste surse de riscuri sunt prezente, în munca fragmentată
măsură diferită, sau lipsită de importanţă, utilizarea
în toate cele trei sectoare: sănătate, insuficientă
transporturi şi a aptitudinilor, gradul crescut de nesiguranţă,
servicii. Aspectele privind resursele au fost valoarea
discutate, în scăzută, lipsa oportunităţii de a învăţa,
special în cadrul asistenţei medicale şi solicitări excesive,
sociale. resurse insuficiente.
Volumul de muncă/ritmul de muncă Supraîncărcarea sau subîncărcarea cu muncă
Volumul mare de muncă şi ritmul de muncă (cantitativ
rapid sunt şi calitativ), lipsa controlului asupra ritmului,
frecvente în cele trei sectoare. Unele profesii grad
din cadrul mare de presiune a timpului.
sectoarelor de servicii şi transport sunt
caracterizate
prin schimburi între munca insuficientă şi
supraîncărcarea
cu muncă.
Programul de muncă Munca în schimburi, programe de lucru
Munca în schimburi şi schimburile pe termen inflexibile, ore
lung apar neprevăzute, programe prelungite sau la ore
în toate cele trei sectoare. În cadrul imposibile
sectorului de transporturi,
lipsa de recuperare şi odihnă este conectată
cu
riscul accidentelor la locul de muncă sau în
trafic.

TABEL 2. Un model de riscuri psihosociale şi măsuri

Sursa de risc Riscuri şi consecinţe Măsuri/bariere

De prevenire De detensionare De remediere
Lipsa de În Conducere clară: Spaţiu de acţiune Adaptarea
definiţie a organizaţie Responsabilitate Informaţii locului
obiectivelor Greşeli Autoritate Întruniri la locul de de muncă
organizaţionale Apariţia Limite clare muncă
pericolelor Obiective clare Influenţa asupra Reabilitare
şi/sau Vătămare la Planificării
Conflictul locul de Informaţii: Suport în
rolurilor muncă Atitudine Suport condiţii
Probleme de Norme Supraveghere de criză
şi/sau cooperare Reguli Comunicare
Ambiguitatea Conflicte Fapte Oportunitatea
rolurilor Căutarea consultării
unor ţapi Reacţii cu factorii de
ispăşitori constructive conducere
Perturbarea
producţiei Dialog cu Experienţă/competenţ
Rotaţii angajatul ă
crescute de Direcţii
personal Introducere Instruire
Pierderea Restabilire
competenţei Competenţă
managerială

Pentru
individ
Simptome de
stres
Vătămare la
locul de
muncă
Boală
Sindrom de
epuizare
Pierderea
locului de
muncă
Pentru a-şi păstra sănătatea pe parcursul întregii vieţi profesionale, lucrătorii trebuie:
● să-şi folosească eficient timpul de lucru, prin stabilirea priorităţilor;
● să-şi dezvolte abilităţile de comunicare (stresul şi anxietatea pot apărea acolo unde
există o
stare conflictuală sau unde comunicarea este neclară, imprecisă);
● să-şi schimbe atitudinea prin:
- controlarea reacţiilor;
- construirea unui sistem mental de apărare
împotriva stresului;
- dozarea efortului.
● să adopte un stil de viaţă echilibrat prin:
- practicarea cu regularitate a exerciţiilor fizice;
- alegerea unei diete bogate în fructe şi
legume;
- menţinerea unui program ordonat de somn -
dormiţi îndeajuns încât să vă treziţi revigoraţi;
- implicarea în viaţa socială, discutarea
problemelor cu colegii, familia, prietenii,
solicitarea ajutorului de specialitate.

Riscuri psiho-sociale la locul de muncă

● Stresul profesional - derivatdin suprasolicitări pe care lucrătorii nu le mai pot controla.
● Hărţuirea morală - intimidare, ostilitate, umilire etc.
● Hărţuirea sexuală.
● Violenţa.

Violenţă, intimidare, hărţuire şi discriminare

Violenta si hârţuirea din partea clienţilor adăugate celor din partea colegilor şi superiorilor,
reprezintă un factor de risc semnificativ pentru sectorul Horeca. Angajaţii care au contact cu
clienţii trebuie să rămână prietenoşi şi calmi, ceea ce nu este întotdeauna uşor în asemenea
situaţii.
Contactul cu publicul / clienţii are legătură în mod deosebit cu violenţa, agresiunea şi
discriminarea pentru angajaţii care lucrează în pub/uri, discoteci, cluburi de noapte şi baruri.
În acest caz sunt implicate frecvent persoane din public care au băut prea mult.
Personalul care lucrează în livrările la domiciliu de asemenea se confruntă cu riscul
violenţei şi abuzului din partea clienţilor.
 Contactul cu publicul / clienţii are legătură în mod deosebit cu violenţa, agresiunea şi
discriminarea pentru angajaţii care lucrează în pub/uri, discoteci, cluburi de noapte şi baruri.
În acest caz sunt implicate frecvent persoane din public care au băut prea mult.
 Personalul care lucrează în livrările la domiciliu de asemenea se confruntă cu riscul
violenţei şi abuzului din partea clienţilor.
 Factorii de risc pentru portari includ violenţa sau ameninţarea cu violenţa.
 Conflicte interpersonale
 Violenţa şi agresiunea fizică presupun împingeri, îmbrânciri, conducând la accidentarea
prin căderi, arsuri cu echipament sau obiecte şi alimente fierbinţi, sau prin lovirea cu obiecte,
alimente aruncate.
 Atenţie sexuală nedorită.
 Absenteism.
 Probleme de sănătate fizică şi mentală: dureri de cap, depresie, anxietate, epuizare fizică
şi psihică, morbiditate şi mortalitate hipertensivă şi cardiovasculară.
 Stres.
 Frică.
 Îmbunătăţirea măsurilor de securitate a personalului care vine în contact cu clienţii.
 Instruirea lucrătorilor pentru a face faţă agresiunii, cu privire la modalitatea de abordare a
clienţilor dificili şi agresivi.

Factori care pot genera riscuri psiho-sociale

Există numeroşi factori ce pot avea un impact negativ asupra stării psihice a lucrătorilor şi
implicit asupra productivităţii organizaţiei, legaţi de:
● mediul de muncă (zgomot excesiv, vibraţii, temperatură ridicată/ scăzută, umiditate etc.);
● organizarea locului de muncă şi conţinutul sarcinii de muncă (supraîncărcarea
lucrătorilor, ore suplimentare nedorite, sarcini monotone şi repetitive, schimbări imprevizibile
etc.);
● atmosfera la locul de muncă (relaţii încordate între colegi, între şefi şi subalterni, accidente
la locul de muncă, moartea unui coleg, lipsa comunicării, teama de a pierde locul de muncă
etc.);
● factori ce ţin de individ (structura fizică si emotionala).
FACTORI DE RISC PSIHOSOCIALI PENTRU LOCUL DE MUNCA: LUCRATOR COMERCIAL

1) Prezentarea la lucru a lucrătorului în stare psiho-fizică necorespunzătoare (sub influenţa alcoolului, al medicamentelor,
oboseală etc.);
2) Repartizarea sarcinii de muncă executantului aflat în stare psiho-fizică necorespunzătoare
3) Repartizarea sarcinii de muncă executantului fără a fi instruit sau cu o instruire sumară.
4) Supradimensionarea sarcinii de muncă prin prelungirea programului de lucru
5) Stres (datorat lucrului cu clientii, concentrare mare, la pregatirea comenzilor)
6) Expunerea la microorganisme care se depozitează în spaţiile socio-sanitare, care intră în contact cutanat sau ingestia lor de
către executant.
7) Agresarea executantului în incintă sau în afara unităţii de către clienti/cersatori/animale periculoase.
8) Modificari frecvente la locul de munca
9) Munca in schimburi/de noapte
10) Amenintari, violenta din partea clientilor sau in cazul unor conflicte personale intre colegi.
FACTORI DE RISC PSIHOSOCIALI PENTRU LOCUL DE MUNCA: PERSONAL TESA

1) folosirea unor programe soft neadaptate sarcinii de munca (greu de folosit) sau nivelului de cunostinte al operatorului
(rezulta frustrari, stres)
2) nerespectarea cerintelor ergonomice privind amenajarea postului de munca.
3) solicitari datorate lipsei alternantei activitatilor sau fara pauza
4) activitate cu grad mare de repetitivitate
5) concentrare mare si stres indus de responsabilitatea introducerii exacte a datelor
6) Supradimensionarea sarcinii de muncă prin prelungirea programului de lucru
7) Agresarea executantului în incintă sau în afara unităţii de către clienti/cersatori/animale periculoase
8) Prezentarea la lucru a lucrătorului în stare psiho-fizică necorespunzătoare (sub influenţa alcoolului, al medicamentelor,
oboseală etc.)
 NUMAR DE PERSOANE EXPUSE :
UNITATEA
S.C. _______ S.R.L.
DURATA EXPUNERII : 8 ore / zi
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA
ECHIPA DE EVALUARE :
RISCURI PSIHOSOCIALE
LOCUL DE MUNCA : Evaluator -
Lucrator comercial Membru - Medic medicina
muncii-
COMPONEN CLASA
CONSECINTA NIVEL
TA FACTORI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A CLASA DE DE
MAXIMA DE
SISTEMULUI IDENTIFICATI FACTORILOR DE RISC ( descriere, parametri ) GRAVITATE PROBABIL
PREVIZIBILA RISC
DE MUNCA ITATE
0 1 2 3 4 5 6
1 Prezentarea la lucru a lucrătorului în stare
A.
ACTIUNI GRESITE psiho-fizică necorespunzătoare (sub influenţa ITM 3-45 ZILE 2 3 2
EXECUTANT
alcoolului, al medicamentelor, oboseală etc.);
B. Continut 2 Repartizarea sarcinii de muncă executantului
ITM 3-45 ZILE 2 3 2
Sarcina de necoresp. al aflat în stare psiho-fizică necorespunzătoare
munca sarcinii de mubca
in raport cu 3 Repartizarea sarcinii de muncă executantului
ITM 3-45 ZILE 2 3 2
cerintele de fără a fi instruit sau cu o instruire sumară.
securitate
Sarcina de munca 4 Supradimensionarea sarcinii de muncă prin ITM 3-45 ZILE 2 3 2
sub/supra prelungirea programului de lucru.
 dimensionata in
raport cu 5 Stres (datorat lucrului cu clientii, concentrare
ITM 3-45 ZILE 2 5 3
capacitatea mare)
executantului
6 Expunerea la microorganisme care se
depozitează în spaţiile socio-sanitare, care intră
ITM 3-45 ZILE 2 3 2
Factori de risc în contact cutanat sau ingestia lor de către
biologic executant.
7 Agresarea executantului în incintă sau în afara
ITM 3-45 ZLE 2 2 2
unităţii de către animale periculoase/cersatori
8 Munca in schimburi/de noapte ITM 3-45 ZLE 2 3 2
C. MEDIUL
9 Amenintari, violenta din partea clientilor sau in
DE MUNCA ITM 3-45 ZLE 3 3 3
cazul unor conflicte personale intre colegi.
 NUMAR DE PERSOANE EXPUSE :
UNITATEA
S.C. S.R.L.
DURATA EXPUNERII : 8 ore / zi
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA
ECHIPA DE EVALUARE :
RISCURI PSIHOSOCIALE
LOCUL DE MUNCA : Evaluator -
Personal TESA Membru -
Medic medicina muncii-
COMPONEN CLASA
CONSECINTA NIVEL
TA FACTORI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A CLASA DE DE
MAXIMA DE
SISTEMULUI IDENTIFICATI FACTORILOR DE RISC ( descriere, parametri ) GRAVITATE PROBABIL
PREVIZIBILA RISC
DE MUNCA ITATE
0 1 2 3 4 5 6
1 Prezentarea la lucru a lucrătorului în stare
A.
ACTIUNI GRESITE psiho-fizică necorespunzătoare (sub influenţa ITM 3-45 ZILE 2 3 2
EXECUTANT
alcoolului, al medicamentelor, oboseală etc.);
B. Continut 2 Repartizarea sarcinii de muncă executantului
ITM 3-45 ZILE 2 3 2
Sarcina de necoresp. al aflat în stare psiho-fizică necorespunzătoare
munca sarcinii de mubca 3 folosirea unor programe soft neadaptate
in raport cu sarcinii de munca (greu de folosit) sau nivelului
ITM 3-45 ZILE 2 3 2
cerintele de de cunostinte al operatorului (rezulta frustrari,
securitate stres)
Sarcina de munca 4 Supradimensionarea sarcinii de muncă prin
ITM 3-45 ZILE 2 3 2
sub/supra prelungirea programului de lucru.
5 Stres (concentrare mare) ITM 3-45 ZILE 2 5 3
 9

R
r
i i
i= 6(2x2) + 3(3x3) 51
dimensionata Nr =6 Agresarea
in 1 = executantului în incintă sau în afara = ZLE= 2.422
ITM 3-45
9 (6x2)+(3x3) 21 2 2
raport cu unităţii de către animale periculoase/cersatori

capacitatea 7 activitate cu grad mare de repetitivitate ITM 3-45 ZLE 2
ri 4 3
executantului i=
8 Munca in schimburi/de noapte ITM 3-45 ZLE 2 3 2
C. MEDIUL 1
9 Amenintari, violenta din partea clientilor sau in ITM 3-45 ZLE 3
DE MUNCA 3 3
cazul unor conflicte personale intre colegi.

Nr = 2.42
 CONCLUZII

Lucrarea cuprinde rezultatul evaluarii riscurilor psihosociale specifice activitatilor care

se desfasoara in cadrul SC __ SRL.
Evaluarea riscurilor s-a efectuat pentru 2 activitati distincte care sunt evidentiate frecvent in
cadrul unitatii si anume:
PERSONAL TESA;
LUCRATOR COMERCIAL.
n
 rp  Nsp
p =1
Ng  n
 rp
p 1

In care:
Nrg - nivel de risc global;
Rp – rangul activitatii p egal cu nivelul de risc al unitatii;
n – numarul activitatilor;
Nrp – nivelul de risc global al unitatii.
Nivelurile de risc global determinate pentru fiecare post de lucru din cadrul unitatii sunt
urmatoarele:
Nivelul de risc
Post de lucru
Nrp
PERSONAL TESA 2,42
LUCRATOR COMERCIAL 2,30
total (nrg) 2,36
Ng= 11,14/ 4,72=

Măsuri de prevenire şi detensionare

 Pe baza estimării riscului şi evaluării riscului se descopera care anume sunt riscurile cele
mai puternice. Unele riscuri ar putea fi evitate prin măsurile întreprinse de către angajator.
Alte riscuri sunt greu de evitat, dar nivelul de risc (probabilitatea) şi gravitatea (efectul) ar
putea fi influenţate şi modificate. Măsurile preventive sunt: directivele clare, distribuţia
echilibrată a sarcinilor de muncă, influenţa angajatului, informaţiile, activităţile de rutină şi
instrucţiunile şi responsabilitatea corelate cu autoritatea.
Adaptarea este o parte importantă a procesului de stres global.
La fiecare grupa de activitate au fost identificati factori de risc, a fost apreciata consecinta
maxima posibila asupra organismului uman, precum si probabilitatea tinand cont de
expunerea la riscuri.
Prin evaluarea facuta si masurile de prevenire si protectie propuse s-a urmarit asigurarea
desfasurarii activitatii in conditii de securitate si sanatate pentru executant.
 RISCURI PSIHOSOCIALE – PLAN PREVENIRE SI PROTECTIE
Nr. Locul de munca Riscuri evaluate MASURI Actiuni in Termen Persoana Obs.
crt Tehnice Organizatorice Igienico Alte masuri scopul de responsabila
. -sanitare realizarii realizare
masurii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Prezentarea la lucru in Respectarea Nu vor fi permanent conducatorul
conditii psiho-fiziologice pauzelor de admisi la locului de
necorespunzatoare lucru lucru salariatii munca,
( obosit, evenimente Nu se vor care adm./persoana
triste in familie sau sub consuma manifesta cel desemnata
influenta bauturilor substante putin unul din
alcoolice,drogurilor ) alcoolice sau riscurile
LUCRATOR
de alta natura identificate
COMERCIAL
in timpul (oboseala,
programului de stare de
lucru ebrietate sau
se afla sub
influenta
substantelor
halucinogene)
Stres (datorat lucrului Respectarea Programarea elaborare permanent conducatorul
cu clientii, concentrare pauzelor de concediilor. tematica de locului de
mare) lucru. instruire ; munca,
instruirea adm./persoana
salariatilor desemnata
Expunerea lucrătorului alternarea in functie pe perioadele programarea Permanent conducatorul
la suprasolicitări fizice efortului de cu controlului locului de
(efort fizic şi dinamic, dinamic cu cel rezultatele temperaturi medical munca,
manipulare greutăţi, static, controlului extreme vor fi periodic
poziţii vicioase şi alternarea medical aplicate medicul de
forţate) perioadelor de periodic, se masurile medicina
lucru cu va analiza prevazute in muncii care
perioadele de daca OG 99/ 2000 asigura
repaus, afectiunile servicii,
acordarea de constatate
perioade sunt administrator
suficiente de determinat
repaus e de :
fiziologic sau - perioada
de recuperare. insuficienta
de repaus
fiziologic
sau de
recuperare,
- distante
prea mari
pentru
ridicare,
coborâre
Repartizarea sarcinii de Respectarea Nu vor fi permanen Director/
muncă executantului pauzelor de admisi la Sef schimb/
aflat în stare psiho- lucru. lucru salariatii Sef restaurant
fizică care
necorespunzătoare manifesta cel
putin unul din Lucrator
riscurile
identificate
(oboseala,
stare de
ebrietate sau
se afla sub
influenta
substantelor
halucinogene)
Repartizarea sarcinii de Instruirea permanen Director/
muncă executantului salariatilor Sef schimb/
fără a fi instruit sau cu Sef restaurant
o instruire sumară

Lucrator
Supradimensionarea Respectarea Programarea permanen Director/
sarcinii de muncă prin pauzelor de concediilor Sef schimb/
prelungirea lucru. Sef restaurant
programului de lucru Respectarea
programului de
lucru Lucrator
Agresarea Evitarea permanen Director/
executantului în incintă oricarui Sef schimb/
sau în afara unităţii de contact cu Sef restaurant
către persoane
clienti/cersatori/animal violente, sub
e periculoase influenta Lucrator
bauturilor
alcoolice.
Eventual
apelarea
serviciului de
urgenta al
politiei la 112.
Munca in schimburi/de Respectarea Se va lucra in permanen Director/
noapte pauzelor de schimburi de Sef schimb/
lucru. noapte prin Sef restaurant
rotatie.

Lucrator
Amenintari, violenta din Evitarea permanen Director/
partea clientilor sau in oricarui Sef schimb/
cazul unor conflicte contact cu Sef restaurant
personale intre colegi persoane
violente, sub
influenta Lucrator
bauturilor
alcoolice.
Eventual
apelarea
serviciului de
urgenta al
politiei la 112.
 Solicitari datorate lipsei Respectarea permanent Director/
alternantei activitatilor, pauzelor de Sef schimb/
sau fara pauze lucru. Sef restaurant
Sse va evita
supraincarcare
a sarcinii de Lucrator
munca
PERSONAL Concentrare mare si Respectarea elaborare permanent Director/
ADMINISTRATIV stres indus de pauzelor de tematica de Sef schimb/
responsabilitatea lucru. instruire ; Sef restaurant
introducerii exacte a Sse va evita instruirea
datelor supraincarcare salariatilor
a sarcinii de Lucrator
munca
Supradimensionarea Respectarea Programarea Control Director/
sarcinii de muncă prin pauzelor de concediilor medical Sef schimb/
prelungirea lucru. periodic – Sef restaurant
programului de lucru Respectarea anual
programului de
lucru Lucrator
 Agresarea Evitarea Director/
executantului în incintă oricarui Sef schimb/
sau în afara unităţii de contact cu Sef restaurant
către persoane
clienti/cersatori/animal violente, sub
e periculoase influenta Lucrator
bauturilor
alcoolice.
Eventual
apelarea
serviciului de
urgenta al
politiei la 112.
activitate cu grad mare Respectarea Control
de repetitivitate pauzelor de medical
lucru. periodic –
Alternarea anual
efortului
dinamic cu cel
static
APROBAT, REPREZENTANTI SALARIATI,