Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Student: Taradaciuc Nicolae

Grupa: CIG 13

Problema impozitării globale cu scopul de a oferi un bun

sau serviciu cu titlu gratuit

Impozitul îmbracă diverse forme, dar întotdeauna este vorba despre banii
încasați de un stat. Acești bani se folosesc apoi pentru a finanța anumite unități sau
servicii, cum sunt spitalele, școlile, muzeele, bibliotecile etc. Cele mai obișnuite
impozite aplicate persoanelor fizice sunt:

[7/19 ianuarie — 9/21 ianuarie 1870]

[ ... ]

“Să vedem acum forma sub care ni se prezintă critica.

Merită broşura numele de critică?

Să vedem.

Când cineva califică pe -un om cu epitetul, puţin măgulitor, de nebun şi asta numai din

cauza: pentru că acel om are nefericirea de -a fi de-o opiniune contrarie celeia a criticului,

— ne va ierta lumea dacă nu vom fi în stare să numim aceasta procedură:

manieră şi educaţiune bună.

Trebuia apoi să mai ştie că, lovind cu măciuca în demnitatea unui om, înseamnă a uita că

măciuca are două capete — şi că adversariul pe care şi l-a făcut are dreptul de a-l califica

cu aceleaşi epitete dulci şi măgulitoare. Prin toată broşura se ţese tendinţa de -a lovi mai

cu deosebire într-o persoană care, prea nobilă şi prea recunoscută de opiniunea publică,

nu-şi va pune mintea cu asem ene împunsături de ac.

Critica d -sale — şi ni permitem mult numind -o astfeli — dac' ar fi avut conştiinţa puterei

sale, ar fi putut să rămână în limitele demnităţei, chiar nejudecând altfeli decât din aşa -

numitul punt de vedere vulgar, fără pătrunderea ştiinţifică (lucru care n -ar fi apărat-o, se

'nţelege de sine, ca adevărurile sale obiective să nu fie decât părute, decât erori

subiective), — critica d-sale, pusă pe calea criticei filozofice, ar fi avut meritul adevărului
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Student: Taradaciuc Nicolae
Grupa: CIG 13
absolut; sub forma însă în care ni se prezintă, cu spărturile ei de pe ici, de pe colea, prin

cari pătrund razele murdare ale politicei zilii, cu aruncătura una peste alta a unor

observaţiuni fără sistemă, nepătrunse de un singur principiu, — fie acel principiu uzul,

fie etimologismul, fie fonetismul, fie combinarea amândurora , astfeli... riscăm mult

numind-o critică.

Declar că, fără să combat neci pro neci contra celor combătute de d -l critic, n-am vrut

decât să spun că şi critica şi - are limitele sale, că şi ea nu e doară proprietat ea uzurpată

a aşa - numitelor genii pierdute, cu batjocurile lor cele mici, cu sarcasmele lor meschine,

a acelor desperados cari cred cumcă lumea şi ştiinţa e a lor tocmai pentru că nu e a lor;

ci şi critica e a oamenilor cari au pătruns, au înţeles obiec tul aşa cum el trebuie să fie

înţeles, adecă fără scrupule, fără prejudeţ subiectic. Apoi părerea mea sinceră, ca să nu

zic amicală, ce voi a o spune d -lui critic, e că nu e acesta modul de-a dezbăra pe oameni

de relele lor obiceiuri şi de defectele lor ce le mici sau mari. Mijlocul ce -l întrebuinţează

d-sa — chiar de -ar fi pentru realizarea unui scop bun — totuşi nu serveşte decât spre a

oţărî mai mult sufletele şi a le face să persevereze în calea apucată odată.

Şi-apoi, esprimându -i această părere a noas tră, cine ştie dacă n -o facem mai mult în

interesul junelui nostru critic decât într -acela al adversarilor săi. Ce ar fi, d.e., dacă un

spectru, inamic neîmpăcat al goliciunei de idei, fie asta îmbrăcată până şi în vestmântul

cel sunt al versurilor, ar aru nca razele sale pătrunzătoare şi reci în mormântul de versuri

frumoase ale junelui nostru poet?... Ce palide şi ce desfigurate ar apărea ele,

când acuma... sardanapaliză încă în opiniunea cea încântată a publicului, şi poate tocmai

graţie acelei foi a Soci etăţii umilite, pe care d -sa o blamă, şi care poate tocmai din cauza

umilinţei sale n-a deşteptat încă ochiul ager a criticei adevărate, ce taie fără scrupul şi

mizericordie tot, din fibră în fibră. — Am cetit cumcă în America ar fi o fată cu două

capete şi că un poet ar fi compus o poezie despre ea... Dar poezia era ciudată... Ei i

lipsea tocmai partea ce o avea prea mult eroina sa. Oare poeziile junelui literat n -ar avea

în ochii criticei adevărate soartea poemei americane?"