Vol. 27, No.

1 /2009 LUCRĂRI ŞTIINłIFICE (INMATEH)

THE INFLUENCE OF TEMPERATURE ON THE ORGANIC SUBSTRATUM IN THE

PRODUCTION OF BIOGAS
/
INFLUENłA TEMPERATURII ŞI A SUBSTRATULUI ORGANIC ÎN PRODUCłIA DE BIOGAZ
Lecturer Ph.D.Eng. Dobre Paul - USAMV Bucharest
Assoc. Prof.Ph.D.Eng. Farcaş Nicolae - USAMV Bucharest
Student Găgeanu Iuliana - Management Faculty USAMV Bucharest

Abstract: The work temperature of the fermentation
apparatus influences considerably the production of
biogas Depending on the existing temperature at the level
of the reaction medium some groups of microorganisms
are stimulated and other are inhibited (mesophyllic
bacteria need an optimum temperature of around 35°C, and
thermophilic bacteria need an optimum temperature of
around 55°C). This determinates different decomposing
degrees for biodegrading organic matter, the maximum
biodegrading being reached around the value of 55°C.
The raw material subjected to the anaerobic fermentation
process represents another important factor of biogas
production. The quantitative and qualitative influence on biogas
production is determined by the content of biodegrading
organic matter in the raw material that is being exposed
to the microorganism action, by the C/N ratio, pH, and humidity.
Rezumat: Temperatura de lucru a fermentatorului
influenŃează semnificativ producŃia de biogaz. În funcŃie de
temperatura realizată la nivelul mediului de reacŃie sunt
stimulate unele grupe de microorganisme, iar altele sunt
inhibate (bacteriile mezofile solicită o temperatură optimă
situată în jurul valorii de 35°C, iar cele termofile solicită o
temperatură optimă situată în jurul valorii de 55°C)
determinând grade de descompunere a materiei organice
biodegradabile diferite, maximul de biodegradabilitate fiind
atins în jurul valorii de 55°C.
Materia primă supusă procesului de fermentare
anaerobă reprezintă un alt factor important al producŃiei de
biogaz. InfluenŃa cantitativă şi calitativă asupra producŃiei
de biogaz este determinată de conŃinutul de materie
organică biodegradabilă din materialul brut supus acŃiunii
microorganismelor, de raportul C/N, de pH, de umiditate.

Keywords: biogas; anaerobe; fermentation; thermophil Cuvinte cheie: biogaz; anaerob; fermentare; termofil

INTRODUCTION
The biogas represents the gaseous product resulting from
the anaerobic fermentation (in the absence of air) of the
organic matter from different sources.
The anaerobic fermentation allows to obtain energy
from organic matter (most of the times organic waste)
which represents regenerating sources of energy, in
decentralized places. For agriculture, the production
technology of biogas presents a series of advantages:
superior usage of agriculture’s secondary products, of
zootechnics animal waste, the reduction of odours
generated by the decomposing of animal waste, easier
storage for organic fertilizer, the assurance of a natural
liquid fertilizer pretreated by anaerobic fermentation, the
assurance of cheap electric and thermic energy, the
assurance of additional income, etc.
Biogas (biological gas) is a mixture of gases,
constituted mainly of methan 50-80% and carbon dioxide
28-43%. In the biogas there are other gases, but in
much smaller quantity's: H2S, N, CO2, water vapours,
etc. The calorific power of biogas is determined by the
methan content.
In table 1 there are presented the calorific powers
0
of biogas for different methan contents at 20 C
temperatures and 760 mm Hg atmospheric pressure.
INTRODUCERE
Biogazul reprezintă produsul gazos rezultat în urma
fermentării anaerobe (în lipsa oxigenului) a materiei
organice de diferite provenienŃe.
Fermentarea anaerobă permite obŃinerea de energie
din materii organice (de cele mai multe ori deşeuri
organice) care reprezintă surse de energii regenerabile, în
locuri descentralizate. Pentru agricultură, tehnologia de
producere a biogazului prezintă o serie de avantaje:
utilizarea superioară a producŃiei secundare din
agricultură, a dejecŃiilor animale din zootehnie, reducerea
mirosului generat de descompunerea dejecŃiilor animale,
stocarea mai uşoară a îngrăşământului organic,
asigurarea unui îngrăşământ natural lichid, pretratat prin
fermentare anaerobă, asigurarea de energie electrică şi
termică ieftină, asigurarea de venituri suplimentare, etc.
Biogazul (gazul biologic) este un amestec de gaze,
constituit în principal din metan în proporŃie de 50÷80% şi
dioxid de carbon în proporŃie de 28÷43%. În biogaz sunt
prezente şi ale gaze, dar în cantităŃi mult mai mici: H2S, N,
CO2,, vapori de apă, etc. Puterea calorifică a biogazului
este determinată de conŃinutul în metan.
În tabelul 1 sunt prezentate puterile calorifice ale biogazului
pentru diferite conŃinuturi de metan la temperatura de 20°C
şi presiunea de 760 mm Hg (coloană de mercur).

Table 1 / Tabel 1
The calorific powers of biogas for different methan contents /
Puterile calorifice ale biogazului pentru diferite conŃinuturi de metan
Methan content / ConŃinut de metan, Calorific power at / Puterea calorifică la 20°°C şi 760 mm Hg,
[%] [kcal/mc]
50 3955
52 4145
54 4304
56 4463
58 4623
60 4782
62 4942
64 5101

70
Vol. 27, No.1 /2009
66
68
70
72
74
76
78
80
It is notable that the maximum calorific power of 6376
kcal/mc of biogas is registered for a methan content
of80%. In application there must be found solutions for
maximizing the biogas production and obtaining methan
concentrations as high as possible.
Installation productivity and biogas quality (methan
content) are determined by a series of factors, significant
being the reaction medium temperature and the organic
substrat (raw material) subject to the anaerobic
fermentation process.
Reaction medium temperature strongly influences
the biogas production. From the point of view of the
temperature in which the activity is developed, micro
organism groups that participate at the biogas production
are divided in three big categories:

Criophilic, which develop their activity at
temperatures between 12÷24°C, specific area for
criophilic fermentation;

Mezophillyc, which develop their activity at
temperatures between 25÷40°C, specific area for
mezophyllic fermentation;

Termophilic, which develop their activity at
temperatures between 50÷60°C.
In diagram 1 are presented the thermic characteristic to
the three anaerobic fermentation conditions and biogas
production correlated with the temperature conditions.
Figure 1 - The influence of temperature on biogas production / InfluenŃa temperaturii asupra producŃiei de biogaz
For the representation of biogas production it has
been used as comparison unit the biogas production
obtained using criophilic conditions, at 15°C, considered
100%. In each thermic zone certain groups of
microorganisms are developed, specific for the
temperature domanin of the thermic area, having different
efficiencies and reaction rates, which determines different
biogas productions. Temperature mainly influences
decomposing rate of the organic matter by various
microorganism groups.
In table 2 are presented in comparison the
decomposing point for organic substance at different
temperatures, for the same period of time. The table
highlights the correlation between the decomposing
point (of consuming) for the organic matter and the
temperature. The higher the decomposing point is, the
higher the biogas production is. From here arises that for
LUCRĂRI ŞTIINłIFICE (INMATEH)
5261
5420
5579
5739
5898
6058
6217
6376
Se constată că puterea calorifică maximă de 6376
kcal/mc de biogaz se înregistrează pentru un conŃinut în
metan de 80%. În practică trebuie căutate soluŃii pentru
maximizarea producŃiei de biogaz şi obŃinerea unei
concentraŃii în metan cât mai ridicată.
Productivitatea instalaŃiilor şi calitatea (conŃinutul în
metan) biogazului sunt determinate de o serie de factori,
semnificativi fiind temperatura mediului de reacŃie şi
substratul organic (materia primă) supus procesului de
fermentaŃie anaerobă.
Temperatura mediului de reacŃie influenŃează
puternic producŃia de biogaz. Din punct de vedere al
temperaturii la care îşi desfăşoară activitatea, grupurile de
microorganisme care participă la producerea biogazului se
împart în trei mari categorii:

Criofile, care îşi desfăşoară activitatea la temperaturi
cuprinse între 12÷24°C, zonă caracteristică fermentării în
regim criofil;

Mezofile, care îşi desfăşoară activitatea la temperaturi
cuprinse între 25÷40°C, zonă caracteristică fermentării în
regim mezofil;

Termofile, care îşi desfăşoară activitatea la temperaturi
cuprinse între 50÷60°C.
În figura 1 se prezintă diagrama zonelor termice
caracteristice celor trei regimuri de fermentare anaerobă şi
producŃia de biogaz corelată cu regimurile de temperatură.
Pentru reprezentarea producŃiei de biogaz s-a luat ca
unitate de comparaŃie producŃia de biogaz obŃinută în
0
regim criofil, la 15 C, considerată 100%. În cadrul fiecărei
zone termice se dezvoltă anumite grupuri de
microorganisme, specifice domeniului de temperatură al
zonei termice, cu randamente şi viteze de reacŃie diferite,
ceea ce determină şi producŃii diferite de biogaz.
Temperatura influenŃează în principal viteza de
descompunere a materiei organice de către diversele
grupuri de microorganisme.
În tabelul 2 se prezintă comparativ gradul de
descompunere a substanŃei organice la diferite
temperaturi, pentru aceeaşi perioadă de timp. Tabel
scoate în evidenŃă corelaŃia dintre gradul de
descompunere (de epuizare) a materiei organice şi
temperatură. Cu cât gradul de descompunere este mai
ridicat, cu atât producŃia de biogaz este mai mare. Rezultă
71
Vol. 27, No.1 /2009
obtaining the same decomposing point of the organic
matter at different temperatures, the standing time
(retention) of the matter in the fermentation (digestor)
must be different: greater when the anaerobic
fermentation is made in the criophilic zone an smaller for
the termophilic zone, also arising o productivity growth
for fermentations that work in the termophilic zone for a
given period of time. The retention time correlated with
the temperature directly dictates the dimensioning of the
fermentation's volumes . Big volumes with big retention
time require vast land surfaces, large supplementary
expenses that are not to neglect.
Decomposing point of organic matters depending on temperature
Gradul de descompunere a substanŃelor organice în funcŃie de temperatură
Nr. crt. Temperature / Temperatura [°°C] Decomposing point / Gradul de descompunere [%]
1 15
2 20
3 25
4 30
5 35
6 40
7 45
8 50
9 55
10 60
Medium and large capacity biogas installation with
agricultural character regularly run in mezophyllic
conditions. Production expenses for this conditions are
smaller, but also the productivity is smaller. Very large
capacity installations with centralized character run in
termophilic conditions. The anaerobic fermentation
having those conditions require additional expenses with
the meintenance of a high temperature at the digester's
level (55°C), but the production of biogas is maximum,
also the biogas quality is superior to the one obtained
using the other thermic conditions and justifies the
additional expenses.
The raw matter (organic substrate) constitutes the
determining factor in the biogas production. In the anaerobic
digestion process participate several groups of bacteria.
• hydrolytic bacteria, which decompose biodegrading
macromolecules in simpler substances;
• acidogenic bacteria, which use as substrate simple
organic compound released by hydrolytic bacteria
and produce organic acids in short chain, which
represent the substrate for the next bacteria groups;
• acetogenic bacteria, compelled in producing
hydrogen, wich utilises as substrate products from
acidogenic bacteria giving birth to acetate, hydrogen
and carbonic anhidrides.
• omoacetogenic bacteria, which synthesises acetate
from carbonic anhidrides and hydrogen;
• methanogenic bacteria, differentiated in two groups: a) the
ones producing methane and carbonic anhidrides from
acetic acid; b) the ones that produce methane from
carbonic anhidrides and hydrogen.
The organic substrate must assure a favourable
medium for the development of all the bacteria that
participate at the biogas production, and for that it must
satisfy the next conditions:
 to contain water in a proportion of 85% or more;
 the ph to be neutral to lightly alkaline (ph = 6,8÷7,3);
 to contain biodegrading organic matter;
 the carbon /nitrogen ratio (C/N) to be situated in the
limits of 15÷25 for the single stage process; and for
the two stage process: stage I = 10÷45, stage II = 20÷30;
LUCRĂRI ŞTIINłIFICE (INMATEH)
că pentru a obŃine acelaşi grad de descompunere a
materiei organice la diferite temperaturi, timpul de
staŃionare (retenŃie) a materialului în fermentator (digestor)
trebuie să fie diferit: mai mare când fermentarea anaerobă
se realizează în zona criofilă şi mai mic pentru zona
termofilă, de unde rezultă şi o creştere a productivităŃii
fermentatoarelor care lucrează în zona termofilă pentru
perioada dată de timp. Timpul de retenŃie corelat cu
temperatura dictează direct dimensionarea volumelor
fermentatoarelor. Volumele mari cu timp de retenŃie mare
solicită suprafeŃe de teren mari, cheltuieli suplimentare
majore care nu sunt de loc de neglijat.
Table 2 / Tabel 2
15
19
23
28
36
44
40
49
51
55
InstalaŃiile de biogaz de capacitate medie şi mare cu
caracter agricol funcŃionează de regulă în regim mezofil.
Cheltuielile de producŃie pentru acest regim sunt mai
reduse dar şi productivitatea este ceva mai mică. InstalaŃiile
de capacitate foarte mare cu caracter centralizat
funcŃionează în regim termofil. Fermentarea anaerobă în
acest regim solicită cheltuieli suplimentare cu menŃinerea
0
temperaturii ridicate la nivelul digestorului (55 C), însă
producŃia de biogaz este maximă, de asemenea calitatea
biogazului rezultat este superioară celui obŃinut în cadrul
celorlalte regimuri termice şi justifică cheltuielile
suplimentare.
Materia primă (substratul organic) constituie factorul
determinant în producŃia de biogaz. La procesul de
digestie anaerobă participă mai multe grupuri de bacterii:
• bacterii hidrolitice, care descompun macromoleculele
biodegradabile în substanŃe mai simple;
• bacterii acidogene, care utilizează ca substrat compuşii
organici simpli eliberaŃi de bacteriile hidrolitice şi produc
acizi organici cu lanŃ scurt, care la rândul lor reprezintă
substratul pentru grupurile următoare de bacterii;
• bacterii acetogene, producătoare obligate de hidrogen,
care utilizează ca substrat produsele de la bacterii
acidogene dând naştere la acetat, hidrogen şi
anhidride carbonice;
• bacterii omoacetogene care sintetizează acetat
plecând de la anhidride carbonice şi hidrogen;
• bacterii metanogene, diferenŃiate în două grupe: a)
cele care produc metan şi anhidride carbonice din acid
acetic; b) cele care produc metan plecând de la
anhidride carbonice şi hidrogen.
Substratul organic trebuie să asigure mediul prielnic
dezvoltării tuturor bacteriilor care participă la producerea
biogazului, de aceea trebuie să satisfacă următoarele
condiŃii:
 să conŃină apă în proporŃie de peste 85%;
 ph-ul să fie neutru spre uşor alcalin (ph = 6,8÷7,3);
 să conŃină materie organică biodegradabilă;
 raportul carbon /azot (C/N) să se situeze între limitele
15÷25 la procesul într-o singură etapă; iar la procesul în
două etape: etapa I = 10÷45, etapa II = 20÷30;
72
Vol. 27, No.1 /2009 LUCRĂRI ŞTIINłIFICE (INMATEH)

 to not contain substances having inhibitor character
for bacteria.
For the organic substrate it can be used organic
matter from very different sources: vegetal waste from
the principal culture, vegetable growing, fruit growing,
sylviculture, domestic waste, residual water, stable waste,
animal and human waste, alimentary industry waste,
energetic cultures, etc. In table 3 are presented biogas
quantities which can be obtained from organic substrates
from different sources.
 să nu conŃină substanŃe cu caracter inhibitor pentru
bacterii.
Ca substrat organic se pot utiliza materii organice de
provenienŃă foarte diferită: resturi vegetale provenite din
cultura mare, legumicultură, pomicultură, silvicultură, resturi
menajere, ape reziduale, gunoi de grajd, dejecŃii animale
şi umane, deşeuri din industria alimentară, culturi
energetice, etc. În tabelul 3 sunt prezentate cantităŃile de
biogaz ce se pot obŃine din substraturi organice de
provenienŃe diferite.

Table 3 / Tabel 3
Biogas quantities resulted from different organic matters and methane content
CantităŃile de biogaz rezultate din diverse materii organice şi conŃinutul în metan
Resulted biogas / Methane content /
Organic matter / Materia organică Biogaz rezultat ConŃinut de metan
[l/kg S.U.] [%]
Wheat straws / Paie de grâu 363 78,5
Barley straws / Paie de orz 380 -
Rice straws / Paie de orez 360 -
Rape straws / Paie de rapiŃă 200 -
Lucerne / Lucernă 460 77,7
Grass / Iarbă 415 84,0
Linseed stalk / Tulpini de in 360 -
Hemp stalk / Tulpini de cânepă 360 -
Hemp stalk / Frunze verzi de copac 210 - 294 58,0
Dried tree leaves / Frunze uscate de copac 260 58,0
Corn silage / Siloz de porumb 318 83,0
Corn cob / Coceni porumb 359 83,0
Molasses / Melasă 285 -
Beet leaves / Frunze de sfeclă 500 84,0
Liquid bird waste / DejecŃii lichide de păsări 223 69,0
Cow waste / DejecŃii de bovine 260 - 310 55,0
Horse waste / DejecŃii de cabaline 200 - 300 -
Sheep waste / DejecŃii de ovine 90 - 310 65,0
Pig waste / DejecŃii de porcine 300 - 550 69,0
Stable waste / Gunoi de grajd 175 - 280 -
City mud / Nămol orăşenesc 200 - 370 -
Water hyacinth / Zambila de apă 375 -

Figures 2 and 3 graphically presents the quantity of În figurile 2 şi 3 se prezintă grafic cantitatea de biogaz
3 3
biogas m /tonă expressed in what can be obtained from exprimată în m /tonă ce se poate obŃine din diferite
various organic substrates. . substraturi organice.

Figure 2 / Figura 2
Biogas production rezulted from verdure and waste /
3
ProducŃia de biogaz rezultată din verdeŃuri şi dejecŃii, m /tonă

73
Vol. 27, No.1 /2009 LUCRĂRI ŞTIINłIFICE (INMATEH)

It has been found that practically it can be used a
very large scale of organic substrates for obtaining
biogas, only that the production and quality differ from a
category to another. In the same organic substrate, the
biogas quantity is also influenced by the mincing point of
the raw matter. The mincing determines the growth of
the substrate's surface, respectively the surface for
bacteria action and implicitly the growth of productivity
for the biogas producing installation. This is exemplified
by the data from table 4 for wheat straws.
Se constată că practic se poate folosi o gamă foarte
variată de substraturi organice pentru obŃinerea de biogaz,
numai că producŃia şi calitatea diferă de la o categorie la
alta. În cadrul aceluiaşi substrat organic cantitatea de biogaz
este influenŃată şi de gradul de mărunŃire a materiei prime.
MărunŃirea determină creşterea suprafeŃei substratului,
respectiv suprafaŃa de acŃiune a bacteriilor şi implicit
productivitatea instalaŃiei de producere a biogazului. Acest
lucru este exemplificat cu datele din tabelul 4 pentru paiele
. de grâu.

Figure 3 / Figura 3
3
Biogas production from din reziduum / ProducŃia de biogaz obŃinută din reziduuri , m /tonă

Table 4 / Tabel 4
Biogas production and quality dependence upon the organic matter’s mincing point
DependenŃa producŃiei şi a calităŃii biogazului de gradul de mărunŃire a materiei organice
Resulted biogas / Methane content /
Raw matter / Materia primă Biogaz rezultat ConŃinut de metan
[l/kg S.U] [%]
Minced wheat straws at 3 cm /
363 80,2
Paie de grâu mărunŃite la 3 cm
Minced wheat straws at 0,2 cm /
423 81,3
Paie de grâu mărunŃite la 0,2 cm

It has been found that for minced straws at 0,2 cm it is
obtained not only the maximum production, but also the
best quality for the resulted biogas.
At the organization of the feeding system for the
biogas installations will be kept in mind the necessity of
respecting the C/N ratio, which must be placed between
the limits of 15÷25. Bacteria development that have as
principal constituent proteins, is conditioned by the
nitrogen content of the raw matter in the mentioned ratio
compared with the carbon content. In table 5 are
presented some organic substrate and the C/N ratio.
Se constată că pentru paiele mărunŃite la 0,2 cm se
obŃine atât producŃia maximă de biogaz cât şi calitatea cea
mai bună a biogazului rezultat.
La întocmirea reŃetelor de alimentare a instalaŃiilor de
biogaz se va Ńine seama de necesitatea respectării raportului
C/N, care trebuie să se încadreze în limitele de 15÷25.
Dezvoltarea bacteriilor care au ca principal constituent
proteinele, este condiŃionată de conŃinutul în azot al
materiei prime în proporŃia menŃionată faŃă de conŃinutul
de carbon. În tabelul 5 sunt prezentate unele substraturi
organice şi raportul C/N.

Table 5 / Tabel 5
Carbon and nitrogen content and C/N ratio for some raw matters used for obtaining biogas
ConŃinutul în carbon şi azot şi raportul C/N la unele materii prime utilizate pentru obŃinerea de biogaz
Carbon content / Nitrogen content /
Organic substrat / C/N ratio /
ConŃinut de carbon ConŃinut de azot
Substratul organic Raportul C/N
[%] [%]
Wheat staws / Paie de grâu 46 0,53 87
Barley straws / Paie de ovăz 42 0,75 56

74
Vol. 27, No.1 /2009 LUCRĂRI ŞTIINłIFICE (INMATEH)

Rice straws / Paie de orez 42 0,63 67

Diverse herbs / Ierburi diverse 15 0,6 25
Lucerne / Lucernă 48 2,6 18
Tree leaves / Frunze de copaci 41 1,0 41
Potatoe stalk / Tulpini de cartofi 40 1,2 22
Soy bean stalk / Tulpini de soia 41 1,3 32
Chiken waste / DejecŃii de găină 45 3,0 15
Pig waste / DejecŃii de porc 7,8 0,65 13
Horse waste / DejecŃii de cal 10 0,42 24
Sheep waste / DejecŃii de ovine 16 0,55 29
Cow waste / DejecŃii de bovine 7,3 0,29 25

From the table is found that for establishing actual Din tabel rezultă că pentru stabilirea reŃetelor concrete
networks of mixtures to obtain biogas different matters de amestecuri pentru obŃinerea de biogaz se pot combina
can be combined, but in very well combined quantities, diferite materii prime, dar în cantităŃi bine determinate, încât
assuring an optimum C/N ratio. . să se asigure un raport C/N optim.

CONCLUSIONS
1. Anaerobic fermentation is characterized by three
thermic zones:
 Criophilic zone extent between 12÷24°C,
characteristic to the criophilic fermentation;
 Mezophyllic zone extent between 25÷40°C,
characteristic to the mezophyllic fermentation;
 Termophilic zone extent between 50÷6°C,
characteristic to the termophilic fermentation.
2. Thermic conditions determine the decomposing point
of the organic matter and implicitly the biogas
installation’s productivity.
3. For the production of biogas can be used raw matters
very variated from: energetic cultures, secondary
agricultural productions, agricultural sylvicultural,
industrial waste, animal growing waste, used waters, etc.
usually combined in precise recepies.
4. At the forming of the alimentation system for the
biogas installations will be kept in mind the necessity of
respecting the C/N ratio, that has to be placed between
15 – 25 limits.
5. The mincing point of the raw matter influences directly
the production and quality of biogas.
6. For the development in the best conditions of the
anaerobic fermentation raw matter’s water content has
to be more than 85%.
CONCLUZII
1. FermentaŃia anaerobă este caracterizată de trei zone
termice:
 Zona criofilă cuprinsă între 12÷24°C, caracteristică
fermentării în regim criofil;
 Zona mezofilă cuprinsă între 25÷40°C, caracteristică
fermentării în regim mezofil;
 Zona termofilă cuprinsă între 50÷60°C, caracteristică
fermentării în regim termofil.
2. Regimului termic determină gradul de descompunere a
materiei organice şi implicit productivitatea instalaŃiilor de
biogaz
3. Pentru producerea de biogaz se pot utiliza materii prime
foarte variate din categoria culturilor energetice, producŃii
agricole secundare, deşeuri agricole, silvice, industriale,
dejecŃii din zootehnie, ape uzate, etc. de regulă combinate
sub formă de reŃete concrete.
4. La întocmirea reŃetelor de alimentare a instalaŃiilor de
biogaz se va Ńine seama de necesitatea respectării
raportului C/N, care trebuie să se încadreze în limitele
15÷25.
5. Gradul de mărunŃire al materiei prime influenŃează direct
producŃia şi calitatea biogazului.
6. Pentru desfăşurarea în bune condiŃii a fermentaŃiei
anaerobe conŃinutul de apă al materiei prime trebuie să fie
mai mare de 85%.

BIBLIOGRAPHY
1. Buthe A., Ansorge-Schumacher W., Hartmeier W. – 1
st Joint Symposium of the Working Group
„Biotransformation” of the VAAM and the German
Society for Fat Science. March 2003, Greifswald,
Germany.
2. Dossat V., Comber D., Marty A. – Enzyme and
Microb, Tech. 1999.
3. Shimada Z., Watanabe T., Samukawa A., Sugihara A.,
Noda H., Fucuda Z. – JAOCS 1999, PG. 76-77.
4. X X X – Biogas recovery installations.
5. X X X - Biogas.
6. X X X – Biocarburants in România. Bucarest, 2004.
7. X X X – Biogas production and usage for obtaining
energy, 2006.
8. X X X – Tehnium magazine, ediŃie specială, 1974.
BIBLIOGRAFIE
1. Buthe A., Ansorge-Schumacher W., Hartmeier W. – 1 st
Joint Symposium of the Working Group „Biotransformation”
of the VAAM and the German Society for Fat Science.
March 2003, Greifswald, Germany.
2. Dossat V., Comber D., Marty A. – Enzyme and Microb,
Tech. 1999.
3. Shimada Z., Watanabe T., Samukawa A., Sugihara A.,
Noda H., Fucuda Z. – JAOCS 1999, PG. 76-77.
4. X X X – InstalaŃii recuperare biogaz.
5. X X X - Biogazul.
6. X X X – BiocarburanŃii în România. Bucureşti, 2004.
7. X X X – Producerea şi utilizarea biogazului pentru
obŃinerea de energie, 2006.
8. X X X – Revista Tehnium, ediŃie specială, 1974.

75