Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
R-FIN-Plenul Din 23 - 01 - 19 PDF
R-FIN-Plenul Din 23 - 01 - 19 PDF
RAPORT SPECIAL
privind
activitatea structurilor de audit public intern de la
nivelul autorităților administrației publice locale
București
Ianuarie 2019
C U P R I N S
C
Caappiittoolluull 11 Organizarea și funcționarea structurilor de audit public intern de la nivelul
autorităților administrației publice locale ……..………………………………… 7
1.1 Modul de organizare a activității de audit public intern ………...….………… 9
1.2 Modul de desfășurare a activității de audit public intern .……..………........… 21
1.3 Demersurile pe care și le propune Curtea de Conturi cu privire la organizarea
și funcționarea structurilor de audit public intern …………………………….. 26
C
Caappiittoolluull 22 Concluzii reieșite din analiza efectuată de către Curtea de Conturi asupra
rapoartelor de activitate ale structurilor de audit public intern de la nivelul
autorităților administrației publice locale ….......................................................... 28
2.1 Concluzii privind domeniul bugetar ..…………………………....................… 28
2.2 Concluzii privind domeniul financiar-contabil …………………..................… 31
2.3 Concluzii privind domeniul achizițiilor publice …………………………….... 35
2.4 Concluzii privind domeniul resurselor umane …………………………........... 39
2.5 Concluzii privind domeniul IT ………………............……………………..… 42
2.6 Concluzii privind domeniul juridic .………………………………………...… 45
2.7 Concluzii privind domeniul fondurilor europene …………………………….. 48
2.8 Concluzii privind domeniul funcțiilor specifice ……………………………… 50
2.9 Demersurile pe care și le propune Curtea de Conturi cu privire la activitatea
desfășurată de structurile de audit public intern …………….………………... 54
C
Caappiittoolluull 33 Dezvoltarea și consolidarea colaborării camerelor de conturi cu structurile de
audit public intern de la nivelul județelor ………………………….………….... 55
3.1 Întâlnirile organizate de către camerele de conturi cu auditorii din structurile
de audit intern de la nivelul județelor ……………………………………...…. 55
3.2 Propuneri ale structurilor de audit intern pentru îmbunătățirea calității
organizării și funcționării auditului public intern …………………………….. 63
A. Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirii calității organizării și funcționării
auditului intern ………………………………………………………………... 63
B. Propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ specific ……………………… 65
C
Coonncclluuzziiii Concluzii finale …..……………………………………...……………………….... 69
DDiiaaggrraammee // Figura nr.1 - Modul de organizare a auditului public intern la nivelul ordonatorilor
ttaabbeellee principali de credite ai bugetelor locale ……………..…….................... 9
Tabel nr.1 - Organizarea auditului public intern pe tipuri de unități administrativ-
teritoriale ………………………………………….………..……................. 10
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 2 / 69
Figura nr.2 - Modalitățile de organizare a auditului public intern la unitățile
administrativ-teritoriale, pe județe ……………...………..………………. 11
Figura nr.3 - Ponderile unităților administrativ-teritoriale care au organizat
auditul public intern, pe tipuri de unități și pe județe ………………….. 11
Figura nr.4 -Ponderile unităților administrativ-teritoriale care au organizat auditul
public intern pe bază de contracte de prestări servicii, pe județe …….. 12
Figura nr.5 - Modul de organizare a auditului public intern în sistem de cooperare,
pe județe ……………………...………..………………………………...…… 14
Figura nr.6 - Modul de organizare a structurilor proprii de audit public intern de la
nivelul unităților administrativ-teritoriale …………………..…………… 15
Figura nr.7 - Gradul de ocupare a posturilor de auditori interni la nivelul unităților
administrativ-teritoriale care au organizat auditul public intern …….. 16
Figura nr.8 - Gruparea județelor după gradul de ocupare a posturilor de auditori
interni, pe total județ ……………………………………..…………………. 16
Figura nr.9 - Funcționalitatea activității de audit public intern (structură proprie și
cooperare) …………………………….……………………………………… 18
Figura nr.10 - Gruparea județelor după gradul de funcționalitate a structurilor de
audit public intern (structură proprie și cooperare)…………………..… 20
Figura nr.11 - Numărul și tipurile de acțiuni de audit public intern desfășurate la
nivelul unităților administrativ-teritoriale ……………………….………. 21
Figura nr.12 - Ponderea acțiunilor de audit care au abordat fiecare dintre
domeniile auditului, în totalul acțiunilor de asigurare ……………… 22
Figura nr.13 - Stadiul implementării recomandările formulate de către auditul
public intern la nivelul unităților administrativ-teritoriale ……………. 23
Figura nr.14 - Implementarea recomandările după expirarea termenului stabilit ….. 24
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 3 / 69
Introducere
Date generale
Prezentul raport „privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul
autorităților administrației publice locale” este al doilea raport pe care Curtea de Conturi
a României îl elaborează cu privire la auditul public intern, după raportul „privind
activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației
publice centrale” publicat în luna noiembrie 2018 pe Site-ul Curții de Conturi.
Motivația principală care a stat la baza redactării acestor rapoarte a constituit-o
faptul că este important pentru Curtea de Conturi ca activitatea de audit public intern să
fie eficace, în sensul că aceasta să anticipeze și să prevină erorile și omisiunile, frauda și
neregulile într-o fază incipientă, mai rapid decât o poate face auditul public extern ex-
post efectuat de către Curtea de Conturi. În același timp, fiabilitatea și eficacitatea
auditului intern pot determina optimizarea și eficientizarea utilizării resurselor aflate la
dispoziția Curții.
Din conținutul principalelor reglementări legale aplicabile(1) reiese că auditul
public intern este o activitate funcțional independentă şi obiectivă, concepută să adauge
valoare şi să susțină entitățile publice pentru realizarea obiectivelor, având ca scop
principal îmbunătățirea managementului acestora prin activități de asigurare și activități
de consiliere.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 4 / 69
Tipurile de audit public intern de asigurare sunt următoarele:
- auditul de sistem, care reprezintă o evaluare în profunzime a sistemelor de
conducere şi de control intern, pentru identificarea deficiențelor şi formularea
recomandărilor pentru corectarea acestora;
- auditul performanţei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru
implementarea obiectivelor şi a sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea
rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
- auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acţiunilor sub aspectul
respectării principiilor și a regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile.
Activitățile de consiliere pot viza:
- consultanța propriu-zisă sau consilierea, care are ca scop identificarea
obstacolelor care împiedică desfășurarea normală a proceselor, stabilirea cauzelor
acestora, determinarea consecințelor și prezentarea soluțiilor pentru eliminarea lor;
- facilitarea înțelegerii sistemelor, standardelor sau a prevederilor normative de
către personalul care are responsabilitatea implementării acestora;
- formarea şi perfecționarea pregătirii profesionale ș.a.
Auditul public intern este o parte integrantă a sistemului de control intern, are un
rol esențial în evaluarea sistemelor din cadrul entităților publice, sfera auditului
cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul entităţilor publice, iar auditarea trebuie
realizată cel puțin o dată la 3 ani (2).
Mai mult, un audit intern de succes recomandă schimbările care sunt necesare
pentru a îmbunătăți procesele interne și urmărește punerea în aplicare a recomandărilor,
fiind abilitat să ofere și o previziune credibilă prin identificarea tendințelor și prin
atragerea atenției asupra provocărilor ce pot să apară, înainte ca acestea să devină
critice, sau să recomande valorificarea unor oportunități atunci când ele sunt reale și
viabile.
Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi,
republicată, la art.42 prevede următoarele:
„(1) În îndeplinirea atribuțiilor pe care i le conferă legea, Curtea de Conturi
mai are următoarele atribuții:
a) să evalueze activitatea de control financiar propriu și de audit intern a
persoanelor juridice controlate;
b) (…)
2 art.15 alin.(2) din Legea nr.672/2002 și pct. 1.4.3.2 din Normele generale privind exercitarea activităţii de audit public
intern (HG nr.1086/2013) („Compartimentul de audit public intern auditează, cel puțin o dată la 3 ani, fără a se limita la
acestea, următoarele (…)”
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 5 / 69
c) să ceară și să utilizeze, pentru exercitarea funcțiilor sale de control și de audit,
rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control financiar, fiscal, de audit intern
și inspecție bancară;
d) (…)
(2) Persoanele juridice supuse controlului Curții de Conturi sunt obligate să
transmită acesteia, până la sfârșitul trimestrului I pentru anul precedent, Raportul
privind desfășurarea și realizarea programului de audit intern.
(3) Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de
la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurării complementarității și a creșterii
eficienței activității de audit”.
Ca urmare, Curtea de Conturi a României procedează la analizarea rapoartelor
privind activitatea de audit intern primite de la entitățile publice din sfera de
competență(3), precum și la evaluarea sistemului de control intern managerial (inclusiv a
auditului intern) în cadrul fiecărei acțiuni de audit extern desfășurate, pentru a stabili
capacitatea acestuia de a preveni, detecta și corecta erorile/abaterile semnificative care
pot să apară în activitatea entităților respective, pentru a identifica eventualele riscuri
existente și neabordate de către auditul public intern și pentru a încerca să realizeze o
complementaritate între cele două tipuri de audit.
3 Raportarea către Curtea de Conturi se face pe baza „raportului-cadru privind activitatea de audit intern” difuzat de
către Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanțelor Publice
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 6 / 69
Capitolul 1
Organizarea și funcționarea structurilor de audit public
intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 7 / 69
În sistemul de cooperare pentru exercitarea în comun a funcției de audit intern,
reglementările legale aplicabile prevăd că entitățile care au atribuții, competențe și
responsabilități sunt următoarele: •Ministerul Finanțelor Publice, prin Unitatea Centrală
de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) •entităţile publice
locale/structurile asociative organizatoare •compartimentele de audit intern constituite la
nivelul entităţilor publice/structurilor asociative organizatoare.
Indiferent de forma de organizare a auditului public intern - propriu sau în
cooperare - structurile de audit intern trebuie să fie formate din minim 2 auditori interni
angajați cu normă întreagă (8).
Camerele de conturi județene au primit pe principiul teritorialității, în baza art.42
din Legea nr.94/1992, rapoarte de activitate privind realizarea activității de audit public
intern la nivelul autorităților administrației publice locale pe anul 2017, de la entități
publice de nivel local (ordonatori principali de credite ai bugetelor locale și entități
subordonate) care și-au organizat compartimente proprii de audit intern funcționale,
precum și de la structurile asociative care au organizat audit prin cooperare (filialele
județene ale Asociației Comunelor din România - ACoR; Asociații de Dezvoltare
Intercomunitară - A.D.I. (9); alte sisteme de cooperare (10)).
Informațiile cu privire la auditul public intern de la nivel local nu sunt complete, ca
urmare a faptului că nu au fost primite rapoarte de la ordonatorii principali de credite ai
bugetelor locale care nu au organizat funcția de audit intern, de la cei care au organizat
compartimente proprii dar care au fost nefuncționale, precum și de la o serie de entități
de nivel local subordonate ordonatorilor principali.
Ca urmare, analiza efectuată de Curtea de Conturi cu privire la organizarea și
funcționarea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației
publice locale s-a bazat, cu precădere, pe rapoartele primite de la ordonatorii principali
de credite (care au organizat audit public intern funcțional) și pe datele solicitate de
către camerele de conturi de la structurile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice
și transmise acestora.
8 Legea nr.672/2002, art.2 lit. f); Anexa la HG nr.1086/2013 - Norme generale privind exercitarea activităţii de audit
public intern, Partea a III-a
9 Exemple: A.D.I. „Consorțiul Zonal Topoloveni” (AG); A.D.I. „Bichigel Idieciu Telciu” (BH); Asociația pentru
Dezvoltarea Infrastructurii Locale Ialomița (IL); A.D.I. „Valea Barcăului” (SJ); ADI ACSA Satu Mare (SM) ș.a.
10 Exemple: Centrul Regional pentru Dezvoltare Durabilă și Promovarea Turismului „Țara Făgărașului” (BV); Asociația
„APICONSULT” Botoșani (BT); Asociația de Audit „CDS Slatina” (OT; VL) ș.a.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 8 / 69
Rezultatele și concluziile analizei Curții de Conturi, cu privire la organizarea și
funcționarea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților
administrației publice locale, sunt următoarele:
1.1)
Modul de organizare a activității de audit public intern
nu este A.Co.R.
organizat 43%
29%
în sistem de
cooperae
49%
structura A.D.I.
contracte de proprie 4%
prestări servicii 19%
3%
Altele
2%
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 9 / 69
Tabel nr. 1 Organizarea auditului public intern pe tipuri de unități
administrativ-teritoriale
ORGANIZARE
Structură
Număr proprie de
Tipul unității Contracte
total de a.p.i. // a.p.i. Sistem de cooperare
administrativ- de
Nr.crt. UAT neorganizat
teritoriale prestări
(ordonatori sub nicio formă
(UAT) servicii
principali)
da nu A.Co.R. A.D.I Altele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
41 41 - - - - -
1 UATJ
100% 100% - - - - -
103 103 - - - - -
2 UATM
100% 100% - - - - -
217 177 27 3 3 3 4
3 UATO
100% 82% 12% 1% 1% 1% 2%
2.861 268 915 1.389 138 54 97
4 UATC
100% 9% 32% 49% 5% 2% 3%
Primăriile 6 6 - - - - -
sectoarelor
5 Municipiului
București 100% 100% - - - - -
3.228 595 942 1.392 141 57 101
TOTAL GENERAL
18% 29% 43% 4% 2% 3%
11 Interdicție reglementată prin OUG nr.26/2012, pct.1 al art.VI, prin care a fost abrogată modalitatea de asigurare a
activității de audit public intern prin contracte de prestări servicii - posibilitate prevăzută inițial la art.11, lit. c din Legea
nr.672/2002
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 10 / 69
Figura nr. 2 Modalitățile de organizare a auditului public intern la
unitățile administrativ-teritoriale, pe județe
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 11 / 69
Exemple de „practică pozitivă” cu județele având ponderi ridicate ale unități
administrativ-teritoriale comunale care au organizat audit public intern: Argeș,
Vrancea - 100%; Galați, Satu Mare - 98% din total UATC; Bistrița Năsăud - 97%;
Botoșani, Dâmbovița; Mureș - 96%; Prahova - 94%; Mehedinți; Suceava, Tulcea -
93%; Brașov - 92%, Alba - 91%.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 12 / 69
Este semnificativ faptul că 942 dintre ordonatorii principali de credite ai bugetelor
locale (29%) nu și-au îndeplinit obligația legală de a asigura cadrul organizatoric şi
funcțional necesar desfășurării activităţii de audit public intern (art.11, Legea
nr.672/2002), precum și faptul că 101 de ordonatori principali de credite (3%) nu s-au
conformat interdicției legale (OUG nr.26/2012) de a desfășura auditul public intern prin
contracte de prestări servicii.
12În „Raportul privind activitatea de audit intern din sectorul public din România”, pentru anul 2016, elaborat de
UCAAPI, se precizează că una dintre cauzele deficiențelor în organizarea auditului public intern este și faptul că „Nu
sunt aplicate sancțiuni pentru neorganizarea auditului intern, deși această faptă constituie contravenție conform
prevederilor art.23(a) din cadrul Legii nr. 672/2002 republicată, și este sancționată cu amendă între 3.000 și 5.000 de lei
(…)”
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 13 / 69
Figura nr. 5 Modul de organizare a auditului intern în sistem de cooperare, pe județe
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 14 / 69
Figura nr. 6 Modul de organizare a structurilor proprii de audit public intern
de la nivelul unităților administrativ-teritoriale
13 Existența a minim 2 auditori interni cu normă întreagă în fiecare structură de audit este nu numai condiție legală (art.2
lit. f. din Legea nr.672/2002) dar și absolut necesară având în vedere că întreaga metodologie de audit intern
(HGnr.1086/2013) face referire la existența echipelor de audit care trebuie să includă și câte un supervizor al misiunilor
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 15 / 69
Figura nr. 7 Gradul de ocupare a posturilor de auditori interni la nivelul unităților
administrativ-teritoriale care au organizat auditul public intern
1.600
1.547
278
1.400
(18%)
1.200
35 31 județe
30
25
20
15
8 județe
10
3 județe
5 0 județe
0
sub 40% 40%-79% 80-95% 100%
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 16 / 69
Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu
Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea;
județe în care gradul de ocupare a posturilor, pe total județ, a fost cuprins
3
între 80-95% - Bacău, Gorj, Vrancea.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 17 / 69
Figura nr. 9 Funcționalitatea activității de audit public intern (structură
proprie și cooperare)
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 18 / 69
În concluzie, conexând datele referitoare la gradul de organizare a auditului public
intern la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cu datele privind gradul de
funcționalitate a auditului intern, se constată că auditul public intern este funcțional
numai la nivelul a 1.769 de unități administrativ-teritoriale (14), adică la numai 55% din
cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale ai căror conducători au calitatea de
ordonatori principali de credite.
Curtea de Conturi a României reține că, în anul 2017, în condițiile în care veniturile
totale ale bugetelor locale au fost de cca 63 de miliarde lei (cca 13,6 miliarde Euro) și
cheltuielile de cca 61 de miliarde lei (cca 13,2 miliarde Euro) (15), auditul public intern
care ar fi trebuit să auditeze aceste bugete a fost funcțional numai la jumătate dintre
unitățile administrativ-teritoriale (55%).
14 Nu au fost luate în considerare și cele 101 de unități administrativ-teritoriale care au organizat audit intern
contrar legii, prin contracte de prestări servicii - interdicție reglementată prin OUG nr.26/2012, pct.1 al art.VI
15 Sursa: Ministerul Finanțelor Publice - Centralizare Anexa 24 „Situația privind execuția veniturilor şi
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 19 / 69
Figura nr. 10 Gruparea județelor după gradul de funcționalitate a structurilor de
audit public intern (structură proprie și cooperare)
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 20 / 69
1.2) Modul de desfășurare a activității de audit public intern
Din rapoartele primite privind realizarea activității de audit public intern pe anul
2017, reiese că la nivelul unităților administrativ-teritoriale au fost realizate în total
5.441 de misiuni de audit, dintre care 5.178 (95%) de misiuni de asigurare și 263 (5%)
de misiuni de consiliere.
Figura nr. 11 Numărul și tipurile de acțiuni de audit public intern desfășurate la nivelul
unităților administrativ-teritoriale
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 21 / 69
Domeniile asupra cărora s-a efectuat audit public intern
Figura nr. 12 Ponderea acțiunilor de audit care au abordat fiecare dintre domeniile
auditului, în totalul acțiunilor de asigurare
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 22 / 69
Figura nr. 13 Stadiul implementării recomandările formulate de către auditul
public intern la nivelul unităților administrativ-teritoriale
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 23 / 69
Structurile proprii de audit intern au formulat și au urmărit implementarea unui număr
superior de recomandări față de structurile în cooperare, la fel cum și eficacitatea
implementării recomandărilor la nivelul unităților cu structuri proprii de audit a fost
superioară față de aceea de la nivelul unităților cu audit intern în cooperare
(recomandări implementate: 60%, respectiv 47%; recomandări parțial implementate:
17% / 24%; recomandări neimplementate: 23% / 29%).
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 24 / 69
Din totalul de 9.162 de recomandări cu termenele de implementare depășite
(implementate/parțial implementate și rămase neimplementate), 68% sunt la nivelul
unităților administrativ-teritoriale cu audit intern în cooperare și 32% la nivelul
unităților cu structuri proprii de audit intern, de unde reiese că, la nivelul unităților cu
structuri proprii, preocuparea și implicarea pentru respectarea termenelor de
implementare a recomandărilor au fost superioare celor din unitățile cu auditul intern în
cooperare.
O parte dintre cauzele principale ale acestei situații de fapt, identificate de Curtea
de Conturi în urma evaluării activității de control intern managerial, inclusiv de audit
intern ca parte a controlului intern, realizată în cadrul acțiunilor proprii de audit, sunt
următoarele:
implicarea
insuficientă a conducătorilor unităților administrativ-teritoriale în
asigurarea resurselor (umane, financiare, materiale ș.a.) necesare implementării
recomandărilor și în urmărirea respectării termenele stabilite;
autoritate
și fermitate insuficiente ale conducătorilor unităților administrativ-
teritoriale față de managementul structurilor interne, în ceea ce privește rigoarea
implementării recomandărilor și respectării termenelor;
insuficientă de către structurile de audit intern a stadiului de
monitorizare
implementare a recomandărilor formulate, în intervalul de până la expirarea termenului
final de implementare, precum și o anumită reținere în a propune măsuri în cazurile de
tergiversare sau de neimplementare a recomandărilor;
acordareaunei autorități insuficiente conducătorilor structurilor de audit intern
și conștientizarea insuficientă, la nivelul managementului structurilor interne și al
personalului angajat, a poziției și a rolului pe care auditul intern ar trebui să le aibă în
cadrul entităților respective.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 25 / 69
1.3)
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 26 / 69
fundamentarea planului anual de audit intern pe baza analizei de risc
(stabilirea scorului de risc/punctajului total al riscurilor), astfel încât să fie supuse
auditării toate activitățile și domeniile cu risc semnificativ;
calitatea
recomandărilor formulate de către auditul public intern, urmărirea
implementării acestora și respectarea termenelor stabilite și aprobate, precum și cauzele
care au dus la neimplementarea recomandărilor;
în care a fost elaborat, implementat și actualizat „Programul de
modalitatea
asigurare şi îmbunătățire a calității activităţii de audit public intern” (PAIC - pct. 2.3.7
din Normele generale/HG nr.1086/2013).
3) Camerele de conturi vor analiza și vor consemna în rapoartele proprii de audit și
modalitatea în care auditul public intern de la nivelul entităților din sfera de competență
a fost supus evaluării externe de către UCAAPI.
4) Curtea de Conturi a României va propune și va susține completarea Legii
nr.672/2002 privind auditul public intern, cu următoarele prevederi:
obligativitatea pentru Ministerul Finanțelor Publice, respectiv pentru
conducătorii organelor ierarhic superioare, de a-și împuternici reprezentanții care să
constate contravențiile și să aplice sancțiunile prevăzute de lege în legătură cu auditul
public intern - având în vedere că legea nu prevede un caracter opțional pentru aceste
competențe acordate.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 27 / 69
Capitolul 2
Concluzii reieșite din analiza efectuată de către Curtea de Conturi
asupra rapoartelor de activitate ale structurilor de audit public intern
de la nivelul autorităților administrației publice locale
16 art.15 alin 2: •activitățile financiare sau cu implicații financiare desfășurate de entitatea publică din momentul
constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din
finanțare externă •plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare •administrarea
patrimoniului, precum și vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al
unităților administrativ-teritoriale •concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al
unităților administrativ-teritoriale •constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de
creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora •alocarea creditelor bugetare •sistemul contabil și
fiabilitatea acestuia •sistemul de luare a deciziilor •sistemele de conducere și control, precum și riscurile asociate unor
astfel de sisteme •sistemele informatice
17 Gruparea pe categorii a constatărilor și exemplificarea acestora sunt generice, deoarece constatările cuprinse în
rapoartele transmise de către entități au un grad ridicat de eterogenitate și prezintă neuniformitate din punctul de vedere
al frecvenței de apariție
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 28 / 69
Domeniul „bugetar” a fost abordat în 15% dintre acțiunile de audit desfășurate,
situându-se la jumătate față de domeniile „funcții specifice” și „financiar-contabil”.
Principalele obiective pe care și le-a fixat și le-a abordat auditul public intern, în
ansamblu, cu privire la domeniul bugetar, pot fi grupate în următoarele categorii:
organizarea, planificarea, evidența şi raportarea activităților specifice
domeniului bugetar;
fundamentarea, aprobarea și execuția bugetelor de venituri și cheltuieli;
elaborarea, aprobarea, implementarea și respectarea procedurilor referitoare la
angajarea, lichidarea şi ordonanțarea angajamentelor bugetare, inclusiv modul de
întocmire a documentelor aferente;
realizarea și utilizarea veniturilor proprii;
organizarea, implementarea și funcționarea sistemului de control intern
managerial în domeniul bugetar, inclusiv controlul financiar preventiv ș.a.
Constatările auditului public intern au vizat, în principal, următoarele aspecte
referitoare la domeniul „bugetar”:
neelaborarea,
neactualizarea sau nerespectarea cadrului procedural intern
(proceduri operaționale specifice) referitor la domeniul „bugetar” (fundamentarea,
elaborarea și execuția bugetului ș.a.);
neaprobarea sau nepunerea în dezbatere publică a bugetului de venituri și
cheltuieli, nerespectarea termenelor de efectuare a rectificărilor bugetare și neaprobarea
utilizării excedentului bugetului local;
execuția
necorespunzătoare a bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, prin
nerealizarea sau/și neutilizarea veniturilor proprii încasate;
neorganizarea
sau organizarea deficitară, incompletă, a cadrului procedural
intern cu privire la executarea silită, neimplementarea sau nerespectarea acestuia prin
parcurgerea incompletă a tuturor etapelor legale, cu impact asupra realizării veniturilor;
nerespectareacadrului legal și procedural cu privire la depunerea declarațiilor
pe propria răspundere de către persoane fizice și juridice, la termenele stabilite, pentru
înscrierea datelor în registrul agricol;
depășirea
bugetelor aprobate pentru unele proiecte/evenimente locale, prin
angajarea de cheltuieli suplimentare;
neactualizarea
sau nerespectarea cadrului procedural intern referitor la
acordarea vizei de control financiar preventiv prin nestabilirea persoanelor
împuternicite, a operațiunilor și documentelor supuse controlului, a circuitului
documentelor, neefectuarea controlului asupra proiectului de buget ș.a.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 29 / 69
Concluzia Curții de Conturi a României este că domeniul bugetar nu s-a situat în
atenția auditului public intern la nivelul importanței pe care acesta o are pentru
activitatea autorităților administrației publice locale, iar accentul a fost pus, de regulă,
pe aspectele de „formalizare” (organizarea procesului bugetar; existența cadrului
procedural intern aferent; realizarea operațiunilor; structura și circuitul documentelor;
acordarea aprobărilor și a vizelor de control financiar preventiv ș.a.) și mai puțin pe
cele privind realitatea și temeinicia fundamentărilor, pe corectitudinea și performanța
execuției bugetare și pe efectele pe care disfuncționalitățile identificate le-au avut
asupra eficacității realizării obiectivelor entităților respective.
Altfel spus, auditul public intern a abordat domeniul bugetar mai mult prin prisma
încadrării cheltuielilor în bugetul aprobat și mai puțin din perspectiva celor „3E”
(economicitate, eficiență, eficacitate) și a faptului că reprezintă un instrument important
al managementului pentru obținerea rezultatelor scontate.
Recomandare
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 31 / 69
inexistențarapoartelor de performanță, anexate la situațiile financiare anuale,
care să prezinte, pentru fiecare program derulat: obiectivele, rezultatele preconizate și
pe cele obținute, indicatorii și costurile asociate, situațiile privind angajamentele legale;
nerespectarea cadrului normativ privind organizarea şi efectuarea inventarierii
patrimoniului și a valorificării rezultatelor acesteia:
o neconcordanțe între listele de inventariere și evidența tehnico-operativă și
datele consemnate în listele de inventariere fiind preluate numai din evidența contabilă;
o neelaborarea procedurilor operaționale privind organizarea și desfășurarea
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 32 / 69
generarea unor situații centralizatoare și comparative, precum și în transferul datelor
între diverse aplicații specializate;
inexistența
procedurilor interne pentru arhivarea documentelor financiar-
contabile sau nerespectarea celor existente în ceea ce privește pregătirea documentelor
în vederea predării lor la arhiva entităților, predarea și arhivarea efectivă ș.a.;
nerespectareași neactualizarea procedurilor interne pentru acordarea vizei de
control financiar preventiv propriu pentru domeniul financiar-contabil, referitoare la
tipurile operațiunilor și documentelor supuse controlului, stabilirea persoanelor
împuternicite și a circuitului documentelor, separația competențelor și a
responsabilităților:
o documente care nu poartă viza de control financiar preventiv propriu,
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 33 / 69
erori de calcul în acordarea unor drepturi salariale, plata eronată în sistem de
o
Recomandare
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 34 / 69
legalitatea, corectitudinea și oportunitatea scutirii de la plata impozitelor și a
taxelor locale;
neparcurgerea tuturor etapelor legale pentru stingerea integrală a debitelor
restante la contribuabilii aflați în evidența fiscală, precum și constituirea dosarelor de
executare silită fără a fi identificate bunurile debitorilor și supuse sechestrului;
legalitatea și corectitudinea emiterii certificatelor de urbanism și a autorizațiilor
de construire, precum și a regularizării taxei de autorizare.
18 art.11-12 din HG nr.395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 36 / 69
organizareași desfășurarea deficitare a activității de derulare a contractelor de
achiziții publice și de efectuare a plăților aferente:
neconstituirea unui dosar de monitorizare a derulării fiecărui contract de
o
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 37 / 69
Recomandare
19 pct. 4.2.2 din Anexa nr.23 la „Normelor generale (…)” aprobate prin HG nr.1086/2013: „în cazul identificării unor
iregularități sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern
abilitate”
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 38 / 69
garanției de bună execuție; responsabilități pentru degradări și vicii în perioada de
garanție ș.a.;
justificarea legală și din punct de vedere al performanței (economicitate,
eficiență, eficacitate) a sistării finanțării unor obiective începute și neterminate, în
favoarea demarării altora.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 40 / 69
neelaborarea și neactualizarea registrului riscurilor; neidentificarea și
o
Recomandare
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 41 / 69
de indicatori de performanță necesar stabilirii modului în care personalul cu funcții de
execuție și cel cu funcții de conducere își îndeplinesc sarcinile de serviciu;
legalitatea acordării unor sporuri și avantaje; aplicarea procedurilor legale în
toate situațiile în care sunt identificate posibile prejudicii cauzate de încadrări eronate,
de acordarea necuvenită a unor drepturi salariale, de litigii de natură salarială pierdute în
favoarea personalului, inclusiv dobânzile aferente ș.a.;
fiabilitatea, interoperabilitatea și performanța sistemelor informatice utilizate
pentru gestionarea resurselor umane (constituirea, actualizarea și accesarea operativă și
statistică a bazelor de date ș.a.);
neelaborarea, neactualizarea sau nerespectarea cadrului intern de promovare a
conduitei etice și de implementare a legislației specifice privind prevenirea și
combaterea corupției(20), bazat atât pe legislația în vigoare cât și pe specificul
activităților, astfel încât pentru fiecare structură internă să fie detaliate măsurile concrete
aplicabile fiecărei categorii de personal, corecțiile necesare și sancțiunile aferente;
impactul pe care inexistența sau nerespectarea procedurilor interne privind
promovarea conduitei etice în cadrul autorităților administrației publice locale l-a avut
în apariția deficiențelor constatate de către auditul intern;
fundamentarea reală și riguroasă a necesităților de perfecționare a pregătirii
profesionale a personalului și stabilirea temelor și a seminarelor de pregătire pe baza
acestora și nu, prioritar, pe baza ofertelor externe propuse de firmele specializate.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 42 / 69
asigurarea condițiilor organizatorice, tehnice, materiale și de personal pentru
domeniul IT;
elaborarea și respectarea cadrului procedural intern specific, inclusiv
procedurile pentru: asigurarea securității informatice; mentenanța sistemului IT;
continuitatea activității; pagina web ș.a.
Recomandare
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 44 / 69
istoric al primirii petițiilor și fără existența unei protecții la ștergere a petițiilor
respective;
neachiziționarea și neutilizarea aplicațiilor informatice anti-virus, ca elemente
ale politicii de securitate IT, precum și utilizarea unor programe informatice fără
deținerea de licențe, sau cu licențe având perioada de valabilitate expirată;
neglijarea perfecționării pregătirii profesionale a personalului din domeniul IT
prin necuprinderea lor în planurile anuale de perfecționare, sau prin nealocarea de
fonduri pentru participare la seminare de specialitate.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 45 / 69
lipsa
coroborării între sarcinile și responsabilitățile din fișele posturilor
compartimentului juridic, pentru unele activități specifice, cu cele din regulamentul de
organizare și funcționare;
nedifuzarea
către toate compartimentele interne și către toți salariații a
procedurilor operaționale specifice activității juridice, care descriu etapele și pașii de
urmat în vederea conformării la legalitate și la regularitate;
inexistența
sau nerespectarea procedurilor interne specifice referitoare la
obligațiile compartimentelor funcționale de a colabora cu compartimentul juridic în
vederea îndeplinirii cu eficiență și eficacitate a activităților juridice - urmare cărora au
apărut disfuncționalități în pregătirea de către compartimentul juridic a susținerii
dosarelor aflate pe rolul instanțelor, ca urmare a netransmiterii formalizate sau
transmiterii incomplete a informațiilor și a datelor de către celelalte compartimente;
evidență incompletă și neunitară a documentelor și a dosarelor aferente
activității juridice, inclusiv a dosarelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, din cauza
neaplicării procedurilor operaționale privind registrele specifice activității juridice dar și
a inexistenței unor aplicații informatice care să permită crearea de baze de date care să
gestioneze informațiile respective;
neîntocmirea unor rapoarte scrise către conducerea entității privind activitatea
compartimentului juridic, stadiul proceselor aflate pe rolul instanțelor, activitatea de
soluționare a petițiilor ș.a.;
neparticiparea
personalului de specialitate din compartimentele juridice la
seminare de perfecționare a pregătirii profesionale, pe fondul unei preocupări și a unei
implicări scăzute a conducerilor entităților administrației publice locale pentru
elaborarea, finanțarea și implementarea unor programe anuale de perfecționare în
domeniu.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 46 / 69
Recomandare
neasigurarea
resurselor necesare pentru funcționarea adecvată a
compartimentelor juridice, inclusiv a personalului de specialitate, precum și cauzele
reale ale acesteia;
disfuncționalitățimajore în organizarea și funcționarea compartimentelor
juridice care au cauzat pierderea unor acțiuni în instanțele de judecată, ca urmare a:
inițierii tardive a unor acțiuni în vederea recuperării debitelor; absenței reprezentanților
entităților de la ședințele de judecată; neîntocmirii sau transmiterii cu întârziere a
întâmpinărilor; formulării acțiunilor după expirarea termenelor de prescripție extinctivă;
patrimoniale suferite ca urmare a respingerii acțiunilor formulate în
pierderile
instanță - cauzate de organizarea deficitară a compartimentelor juridice și nealocarea
resurselor necesare - comparativ cu fondurile care ar fi fost necesare pentru o organizare
adecvată;
oportunitatea, realitatea fundamentărilor și existența aprobărilor legale cu
privire la „externalizarea” activităților juridice sau la achiziționarea de servicii juridice
în condițiile în care entitățile au personal propriu de specialitate juridică (21);
abaterile
constatate de către alte instituții de control și/sau iregularitățile sau
posibilele prejudicii identificate de către structurile de audit intern sunt aferente unor
acțiuni sau documente care au fost vizate pentru legalitate de către compartimentul
juridic sau nu poartă viza de legalitate în condițiile în care procedurile interne prevedeau
acordarea acesteia;
inexistența
sau implementarea deficitară a unor programe informatice specifice
domeniului juridic și a impactului acestora asupra performanței activității juridice (22).
21
OUG nr.26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de
modificare şi completare a unor acte normative - Art. I (1): „Autoritățile şi instituțiile publice ale administrației publice
centrale şi locale, indiferent de modul de finanțare şi subordonare, societățile naţionale (…) care au în structura
organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanţă, de asistență
şi/sau de reprezentare; (2): „În situații temeinic justificate (…)”
22 „Ghidul practic al misiunii de audit public privind activitatea juridică”, elaborat de UCAAPI, prevede că „sistemul
informațional şi raportarea activităţilor” reprezintă un obiectiv principal al activității de audit intern
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 47 / 69
2.7) Concluzii privind domeniul fondurilor europene
Ponderea acțiunilor de audit intern în care a fost abordat și domeniul „fonduri
europene” a fost de sub 2% din totalul acțiunilor desfășurate, putând fi considerată ca
fiind nesemnificativă și ocupând ultimul loc, alături de domeniul „IT”.
Principalele obiective pe care și le-a fixat și le-a abordat auditul public intern, cu
privire la domeniul fondurilor europene, pot fi grupate în următoarele categorii:
elaborarea
și implementarea cadrului organizatoric și procedural aferent pentru
accesarea și utilizarea fondurilor europene;
implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Constatările auditului public intern au vizat, în principal, următoarele aspecte
referitoare la domeniul fondurilor europene:
inexistențaprocedurilor specifice domeniului fondurilor europene, inclusiv
pentru partea de contribuție financiară a unităților administrativ-teritoriale (cofinanțare);
neactualizarea și neaplicarea celor existente; neadaptarea procedurilor la specificul
entităților publice respective;
nearmonizarea procedurilor pentru fondurile europene cu procedurile
operaționale specifice celorlalte activități (investiții; achiziții publice; financiar-
contabilitate; avizarea contractelor pentru conformitatea juridică; asigurarea resurselor
de finanțare; încadrarea în bugetele aprobate ș.a.);
posturilor pentru personalul implicat efectiv în domeniul fondurilor
fișele
europene nu conțin toate sarcinile aferente, executive sau de management;
cu întârziere a demersurilor de etapă, necesare implementării unor
efectuarea
proiecte, cu efecte directe asupra accesării efective a fondurilor; nerecuperarea
avansurilor acordate antreprenorilor; înregistrări eronate în contabilitate; deficiențe
legate de forma, conținutul și aprobările aferente unor documente justificative ș.a.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 48 / 69
Recomandare
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 49 / 69
2.8) Concluzii privind domeniul funcțiilor specifice
Domeniul „funcțiilor specifice” grupează, în mod generic, acele activități specifice
entităților publice, circumscrise obiectului lor de activitate, care contribuie în mod direct
și nemijlocit la atingerea scopului pentru care entitățile respective au fost înființate și
sunt finanțate din fonduri publice.
Din rapoartele privind activitatea de audit public intern reiese că auditul a abordat,
la nivelul autorităților administrației publice locale, aspecte ale „funcțiilor specifice”
atât în cadrul domeniului respectiv cât și în cadrul celorlalte domenii raportate.
Ca urmare, având în vedere unicitatea unor funcții specifice, precum și
eterogenitatea constatărilor auditului intern, vor fi prezentate în continuare principalele
constatări fără a se insista asupra nivelului lor de generalizare.
Domeniul „funcții specifice” a fost abordat în 31% dintre acțiunile de audit
desfășurate, fiind domeniul cu cea mai frecventă prezență, alături de domeniul
„financiar-contabil”.
Constatările auditului public intern au vizat, în principal, următoarele aspecte
referitoare la domeniul funcțiilor specifice:
organizareinadecvată, flexibilitate și eficiență scăzute ale structurilor interne
din domeniul funcțiilor specifice; fluxuri și circuite informaționale lungi; definirea
ambiguă a componentelor structural-organizatorice (posturi, funcții, atribuții, sarcini
ș.a.); paralelisme în realizarea sarcinilor; diluarea responsabilităților ș.a.
organizarea, implementarea și funcționarea parțială a sistemului de control
intern managerial pentru funcțiile specifice, astfel încât acesta nu furnizează o asigurare
rezonabilă că fondurile publice gestionate în scopul îndeplinirii obiectivelor generale și
specifice au fost utilizate conform reglementărilor legale:
o „externalizarea” proiectării și implementării sistemului de control intern
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 50 / 69
nedemararea, pentru toate cazurile în care situația o impunea, a procedurilor
o
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 51 / 69
necalcularea diferențelor de taxe aferente autorizațiilor de construire
o
sociale, de cultură, recreere, sport, religie ș.a., acelorași asociații, fără ca acestea să
prezinte bugete estimative ale acțiunilor și, ulterior, să justifice cu documente modul de
utilizare a sumelor primite;
nerespectarea procedurilor de efectuare a anchetelor sociale, în vederea
o
domeniul public sau privat local, au fost puse la dispoziție, gratuit, unor societăți
comerciale;
deficiențe în realizarea veniturilor și în efectuarea cheltuielilor serviciilor
o
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 52 / 69
Recomandare
23alimentare cu apă; canalizarea şi epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
alimentarea cu energie termică în sistem centralizat; salubrizarea localităților; iluminatul public; alimentarea cu gaze
naturale; transportul public local de călători
24 Legea nr.51/2013 serviciilor comunitare de utilități publice
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 53 / 69
inexistențaevidenței centralizate a proiectelor de investiții de la inițierea
acestora și până la finalizarea lor, la recepția finală și darea în folosință (fundamentarea
necesității și a oportunității; programul de investiții; contractarea și derularea execuției;
recepția ș.a.);
tuturor etapelor legale și procedurale, de către structurile de audit
parcurgerea
public intern, în toate situațiile în care identifică iregularități și posibile prejudicii în
activitățile din domeniului funcțiilor specifice.
2.9)
25 În prezent sunt elaborate, la nivelul Curții de Conturi, instrucțiunile interne pentru dezvoltarea și consolidarea
colaborării camerelor de conturi cu structurile de audit public intern de la nivelul județelor, în vederea asigurării
complementarității şi a creșterii eficacității activităţii de audit public intern
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 54 / 69
Capitolul 3
Dezvoltarea și consolidarea colaborării camerelor de conturi
cu structurile de audit public intern de la nivelul județelor
26 art. 42:
„(1) În îndeplinirea atribuțiilor pe care i le conferă legea, Curtea de Conturi mai are următoarele atribuții:
a) să evalueze activitatea de control financiar propriu și de audit intern a persoanelor juridice controlate (…);
b) (…);
c) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcțiilor sale de control şi de audit, rapoartele celorlalte organisme cu
atribuţii de (…) audit intern (…)
d) (…)”
(2) Persoanele juridice supuse controlului Curții de Conturi sunt obligate să transmită acesteia, până la sfârșitul
trimestrului I pentru anul precedent, Raportul privind desfășurarea și realizarea programului de audit intern.
(3) Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea
asigurării complementarității și a creșterii eficienței activității de audit”
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 55 / 69
Întâlnirile au fost organizate în toate județele și în Municipiul București și s-au
desfășurat în prezența a cca 1.200 de participanți din afara camerelor de conturi, astfel:
1.050 de auditori de la structurile de audit public intern de la nivelul
autorităților administrației publice locale, din care:
◦900 de auditori de la entități publice de nivel local (ordonatori principali de
credite ai bugetelor locale și entități subordonate) care și-au organizat compartimente
proprii de audit intern;
◦150 de auditori de la structurile asociative care au organizat audit prin
cooperare (filialele județene ale Asociației Comunelor din România - A.Co.R.; Asociații
de Dezvoltare Intercomunitară - A.D.I.; alte sisteme de cooperare);
35 de reprezentanți ai compartimentelor de audit public intern de la nivelul
direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice(27);
115 auditori de la structurile de audit intern de la nivelul entităților
deconcentrate ale autorităților administrației publice centrale, aflate în sfera de
competență a camerelor de conturi.
Tema întâlnirilor a fost „Dezvoltarea colaborării cu structurile de audit intern de la
nivelul județelor, în vederea asigurării complementarității dintre auditul public extern și
auditul public intern şi a creșterii eficienței activităţii de audit public intern”.
Scopul principal al acestor întâlniri profesionale a fost:
consolidarea auditului public intern în entitățile administrației publice locale
aflate în competența de audit a camerelor de conturi și creșterea conformării activității
acestora la legalitate, regularitate și performanță;
îmbunătățirea activității de audit public intern, astfel încât aceasta să ajungă a fi
evaluată pozitiv de către camerele de conturi în cadrul acțiunilor de audit efectuate de
către acestea;
intermedierea cunoașterii și a dezvoltării unor relații de colaborare și
comunicare între camerele de conturi și structurile de audit public intern din județe;
diseminarea preocupărilor Curții de Conturi pentru transparență, pentru
deschidere și colaborare cu entitățile publice din sfera de competență, precum și pentru
crearea unor practici unitare de abordare a unor activități specifice (secțiunea
„Îndrumare/soluții, practici unitare” de pe site-ul Curții de Conturi).
Obiectivul general al întâlnirilor a fost ca auditul public intern să realizeze și să
finalizeze misiuni de calitate, iar constatările, concluziile și recomandările să fie reale,
credibile, corect fundamentate și bazate pe probe de audit suficiente și adecvate, astfel
încât camerele de conturi să se poată baza pe ele în activitatea de planificare a auditului
public extern.
27 Prin OMFP nr.768/2003, UCAAPI a delegat către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice (DGRFP)
îndeplinirea unor atribuții la nivel regional cu privire la auditul public intern
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 56 / 69
Principalele aspecte dezbătute și concluziile reieșite sunt următoarele:
1) Aspecte semnificative privind organizarea și funcționarea auditului intern, în
cadrul dezbaterilor fiind conturate concluzii referitoare la principalele cauze ale
neorganizării și/sau nefuncționării adecvate a auditului public intern, cum ar fi:
a) restricții bugetare și de personal aplicate în administrația publică locală și
resurse financiare insuficiente la nivelul entităților publice, cu efecte în neorganizarea
activității de audit intern sau subdimensionarea compartimentelor de audit în raport cu
volumul activităţilor de auditat şi cu riscurile asociate - inclusiv compartimente care
funcționează cu un singur post de auditor, fără respectarea cerinței legale de supervizare
prin existența a minim 2 auditori cu normă întreagă la nivelul fiecărei structuri de audit
intern;
b) preocupare și implicare insuficiente din partea conducerilor entităților
publice pentru asigurarea, conform legii, a cadrului organizatoric și funcțional necesar
desfășurării activităţii de audit public intern - situație favorizată și de neaplicarea
măsurilor legale, de coerciție și sancționatorii, din partea entităților și a persoanelor
competente;
c) insuficienta conștientizare și, uneori, neînțelegerea de către conducere a
scopului și a rolului auditului intern - existând încă mentalitatea, în multe cazuri, că
auditorii interni nu-și justifică activitatea;
d) preocupare limitată a conducerilor entităților pentru organizarea
concursurilor și ocuparea posturilor vacante de auditori interni, accentuată și de
salarizarea neatractivă pentru posturile respective - grila de salarizare pentru auditorii
interni este inferioară altor posturi de execuție similare ca vechime și experiență
profesională și a fost eliminat sporul pentru activitatea de audit intern;
e) desființarea structurilor de audit public intern în cazul restructurării
entităților și redistribuirea sau transformarea posturilor de auditori interni;
f) nerespectarea prevederilor legale referitoare la numirea/destituirea
conducătorilor compartimentelor de audit intern de către conducătorii
entităților/structurilor asociative, cu avizul UCAAPI sau, după caz, cu avizul entității
publice ierarhic superioare;
g) acordarea unei independențe și a unei autorități insuficiente conducătorilor
structurilor de audit intern; implicarea auditului intern în activitățile care urmează a fi
auditate, cu efect în diminuarea independenței funcției de audit intern;
h) conducerile entităților publice și/sau conducătorii compartimentelor de
audit nu și-au îndeplinit responsabilitatea legală de a asigura condițiile necesare
realizării formării profesionale continue a auditorilor interni, în cadrul unei perioade de
minimum 15 zile lucrătoare pe an;
i) neasigurarea perfecționării pregătirii profesionale a auditorilor interni, cu
efecte directe în limitarea experienței în exercitarea tuturor tipurilor de audit intern, în
special auditul performanței și auditul de sistem;
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 57 / 69
j) lipsa reglementărilor și procedurilor privind apelarea la serviciile unor
experți în domenii specifice (IT; medicină; construcții ș.a.);
k) structurile de audit intern nu au putut consulta în integralitate rapoartele de
audit întocmite de către camerele de conturi, astfel încât să-și poată planifica activitatea
având în vedere și constatările, concluziile și recomandările din rapoartele respective;
l) obținerea informațiilor necesare în derularea misiunilor de audit intern la
nivelul unor entități subordonate a fost îngreunată de lipsa sprijinului conducerii
acestora sau de lipsa de colaborare din partea personalului de execuție;
m) conducerile nou instalate ale unor entități publice aflate în subordinea, în
coordonarea sau sub autoritatea unor unități administrativ-teritoriale au formulat, la
preluarea funcției, solicitări exprese de efectuare a unor misiuni de audit intern, însă
recomandările auditului nu au fost luate în considerare și implementate tocmai de către
cei care au solicitat efectuarea misiunilor de audit;
n) descurajarea potențialilor candidați pentru posturile de auditori interni, ca
urmare a organizării concursurilor numai în București, de către Agenția Națională a
Funcționarilor Publici;
o) imposibilitatea evaluării de către direcțiile generale regionale ale finanțelor
publice (atribuție preluată de la UCAAPI) a activității de audit intern de la nivelul
autorităților administrației publice locale, cel puțin o dată la 5 ani, ca urmare a
numărului insuficient de posturi de auditori de la nivelul compartimentelor de audit din
cadrul acestora.
2) Recomandările formulate de către camerele de conturi și măsurile dispuse
prin deciziile emise de acestea ar trebui să constituie, pentru structurile de audit public
intern, repere importante în demersurile de îmbunătățire a calității și a performanței
activității de audit intern, cu efecte în perfecționarea managementului și în administrarea
legală și judicioasă a resurselor financiare ale sectorului public.
De asemenea, au fost aduse în discuție și dezbătute și aspecte privind rapoartele
de audit public intern, care de multe ori nu conțin constatări concludente sau conțin
constatări care privesc mai mult aspectele „de formă” și mai puțin pe cele „de fond”, și
cu rare constatări de posibile prejudicii - în condițiile în care misiunile de audit realizate
de către camerele de conturi au identificat și instrumentat numeroase abateri de la
legalitate și regularitate care au dus la prejudicierea entităților respective;
3) Lipsa de substanță a constatărilor și a recomandărilor auditului intern poate fi
un semnal elocvent al faptului că independența funcției de audit intern se află, de multe
ori, doar la nivel teoretic și nu se manifestă și în practică.
Auditorii interni au adus în discuție, cu o anumită reținere, o serie de aspecte
care vizează asigurarea independenței activității lor, considerând că, atâta timp cât sunt
în subordinea conducătorilor entităților publice, sau cât timp numărul de posturi și
salarizarea lor depind de conducătorii entităților partenere (structuri asociative), este
greu să instrumenteze constatări care, într-un fel sau altul, aduc atingere acestora;
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 58 / 69
4) Aspecte practice privind realizarea complementarității programelor anuale de
activitate ale camerelor de conturi cu programele structurilor de audit public intern,
astfel încât, pe cât posibil, acțiunile de audit public intern să fie programate și să se
finalizeze înaintea acțiunilor camerelor de conturi.
În urma dezbaterilor, au fost identificate metode practice pentru a pune în
aplicare și a consolida complementaritatea, și anume:
transmiterea la camerele de conturi, de către structurile de audit intern, a
proiectelor programelor anuale de audit intern, pentru formularea unor propuneri de
modificare a perioadei de efectuare a auditului intern;
efectuarea unor consultări între conducătorii structurilor de audit intern și
conducerile camerelor de conturi, de câte ori este nevoie, pentru armonizarea
perioadelor de desfășurare a misiunilor de audit proprii fiecărei structuri, cât și a
tematicilor și a obiectivelor de audit.
Din discuțiile purtate a reieșit disponibilitatea auditorilor publici interni în ceea
ce privește realizarea complementarității programelor de audit, cu mențiunea că aceasta
este limitată atât de numărul insuficient de auditori din cadrul structurilor de audit, cât și
de modul de aprobare a programului multianual și a programelor anuale de audit intern -
mai ales în cazul structurilor asociative unde aprobarea se face în ședință, cu
participarea tuturor entităților partenere, procedură relativ greoaie din punct de vedere al
convocării și al realizării cvorumului.
5) Desfășurarea în continuare a funcției de audit public intern prin contracte de
prestări servicii, având în vedere interdicția legală de a se practica acest tip de audit.
S-a reiterat necesitatea luării unor măsuri urgente de intrare în legalitate, de către
entitățile publice la care auditul intern se desfășoară prin contracte de prestări servicii,
având în vedere interdicția reglementată prin OUG nr.26/2012, pct.1 al art.VI, prin care
a fost abrogată modalitatea de asigurare a activității de audit public intern prin contracte
de prestări servicii - posibilitate prevăzută inițial la art.11, lit. c din Legea nr.672/2002.
În cadrul întâlnirilor a fost adus în discuție eșecul discuțiilor inițiate de către
unele filiale județene ale Asociației Comunelor din România cu ordonatori de credite ai
unor unități administrativ-teritoriale asociate la care funcția de audit intern este
realizată, contrar legii, prin contracte de prestări servicii.
6) Aplicarea procedurilor legale cu privire la situațiile în care auditorii interni
identifică posibile prejudicii.
Auditorii interni au afirmat că informează conducătorul entității, eventual și pe
secretarul unității administrativ-teritoriale, pentru a dispune măsuri cu privire la
iregularitățile și posibilele prejudicii constatate, dar că în multe cazuri aceștia nu știu
cum să procedeze în continuare (pct.1.4.7.1 din „Normele generale privind exercitarea
activităţii de audit public intern” aprobate prin HG nr.1086/2013 - „Iregularitățile sau
posibilele prejudicii constatate de auditorii interni sunt raportate conducătorului
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 59 / 69
entităţii publice şi structurii de control abilitate, în termen de 3 zile lucrătoare de la
constatare”).
În urma discuțiilor a reieșit că, pe lângă întocmirea „fișei de identificare și
analiză a problemei” și a „formularului de constatare și raportare a iregularităților”, este
necesar ca formularea recomandărilor cu privire la situațiile în care se constată
iregularități și posibile prejudicii să facă referire la măsurile concrete ce se impun a fi
luate, nu doar la revizuirea și îmbunătățirea procedurilor interne specifice activității
și/sau categoriei de operațiuni respective.
7) Acordarea unei atenții sporite, din partea structurilor de audit intern, pentru
evaluarea și pentru dinamica riscurilor asociate activităților derulate în cadrul entităților
publice, precum și pentru criteriile de apreciere a acestora, în scopul consolidării
eficacității rapoartelor de audit public intern și al creșterii încrederii pe care camerele de
conturi o au în constatările auditului intern.
În urma discuțiilor purtate a reieșit că, cel puțin la nivelul multor unități
administrativ-teritoriale comunale, temele și obiectivele misiunilor de audit intern au
fost stabilite exclusiv la solicitarea ordonatorilor de credite, fără a se face analiza
riscurilor.
Stabilirea scorului de risc/punctajului total al riscurilor, precum și ierarhizarea
acestora sunt necesare stabilirii activităților și operațiunilor cu risc ridicat care să fie
auditate cu prioritate, chiar dacă sunt printre activitățile „sensibile”, ca de
exemplu:▫constituirea și realizarea veniturilor unităților administrației publice locale,
facilitățile acordate, stabilirea și urmărirea titlurilor de creanță și a „rămășițelor”
▫angajamente/plăți pentru lucrările de investiții și reparații ▫achizițiile publice ▫sistemul
contabil şi fiabilitatea acestuia ▫sistemele IT ▫salarizarea ș.a.
8) Activitatea de audit intern a fost orientată cu precădere către activități de
asigurare și în mică măsură către activități de consiliere.
Dezbaterile au scos în evidență că auditorii interni nu sunt, de regulă, solicitați și
implicați în activități de consiliere, atât în varianta formalizată (cuprinderea misiunilor
de consiliere în cadrul planului anual de audit public intern), cât și în varianta
neformalizată (participarea auditorilor în diferite comisii şi comitete organizate la
nivelul entităților).
9) Structurile de audit intern nu trebuie implicate în elaborarea procedurilor de
control intern managerial.
10) Importanța fundamentării de către conducătorii structurilor de audit, la
momentul planificării anuale, a fondului de timp disponibil pentru auditarea în termen
de 3 ani a tuturor activităților/operațiunilor prevăzute de lege.
A fost reiterată importanța analizării cu mai multă responsabilitate, de către
conducătorii structurilor de audit, a resurselor umane disponibile pentru respectarea
periodicității efectuării auditurilor, precum și comunicarea către conducerile entităților
respective a insuficienței acestora, acest fapt având un impact major asupra modului în
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 60 / 69
care este asigurat cadrul organizatoric şi funcțional al auditului public intern.
11) Necesitatea abordării tuturor variantelor de exercitare a auditului de
asigurare prevăzute de reglementările legale: auditul de regularitate; auditul
performanţei; auditul de sistem.
Majoritatea auditorilor interni prezenți au susținut că nu au efectuat misiuni de
audit de sistem și de performanță și că nu sunt familiarizați cu specificul acestora, fiind
de comun acord asupra importanței efectuării misiunilor de auditul performanței în care
sunt abordate nu numai efectele ci și cauzele reale ale unor deficiențe și abateri și ale
nerealizării unor obiective.
12) Realizarea auditului public intern în sistem de cooperare
Au fost prezentate și discutate aspecte privind organizarea și funcționarea
auditului intern în sistem de cooperare (filialele județene ale Asociației Comunelor din
România - A.Co.R.; Asociații de Dezvoltare Intercomunitară - A.D.I.; alte sisteme de
cooperare), din dezbateri conturându-se o serie de aspecte specifice, precum și cauze ale
disfuncționalităților existente, astfel:
a) realizarea auditului intern în sistem de cooperare (prin cele două modalități
reglementate: cooperarea a două sau mai multe entități publice locale, respectiv
cooperare în cadrul structurilor asociative) este o soluție benefică și care poate fi extinsă
și consolidată, mai ales în condițiile în care există în continuare unități administrativ-
teritoriale, mai ales comunale, la care funcția de audit intern este neorganizată sau
nefuncțională sau este realizată, contrar legii, prin contracte de prestări de servicii;
b) activitatea de audit în cooperare nu a reușit - chiar dacă, de regulă, au
existat bune intenții și implicare din partea auditorilor - să se organizeze și să
funcționeze la standardele pe care reglementările legale le-au stabilit și la cele necesare
unei funcționări performante a activității entităților partenere;
c) compartimentele de audit public intern nu au fost dimensionate în funcție
de necesitățile reale pentru auditarea activităților și a operațiunilor prevăzute de lege, cel
puțin o dată la 3 ani pentru toate entitățile semnatare ale acordurilor de cooperare, fiind
și cazuri în care cota-parte din cheltuielile de organizare și funcționare a fost încasată
chiar dacă prestarea nu a avut loc;
d) s-a conturat concluzia că, în multe cazuri, primarii de comune au preferat
să nu respecte legea și să nu organizeze auditul intern, decât să achite cota-parte din
cheltuielile structurii asociative aferentă activității de audit intern;
e) costurile suportate de către entitățile partenere, pentru organizarea și
desfășurarea auditului intern în sistem de cooperare, au fost mai mici, în unele cazuri,
sau mai mari, în altele, comparativ cu cheltuielile care ar fi fost suportate dacă această
activitate s-ar fi desfășurat cu personal angajat de către entitățile respective;
f) contravaloarea cotei-părți din cheltuielile determinate de organizarea și
funcționarea compartimentului de audit intern în sistem de cooperare, care a revenit
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 61 / 69
fiecărei entități partenere, ar fi trebuit fundamentată pe baza costurilor reale (model
cadru al Acordului de cooperare pentru organizarea şi exercitarea funcției de audit
intern - Anexa la HG nr.1183/2012) și dimensionată/revizuită în funcție de nivelul
cheltuielilor efective realizate pentru această activitate;
g) lipsă de susținere din partea reprezentanților entităților partenere pentru
auditorii interni aflați în misiuni de audit, precum și lipsa de prioritare acordată acestei
activități.
Auditorii care au realizat audit în sistem de cooperare s-au confruntat deseori,
cu ocazia misiunilor desfășurate la entitățile partenere, cu dificultăți în ceea ce privește
obținerea actelor și a documentelor necesare auditului, colaborarea cu conducerea
entităților respective, reticențe ale personalului de specialitate ș.a.;
h) selectarea unor misiuni de audit, pentru a fi cuprinse în planurile anuale, a
fost făcută fără evaluarea riscurilor asociate și fără a se lua în considerare deficiențele
consemnate anterior în rapoartele de audit ale camerelor de conturi și nici alte informații
și indicii referitoare la disfuncționalități sau abateri specifice fiecărei unități
administrativ-teritoriale asociate;
i) gradul de implementare a recomandărilor formulate cu ocazia realizării
misiunilor de audit intern a fost relativ scăzut și, ca urmare, raportul „cost-beneficiu” nu
este în măsură să arate o maximizare a rezultatelor cooperării - una dintre cauze fiind
lipsa pârghiilor de conștientizare a conducătorilor entităților partenere cu privire la
importanța și necesitatea implementării recomandărilor;
j) „punctele tari” și „punctele slabe” ale modului actual de organizare și
funcționare a auditului prin sisteme de cooperare, cu precădere legate de asigurarea și
consolidarea independenței compartimentelor de audit intern și a auditorilor, astfel:
„puncte tari”: auditul public intern în cooperare depersonalizează relația
directă dintre primari și proprii auditori interni angajați, precum și, într-o oarecare
măsură, dintre primari și contribuabilii rău platnici executați silit;
„puncte slabe”: numărul de posturi și de auditori ai compartimentelor de
audit intern, nivelul salarizării auditorilor, limitele de cheltuieli aferente ș.a. depind în
mare măsură de numărul entităților participante, oricare dintre acestea putându-se
retrage, inclusiv ca mijloc de presiune față de constatările și recomandările mai puțin
„confortabile”, cu consecințe asupra stabilității financiare a asociației și, implicit, asupra
menținerii numărului de auditori și a nivelului de salarizare.
De asemenea, numărul de posturi și de auditori, nivelul salarizării, limitele de
cheltuieli aferente sunt aprobate în ședința membrilor asociațiilor respective, unde nu
întotdeauna se ține cont de fundamentările realizate pe baza cerințelor și a criteriilor
legale, de interesul pentru realizarea unui audit intern independent și imparțial și de
constatările și recomandările anterioare ale auditului;
k) neglijarea aproape generalizată a perfecționării pregătirii profesionale a
auditorilor publici interni din cadrul structurilor asociative; neînțelegerea necesității
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 62 / 69
formării profesionale continue a acestora; inexistența unui cadru procedural specific
pentru evaluarea performanței auditului și a auditorilor, prin aprobarea și implementarea
unui sistem coerent de indicatori de performanță;
3.2)
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 63 / 69
Prezentarea cu aceste ocazii și a modalităților concrete în care se elaborează,
implementează și actualizează „Programul de asigurare şi îmbunătățire a calității
activităţii de audit public intern” (PAIC - pct. 2.3.7 din Normele generale/HG
nr.1086/2013);
crearea și actualizarea unor baze de date la nivelul direcțiilor generale
regionale ale finanțelor publice sau al unităților administrativ-teritoriale județene,
accesibile tuturor structurilor de audit public intern, în care să fie cuprinse principalele
riscuri asociate pe tipuri de procese/activități/operațiuni;
exercitarea cu mai multă eficiență, de către UCAAPI, a rolului său de
coordonator al sistemului de perfecționare a pregătirii profesionale a auditorilor interni
din sectorul public, referitor la: ▫conștientizarea conducerii entităților publice în vederea
identificării și alocării resurselor necesare efectuării minimului obligatoriu de 15 zile de
pregătire profesională pentru fiecare auditor intern ▫organizarea cursurilor de
perfecționare profesională la nivel local sau regional, pe tot parcursul anului, în vederea
optimizării costurilor și atingerea scopului acestor cursuri ▫îndrumarea în vederea
elaborării de programe de perfecționare profesională pentru domenii cum ar fi auditul
performanței, auditul de sistem, auditarea fondurilor europene, poziționarea auditului
intern față de fenomenele și aspectele de fraudă ș.a.
inițierea unui feedback din partea UCAAPI la raportările pe care le fac
structurile de audit public intern către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice,
cu privire la recomandările neimplementate - raportări centralizate și transmise de către
acestea la UCAAPI;
acordarea sprijinului necesar, din partea camerelor de conturi, pentru
conștientizarea conducătorilor entităților publice asupra scopului și utilității activității
de audit intern, prin organizarea unor întâlniri cu aceștia, împreună cu auditorii interni
sau separat;
diminuarea reticenței conducătorilor entităților publice cu bugete anuale mai
mici de 2 miliarde lei de a înființa comitete de audit intern (art.9 din Legea
nr.672/2002: „Instituțiile publice cu un buget mai mic de 2.000.000.000 lei în cursul
unui exercițiu bugetar pot constitui comitete de audit intern în scopul creșterii eficienței
activităţii de audit intern);
organizarea și desfășurarea în continuare a întâlnirilor periodice dintre
camerele de conturi și structurile de audit intern de la nivel local, pentru clarificarea
unor aspecte concrete de organizare și funcționare, prezentarea cazuisticii unor abateri
constatate, diseminarea cazurilor de bună practică, implementarea complementarității
ș.a.;
participarea conducătorilor compartimentelor de audit intern la întâlnirile de
prezentare la entități a echipelor de audit ale camerelor de conturi, la întâlnirile
organizate pe parcursul desfășurării acțiunilor, cât și la întâlnirile finale de conciliere a
constatărilor, concluziilor și a recomandărilor din proiectele rapoartelor de audit, astfel
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 64 / 69
încât auditul intern să fie implicat și informat în mod direct asupra desfășurării
acțiunilor camerelor de conturi și a rezultatelor acestora;
punerea accentului pe organizarea și funcționarea cu profesionalism și
responsabilitate a controlului financiar preventiv propriu, pentru ca auditul intern să se
poată baza pe avizele acestuia și, astfel, eșantioanele supuse auditării să fie mai reduse
și, implicit, să poată fi diminuate resursele alocate auditului intern, fără afectarea
calității acestuia;
implicarea Asociației Comunelor din România în inițierea și organizarea unor
întâlniri de lucru la nivel regional și/sau național, cu participarea reprezentanților
compartimentelor de audit public intern de la nivelul filialelor județene și a primarilor
comunelor partenere, în vederea dezbaterii unor probleme și a unor soluții practice
privind organizarea și funcționarea auditului intern în cooperare, realizării schimbului
de experiență și a diseminării și uniformizării elementelor de practică pozitivă și de
bună practică ș.a.
28
Instrucțiunile nr.1/2018 privind aplicarea unitară la nivelul unităților de învățământ preuniversitar a Standardului 9 -
Proceduri prevăzut în Codul controlului intern managerial al entităților publice, aprobat prin OSGG nr.600/2018 - (M.O.
nr.481/12.06.2018)
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 67 / 69
activitate de audit dar pentru care se efectuează cheltuieli (perfecționare profesională,
concedii de odihnă și medicale ș.a.);
reglementarea legală a posibilității și a condițiilor de retragere a unor entități
publice din parteneriatele/acordurile de cooperare pentru exercitarea în comun a
activităţii de audit intern, precum și a celor pentru excluderea entităților care nu respectă
condițiile acordului de cooperare și nu-și achită cotele de cheltuieli; (art.15 din HG
nr.1183/2012 pentru aprobarea Normelor privind sistemul de cooperare pentru asigurarea funcției de
audit public intern”)
obiectivului UCAAPI de a aviza numirea/destituirea conducătorilor
extinderea
structurilor de audit public intern din entităţile publice și la conducătorii
compartimentelor de audit intern de la nivelul structurilor asociative; (art. 8 Legea
nr.672/2002 privind auditul public intern; pct. 4.1.2 din HG nr.1086/2013 pentru aprobarea Normelor
generale privind exercitarea activităţii de audit public intern)
extinderea
și asupra UCAAPI, nu doar asupra compartimentelor de audit și a
conducerilor entităților publice cum este reglementat în prezent, a responsabilității
organizării cursurilor de perfecționare profesională a auditorilor interni; (art.21 din Legea
nr.672/2002 privind auditul public intern)
micșorarea
cvorumului necesar desfășurării ședințelor structurilor asociative
convocate pentru aprobarea programelor multianuale și a celor anuale de audit intern, a
rapoartelor anuale privind activitatea de audit intern elaborate la nivelul fiecărei entități
publice partenere ș.a., astfel încât „participarea tuturor entităților publice partenere” să
devină „participarea majorității” sau „majorității calificate a entităților partenere”.
În practică au apărut frecvente situații procedurale legate de imposibilitatea
realizării cvorumului de ședință ca urmare a neparticipării tuturor entităților partenere
(art.25; art.29 din HG nr.1183/2012 pentru aprobarea Normelor privind sistemul de cooperare pentru
asigurarea funcției de audit public intern”)
operaționalizarea
efectuării auditului public intern de către compartimentele de
audit ale Ministerului Finanțelor Publice, la „instituțiile publice mici care nu sunt
subordonate altor entităţi publice”, prin redefinirea expresiei de „instituție publică mică”
în sensul majorării pragului existent care prevede derularea unui buget anual de până la
nivelul echivalentului în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani consecutiv; (art.2;
art.11 din Legea nr.672/2002 privind auditul public intern; pct.1.3.1; pct.1.4.1.6 din HG nr.1086/2013
pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern).
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 68 / 69
CONCLUZII FINALE
Auditul public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale nu
este în măsură să răspundă în totalitate obiectivelor stabilite prin reglementările legale
aplicabile, cauza principală fiind că la nivelul conducerilor acestor entități nu s-a înțeles
pe deplin rolul şi necesitatea auditului intern și nu a fost conștientizat faptul că acesta
reprezintă o pârghie eficientă pentru realizarea obiectivelor, pentru evaluarea şi
îmbunătățirea proceselor de management al riscului și pentru atingerea nivelurilor de
calitate în îndeplinirea responsabilităților individuale.
Organizarea și funcționarea auditului intern la nivel local prezintă încă puncte
slabe și disfuncționalități legate de: ▫înființarea și organizarea structurilor de audit
public intern ▫identificarea riscurilor aferente și planificarea misiunilor de audit
▫asigurarea resurselor necesare (umane, financiare, de timp ș.a.) ▫funcționarea propriu-
zisă în condiții de eficacitate ▫implementarea recomandărilor ș.a.
În anul 2017, în condițiile în care veniturile totale ale bugetelor locale au fost
de cca 63 de miliarde lei (cca 13,6 miliarde Euro) și cheltuielile de cca 61 de miliarde
lei (cca 13,2 miliarde Euro), auditul public intern a fost funcțional numai la jumătate
dintre unitățile administrativ-teritoriale ai căror conducători au calitatea de ordonatori
principali de credite (55%).
Poziționarea structurilor de audit intern în cadrul entităților, independența,
autoritatea și eficacitatea lor nu sunt încă pe deplin consolidate, ca urmare a faptului că
organizarea și nivelul de resurse și de competență acordate acestora nu sunt aliniate cu
cerințele legale în materie de audit intern și cu strategiile organizaționale ale entităților.
Există încă o aplicare neadecvată, de către conducerea entităților publice, a
poziționării ierarhice și a pârghiilor manageriale de susținere și de cointeresare, în
vederea consolidării independenței și a obiectivității auditorilor interni, inclusiv în
cadrul structurilor asociative.
Este necesar ca Ministerului Finanțelor Publice, prin Unitatea Centrală de
Armonizare pentru Auditul Public Intern, să-și îndeplinească toate atribuțiile legale
privind auditul public intern, să-și repoziționeze atenția față de acesta și să performeze
în rolul important pe care legea i l-a conferit.
O serie de propuneri cu privire la îmbunătățirea calității organizării și
funcționării auditului intern, respectiv îmbunătățirea cadrului legislativ aferent, primite
de către camerele de conturi ca urmare a desfășurării întâlnirilor de lucru cu auditorii
interni din județe, sunt considerate de către Curtea de Conturi ca putând fi analizate,
luate în considerare și aplicate în practică de către entitățile publice, respectiv analizate
și luate în considerare de către Guvern și Ministerul Finanțelor Publice pentru
modificarea și completarea legislației.
Raport special privind activitatea structurilor de audit public intern de la nivelul autorităților administrației publice locale
Pag. 69 / 69