UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE
VOLUMUL 47

Horticultură, Viticultură și vinificație,

Silvicultură și grădini publice, Protecția plantelor

materialele Simpozionului Ştiinţific Internaţional „Horticultura modernă –

realizări şi perspective”, dedicat aniversării a 85 de ani de la fondarea Universităţii
Agrare de Stat din Moldova

Chişinău, 2018
 082:378.663(478-25)=135.1=111=161.1
U 56

Redactor-şef
Liviu VOLCONOVICI, prof. univ., Dr. hab., UASM

Redactori-şefi adjuncţi:
V. BALAN, prof. univ., Dr. hab., UASM

Colegiul de redacţie:
R. Sestraş, prof. univ., Dr., USAMV Cluj-Napoca, România
V. Cotea, prof. univ., Dr., USAMV, Iaşi, România
Gh. Nicolaescu, conf. univ., Dr., UASM
V. Andrieş, conf. univ., Dr., UASM
N. Croitoru, conf. univ., Dr., UASM
Ia. Gumeniuc, conf. univ., Dr., UASM
V.Manziuc, conf. univ., Dr., UASM
L. Vacarciuc, conf. univ., Dr., UASM

Se editează conform hotărârii

Senatului Universităţii Agrare de Stat din Moldova
din 14 septembrie 2018, proces verbal nr. 1

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Lucrări ştiinţifice : [în vol.] / Univ.
Agrară de Stat din Moldova ; red.-şef : Liviu Volconovici. – Chişinău : UASM, 2018
– . – ISBN 978-9975-64-271-2.
Vol. 47 : Horticultură, Viticultură şi vinificaţie, Silvicultură şi grădini publice,
Protecţia plantelor : materialele Simpozionului Ştiinţific Internaţional "Horticultura
modernă – realizări şi perspective", dedicat aniversării a 85 de ani de la fondarea
Universităţii Agrare de Stat din Moldova. – 2018. – 683 p. : fig., tab. – Texte : lb.
rom., engl., rusă. – Rez.: lb. rom., engl. – Referinţe bibliogr. la sfârşitul art. – 250 ex.
– ISBN 978-9975-64-296-5.
082:378.663(478-25)=135.1=111=161.1
U 56

Volumul include materialele Simpozionului Ştiinţific Internaţional „Horticultura

modernă – realizări şi perspective”, dedicat aniversării a 85 de ani de la fondarea
Universităţii Agrare de Stat din Moldova.
Simpozionul a fost susținut financiar de către Agenţia Naţională de Stat pentru
Cercetare şi Dezvoltare (contract nr. 86 / inst / 21 MS din 29.03.2018) în baza
Hotărârii Consiliului Suprem nr. 112 din 30 august 2017 și este înscris în Registrul de
stat al proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării cu cifrul 18.00059.51.05A/MS

Autorii lucrărilor poartă responsabilitate totală de conţinut şi formă

ISBN 978-9975-64-296-5.
211 p.
6. IOAN VIOREL RAŢI ŞI LUMINIŢA RAŢI - Cătina Albă în Exploataţii Agricole.

CZU:634.713:581.144.4
FRUNZELE DE MUR O MATERIE PRIMĂ DE PERSPECTIVĂ PENTRU PRODUCEREA
INFUZIEI

Irina POMPUŞ1,Ananie PEŞTEANU2, Ion UNGUREANU1

1
Centrul Științific de Cultivare a Plantelor Medicinale IP USMF ”Nicolae Testemiţanu”
2
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract.The study subject of the experience was the Arapaho, Thornfree and Triple Crown
blackberry varieties. The distance of plantation is 3.0 x 1.5 m. The experimental plot it was placed
in the „Pomrubus” Ltd. founded in 2014 year. The research was conducted during years 2016-2017.
During the research, it was studied some groups of biological active substances in the
blackberries leaves. It was established that the quantity of biological active substances in the
blackberry leaves depends of the phenophases of the development of the plants. The infusion
obtained from the blackberry leaves have a saturated extractive complex.
Key words: Blackberry, Variety, Phenophases, Infusion, Chemical composition.

INTRODUCERE
Murul este o specie horticolă arbustivă care în ţara noastră este încă puţin extinsă în cultură,
dar care cunoaşte o dinamică deosebită a extinderii în cultură la noi în ultimii ani [1,2,6].
Murele sunt mult solicitate de către consumatori datorită gustului delicios în stare proaspătă
şi gamei largi de produse obţinute în urma în urma industrializării (sirop, suc, gem, dulceaţă,
compot, îngheţată, peltea, băuturi alcoolice) [2].
Frunzele tinere de mur se folosesc la combaterea unor inflamaţii ale gingiilor, gurii şi
gâtului. Infuzia din frunze de mur se utilizează în tratarea: gastroenteritelor, colitelor şi este un bun
tonifiant al organelor digestive [3,6].
Este cunoscut faptul ca frunzele de mur prezintă o sursă importantă de substanţe biologic
active cu acţiuni farmacologice vaste [4,8]. Soiurile de mur cultivate în Republica Moldova nu sunt
suficient studiate [2,7].De aceea ne-am propus să determinăm unele grupe de substanţe biologic
active în Rubi fructicosi folia şi să stabilim dependenta conţinutului lor în funcţie de fenofaza de
dezvoltare a plantei.

MATERIAL ŞI METODĂ
Cercetările au fost efectuate într-o plantaţie de mur pe parcursul anilor 2016-2017. Plantaţia
de mur a fost înfiinţată în anul 2014 în SRL „Pomrubus”, comuna Teleşeu, r-nul Orhei. Pentru
cercetare s-au luat soiurile Arapaho, Thornfree şi Triple Crown cu diferită perioadă de maturare a
fructelor.
Distanţa de plantare a plantelor dintre rânduri este 3,0 m, iar dintre ele pe rând 1,5 m.
Tulpinile sau palisat în poziţie oblică în ambele direcţii, fixându-se una câte una de sârmele
spalierului. Lăstarii sau condus în poziţie verticală, palisându-se cu legături largi de cele 4 sârme.
În cercetare s-au aplicat metode biologice, biochimice, staţionare de câmp şi de laborator
acceptate pentru efectuarea experimentelor cu cultura murului.
În cercetare variantele pe teren au fost structurate în blocuri randomizate. În fiecare variantă
au fost câte 4 repetiţii, în fiecare repetiție 10 plante, iar într-o variantă a constituit 40 plante.
Cercetările biochimice au fost realizate în cadrul Proiectului instituţional cu cifrul
15.817.04.35A „Studiul biologic şi fitochimic al plantelor medicinale cu acţiune antioxidantă,
antiinflamatoare şi hepatoprotectoare’’, în perioada anilor 2016-2017 în cadrul Centrului Ştiinţific
de Cultivare a Plantelor Medicinale a Universităţii de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”.

119
 REZULTATE ŞI DISCUŢII
Valoarea alimentară a frunzelor de mur consta în aceea că ele sunt bogate în substanţe tanante
şi pot fi utilizate ca materie primă pentru pregătirea diferitor mixturi pentru producerea infuziei
[3,4].
Investigaţiile efectuate scot în evidenţă, că pe parcursul cercetărilor cantitatea substanţelor
tanante din frunze a fost diferită. La soiul de mur Arapaho de la butonizare şi până la sfârşitul
fructificării cantitatea de substanţe tanante în frunze a variat de la 47,5 mg/g până la 57,1 mg/g
substanţă uscată. Pentru soiul Thornfree, legitatea expusă anterior pentru soiul Arapaho este
valabilă, doar că pragul de jos al cantităţii de substanţe tanante a fost mai scăzută decât la soiul
precedent şi a constituit 41,5 mg/g în substanţă uscată (tab. 1).
În cazul soiului Triple Crown cantitatea de substanţe tanante în frunzele de mur a variat de la
44,7 mg/g până la 55,8 mg/g substanţă uscată.
Cantitatea de substanţe tanante din frunzele de mur se schimbă numai sub influenţa
particularităților biologice ale soiului, dar şi în funcţie de faza de dezvoltare a plantelor.

Tabelul 1. Cantitatea de substanţe tanante în frunzele plantelor de mur, mg/g substanţă uscată
Fenofaza Soiul Arapaho Soiul Thornfree Soiul Triple Crown
Butonizare 51,9 54,7 51,2
Înflorire 57,1 58.9 54,4
Fructificare 54,6 62,5 55,8
Sfârşitul fructificării 47,5 41,5 44,7
Media 52,7 54,5 51,5

În cazul soiului Arapaho înregistrăm valori mai mici ale cantităţii de substanţe tanante în
frunzele de mur când plantele erau în fenofaza sfârşitul fructificării. În cazul dat frunzele deja sunt
mai mature, nu sunt aşa de active şi se înregistrează respectiv o cantitate mai mică de substanţe
tanante - 47,5 mg/g.
O pondere mai mare de substanţe tanante în frunze se înregistrează în cazul când plantele erau
în fenofaza de butonizare, înregistrând valori de 51,9 mg/g substanţă uscată şi o majorare faţă de
fenofaza precedentă cu 9,3%.
Valori mai mari decât cele înregistrate în fenofaza precedentă la soiul Arapaho a fost obţinută
în cazul când plantele erau în perioada de fructificare. În cazul dat cantitatea de substanţe tanante s-
a majorat şi a atins valori de 54,6 mg/g substanţă uscată, ori valori mai mici faţă de fenofazele
precedente, respectiv cu 5,2% şi 14,9%. Valoarea înregistrată în fenofaza dată este medie şi ar putea
fi considerată optimală pentru colectarea frunzelor pentru ceai.
Pentru soiul Arapaho, valori mai mari a cantităţii de substanţe tanante s-au înregistrat în
perioada când plantele erau înflorite, ce a constituit 57,1 mg/g substanţă uscată, ori o majorare cu
8,3 % faţă de rezultatul mediu înregistrat pe parcursul a celor 4 fenofaze de dezvoltare a plantelor.
Sporirea cantităţii de substanţe tanante în frunze se explică prin aceea că în perioada respectivă
plantele sunt mai active în privinţa procesului de fotosinteză şi încă nu sunt fructele în tufă, care pot
consuma o cantitate mai mare de substanţă uscată elaborată în urma acestui proces.
În cazul soiului Thornfree, cea mai mică cantitate de substanţe tanante în frunze s-a înregistrat
când plantele erau în fenofaza sfârşitului fructificării, constituind 41,5 mg/g substanţă uscată.
Practic, în această perioadă valori mai mici a indicelui în cauză s-au înregistrat la toate soiurile luate
în studiu.
Valori mai mari decât în varianta precedentă s-au înregistrat când frunzele au fost colectate în
perioada de butonizare, constituit 54,7 mg/g substanţă uscată, ori cu 31,8% mai mult ca în cazul
fenofazei sfârşitului fructificării. Soiul Thornfree înregistrează cele mai mari valori în comparaţie
cu soiul Arapaho şi Triple Crown pentru perioada respectivă. Adică soiurile menţionate anterior au
înregistrat nişte valori mai mici cu 5,4 şi 6,8% în comparaţie cu soiul Thornfree.
În celelalte fenofaze se observă o majorare a cantităţii de substanţe tanante în frunzele de mur

120
de soiul Thornfree. În cazul perioadei de înflorire, cantitatea de substanţe tanante sporeşte cu 7,8%
în comparaţie cu butonizarea, iar cu sfârşitul fructificării cu 41,9%.
În cazul soiului Thornfree, cea mai mare cantitate de substanţe tanante în frunzele plantelor de
mur s-a înregistrat în perioada de fructificare – 62,5 mg/g substanţă uscată sau cu 6,1% mai mare
comparativ cu perioada anterioară, adică înflorirea plantelor.
Studiul efectuat asupra cantităţii de substanţe tanante în frunzele plantelor de mur au scos în
evidenţă aceiaşi legitate şi în cazul soiului Triple Crown. Cea mai mică cantitate de substanţe
tanante în frunzele plantelor de mur s-a observat în perioada finalizării recoltării, constituind 44,7
mg/g substanţă uscată. Valoarea înregistrată la soiul menţionat în perioada respectivă se consideră
una medie în comparaţie cu soiurile Arapaho şi Thornfree.
Pentru perioadele butonizare, înflorire şi fructificare se înregistrează o majorare a indicelui în
studiu, constituind respectiv 51,2; 54,4 şi 55,8 mg/g substanţă uscată.
Deci pentru a avea un efect mai benefic, frunzele de mur de toate soiurile trebuie colectate
dinperioada de înflorire până la fructificare, când se înregistrează cele mai mari valori a cantităţii de
substanţe tanante.
Polifenolii reprezintă una dintre cele mai numeroase şi importante substanţe ce-si au originea
in regnul vegetal. Polifenolii sunt recunoscuţi pentru acţiunea antioxidanta, antiinflamatoare,
antibacteriana, antitumorală şi antiaterogenă, care limitează depunerea grăsimilor pe pereţii vaselor
de sânge[8].
Investigaţiile efectuate ne demonstrează că cantitatea de polifenoli este în strânsă corelaţie cu
particularităţile biologice ale soiului şi fenofaza de dezvoltare a plantelor(tab. 2).
Studiind influenţa particularităților biologice ale soiului asupra cantităţii de polifenoli
înregistrăm o acumulare diferenţiată. În cazul soiului Arapaho, cantitatea de polifenoli în frunze a
variat de la 84,0 mg/g substanţă uscată până la 92,2 mg/g. Practic în frunzele soiului dat s-a obţinut
cea mai mare cantitate de polifenoli.
Soiul Thornfree pe parcursul cercetărilor a acumulat în frunze în funcţie de perioada de
colectare de la 66,9 până la 91,4 mg/g, iar la soiul Triple Crown valoarea indicelui dat a fost de 88,1
- 90,9 mg/gpolifenoli în substanţa uscată.
În afară de influenţa neesențială a soiurilor asupra cantităţii de polifenoli totali în frunzele
plantelor de mur, mai influenţează şi fenofaza de colectare a lor.
Studiind în parte fiecare soi, înregistrăm că în diferite perioade de vegetaţie cantitatea de
polifenoli totali este diferită. Pentru soiul Arapaho cantităţii mai mici de polifenoli totali s-au
înregistrat în momentul colectării frunzelor la sfârşitul perioadei de fructificare - 84,0 mg/g.
O majorare a cantităţii de polifenoli s-a înregistrat în cazul când frunzele au fost colectate în
faza de fructificare, unde indicele în cauză a constituit 86,6 mg/g substanţă uscată. În continuare în
creştere, valori mai mari a cantităţii de polifenoli totali s-au înregistrat la colectarea frunzelor în
perioada înfloririi, când indicele dat a constituit 91,8 mg/g substanţă uscată.

Tabelul 2. Cantitatea de polifenoli totali în frunzele plantelor de mur, mg/g substanţă uscată
Fenofaza Soiul Arapaho Soiul Thornfree Soiul Triple Crown
Butonizare 92,2 88,4 89,9
Înflorire 91,8 91,4 90,9
Fructificare 86,6 90,7 88,2
Sfârşitul fructificării 84,0 66,9 88,1
Media 88,6 88,3 89,3

Cea mai mare cantitate de polifenoli totali s-a înregistrat în perioada când plantele erau în faza
de butonizare - 92,2 mg/g substanţă uscată. Această valoare maximă este în creştere cu 9,8% cu
fenofaza sfârşitul fructificării şi cu 0,4 în comparaţie cu fenofaza înfloririi plantelor. Această
pondere privind majorarea cantităţii de polifenoli totali ne demonstrează că mari diferenţe între
perioadele de butonizare şi înflorire nu există. Adică, această perioada este cea mai favorabilă
pentru a colecta frunzele de mur de soiul Arapaho pentru a obţine o materie primă cu o cantitate

121
maximă de polifenoli totali.
În cazul soiului Thornfree, observăm că cantităţi mai mici de polifenoli se înregistrează, în
cazul când frunzele au fost colectate la sfârşitul perioadei de fructificare - 66,9 mg/g de substanţă
uscată.
În perioada de butonizare, cantitatea de polifenoli totali în frunzele murului constituie 88,4
mg/g substanţă uscată. Valori mai mari s-au înregistrat când frunzele de mur au fost colectate în
perioada fructificării ce a constituit 90,7 mg/g substanţă uscată.
Cea mai mare cantitate de polifenoli totali în frunzele de mur s-a înregistrat în cazul când
colectarea frunzelor s-a efectuat în perioada înfloririi. În cazul dat, cantitatea de polifenoli totali a
constituit 91,4 mg/g substanţă uscată. Soiul Thornfree a înregistrat o majorare neesențială în
comparaţie cu soiul Arapaho. Aceasta, ne demonstrează că pentru a colecta frunze cu o cantitate
sporită de polifenoli totali, mai benefică este perioada înflorire – fructificare.
În cazul soiului Triple Crown cantitatea de polifenoli în frunze este practic aceeaşi de la
butonizare până la sfârşitul fructificării. Cea mai mare cantitate de polifenoli totali s-a determinat în
cazul când frunzele au fost colectate în perioada înfloririi, ce a constituit 90,9 mg/g în substanţa
uscată. Colectarea frunzelor cu o cantitate sporită de polifenoli poate fi efectuată începând cu
fenofaza de butonizare la plantele de mur şi finalizată odată cu sfârşitul recoltării.
Acizii hidroxicorici ca şi celelalte substanţe ce se regăsesc în compoziţia frunzelor de mur au
o valoare deosebită şi o influenţă pozitivă asupra organismului uman [5].
Soiurile în studiu acumulează cantităţi diferite de acizi hidroxicorici în frunzele plantelor de
mur. În cazul soiului Arapaho cantitatea de acizi hidroxicorici acumulată pe parcursul cercetărilor a
constituit 4,51 – 5,31 mg/g, la soiul Thornfree 3,42 – 5,75 mg/g, iar la soiul Triple Crown 4,03 –
5,67 mg/g (tab. 3).
Asupra acumulării acizilor hidroxicorici în frunzele de mur mai influenţează şi perioada când
s-a efectuat colectarea frunzelor.
Pentru soiul Arapaho cantitatea de acizi hidroxicorici ce s-a acumulat în perioada de
butonizare a constituit 4,51 mg/g. În continuare cu înaintarea fenofazelor de dezvoltare a plantelor,
indicatorul în studiu se majorează, constituind în faza înfloririi 4,83mg/g. Cantităţi mai mari de
acizi hidroxicorici s-au depistat în frunze în perioada fructificării 5,31 mg/g.
Pentru soiul Thornfree legitatea expusă pentru soiul Arapaho este valabilă şi cea mai mică
cantitate de acizi hidroxicorici a fost înregistrată la sfârşitul înfloririi – 3,42 mg/g. Valori mai mari
ale cantităţii de acizi hidroxicorici au fost depistate la soiul dat în perioada de înflorire, când
frunzele erau foarte active, constituind 5,75 mg/g.

Tabelul 3. Acizi hidroxicorici exprimate in echivalenţi acid clorogenic mg/g în frunzele de mur
în diferite perioade de vegetaţie
Fenofaza Soiul Arapaho Soiul Thorfree Soiul Triple Crown
Butonizare 4,51 5,23 4,74
Înflorire 4,83 5,75 5,67
Fructificare 5,31 5,00 5,17
Sfârşitul fructificării 4,92 3,42 4,03
Media 4,89 4,85 4,90

Pentru soiul Triple Crown cantitatea de acizi hidroxicorici înregistrează valori maximale în
perioada de înflorire – 5,67 mg/g. După care se atestă o diminuare a indicelui în studiu, constituind
în frunzele de mur în perioada de fructificare 5,17 mg/g, ori o scădere cu 9,7% comparativ cu
perioada de înflorire. Cu înaintarea în vârstă a suprafeţei foliare, cantitatea de acizi hidroxicorici în
frunze diminuează, înregistrând cele mai mici valori – 4,03 mg/g.
În concluzie putem menţiona că cantităţi mai mari de acizi hidroxicorici au fost determinate în
frunze în perioada înflorire. Această perioada este favorabilă, deoarece coincide cu termenul de
executare a tăierilor în verde la lăstarii de 1 an, ceea ce ar permite utilizarea raţională a produselor
vegetale.

122
 CONCLUZII
1. Cantitatea de substanţe tanante în frunzele de mur este în strânsă legătură cu
particularităţile biologice ale soiului cultivat şi fenofazele când se colectează aceste frunze,
deoarece ponderea lor ar putea varia.
2. Studiind în parte fiecare soi, înregistrăm că în diferite perioade de vegetaţie cantitatea de
polifenoli totali este diferită. Cantităţi mai mari de polifenoli totali s-au înregistrat la momentul
colectării frunzelor din perioada de butonizare până în perioada de fructificare.
3. Cantităţi mai mari de acizi hidroxicorici au fost înregistrate în frunzele colectate în
perioada înflorire– fructificare. Această perioadă coincide cu termenul de executare a tăierilor în
verde la lăstarii de 1 an la mur, ceea ce ar permite utilizarea raţională a produselor vegetale pentru
diverse infuzii.

BIBLIOGRAFIE
1. BABUC V. Pomicultura. Chişinău, 2013. p. 569-570.
2. BALAN V. et al. Cultura arbuştilor fructiferi şi căpşunului. Chişinău, 2017. p. 101-130.
3. GRIGORIEV V.; CHIRU T.; POMPUŞ I. The blackberry: phytochemical composition of
plant parts and antioxidant activity. In: International Scientific Symposium “Conservation of Plant
Diversity”, 5th edition, 1-3 June 2017, Botanical Garden of ASM, Chisinau, 2017. p. 31.
4. CHIRU T.; POMPUŞ I.; CIOBANU N.; CASIAN I. Comparative polyphenolic content
and antioxidant activities of wild and cultivated blackberry Rubus fruticosus L. In: Reviews on
clinical pharmacology and drug therapy. Austria. 2017. p. 81.
5. CIOBANU N., UNGUREANU I., POMPUŞ I. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice
efectuate la Centrul de Cultivare a Plantelor Medicinale a USMF „N.Testemiţanu” în ultimii 10 ani.
Revista Farmaceutică a Moldovei. Chişinău, 2014. nr. 3-4. p. 19.
6. MELKADZE R., CHIKOVANI N., KACHNIASHVILI E. Characteristics of the
сomposition of сaucasian blackberry (Rubus caucasicus L.) leaves as a raw material for tea
production. J. Applied Biochemistry and Microbiology. 2008. Vol. 44(6). pp. 647–651.
7. PEŞTEANU A., POMPUŞ I. Behavior of blackberry varieties in the central area of the
Republic of Moldova. Agriculture for Life, Life for Agriculture. 2018. pp. 298-304.
8. МЕЛКАДЗЕ Р. Г. Листья кавказской ежевики (Rubus Caucasicus L.) – перспективное
сырье для производство травяного чая. Химия растительного сырья. 2015.том 1. с. 155–166.

УДК:634.723:631,526.32
ВЛИЯНИЕ СХЕМ ПОСАДОК И УДОБРЕНИЯ НА РОСТ И ПРОДУКТИВНОСТЬ
ЧЕРНОЙ СМОРОДИНЫ В «ЗАВЕТНОМ САДУ» СРЕДНЕАХТУБИНСКОГО РАЙОНА
ВОЛГОГРАДСКОЙ ОБЛАСТИ

Александр РЫБИНЦЕВ, Татьяна ОРЛОВА

ФГБОУ ВО Волгоградский государственный аграрный университет
г.Волгоград, Россия

Abstract: the regularities of growth and productivity of black currant are determined
depending on the variety, the area of nutrition and the doses of fertilizers
Key words: varieties, feeding area, dose of fertilizer

ВЕДЕНИЕ
В условиях Волгоградской области имеются объективные предпосылки не только для
роста производства ягод и обеспечения потребностей в них населения, но и для поставки их
в промышленные центры страны.
Увеличение производства ягод намечено не только за счет расширения площадей
плантации, а главным образом за счет повышения их урожайности. Дальнейшее развитие
ягодоводства нуждается в разработке и внедрении в производство эффективных
агротехнических мероприятий, обеспечивающих получение высоких и устойчивых урожаев.

123
В комплексе мероприятий, обеспечивающих повышение урожайности ягодных культур,
значительная роль принадлежит схемам посадки и удобрению.

МАТЕРИАЛЫ И МЕТОДЫ
Исследования проводились полевым и лабораторным методами по общепринятым
методикам для работы с ягодными культурами.
Опыт заложен весной 2014 года, сортами Голубка, Сандерс и Юннат. Схемы посадки
– 2,5х0,8м – 5000 куст/га, 2,5х1,0 м – куст/га, 2,5х1,25 м – 3200 куст/га.
Площадь питания изучается на следующих фонах удобрения:
80 т/га навоза + Р120К90, 80 т/га навоза + Р240К180, 80 т/га навоза + Р360К270
Для сравнения был взят вариант без удобрений – контроль.
Площадь листовой поверхности определяли в конце вегетации на основе методики
Ничипировича А.А. (1961).
Прирост побегов учитывали путем замеров длины боковых побегов продолжения у 10
кустов в трехкратной повторности.
Учет урожая проводился сплошным методом, взвешивая урожай со всех опытных
растений. Статическую обработку данных проводили дисперсионным методом по
Доспехову.
РЕЗУЛЬТАТЫ ИССЛЕДОВАНИЙ
Площадь листовой поверхности
Одним из ведущих факторов, определяющих рост и продуктивность растений,
является площадь листовой поверхности [1].
Поэтому важное значение имеет изучение факторов, влияющих на формирование
ассимиляционной поверхности.
Установлено, что величина оптимальной площади листьев зависит от плотности
плантаций и обеспеченности растений факторами жизни.
Полученные нами данные (табл. 1) показывают, что изучаемые факторы оказались
существенное влияние на размер ассимиляционной поверхности ягодных культур.

Таблица 1. Площадь листовой поверхности черной смородины в зависимости от сорта, схемы

посадки и доз удобрений
(в среднем за 2017 – 2018 годы)
Схема посадки, м Дозы Сандерс Голубка Юннат
удобрений
контроль 3,57 17850 3,59 17950 3,23 16150
1 доза 3,78 18900 3,64 18200 3,41 17050
2,5х0,8
2 доза 4,02 20100 3,98 19900 3,67 18350
3 доза 4,20 21200 4,23 21150 3,86 19300
контроль 3,89 15560 3,92 15680 3,68 14720
1 доза 3,98 15920 4,01 16040 3,87 15480
2,5х1,0
2 доза 4,37 17480 4,47 17880 3,96 15840
3 доза 4,58 18320 4,61 18440 4,11 16440
контроль 4,16 13312 4,09 13088 3,89 12448
1 доза 4,26 13632 4,31 13792 3,97 12704
2,5х1,25
2 доза 4,68 14976 4,67 14944 4,34 13888
3 доза 4,91 15712 4,92 15744 4,45 14240
Точность опыта 4,3
НСР0,95 1068

Анализируя полученные данные по размеру ассимиляционной поверхности черной

смородины обращает на себя внимание тот факт, что особенности сорта и условия
минерального питания в значительной степени определяют конечные размеры листовой
поверхности.
Наименьшая ассимиляционная поверхность отмечена у сорта Юннат. Сорта Сандерс и
Голубка незначительно отмечаются по размеру ассимиляционной поверхности (табл. 1)

124