Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
F. PROCEDURI DE REFERIRE
Tuturor instituțiilor și organizațiilor implicate în procesul de referire le revine obligația de a
colabora în vederea luării măsurilor de protecție și asistență consecutive identificării unei
victime a traficului de persoane. Fiecare dintre acestea trebuie să desemneze cel puțin
câte un reprezentant al instituției/organizației implicate în mecanismul de identificare și
referire, iar datele de contact ale acestuia trebuie comunicate partenerilor instituționali.
În funcție de instituțiile și organizațiile implicate în lupta antitrafic și de locul și modul în
care a avut loc identificarea victimei traficului de persoane, se pot distinge următoarele
proceduri și modalități concrete de referire a victimelor traficului de persoane:
1. Victima este identificată de către organele judiciare, respectiv structuri specializate ale
poliției, cu atribuții în domeniul traficului de persoane: direcția, brigăzile și serviciile de
combatere a criminalității organizate, poliția judiciară, poliția de frontieră, birouri și servicii
DIICOT.
Victima are dreptul de a fi informată cu privire la dreptul la asistență juridică, drepturile
procesuale, precum și la alte drepturi conform art. 4 din Legea nr. 211/2004.
Referirea victimei către instituția sau organizația responsabilă pentru coordonarea
activităților de acordare a asistenței și monitorizare a acestora se desfășoară astfel:
▪ structurile specializate ale poliției - IGPR, prin DCCO, BCCO, SCCO și IGPF: vor
contacta reprezentantul regional al ANITP în vederea evaluării nevoilor de asistență ale
victimei și menținerea contactului cu aceasta;
▪ alte structuri din sistemul de apărare națională și ordine publică - poliție de investigații
criminale, poliție transporturi, poliție ordine publică, jandarmerie: vor sesiza celelalte
structuri specializate ale poliției și/birouri și servicii DIICOT;
▪ reprezentantul centrului regional al ANITP:
- va realiza evaluarea inițială a victimei pentru identificarea nevoilor de asistență
specializată ale victimei și, cu acordul persoanei, va asigura referirea imediată a acesteia
pentru asistență în regim de urgență. Se va desemna un responsabil de caz care va
monitoriza asistența acordată victimei și va menține legătura cu aceasta în vederea
pregătirii victimei pentru toate etapele necesare desfășurării procesului penal. Numele
responsabilului de caz din partea centrului regional al ANITP va fi comunicat partenerilor
instituționali;
- va anunța furnizorul de servicii sociale și va transmite acestuia, cu acordul persoanei,
informațiile necesare pregătirii intervenției de caz;
- va asigura victimei suportul necesar pentru prezentarea în vederea audierii acesteia de
către organele judiciare;
▪ structurile specializate ale poliției:
- la solicitarea reprezentantului centrului regional al ANITP vor realiza evaluarea de risc a
cazului în vederea stabilirii măsurilor de protecție;
- vor oferi consilierea tactică necesară transportării victimei în condiții de securitate, în
funcție de nevoile de asistență și protecție stabilite în urma evaluării cazului.
2. Victima a fost referită și repatriată de către OIM
Misiunea OIM România întâmpină victima înainte de punctul de trecere a frontierei de stat
și, în cazul în care persoana acceptă să fie găzduită într-un adăpost pentru o perioadă mai
scurtă sau mai lungă de timp și să participe la un program de asistență specializată, se
realizează referirea victimei către serviciile de asistență specializată.
Reprezentantul OIM:
- va anunța reprezentantul centrului regional al ANITP despre repatrierea victimei traficului
de persoane;
- va discuta cu victima posibilitatea colaborării cu organele judiciare.
În situația în care victimei nu i se va putea acorda asistență în tranzit, va fi anunțat
reprezentantul centrului regional al ANITP pentru preluarea victimei și asigurarea accesului
acesteia la alte servicii de asistență în comunitatea de proveniență.
3. Victima este identificată de către o organizație neguvernamentală (ONG) internațională
și victima este repatriată și referită către o ONG din România.
În situația în care victima a fost identificată de către o ONG dintr-o altă țară, reprezentantul
ONG din România va întâmpina victima la punctul de trecere a frontierei sau în locul
convenit cu partenerul de referire. În funcție de acordul victimei de a participa sau nu la un
program de asistență fie din partea acelei ONG, fie din partea altei organizații sau instituții
și în funcție de particularitățile cazului, victima va fi inclusă într-un program de asistență
specializat.
Reprezentantul ONG sau al serviciului public specializat pentru asistența și protecția
victimelor traficului de persoane:
- va anunța reprezentantul centrului regional al ANITP pentru coordonarea activităților de
acordare a asistenței și monitorizare a situației victimei și pentru luarea acesteia în
evidență;
- va discuta cu victima posibilitatea colaborării cu organele judiciare.
4. Victima de cetățenie română este identificată prin intermediul misiunii diplomatice sau al
oficiului consular al României
În situația în care victima traficului de persoane nu deține documente de identitate sau
călătorie care să îi ateste cetățenia română, personalul reprezentanței diplomatice sau
misiunii consulare a României eliberează, la cerere documentul de identitate/titlul de
călătorie care să permită repatrierea persoanei8 și informează în timp util ANITP și poliția
de frontieră despre reîntoarcerea în țară a victimei/victimelor traficului de persoane, în
vederea preluării acesteia/acestora de la frontiera de stat a României.
În situația în care victima traficului de persoane necesită și solicită asistență9, diplomatul
responsabil cu aplicarea metodologiei de repatriere va contacta și va referi persoana unei
ONG sau autorităților locale ale statului respectiv, care acordă asistență victimelor traficului
de persoane.
Pe toată această perioadă aspectele legate de situația victimei traficului de persoane și
datele acesteia vor fi tratate cu confidențialitate.
8
Conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea
traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare coroborat cu dispozițiile art.
41-42 din Hotărârea Guvernului nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare
a dispozițiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.
9
Asistența este acordată victimelor traficului de persoane în conformitate cu prevederile
art. 6 din Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în
special al femeilor și copiilor, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității
transfrontaliere organizate, ratificată prin Legea nr. 565/2002, ale art. 12 din Convenția
Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, ratificată prin Legea nr.
300/2006, și ale art. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 299/2003.
5. Victimă a traficului de persoane, cetățean străin
Persoanele, cetățeni străini, victime ale traficului de persoane vor beneficia, fără
discriminare, de aceleași măsuri de asistență și protecție ca și victimele traficului de
persoane, cetățeni români. Astfel, victimele traficului de persoane, cetățeni străini, trebuie
informați într-o limbă pe care o înțeleg cu privire la dreptul de a beneficia de o perioadă de
recuperare și reflecție de până la 90 de zile, precum și de accesul la alte servicii de
asistență specializată, respectiv: cazare în centre special amenajate, de consiliere
psihologică, precum și de asistență medicală și socială10.
Conform art. 38-391 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de
10
Costurile foarte mari pentru terapia specializată pentru copiii cu TSA. Nedecontarea suficientă a
terapiilor.
• decontarea serviciilor conexe actului medical de bază (logopedie, evaluare și intervenție psihologică) prin Casa
Națională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.) este condiționată de colaborarea cu un medic specialist (medic
pedo-psihiatru), care are contract cu C.N.A.S.
• recunoașterea serviciilor de recuperare psihopedagogică ca fiind servicii conexe actului medical de bază,
stabilirea unor condiții de certificare ca specialist în astfel de intervenții (de către DSP, de exemplu, sau de către
CPR) și oferirea posibilității de a semna direct contracte de prestări servicii cu Casa Națională de Asigurări de
Sănătate.
• decontarea orelor de terapie integral sau parțial, în orice caz decontarea mai multor ore de terapie sau
decontarea a cel puțin 2 ore pe zi de terapie/copil. Decontarea să se facă direct specialistului (psiholog, logoped,
psihopedagog, kinetoterapeut, etc.) cu pregătirea și specializarea necesară programelor de recuperare, ținându-
se cont de faptul că un copil diagnosticat cu autism are nevoie de minim 8 ore de terapie zilnică.
• lipsa unui standard de cost pe un serviciu atrage după sine lipsa finanțării. S-a semnalat că nu există un sistem
unitar care să reglementeze tarifele practicate în recuperarea copiilor cu autism și calitatea serviciilor prestate
atât în mediul privat, cât și de către instituțiile statului.
• există o discrepanță între bugetul alocat serviciilor de recuperare în cadrul școlilor cu caracter special și
bugetul alocat pentru recuperarea unui copil în învățământul de masă.
• cele mai multe surse de finanțare care pot fi accesate pentru derularea unor proiecte, nu permit bugetarea
salariilor membrilor ONG-urilor care ar urma să implementeze un astfel de proiect. Acest lucru grevează asupra
părinților copiilor cu TSA care beneficiază de terapii în cadrul ONG-urilor deoarece aceștia plătesc lunar o
contribuție pentru a putea fi plătiți specialiștii.
• decontarea serviciilor de logopedie prin CNAS, dar nu numai 10 ședințe/an cum este în prezent ci un minim de
10 de ședințe lunare.
Crearea de parteneriate active și care să poată fi verificate de către ISJ-uri, între școli și ONG-uri sau
DGASPC-uri care asigură terapii de recuperare și integrare persoanelor cu TSA.
• conform legii, fiecare copil diagnosticat cu autism are un manager de caz în cadrul DGASPC-urilor la nivelul
fiecărui județ. S-a propus încheierea unui parteneriat între ONG-uri și DGASPC-uri prin care să se stabilească
obiective de relaționare și să se discute pe programul de abilitare/reabilitare a fiecărui copil în parte.
Deși s-a simplificat procedura de întocmire a dosarului de încadrare în grad de handicap, reprezentanții
ONG-urilor de profil spun că o parte dintre părinții care apelează la serviciile lor nu o cunosc sau se
plâng că pașii de urmat nu sunt simpli și necesită mult timp.
• o problemă pentru părinții copiilor cu autism este birocrația cu care trebuie să lupte pentru a completa dosarele
necesare comisiilor de specialitate. În alte țări dosarul copilului de încadrare în grad de handicap e rezolvat într-
o zi, asistentul social duce dosarul la diversele comisii.
• punerea în aplicare, la modul real a prevederilor privind oferirea gratuită a formularelor tip, prevăzut de lege
(Ordinul 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 Art. 20) pentru întocmirea dosarului de încadrare în grad de
handicap a copiilor cu TSA și alte dizabilități, părinții, aparținătorii neavând la dispoziție întotdeauna, mijloace
tehnice de a descărca de pe internet și de a lista documente, pentru a le pune la dispoziția specialiștilor.
• interpretarea greșită sau neuniformă a fișelor de evaluare sau a datelor din acestea ceea ce duce la încadrarea
eronată în gradul de handicap.
• există cazuri unde primăriile nu plătesc asistenții personali ai copiilor cu TSA. În multe cazuri se dă doar
indemnizația de însoțitor, dar nu îi angajează cu contract individual de muncă.
• necesitatea decontării de către primării sau asigurarea gratuității transportului persoanelor cu TSA, nu doar
pentru cei cu grad de handicap grav, pentru a obține încadrarea, reîncadrarea în grad de handicap, multe
persoane neavând suficienți bani pentru a beneficia de acest drept, precum și pentru a se deplasa în centrele de
recuperare, școli speciale, medici etc.
Soluții:
• în politica publică ar trebui ținut cont de următoarele priorități – (1) decontarea serviciilor, (2) statutul
terapeutului ABA să fie reglementat în COR, (3) certificarea specialiștilor care lucrează cu copiii cu TSA.
• programe de formare în Analiza Comportament Aplicată (ABA) ținute de analiști comportamentali acreditați
(BcBA și BCaBA).
• stabilirea unor standarde de componente necesare (RBT, BCaBA și BCBA) care să specifice exact în ce
condiții poate o persoană să ofere servicii de terapie și câte ore de supervizare sunt necesare.
• programe de formare de lungă durată pentru a acredita terapeuți ABA și psihoterapeuți și psihopedagogi cu
competențe în ABA.
• angajarea personalului specializat în terapia copiilor cu TSA prin finanțare de la bugetul de stat și bugetul
consiliilor județene și al primăriilor.
• psihologul sau specialistul să fie recunoscut ca prestator de serviciu de sănătate și NU de servicii sociale ca să
poată să intre în decontare directă cu CNAS, iar ONG-urile să se ocupe în continuare de zona socială cu
licențiere pe serviciul social, dar și pe serviciul medical, fiecare entitate să decidă cum dorește să se licențieze.
• au fost purtate discuții cu Casa Națională de Asigurări (C.N.A.S.) și s-a propus decontarea a minimum 2 ore de
recuperare pe zi per copil;
• finanțarea serviciilor de bază: programele de recuperare, indiferent ce formă îmbracă ele - Analiza
Comportamental Aplicată (ABA), kinetoterapie, terapie ocupațională, etc. să fie decontate în funcție de nevoile
fiecărui copil, iar acestea să fie decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
• să existe standarde de licențiere la nivel național pentru ONG-urile din domeniul TSA și pentru serviciile de
recuperare, medicale pe care le oferă prin elaborarea acestora de către Ministerul Sănătății
• platforma www.autismconect.ro poate oferi o centralizare a tuturor instituțiilor, ONG-urilor, clinicilor medicale,
cabinetelor individuale, a specialiștilor și serviciilor la nivel național, astfel încât părinții/aparținătorii persoanelor
cu TSA să poată să aleagă terapeuții, serviciile, instituțiile, ONG-urile cu care vor să lucreze. Platforma se
dezvoltă continuu și poate fi pusă la dispoziția statului.
• acordarea unui număr minim de 2h/zi ședințe de recuperare terapeutică multimodală în cazul TSA sau a unor
2h/de 3 ori pe săptămână acolo unde există un alt diagnostic mai ușor cu elemente TSA. Includerea acestei
mențiuni, privind numărul de ore recomandate obligatori în planul de recuperare al DGASPC-ului, în dosarul
copiluluI.
• cursuri acreditate despre tulburările din spectru adresate personalului medical.
• clarificare legislativă privind normarea specialiștilor
• realizarea evaluărilor în mediul natural unde copilul își desfășoară activitatea (acasă, la școală, la centrul de
terapie).
• asociația HELP AUTISM, împreună cu asociația ATCA și asociația „NEW ODDYSEY” au elaborat
platforma www.eduaba.ro care poate fi pusă la dispoziția statului si unde se regăsesc dosarele electronice ale
copiilor cu autism, metodele terapeutice utilizate, frecvența, progresele făcute, astfel încât părinții sau alți
terapeuți în grija cărora intră copiii să aibă acces la istoricul lor medical și terapeutic.
• decontarea de către stat și aplicarea Testului ADOS 2, test care ar trebui să existe în toate organizațiile de
profil ceea ce ar duce la abordarea unitară a cazurilor din partea specialiștilor.
• creșterea salariilor personalului de specialitate – care să aibă motivație să se formeze și să lucreze în acest
domeniu - și să nu abandoneze profilul pentru că în alte domenii există șanse pentru salarizare mai bună
• organizarea continuă a unor campanii de conștientizare, formări pentru părinți, dezvoltarea unei rețele de
„mentori” din părinți etc.
• modificarea organigramei și deblocarea posturilor în cadrul DGASPC-urilor pentru a angaja mai mulți psihologi
sau externalizarea acestor servicii terapeutice asociațiilor care derulează acest tip de servicii.
• introducerea în Ordonanța de urgentă nr. 18/2017 privind asistența medicală prevederea ca specialiștii în
evaluarea și recuperarea copiilor cu TSA să fie doar ca și colaboratori, dacă nu există posibilitatea angajării lor.
• amendarea HOTĂRÂRII Nr. 978/2015 din 16 decembrie 2015 privind aprobarea standardelor minime de cost
pentru serviciile sociale care să prevadă caracterul unitar al standardelor de cost pentru toate tipurile de centre:
centru de recuperare, centru de zi, centru respiro.
• Ordinul 25/9 martie 2004, cu privire la SMO privind centrele de zi pentru copii cu dizabilități, Standardul 3:
Propuneri - existența unor formulare tip, cu conținut bine precizat, atât PPI inițial, cât și revizuirea acestuia și
organizarea de sesiuni de instruire, informare a personalului angajat în C.Z.D privind întocmirea acestor
documente. Proceduri de admitere clare, realiste în raport cu numărul specialiștilor din cadrul CZD, a capacității
centrului din cadrul DGASPC de a oferi servicii specializate. Standardul 5: Propuneri - realizarea educației
formale în cadrul CZD pentru copiii admiși în cadrul centrului, prin proiecte pilot de colaborare a DGASPC cu
ISJ, avizate conform legii (curricula avizată, metode de învățare adaptate copiilor cu TSA, ca de exemplu
metoda TEACCH, PECS), evitându-se abandonul școlar, limitarea accesului copiilor cu TSA la servicii
educaționale.
• în spitale la controalele medicale, la cabinetele medicilor specialiști și a medicilor de familie să aibă prioritate,
pe lângă femeile însărcinate, copii sub 2 ani sau urgențele și copiii cu dizabilități, implicit cei cu TSA deoarece
din cauza diagnosticului pe care-l au copiii cu TSA, aceștia nu au răbdare sau obosesc mai repede comparativ
cu ceilalți copii.
• să se facă o propunere către Ministerul de Finanțe ca un ONG să nu plătească aceeași contribuție la stat
pentru angajații săi ca o companie privată/firmă deoarece veniturile lor provenite din donații sau din proiecte nu
pot acoperi în mod constant salariile pentru toți specialiștii de care ar avea nevoie.
• Ordin 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016. Propuneri: Art. 31, Art. 35 - evaluarea psihologică a copiilor
cu TSA pentru încadrarea în grad de handicap să fie gratuită, fie în cadrul serviciilor publice (fără a se mai
solicita fișa de evaluare psihologică timbrată), fie decontate direct de CAS prin cabinetele individuale de
psihologie. Respectarea în practică a prevederilor de la art. 32 alin 4, privind realizarea ședințelor de consiliere
psihologică, respectiv, dovada deținerii de către psiholog a competențelor în consiliere psihologică.
• demersul de elaborare a unei politici publice poate să se facă pentru toate tipurile de dizabilități și să se pună
accent cu prioritate pe: depistarea timpurie; intervenția timpurie; prevenție; conștientizarea părinților;
conștientizarea specialiștilor. Alte dizabilități care ar putea fi menționate în politica publică alături de TSA:
hiperactivitatea, sindromul DOWN, epilepsia. Cu toate că obiectivele prezentului proiect sunt stric legate de
subiectul „copiilor cu autism”, s-a pus în discuție necesitatea abordării mai generale a condiției copiilor cu
dizabilități, iar politicile publice să nu fie atât de particularizate pe autism pentru creșterea ratei de succes în fața
factorilor decidenți.