FEBRA TIFOIDÃ

Febrele tifoide sunt bacteriemii, iniţial cu staţie limfaticã mezentericã şi sunt cauzate de Salmonella
typhi (bacilul Eberth) şi S. paratyphi A, B şi C.
ETIOLOGIE
- gen Salmonella - familia Enterobacteriaceae;
- BGN, dotaţi cu flageli (antigen H), peretele bacterian conţine o endotoxinã (antigen O) şi au un
antigen capsular "Vi" utilizat pentru vaccinare.

EPIDEMIOLOGIE
- declarare obligatorie;
- rezervor de germeni strict uman;
- contaminare - pe cale fecal-oralã de la bolnavi sau purtãtori sãnãtoşi cronici;
- transmitere directã - contact cu obiecte infectate, alimente contaminate, sau:
- transmitere indirectã - ingestia apei, de scoici, legume crude contaminate;
- muãtele sunt un vector al infecţiei.
FIZIOPATOLOGIE
Dupã absorbţia oralã germenii trec prin mucoasa intestinalã şi disemineazã prin calea limfaticã:
chilifere, ganglioni mezenterici şi canalul toracic, în torentul sanguin.
Multiplicarea bacterianã produce puţin puroi, iar metastazele supurate sunt rare.
Eliberarea endotoxinei prin liza germenilor, joacã rolul esenţial în afectarea visceralã: digestivã,
cardiacã şi cerebralã.
Rãspunsul imunitar majoritar este mediat celular.
TABLOU CLINIC
Incubaţia 7-15 zile
- diaree fugace la 12-48 h dupã masa contaminantã.
Perioada de invazie
Debut - progresiv (obişnuit): T° create regulat la 40°C într-o sãptãmânã; febrã cu cefalee, insomnie,
astenie, anorexie;tulburãri digestive: dureri abdominale, constipaţie (rar diaree); epistaxis; puls disociat - mai
puţin rapid decât gradul ascensiunii termice; limba saburalã; garguimente în fosa iliacã dreaptã;
splenomegalie (30-50%).
Debut - brutal (rar): greţuri, diaree.
Perioada de stare: febra în platou 39-40°C;
Bolnavul prezintã: somnolenţã, prostraţie, obnubilare (typhos) netã ziua, cu insomnie nocturnã -
definesc "starea tificã"; dureri abdominale; diareea clasicã cu aspect de "piureu de mazãre" (variabil)
(75%); puls disociat; limba saburalã; la 10% dintre cazuri - apare angina Duguet: mici ulcere superficiale la
nivelul pilierilor anteriori ai vãlului palatului; abdomen sensibil, fosa iliacã dreaptã cu garguimente;
splenomegalie inconstantã; o eruptie formatã din macule mici rozate, de mãrimea unui bob de linte (pete
lenticulare) se observã la baza toracelui şi în partea superioarã a abdomenului (33%).
Tablou clinic atipic: febrã moderatã, bine suportatã; o stare tificã marcatã cu cefalee, mimeazã
meningita.
DIAGNOSTIC
Date epidemiologice: contact infectant, calamitãţi urmate de epidemii, zone endemice;
 Date clinice particulare şi clasice;
Date de laborator:
• orientative: VSH normalã, puţin acceleratã; leuconeutropenie, (excepţie la copil: hiperleucocitozã);
uneori trombopenie; aneozinofilie; > aminotransferazelor - ALT, FA, GGT, LDH.
• serologie - R. WIDAL (Widal-Felix): de interpretare dificilã şi tardivã; tehnicã de aglutinare -
aglutinine anti-H şi anti-O; pozitivã din a 8-a zi; a. anti-O dispar în 2-3 luni; a. anti-H persistã ani; titrul > 100
pentru a. anti-O - martor de i. recentã; serologie fals pozitivã: salmoneloze non-tifoidice; yersinioze; tifos;
paludism; disglobulinemii;
• izolarea germenului diagnostic de certitudine: coproculturi (imperativ); hemoculturi (prima
sãptãmânã).
EVOLUŢIA
a) favorabilã - sub tratament se produce defervescenţa în 2-6 zile, cu estompare rapidã a semnelor
digestive şi a stãrii tifice;
- pot apãrea recãderi (5%) - rezervor de germeni pe litiazã biliarã;
b) cu complicaţii cu 2 mecanisme:
1. impregnare toxinicã - responsabilã de majoritatea afectãrilor viscerale:
- digestive: hemoragii joase sau perforaţii cu semne de peritonitã francã sau astenicã
(hiperleucocitozã);
- miocardice: clinic latente, depistate prin ECG sistematice sau patente cu insuficienţã cardiacã sau şoc
cardiogen;
- cerebrale (rare) - tablou de encefalitã sau comã, cu prognostic rezervat;
2) diseminare bacterianã: colecistite: osteite sau osteo-artrite (drepanocitari homozigoţi); abces
splenic.
PROGNOSTIC
- favorabil; mortalitate la grupe cu risc; vindecare fãrã sechele; portaj persistent - în 95 dintre cazuri dispare
în 6 luni.
TRATAMENT
Principii:
• antibioticoterapia oralã, în caz de intoleranţã digestivã: intravenoasã;
- la adult: - fluorochinolone (de primã intenţie); pefloxacina 400mg x 2/zi; ofloxacina 200 mg x 2/zi;
ciprofloxacina 500 mg x 2/zi; 7 zile (5-10);
la copil - ceftriaxona 75 mg/kg/zi pânã la maximum 4g (elecţie); 5 zile.
• alternative: fenicoli 3 g/zi (A); 25-50 mg/kg/zi (C); amoxicilinã 4-6 g/zi; cotrimoxazol 4-6 cp/zi; 14
zile;
• tratament adjuvant: corticoterapie - la semne toxinice majore; hemoragii transfuzii de sânge;
perforaţii - intervenţie chirurgicalã cu antibiotice pentru germeni anaerobi.
Mãsuri epidemiologice: izolarea bolnavului; dezinfecţia scaunelor, lenjeriei, a camerei: continuã şi
terminalã; declarare obligatorie.
Supraveghere: clinicã: T°, puls, TA, auscultaţie cardiacã, scaune, abdomen; biologicã:
hemoleucograma, 3 coproculturi dupã tratament, negative.
PROFILAXIE
Igiena alimentarã (boala "mâinilor murdare"); lanţ de transmitere întrerupt de spãlarea mâinilor.
 Vaccinarea - vaccin poliozidic capsular Typhim Vi injectabil: obligatoriu pentru personalul de
laborator şi militari ca şi pentru voiajori şi personal medico-sanitar în zone endemice sau în zone calamitate;
injecţie cu rapel la fiecare 3 ani, de la vârsta de 2 ani; oral - Ty 21 a (în studiu); protecţie 60%; nu protejeazã
pentru s. paratyphi A sau B.