ffA$*fr'fl.ff.

&,{iI-
t

Kt n'$-$
-$f,ptrLl&{$**tKh: [J
p ffi:ru?'fiq ffi,'a&'ffig#e$K
aJffi*:ffi&rffig,Klq$4ffi&

Gdndirea,prin toateftAsaturiiesaie,esteun elemeniconstitutivai personaiit^l1ii, gratiuiei de ciez-

voltarereflect$ndin maremdsurdetapala carea ajuns evolu{iaintelectuald a unui individ. De aceea,in
procesulde invi@mf,nt, trebuie s[ se urmdreascddezvoltareag6ndirii copilului sub toate aspecteleei
(operatii, gdndire cavzalil,mobilitate gi flexibilitate, perspicacitateetc.),in deplin[ concordanli cu par-
ticularitdtilede vdrsti gi individuale.in pcrioadclcantepre$colar6 gi pregcolarI,influenfaeducativd,ce
ec evor"^iri
su r-,--!rvlr+ nqrlrwa L.capilulr:i, gtnt fn dcmenir-r! infbrmntiri
4JLT44 e6t gi ?n cel f?rr'."nati1ipune ba;zete unei dez-
voltiri armonioase.
Prin aceast[lucrare dorim s6punem la dispozilia educatoarelorgi a pdrintilor ctteva sugestiide
jocuri-exerciliudestinatedezvoitEriidiferiteioriaturi qi insugiriaie gir-rdiriipregcoiariior.
Precizdmc6, degi contribuie la dezvoltareamai multor opera{ii ale gdndirii, pentru a clasifica
jocurile din punct de vedereal aportuluilor formativ,vom consideranumai aceaopera;iesauinsugire
a gdndirii cdreiasarcinajocului i seadreseazlin mai maremisurS.Asffel, distingem:
- jocuri pentru dezvoltareacapacitdliide analiz6;
- innrri hantnr \;
Aantal+araq
iiv" ! , i L r +'
nanar.it fii 11" cintezi'
J Lr t aat i iJ*- i i r r "r- - s l - . **. ! *

- jocuri pentru dezvoltareacapacitdlii de comparatie;

- jocuri pentru dezvoltareacapacitdlilorde abstractizaregi genemlizarc;
- jocuri penuuciezvoitarea perspicacitiilii.

,l L ---,..! J - ^- :=.=- !4- * :.- 4 * ==.- * - ..!- =.- 3!a=.

/i. dUC iii i-ujit
- = .- - .,- il+!=
i.iliii
- - - ^- - 4- =.= :
iruiiii U iiEzvUixif i sa ^- - - ^:aX]::
uiiitai"iiii?ii iii $li;UiAi iiul

de a efectua analize

Capacitateade a efectuaanalizestd la bazaformirii gi dezvoltirii spiritului de observagie,

atit de
necesarin activitateaunui individ.
?ninsriiuiiile pregcoiareseurmdre;ie iiezvoitareaoperalieide anaiiz6,in speciai?ncaiirui aciivi-
tllilor de observare. Astfel, copilul analizeazLintr-o formfl organizati gi explicitd plrtile
componentegi insugirileunui obiect, animal,plant[, fenomennatural etc.
Jocurile-exerciliuprin careseurmdregtedezvoltareaacesteioperafiia gdndirii antreneazd implicit
gi o comparafieintre imagineape care o vede copilul (perceplie)gi aceeape care el o are despre
obieetelease.minltoa.re (reprezenthnale me.moriei).Aceast5din urm5.operalier6mAneinsh pe plan
secund.
Dificultatea sarcinilorjocurilor din plezantaculegerepoatefi gradati in funcfle de vdrstagi par-
ticuiaritliile inriividualepe careie prezinidcopilui ia un momentdai.
Educatorii 9i pdrinfii pot contribui la dezvoltareaacesteioperafii a g6ndirii oferind copiilor
jocuri-exerciliude tipul celor propusede noi.
Lucrareapoate servi nu numai educatoarelor,ci gi pdrintilor (bunicilor) care se ocupi acasdde
copiii lor pregcolari.in acestultim caz, ei, dupi ce citesctextul jocului, daci acestaare mai multe
vor acoperiinifial
figrrn pe o pagini, vor folosi doui jtrmdflli de coalXde hf;rtiegroasd(carton)cr=lea-!'e
desenele. Una dintrecoli va fiagezatlorizontalniar cealalt5,verticalpesteprima,astfelincdtsdacopere
4
 toatdpagina. Ceaorizontaldva l[sa liber primul gir de desene.Ceaverticall va ldsaliber doar primul
desen.Se va cere copilului si spundce reprezintddesenulsauce lipsegtedin el (dup6caz). Dacd nu
reugegte,ii spuneadultul acestlucru gi seva glisa paginaverticald,descoperindal doileadesen.Dacd
nici de data aceastacopilul nu reugegtes[ indice ce obiectesunt reprezentate(ce lipsegte),atunci se
intrerupejocul gi sereia dupdun anumittimp.
Cdnd se terminSexaminareaprimului r6nd de desene,se gliseaz[ foaia de hirtie verticalI pdrfird-
mdnevizibil primul desen,iar foaia oiaontald,segliseazdastfelincdt s[ descopereal doilear6nd de dese-
ne. Seprocedeazd astfelin continuarepdni la terminareajocului, carepoatefi fdcutintr-o gedinlasaudoud.
CAndun desencuprindescenepe jumdtdti de foaie de carte, se acoperddesenele,cu exceptia
primului, apoi se procedeazd la descoperirea treptati a urmdtoarelordesene.

H'm,ff*fl

Fy'srT,:fffffTffi:T"rii;
- s creioanenegre $i colorate.
$*ax"c*mm Copilul trebuie sd taie cu creionul desenelecare seamdndcu imaginsa-reper,
g*cexEca$t
datdin prima cdsuf6.
Hffic9$*m$*icra p r"?.rtx'*
e€*sg$se #tr#ssj * c*x$c{"A
ecH"
d c$esfl#.ry ;
Din punct de vedere metodic, este bine e4, Ia ?nceput,educatoarea(adultul) sA exemplifice
rezolvareasarcinii, folosind o plan96demonstrativd.
Pe parcursul desfbgurdriijocului, educatoareava urmdri respe ctareade cdtre fiecare copil a
sarcinii de lucru.
in gridinil5 sepot xeroxacdteun setde plangepentru fiecare vaiantd,in tot atdteaexemplarecdfi
copii sunt in grup6.
GradareadificultX{ii sareiniide luern;
Jocul permite o find gradarea dificultiifii sarcinii, putdndfi adaptatla diferite vArstegi niveluri de
dezvoltare.
Gradareasarcinilor se poate realiza prin mdrirea numdrului de criterii dupd care trebuie sd se
efectuezealegerea.incepdndcu vdrstade 4 ani, alegerease facefindnd seamade o insugire,cum ar fi:
*culoarea,
mdrimeaori pozitiain pitrifel'a elementuluice trebuietdiat;la 5 ani sepgatecerecopiilor sd
(de de formd).
_ Fnd seamade doudinsugirideodatd exemplu:de culoare9i
i Sarcinadevinemai greaatuncicdnd pozilia elementuluiestecombinati qi cu agezarea lui inf-un
$ anumit loc din pdtr6fel.Acelagigrad de dificultateil reprezintdplasareala capdtulliniei a unui punct
i mai mare,a unui cfirlig saua unei bucle,deoarececopilul trebuiesdlini seamagi de orientareaacesto-
i .u. De asemenea, sepoatecombinacriteriul formd cu ciiteriul numdr(de exemplu,grupuride cel mult
cinci puncte aSezate in pdtr6!e1e,astfel incdt sd se oblind diferite forme - pdtrate,triunghiuri, linii ver-
ticale sauorizontale,unghiuriorieniatesprediferite colfuri).
O varirsntd6i ma! compliccttiiesteaceeain carese cerecopilului sd se ghidezein selecfiedupd
trei criterii, cum ar fi: formd,culoare,mdrime(de exemplu:sd taie numai dreptunghiurilemici, gal-
bene)sauculoare, pozilie,mdrjme(de exemplu:sd taie numai triunghiuri mici roSii asezatecu vdrful
i tnjos - in acestcaz,plangelecuprind numai o singurdformd, in speJdtriunghiuri).
insegidesenelepot variagraduldedificultate.Cu cdt suntmai abstractegi mai amdnuntite,c;tatdt
saxcinaestede dificultatemai mare(de exemplu,e mai greu de discriminatfiguri geometriceintre ele
decfltfiguri de animale,flori etc.).
 ifr\
1ffi

o%&o%ooo@w
lw@@o%oo@%
;:i1
t
 Orientarcain spaliu: dreapta- st6nga
i-anrd.ni:tits"m?r.i!*$.se.irr:re$gT1!:ir€!F*.f+r;i+#-f-ri?-+*.+rw*t*r*:.-F*
:-:i:,::|li:':.:.:;i:;i:J]rjn:::1,ji,i':'grrlili:J'+::slf':x}1ir::iitf:{+]iiiit!.'8.'iji::|i1]:j':::1:i:!::..!{i

,r,*ii igf *f
! r
*$
IIIIE
:a.,

ii ?E *fi
$
!
li
7:
ti
;r {
it ' i/
sl / *r t
#
El' r / /*\l
i'l
ii + l;t /*\$
ii#
ii
u
i l*/ // {
i
\l
\n
/ t
!:
:t
t,{ il

$i
"n ri
F. ,rin'',.r,t.'',n'r...or,,,u-,..,'..,r..ttt=,"t..'.*t",t
.-r'5,..-::"r-.iir,r:+r,rtr;t;:,:.:.:r:t::i+:::.:tsa:i?''-i:!i{f,i:r::::1i'i!:c:r:
"r,.,,.,n*r*-$,'-or-.-",.o,,.*tltE:r\*!?zi:::*.i,j:E:*!:v'.r$:t:
ir;i l li
$
t'.
F
.i'
tr
ifiii
i: i8
li it Hl
I
I*
ii

ii:fil
/ i I
'? ! : l$l
+ 'l f
\ if t l
':&
$ f
'.1 6r

r$
$j
 n \ I r a -t
/
-i t \ /
-*F

rSrientareain spaiiu: dreapia- st&nga

,f'3 m m
f-r' i { rlt t
ti a ,

{ lw lJ i
lry l)
|.ryffi.- r
Ii lt'-m w lr // Il

cu vflrful in jos'
Taie cu rogudreptunghiurilemici, galbene9i cu verde triunghiurile roqii

A
/A \
/\

$
$
ffitu -$
i i*

I
 O altd modalitate de gradare a dificultdlii sarcinii const[ in mdrirea num[rului girurilor de
pltritele. Aceastapresupunemirirea timpului afectatexercifiilorgi deci o mai indelungatdconcentrare
a atenfieicopilului (atenliavoluntard).
Joculpoatefi folosit gi ca testde evaluare.
Educatoateaconcepe un tabel in care construieqte,pentru fiecare copil, un numir de cdsule. In
, acesteanoteazd,numdrul de greqeli pe care le-a fdcut copilul. Notarea se poate face pentru fiecare joc
, sau dupd un numdr de jocuri ce au acelagigrad de dificultate.
. Prin acest graftc, educatoareapoate s6-gi dea seamadacd s-au inregistrat progrese. Cand acestea
. sunt satisftcdtoare, se trece cu toat6 grupa la varianta cu sarcina mai grea. Copiii care ,,au rlmas in
urmd" pot reveni la un grad de dificultate ce le este accesibil gi pot exersa pdnd igi ajung colegii. De
I aceea,estenevoie ca in trusa cu materiale a acestuijoc sd existe mai multe variante pentru acelagigrad
, de dificultate. in cadrul fibcdrei plange,mdrimea gi pozilionarea figurilor se pdsteazdconstante. Felul
: gi distribuirea culorilor pot varia de la o plang[ Ia alta. Pot fi plange cu forme geometrice sau contururi
, schematice(de frurlze, stele etc.) necolorate.Aranjarea figurilor vairazd de la o planq[ la alta, at6t din
;-.punct de vedere al ordinii acestorain plangd,cdt gi al pozifiei lor in pitrdfel.

r el nu a reugit sd rezolve sarcinacuprinsd intr-o planqS,se revine la aceasta,dupd ce a efectuat alte exer-
ci1ii, mai ugoare.

i*

i Jocz;l Trxiecanstit'uieun excelentexerciliu pentt'u dezvoltareacapacitdlii^desnalizd. El presupune

i pi ef'ectuareaz,tneiaperalii de comparalie implicitd iar, uneori, 6! de sintezd.in aceJspiti*tp, iocwl pre-
i stLpwneo caficentrarepwternicd a atenliei pe o perioadd &ai ffisre de timp in vederea rezolvdrii unei
, sarcitti.

.l*t ss-q:a$€sa
# gp&s":€mysx$
s# #*s#sR#H*?

i Material didactie;
ri
i ' planqe cu imagini reprezentdndobiecte, plante sau animale cunoscutede copii.
i Soreima jo*ului: Copilul trebuie sd precizeze ce parte componentl a unui obiecVfiinld lipsegte
dintr-o imagine.
v'
.:,!
trndicafiimetodiceprivind desf6gurarea jocului:
: : i:

.i
.rii
.'ii
Joculpoatefi desfiquratin familie saula grddiniJa(individual,cu grupurimici saucu toati grrrpa).
ii: :

,ii
Copiilor li seprezintdcdteo singurdimagine.in acestcaz,fie sexeroxeazdmdrindu-segi apoise
decupeazddeseneleplangelor,fie se taie intr-o coald albd de hdrtie o fereastrdde dimensiunileunui
p6tratilustratcu careseacoperiplanga,astfelinc6t in fafa copilului sd apardcdteun singurdesen.
Deseneletrebuiesdprezinteobiectesaufiinfe bine cunoscutede copii, sdfie clare,fdri elemente
de decor,simplegi redateinpozilia ceamai avantajoasd pentrurecuno4gtere gi pentruidentificareaele-
mentuluice lipsegte.De asemenea, in cazulfiinfelor, elementelelipsd si fie accesorii(morcovullinut
intre ldbule de iepurag,nasturii de la costumulbaiatului; sauelementecare sd nu trasmatizezecopilul
(mustdlilepisicii); o solufieestegi redareaunor animale-juc[rii.
Dupi primireaplangei,copilul examineazd desenelegi, cdndestenumit de educatoare, r[spunde
indic0ndce anumelipsegtedin desenfafd de imagineape carecopilul qi-o amintegtedespreacelobiect.
Cdnd se adreseazd intregii grupe,dupdexpunereadesenuluigi formulareaintrebirii, educatoarea
va numi un copil caresddeardspunsul.Desenulla cares-aobfinutun rdspunscorectnu seva mai folosi
insi cu aceeagigrup[-decopii.
, g
 f'rrttffit.f t, t
"i-.nir r :jL '.r=-'*t'**nt*ttffi-t"''....
-"i L*r+''* i-if r
"'. , .
,t-,'.
liliu-*ffii'I"
i;

.i: :

':
1,,.l

tli l

Ii i

' ,1 .1

::l

1 ::

::;
.i i

ffi ffi
 Priiiia tiaii ctnri sefoiosegieacestjoc, vor ii numili saraspundiaceicopii careseanunfdsinguri,
cdutdndu-seca la fiecare imagine si fie ales un alt copil. Cu timpul, educatoareava antrenac6t mai
mulfl copii in efectuareaanalizelor.Ea igi va nota numele copiilor carenu rispund gi pe cei care dau
rSspunsurieronate;cu acegtia,va efectuaexercifii-jocasemdnitoare, pornindde la imagini careau mai
fost vizionatede ei, trecdnd,treptat,la altele care nu au mai fost ardtate.Se recomandaca aceste
exercilii s[ sefbeH;i in mod individ';al,cu ace!copi! carea lipsit saricarenu a ?nrcgistratprcgrcsesefii-
nificative.
Fie ci selucreazi cu o grupi intreagl saucu un singurcopil, dacdpregcolariirespectivinu reusesc
si spuiiEuc iipscAtc,adultui (educaior,p6rinq ue'iruiesi verifice daci er au recunoscutimaginea;de
aceea,ii va intreba:$tt6 ce estedesenataici? Dacd.imaginea nu esterecunoscutd de copii, vJfi Hsata
deopartegi va fi folositi dupdce ei vor cunoagteobiectuVfiin{arespectivd.Dacdimagineaesterecunos-
cutll, adultul ii va indernnape copii sdo priveascdcu atenfiegi si spundce lipsegte(Ce trebuiedesenat
pentru a completaimaginea?).Dacdnici in acestcaz nu vor puteapreeiz.aceea ce a fost omis, se va
atdta"aldtrrride imagineaincompletd.,llvls absalutidentie,I(iact-rsr.;ca m[rimc), dar complcii, copiii
fiind invitali sdle compare.in felul asesta,in procesulde analiz6,copilul nu mai esten"uoit strfac6o
comparafieimpliciti cu reprezentareadin memorie a obiectului respectiv.El va efectuao comparatie
cii o li-iiagifieiie uarvu pcrccpcin aseimoment.Acesrprocerieuva puteail ibiosit Ia'inceput,p6ndce
copiii sedeprindsdrezolve astfel de sarcini, deoarecescopulurm6rit esteacelade a operao analiz[ pe
bazaunei comparafii (implicite) cu reprezentareape care o are copilul pi nu o comparafieintre dou6
imagini perceputeconcomitent.Dacdinsdnu seva ob;inenici in acestultim cazunrispunscoiect,se
presupuneci sarcinaesteprea greapentrunivelul de dezvoltareatinsde copil in acestdomeniugi se
as-teaptfl p6n6seproducedepE;ireaac.estr-ti stadir-r"eaurmarea unei serii de exereigiiasernlaltoare,ins6
mai ugoare.In mod excepfional,cAndin prima gedin!5se prezinti o astfel de situagie,educatoareava
puteaindica ce lipsegtedin imagine,pentru a facilita ingelegerea sarcinii de c6trecopii.
(l:"*ccrc+ S*i'ciirii dc iuci.u:
"l:tcilitiiii
sltr J4r Urtltt g!

Adultul va aveagrijd sd gradezeefortul cerut copiilor in funcAiede vdrstdgi de nivelul de dez-

voltare a capacitilii de a efectuaanalizeal majoritdtriicelor din grupul cu care lucreaz6.
Penffu aceasta,adultui trebuie s6 gtie cd greutateade rezolvarea sarcinii depindede mai mul{i
factori: cornplexitateaimaginii, importanfape careo are pentru copil elementulcarelipsegte,inirimea
elementului.numirul elementelorlipsi.
Joculpoatefi introdusla inceputpentrucopiii careauimplinit 4 ani*, folosindu-seimaginiin care
lipsegteun singur element.
Airagumaieniiaasuprafaptuiui edia 4 ani cgl mai eticaceprocecieus-a ciovedita fi muncaindi-
vidual6, altfel copiii imit6 in cor rdspunsulunuia dinte ei, indiferentcareesteacestrlspuns. Abia dupn
ce li s-a format deprindereade a rdspundefiecarein parte,pot parficipala joc 2-3 copii.cu condilia ca
tofi juc{torii si aibd acelaginivel de dezvoltare.Pentrustimulareosepoateinilia intre ei gi o intrecere
(Sd vedemcare dintre voi gtie ce a uitat pictorul sd deseneze!).
La gnrpade 4-5 ani pot fi antrenate!n joc, la ?ncepnt,gr'.rpurimrci dc copii, iar sprcsfhrliful an-ti-
lui toatdgrupa.
Daci jocul se introduceincepdndcu grypacopiilor de 5-6 ani, sarcinajocului se explicainhegii'
grups,api:i, pentr-ucxcrsare,seireceia muncainriivitiuaiasaucu g1upemici, tbiosindu-seimagini c6t
mai variate.

+ Incercfirile de a antrenain joc pregcolarimai

mici nu au dat rezultatepozitive. Copiii dideau raspunsurieronate,
nu rispundeau deloc saupuneauintrebiri caxenu aveaulegdtur5cu sarcinadidacfici ajocului.
'tt
,)
I

i
O singuril culoare
I

i Material didactic:
I . plangi de cartoncoloratd,darnu integral,ci avdndanumitesuprafefe(3-6 forrnediferite)albe;
" forme de cartonidenticeca mdrimecu spafiilealbede pe planq5,coloratecu aceeagiculoare,
ca gi fondul cartonaqului.
Sarcina jocului: Copilul trebuiesd acoperetoate spatiilealbe cu formelecolorategi decupate,
astfelincdt si oblind o plangduniform coloratd.
Indicafii metodiseprivind desfigurareajocului:
Sevor folosi numai plangesautdblile cuprinzind forme cunoscutede copii in momentuljocului
(mai alesfiguri geometrice),rolul acestuia,sub aspectinstructiv,fiind de fixare, nu de transmiterede
cunogtinfe.De altfel, scopulsduin domeniulcognitiv estesecundar,cel principalfiind acelade a-i pune
pe copii in situaliade a efectuaexercilii de analizdgi, implicit, de comparar:e.
Candsejoacdin grup,sepot inilia qi intreceriintre copiii respectivi.Va cfigtigacei carg aqazdmai
repede,in mod corect,toateformelepe plangasa,oblindndculoareauniform[ a plangei. .
GradareadificultXlii sarcinii de lucru:
Sarcinapoatefi gradatlin funcfiede vdrstacopiilor gi de gradullor de dezvoltare.Astfel, pentru
copiii de 3-4 ani seva folosi o plangi cu trei forme albe,pentrucei de 4-5 ani,o planqi cu patruforme
albe,pentrucei de 5-6 ani,o plangdcu cinci formealbe,iar pentrucei de 6-7 ani,o plangdcu $aseforme
albe.Gradareasarciniisemai poatefacegi prin modul de desfbgurare a jocului. Ceamai ugoari formd
a jocului esteaceeain carese dau copilului plangagi formelecorespunzdtoare,'el urmAnds5le aplice
corectpe spaJiilealbe.in acestcaz,i secerecopilului sd operezeatdt ana\izaplangei, cdt gi o analizd.a
pieselorin momentulalegeriilor. Implicit areloc Aio operaliede comparareintre formelespafiiloralbe
gi formeledecupate.
Dificultatea sarcinii cregteatunci cdnd, pe l6ngdplangd,se dau formele necesarein culoarea
cerutri,amestecate cu alteformeasemdndtoare, insdde mai multe culori. in cazulacesta,analizatrebuie
efectuat[in doudetape,pebaza culorii qi a formei.
Dificultateaestela fel de marecdndsedaumai multe fortnedecupatedecdtsuntnecesaregi cdnd
toateau aceeagiculoare(de exemplu,plangade cartoncuprindeformele:cerc,pdtrat,dreptunghi,tri-
unghi, dar pe lAngdacesteasemai dau ovale gi rombwi).
Ultimele doudcazuripot avealoc atuncicdndla joc participi 2-4 pregcolari,fiecareprimind cAte
o plang[, iar formeledecupatesuntamestecate gi agezateinfa[a1or,copiii urrndndsd-gialeag[pe cele
decareaunevoie.in acestcaz, atdtplangele, cdt gi formelepot sdaibdo altdculoarepentrufiecarecopil
(cAndalegerease face dupdformd gi culoare)sauaceeagieuloarepentrutoti copiii (cdndalegerease
facedin mai multe forme de aceeagiculoare).
I/ariant6: Sepot folosi tdblile de lemn saudin materialplasticin careestedecupat,pentrufiecare
formd,un ldcag.Formeledecupatesuntdin acelagimaterialgi seincadreazd.inldcagurile respectivedin
tdblife. $i in acestcaz, atdt"tilblilele,cdt gi formele de lemn decupatepot fi colorate.Jocul va avea
desfbgurarea descrisdmai sus.
 fB gg:"Hc.€
'{:--*;s,* flffi"
fuffi"fl
f

l-v}
atenis{c$ida*tie ;
" jucdrii variate;
. obiectecunoscutede copii, ugorde manipulat(bile, cinife din plastic,cuburi etc.).
Scsr*$xis.$**ul*-ri:
Copilultrebuiesd,,ghiceasc[" gi sdnumeasciobiectelecareau fost ascunse,in
timpul in care,,alinut ochii inchigi".
{nr&ia*{iic&et*dicepn'ivinddesfSgurar*a jcerxlui:
Educatoarea va expunein fala copiilor un numdrde obiectecunoscutede acegtiagi le va ceresd
le denumeasc[.Pieselevor {r agezateastfel incdt fiecare dintre ele sd poat[ ft vdnrtd,bine de tofi
jucdtorii (sdnu se acopereunape alta).
Unul dintre copii esterugat sI inchiddochii gi atuncise ascundunul saumai multe obiectedin-
tre celeprezentatela inceput.CQndi se spunesd deschiddochii, copilul trebuiesdnumeascdobiectul
sau obiectele ascunsecare, odatd,,ghicite", sunt agezatela locul pe care l-au ocupat mai inainte.
La inceput, pentru a se familiaiza cu sarcina jocului, copiii vor fi anunfafi c6te obiecte sunt
ascunse.in activitdlile urm[toare, c6nd se folosegteeliminarea mai multor obiecte, nu se anunfd acest
lucru, spunAndu-secopiilor: Sd vedem dacd Stiti ce obiecte au fost ascunse. Dacd ei reugesc sI
numeascddoar unul sau doud obiecte qi, de fapt, au fost ascunsemai multe, li se spune:Mai gdndigi-vd
cdci mai lipseSteSi altul (mai lipsesc Si altele).
in grldinile, jocul poate fi folosit gi atunci cdnd se luqeazd cu toati $upa. in acest caz, se pot
organizaintreceri cu tema: Cine ghiceStemai repedece s-a schimbat?
Ga"*dcar*ad*$ieu{*5$iis*vcix}ii de luct'u:
Gradarea sarcinii se poate realiza prin numdrul de piese expuse. Cu cdt sunt mai multe, cu atdt
sarcina este mai gtea, deoareceanaliza gi memorareasunt in acest cazmai dificile.
O a doua modalitate de a mdri gradul de dificultate a sarcinii este modificareanumdrului de piese
care se ascund.Este mai ugor de ghicit atunci cind se ascundeo piesi decdt atunci cdnd se ascunddoud
sau trei.
in timpul desfbgurdriiaceluiagijoc se poate altema ascundereaunui obiect cu ascundereaa doud
sau trei obiecte fi..ar:d
a anunfa copiii, astfel incdt de fiecare dati cdnd deschid ochii, ei si se gdseasciin

Variag?$aI:
O variantda jocului esteaceeain care,in loc sdseelimine,seadaugi 1-3 obiecte.in rest,sepro-
cedeazdla fel ca lavaiantaprecedentd,adres0ndins[ copiilor intrebarea:Ce s-a addugat?
-tot'a
fE p.-$*m:
ii-t;a;fl$;*;i
Variantelepot fi combinatein timpul aceluiagijoc, aceastapentrucopiii careauparcursdejavari-
antelesimple ale jocului. in acestcaz, oblinem o noui variantii, in care se pornegtede la un grup de
obiecte(pdpug6,minge,camion,scdunel,misufd).Copiii inchid ochii, iar educatoarea elimindun obiect
15
 t ..

(mingea)9i adaug5un altul (ursuleful)' :

Acegtiatrebuiesdghiceascd
ce li se adreseazd esteformulau in acestfel. t::t""t:u *ce s-aschimbat.chiar gi inrn
intrebare4|
Dificultatea sarcinii sporeqteatunci ,i
comitentvanazd'incadrulfolosirii cdnd numdrurobiectelor
ascunsegi al celor addugate
aceleiasir"r"qii o.lu=ry.
"onj $
Q" "."*rt;, se ascunddoudobiecte qii i
ff lfi:ff :H",'"#ffi'f;i*Til',""'*Fiil;3**,i,,o"-,i,ip::;."nrevenitrar
'ti
Va r i an fa a l l I-a :

,",.'fl
,t'f;Ji3:T#'"Ttr:5::Xff
Ti3:tr?*?iji:f,:ffi"f
f :HH:,ffi
6-7 ani, deoarecememorarea
miciritrur
jocuft modului ^ f ffffi'lT:
Aceastr ai::Jff";;,:T:;n:;':::':"#tr;:;stepreadin;d;;;;ffi:il
rorm6a jocurui,. p;;;;"
-i
il
""iioi"i ":,ii:::::#{,;*" variantere
descrise
;:*i"::ff;::T'ilTffi
;'l*:"1Efu***b,x*n:.,".#*po,nins
.", ,"r,i i I

::; fi
Fv*cEselsr;sii,tic€s{}fi*itete i
:i

tyt,
*zcest
;*c se#rt aft#/izc '5ii';e*v?z#t'#.2"€tr., ':: *
tr:
.J

-fiecsre *bie*t di;e gv'ry??,r/

expusrsr.r# fe **pit'trf frebrtiytd s# i{fetziifsce I :t.:
t
.4

{ind /?,ivat€flev,tru {{,-$i dti ::::$ -i

*d,dttgtt!" s€{t!?G{i{{f}*i c€ f r;sseEt* ::t:

**
.q#?,tt€ s*{f fr
*
,1.

$
*
fr
H€.*weR$H
{Fffi,$'ff#
s#sser.aae.$g ii{
?j?
E'
B ij"'

-Tlffifi{?H?drimeaunei
pagini
de caiet) cu desene; ,
cartoca neagr5.
sarcinajocutrui:copilul trebuie
sdindicepe o plangiimaginea i4n
$e

rndieafiirnefsdiee
privind cles{igurar-" asemdndtoare.
dndtoare.
:2 2

t**,
j*;r';
In parteadesusa-uneiplangeoi &
s

(figurdgeometricr'beligoare "*"1iffiI#ur acesteia sauin colf) seaflaun anumit

&
t

9i punctulef"dd;;-il;; b.ca pozif,", ,'ia.i*, etc.). desen

cuprindecdsufein caresuntdesene Resrulplansei
asemdndtour" "u
J., .ii ai" r"p"'u*rloiin.ur"
unele
smparea' in'a ia"iiJ". in ceeacepriveqte
ii"Hill;lH1?:t '*t ,",oo"ilp;;;;;i; $rrnceea
cepriveste
ori_
Jocul esteindividual' datin grddiniF
mai repedeundeestesemnul? se pot organizaintrecopii
copiul intreceri de tipur: cine ghiceste

il;"il'":rff "i* ;t;;;

.;; "*
rari*J."* *"."*nul ia*ri" cu cer din cdsufareper.
.Jor,"*e.a*","u
:i

:"pii
tucreaz'dcu 3il.1fJ3il:1,*#t1;jffi"u. uceias
i
g

a
4

copii'yg
5aai,
seilril:r inroc
il,;;"r,:ff;i
I
& r--
iE
+2
treziinteresulsi a-i ramilianzi"";;iJ;;;:
i,"J,l,;;:n::lt#tJ:il,'trili
*i
*F
*;,
t2

Gr a d a r e adificultifiisarciniideluc ru : : ' ^ ' *i"oi;,

" : la imase
g inrrece
is c hta imagini
e ma t ic e .schematice
.
g;
R:
+t
#t
6 .!

E}
gdsirea
desenurui
care
esre
tafetcu x$t t
"u**?##1"::rtrff&HffffruXg?,t
o altdmodalitate
dinj
cer gi
ii
a{

tr*
$a

degradare
i2

a oincutteiii**iJire f,i
*rl

j,
obfneprin mdrireasaumicaorare",r***,
s"Hffi#iHffi.j*l,m{*x,*; ffi:: li o*"*,;"r";;;i pdnd,a $
it
*l
iiI

doudspre,",g al
fi J
a. !
* 8-.*,,

16 '$ $*"**u
 Flir2+
rwF,wdtiep.rffisLzt".E!9e9*girls$sl+iffi:*,sa;s:31xx'${:i:ilj:i}srsd:ffi!rgrrrrtsi!ft::tii\:!:if,tr:rr*v*:'&n:_?i
.::!.ssf-,s.r:?'ss ft:

)area

coll-
:te gir
nalia

Jacd,:
ii de'
.t,

mal,
i

t;

susr,,
. .i

rSltg,i

lice
q *{ t
Lr i/i..

te

$i
;e
le

+::!::11!atl.f./n:n$lli:::::r!!:1l?Ir.?.rrtsi:ts,:,f;i1,ff.4j!i*:Rf.rj.:::ta+e:,!.j{:1:+Gir#SrF'i?r::\;i4lititl:i:il:h{:::.:*:::i

17
 ':::::;';;;:'::;#;;x!:":";:,:r;::::_1:::..:::;;;:
{',i,",',:::#:,Y;,,'?,:;;:i::.#"':::::u'::,!:-::.i::uiz,,atd, an*endnrl
lazeazd nu pe riprezentari cu sensoln i"""''
in acetasi
n"';jraneascreste cu atdt
timpsi efbc-
mai
ci pe imagini jdrd semni/,
{e/ seder,nlrty
fbl .ce dezvattd n.,n-^;+.4^^ t- , "*oriei'
ii'?e;i;*ritsis
ilzclsortae*dfd irt
"ouo:",",:,::
iv mynnoou,l !:-oUr:r.,or;;.:;;t';;d-;;;;';f;:;l:&;;;:f"f::;f:,:::::::::::::
s^ cwrc*cStere v, wzsupire cxt"€ es{* extr*rte
;: t"jte,sul ce ^.,-^^ ^,-,
" #*

Xnragimi
suprapuse{CStesunt?}
Material didaetic:

obiecte sauninle
-fiecareu*X,Hi:ffift:fri"1.;;;il:::1y::uprapusede
dintre ;;r;;".
ia recunoascd
imaginile,apoi sd spundc6te
suntgi ce reprezintS
Imaginiletrebuiesdreprezinteobiecte i
gi fiinle foartebine cunoscute
o"'",H;*"J;;;f"Tlx acestea de copii, caresuntredatu_n,
ffi#'*Hu1:#fi*;;*",#.*' a.h,.-e
;;;$;;.- $
Esteindicatsd sepomeascdde la celemai ugoare $
forme ale lui. De exemplu,doud
imagini iden- i
ffif:ffiffi
"*T::#,:'";finTffi*";i#?ffiXfl*:$#:::uprapuse,o,p
ffiffi :ffiiH'JT
":**iH1,:i q:;n::tlWn*, suprapu,
iTm'#,,e, "pu,ria
$
DacE *"'p"e'lh*ruu,p*..*"l#;#ffi
n l t sfie ci n r ,*o - o
--^^^^l
?Ht}Tiur^contururnecr
",-*ili::,Ttff;ilff
Gradareadi{icult*fii sarcinii de Xucrul
Gradareasarcinii trebuie sdfie
a copiilor' Factorii carepot concuraPotriviti cu vdrstagi gradul de dezvortarea capacitd'ride gnarizd,
la realizue *"r g.furi foarte
n r"-oir'.urtipri. unur dintre ei
a imaginilor ;;il;"turur'e suntmaisimpre,
:i:Lffilll ff"tT#]'xitate "il: cuat6tvorn
deimaginisuprapuse.
cu cdtacesrea
o*.,utJl"il;fffi;XJ|*l suntmaipufine,cu at6t
un al treilea factor estemodul de suprapunere
a contururilor.cu c6tporfiunle
vor fi u$oio" recunoscur. suprapusesuntmai
i".a t*"tdeauna searaticoplului
#l'd;?:imaginile -ui un singurdesen
, j:{}
d, *

{'! {l9
L !, !-' i.-

{- E
'ir trlJ t,
""f

't i.n
f,' i,7:'\r''

)n-
lu
 Ce parte este?

&{aterial didactie:
. plangacarecuprindeun desen-reper gi, dedesubt,segmentemodificateale acestuiasauima-
gini asemdn6toare. O singuri imagineinsd corespundeexactunei porfiuni a figurii-reper.
Sarcinaioeului:
mare.
Copilul trebuie si indice caredintre desenelede dedesubtcuprindeun segmentdin desenul
Indica$iimetodiceprivind desfhqurarea iocului:
Joculeste individual 9i serecomandd pentru copiii de 5-7 ani.
Copiii vor face o comparatieintre fiecare imagine din pItr[felele de dedesubtgi imaginea-reper.
Aceastanecesitiiinsl o foartemigdloas6arprlizdadesenelor, pentrua seputeagisi porfiuneacaresi se
potriveascdexact.
'
in grddimla se pot concepeseturi de astfel de plange.Este recomandabilca porfiunearcptezen-
desenul
tatd in panutot de dedesubtsI fie la fel de mare qi orientatdidentic cu ceacorespunzitoaredin
mare.Deseneletrebuie si fie destulde mari pentru a puteafr analizatecu uqurintd. ,,r
Gradareadificultilii sarciniide trucru:
O m6rire a dificultitii sarcinii va fi oblinuti prin complicareatreptatil a desenului.
O altd posibilitate de gradareo ofer[ numdrul de desenecu diverse segmente.Se poateincepe
marecare
chiar cu.- ,iogu, segmentgi atuncipregcolarultrebuiesd identificepodiuneadin desenul
estereprezentatdin pdtr6!e1u1 mic.
treptat
iupa ce copilul reugegtesd efectuezecu ugurinJi astfel de identific{, t" vor introduce
Z-4 pilnitemici su desene,dintre carenumai unul va rcprezentaporfiuneadin desenulmare.
porfiunii
o a treia modalitatede mirire keptatda dificultdlii sarcinii sepoateobline prin alegerea
recunos-
careva trebui recunoscutii.Cu c6t aceastava fi mai mare gi mai simpli, cu at6t va fi mai u$or
cutdde copii'
re.rninareadintre desenele
in sfhrgit, asembnarea c din p[trdtele micaora orncull.
ele va mdri sau va mrc$ora dificultatea
recunoagterii. Totugiserecomand[ca deosebirilesdfie suficientde vizibile-
a
La copiii de 5-7ani se pot introducevariafii de orientare;spre exemplu,desenareain pitrdlel
cozii animalului, orientatdinvers decdtin desenul-reper'
il-
$
$
i

1
L_

$
4
6
t
$
g
*$
E
T
I
I
 Ghiei cine lipsegte!

Material didactic:
. jetoane cu imagini rcprezenthndanimale.Fiecarejeton va fi de mlrimea unui sfert de coa16
de hdrtie gi va cuprindeimagineaunui singur animal reprezentatdin profil, intr-o atitudine cu
carecopiii suntfamiliarizal|'
. jetoane mai mari, cdt o jumdtate de coal6 de hdrtie reprezentdndscenevariate: animale
dansdnd,stdndla mas6,jucdndu-seetc. Din fiecare sceni va lipsi unul dintre animaleleinvi-
tate, mereu'altanimal(toatesuntredatein jetoanelemici).
Sarcinajocului: Copilul trebuiesdghiceascd ce animalprezentpejetoanelipsegtedin scenelece
redauo temI. I
Indicafii metodiceprivind desf*qurareajocului: (
Educatoareava spunecopiilor c6, in pldure, cumltrul urs a invitat mai multe animalela o petre- (
cerein poiand.imparte copiilor jetoanelegi se denumescacesteanimale.Copilul repetdnumeleani- :r\-'l
I
ii

malelor,,invitate"pentrua le memora.
t
Sepoatefaceapella personajeumanesaula jucirii. in acestcaz,personajeletrebuiesd fie foarte
t
ugor de identificat: mama,tata, bunica, bunicul, fetila cu rochili roqie, biiatul cu pantaloni albaqtri, (
pdpugaetc. Acfiunile succesivereprezentate pe jetoanese pot petrecein pddure,in parc, in cas6,pe e
c
straddetc.
I
De fiecaredatdseva alc[tui o povestireadecvatd,caresd-l antreneze afectivpe copil 9i sd-i sus-
cite interesulin operafiade ciutare.
Ghici cine lipseSte!poatefi jucat gi de un grup de 2-4 copii. in acestcaz, dupdce fiecarejucdtor
a memoratsaua denumittoateanimaleleredatein jetoane,se va initia o inhecere:Cineghicegtemai
repedece animal lipseSte?Seva aveagrijfl ca la toti participan]ii grupului capacitateade arnalizdsi fie
dezvoltatdaproximativ la acelaginivel, intructt, dacdunul dintre ei va ghici mereu,nel[sdnd celorlalfi
parteneridestultimp s5 faci eforturilede c6utare,jocul nu-giva mai atingescopul;dupd3-4 incercdri
carenu vor fi incununatede succes,ei sevor plictisi gi nu vor mai manifestadorintade aJ mai juca.
Gradarea diliculthfii sarcinii tle lueru:
Jocul se preteazdla gradarcaefortului prin num6ru1diferit de animale invitate, prin modul de T
t
rprezentarea acestorain scend(toatesuntugorvizibile, unul estemai greu de observat,doud suntmai
f
greu de observatetc.),prin numlrul personajelorce lipsescdin scen6(maximumdoui) sauprin com-
binareaacestorprocedee. \
tn unele desene,animaleledin scendvor fi ugorvizibile, in altele,unul saudou[ dinfre ele vor t
puteafi vizibile pa4ral (aflatedup6un copac,dupdo tuft, dupdo frunzd) sauvor fi mai mici (sevdd in (
dep[rtare).tn felul acestaseafl6 mai greucareanimalelipsescdin poian6.Seva aveagrijl ca scenasd I
nu fie supraincdrcatdcu elementede decorinritile care_aringreunasarcinacopilului.
Observafie; Jocul se poaterepetagi cu alte materialedecdtdenumiri (gi imagini) de animale I
sdlbatice(patrupede,insecte,plslri). De exemplu,sepot folosi denumiri(gi imagini) de patrupedeqi
e
c

pdsdri de curte, diferitele sceneinfbligate copiilor putdndu-sepetrecede data aceastaintr-un col1 al t

(
cu4ii.
t
 I

I
i
t
i
1
t

g
ri
ii i i
{t
31
$i
t1
$4
l{
s*
ir
i4
a4
*g
$l
ig
.{
ii
il
ir
z$
II
$E
*r
afl

:"
1t
i1
1i
;{
t;
9i

$i

;
t
I
i
tt

*-*-"'*'I
i{
*
t
a
I

I
i
!
Ig
I

&
5
{{
i
{!
I

\I
 in acestjoc se face apel, in mad implicit, la imaginalia reproductivd, copiii trebuind sd-pi rea-
*xinteascdsi sd-sireprezintebasmeleavtzite(vdzutetnfilwe, diafilme, teatru). Se exerseazdcapacitatea
de
de *nalizd (alegerei basrnelor dintre cele cunoscutegi a personajelor din basmul ales), capacitatea
povegtilor
se{ec{iedtpd un anwnit criteriu (afegereapersonajelor dupfi knportanla lor in reprezentarea
respective),precum pi capacitates de 6 opera sinteze {gruparea personaielor dintr-un basm)-

B. Joeuri-exereifiupentrw dezvoltareacapacitAfiipreqcolarilor
de a efectuasinteze

Operafiade sintezdpresupuneposibilitateade a arnlizaintregul, de a-l recompunemintal. Cele

ii\*--l
mai simplejocuri prin carese fac exercilii de sintezdsunt celein carese cerecopilului s[ recompund
o imagine din pa4ile componentedecupate(qi eventualalor lipire pe o hdrtie saucarton),reconstqrcfia
unei ilagini tridimensionale,construireaunei scenedintr-o poveste,construireaimaginii unui obiect
,u., u,rrr"i fiin1edin diversebetigoare,construireaunor formegeometriceplanegi in spaliudin materia-
le variate(lemn,materialplastic,boabe,pietricele,scoicietc.).
Acesteexercilii de sintezaconstituie,in mod implicit, qi un exerciliu de analizd.In consecinjd,
jocurile pentru dezvoltareacapacitdlii de sintezdvor fi introdusedupdce copiii au fEcutcdtevaexercilii
-de
anafi)dgi,mai ales,dupdce au analizatobiectelepe careurmeazdsd le recompunddin pdrfile lor
componente.

Poze fdiate

Material didactic;
. cartonage ilustrate care, atunci cdnd sunt grupate corect, redau o anumitd imagine;
. carton (placaj pictat,material plastic, polistiren expandat) in formd de dreptunghi sau pilfrat,
tdratin bucdfele de aceea$iformd 9i dimensiune;
imagini reprezentdnd obiectelece urmeazdsd fie recompuse,redevenindintegrale(animale,
jucdrii, Planteetc.).
Observafie:
Fiecareimaginetrebuiesdfie aleasdgi desenatdastfelincdt sdcuprindl una din parlile principale
aleinT;*l}tu
asezate
:o"*r*ri: copilul trebuie sd reconstituieimagineadin segmentelecomponente,
corect.
Indica$iiffretodiceprivind desfXqurarea j ocului:
Materialul poate fi folosit in mod individual sau in grupuri mici (2-6 copii). in acestcaz,
pregcolariisuntgrupatiin jurul unei mdsute;in mijlocul acesteiasevor alezacartonagele. Pentrufami-
liaizarca"r, de lucru, se demonstreazd modul de reconstructiea figurilor, specificdndu-se,
din c6tepdrfi se compunimaginile respective.Cartoanelepot fi tdiate, dupd caz,in
-utrriulul
in acelagitimp,
doui, in trei sauin patrutarli egale.Ele vor {r agezatecufalain sus,astfelincdt porfiunilede ilustratie
Pecarele cuprindsd fie vizibile.
25
 -€.iswrFs

*
a

t
?
6,
&

$
sfi
4
g
e

*
!t

*g
E
f

r---
fi
v
'd

fi4
v
$

L--.
$
i

{
'#

*
s
it
rI

irll
ii g'-**=**
::,.: ii
::::: ii

:a: i1
,:' A
t.:i,
E
:::, A

,,,i #
:- il

::
:::::
s
a

:j:: ..X
:::.: 4
:i::: 4
,:., A
3
::.:i u
i ;H
!:::t ts

,:i {
..:l: a

.ft
:i
.: :
F--.
4 ;

f;/
,'iAI
ir frh
f,

rr€
,:. C
g
.::
''.:
:. E

fi
::, 4
-i: fi
.3 g
1-: t
i t: s
::: il
.il E

iil
tl
*
*

'.: *E
r,rl
ii$

:,+ $
'.:lrii
i
t

,iii #
:iil
f;****

$
$
f
'a
B
l*
$
I
I#
*fa
fr
ai

$
$
B
$
*
#
:J
*

f/
,ii
$
fr
$
E
E
a
#4
*
iJ
a
$
$
i
T
$*,*,-*,,*."
 *l l
ii
ilu.r..'****.*,'"o,."**.*rce*$tw!Eatrs!1ffi o*.*,o*to,.r*****uoJ

*:r*rtiir:*:j:1;r",+:b.::1:i:j{ :'4+{
j.i;i?:+L!:1$:s?sllKl:4j;:ffi tsasr#rr{*{ttissis*sEsv.#H+

*fi 3
::
ir*sfit
E
ii:
t."*****tEti:w;ii16 E n-
fr
$
{.: y'
7:i

\fi'ffi
iI

* 1i
,:
a:

$ >=
E ,.
i$ r -tr- t):.

it
'!
*
*

$tlnl t-l
I! i
I

\\\itt,r
illu
I
$
*
i.:

ffiilt *lt-
$fJ

it
E
I4 ---

fi T -

$r$
$r'r
{r$
nln
$tta
grI
rijir.{€t::.+::i449:t:i+:rii:iti::.lvj.$i:T!
'$**oa**a*.*offi*a:ji:+&1{l:+fsi:*oo.**roar*o*J**oa*.sd4ri*ff+;&ta}+ir*tY.;?:1!i{:i1:ririi.a!P:rffiir,ii$o4,"".*o"r,-'.rij

s#i**gil#?T$e*n:Er:ffi:;r&x.;sdp:*:9Irfnr4*w$i:4[{ft!nrffia**]f{ali{r:6.tr;<nq-rs:+;irIi

$ r r ff
*llE
Hrt$ l r. F,
rl$
rl?t
rl*
llii
rr$
rtft
I I 'rl
g
t-/ -Ar \*r .

tl
tl
tl
tl fi
.i
I I
t I
L=--_
lt tl
tl fl
tl
ll
I I
I I
I I
I I

rr$
rrl i
tt';
l l 'r 1"
gs+ii*r1:?.iri'ffit#t$arr:':+ffi,0.*.rour.r"t'rt*.'*'"r-*>'**'w1s:tlz'its4!s$rii*iiwi:.!*i'*.j
 .r,'',i,;,',,'

Gradareadi{icultifii sarcinii de lucru:

Dupdce copilul seobignuiegte cu reconstituireadesenuluidin doudp5rfi, i sedau cartoaneffiiate
in trei pdrfr.La inceput,acesteadin urmdvor fi manipulateseparat;apoivor puteafi amestecate cu cele
tiliate in doudpdrti. Analog se va procedacu jetoaneletiiate in patru,respectivcinci pdrgi.Astfel, se
asigurdgradareaefortului cerut copilului.
Vsrfiasat6:
Dupd ce copiii se familianzeazdcu acestjoc, cu cei de 5-6 ani se pot organiza intreceri: Cine va
reconstitui corect mai multe imagini tdiate in pdryiT
Peparcursuldesfbguririiunuijoc, seva folosi materialulnecesarpentrua reconstitui3-4 imagini
de cdtrefiecarecopil.

LmEeffiasffi

l\'ffa*eria$didsefi*:
" o imaginemai mare,colorat5,a unei lalele;
' jetoanereddndaceeagiimagine,dar mai micd gi in fragmentepuseintr-unplic.
Confecfionareamaterialuluididactic:
Se decupeazddupd contur parfile componenteale unei lalele: floarea, tulpinila, bulbul cu
r[ddcina. ,
Sarcina jocului: Copilul trebuie sd recompundimaginealalelei, din p64ile sale componente,
alezatecorect. a
Indicafii metodiceprivind desfEqurarea jocului: tr
Fiecarecopil va primi c0teun plic in care se afl5 imagineaunei lalele, decupatiin funcfie de c
pd4ile componenteale acesteia. f,
Adultul (educatoarea)amintegtecopiilor de laleauape care au observat,oinfi-o activitate ante-
rioar6. Se enumerdpdrfile componenteale florii, precizdnd,forma, culoarea,numdrul gi agezareafieci- p
rei pdrfi. Estebine sdseinceapdcu indicareatulpinii gi aritareaorient[rii celorlaltep5rfl in raportcu ea. u:
fi
Se arat[ imaginea-model asem[ndtoare cu aceeape careo vor recompunecopiii.
pi
Dupd efectuareaanalizeigi intuireamodelului,se va cerecopiilor sd vadd C. uo primit in plic.
ci
Apoi, educatoareaiivaindemna sdpotriveascibucdfelele,astfelincatseseoblindimaginea*ri lul"l",
la fel cu ceaca.rele-a fost ardtatd. u
Modelul poatefi luat din fala copiilor ?ntimpul reconstituiriiimaginii. Dacdapargregeli la 2-3
copii, acestorali sepoateardtadinnou modelulpentrua-qidescoperigregeala .Dac6l,i nu sepot corec-
ta, acestlucru il va faceeducatoarea, ct
indemndndu-iapoi sdrefaci singuri imaginealalelei. Daci in tim-
pul lucrului se observdla mulli copii gregelide orientarein agezarcapdrfilorcomponenteale intregu- al
lui, modelul poatefi afigatdin nou in fafa intregii grupe,atrdgdndu-se n(
tuturor copiilor atenfiacd pot nt
comparaimagineatealizatd,de ei cu ceaexpusl.Dupdce tofi oopiii executdsarcinacorect,dupdmodel,
ci
seamestecdpieselefiecdruicopil 9i seceresdrefacdimaginea,fard amai aveamodelul infafd.
Varianti:
se vor alcdtuiechipede cdtedoi copii,' asezafila aceeagimisufd.
nu
Pentrua facilita distribuireamaterialului, se vor alezaunelep6rfr (de exemplu:floarea,frwua gi
de
bulbul) in plicwi de o culoare(de pild6, galbene),iar celelaltepArfi (tulpina gi redacina)in plicuri de
alti culoare(albastre).Fiecareechipi va primi plicuri de culori diferite, astfel incdt cei dol copii si
ne
poatdreconstituiimpreundo floare.
elr
caqtigdechipacarearecompuscel mai repedeimaginearespectivd.
in
28
 t
',. '.-
."a .:,': 'r .
.i ',,'..., ,,,t, ,tr 0 . ,,

Pot fi folositegi imagini ale altor flori (de exemplu,o crizantemd).Fiecarecopil va primi pdrfile
componenteale unei flori, fbr6 a se mai ardtaweun model; apoi va trebui sd spundce floare rprezintd.
imagineaprimitd. Tofi copiii caxeau o floareasemdnitoarevor ridica mdna.
*
Prin acest joc se urmdreSteefectuareawnui exerciliu de sintezd completd Si corect organizatd a
urzeiimagini, folosindu-se un material intuitiv manipwlat individudl de copil. Aceasta constituie o acti-
vitate pregdtitoare a efectndrii operaliei de sintezdpe plan rnintal. De aceec, este indicat ca iocul sd
fie.folosit la copiii de 4-5 ani.

Din bucigele

Material didactic:
. imagini cu obiectecunoscutedecopii (deexemplu:c5rucior,camion,avion,vapor,pat,masd,
brad etc.),decupatein funcfiede pdrfile lor componente.
Sarcina jocului: iopilul trebuie sd reconstituieo imagine din pirfile ei comionente prin
:ii

i;i
,ii
',il!
lr.i::
aldturareacorectda cartona$elor.
"ii
';i1
'ii
::ii, trndica$iimetodiceprivind desfiqurareajocutrui:
, iiii
. :il:ii

'iii
lii: in acestjoc pdrgilecomponentevor fi datecopilului gata decupate,pentru ca atenlialui Sdfie
atrasdnumai de operatiareconstituirii intregului. Pentru fanllianznea cu materialul de lucru, educa-
:::ii

'rij
:i

toarea(pdrintele)poatedemonstrasarcinajocului. Pentrucopiii mai mari (5-6 ani) estesuficientdexpli-

. rljtl

j;

:iii
ijj
..i:.$
: :i:il
, rii:l
careasarcinii.in aceastdprivinte trebuiesi se procedezecu discerndmdnt,iar demonstrarea sd nu se
, li.,{;i
..i.'i--:
iiii facddecdtatuncicdndadultul igi dd seama c[ esteabsolutnecesard.
,iiii
...ii.in
. ;irir:i
.iirir Copilul de 3-4 ani va primi parlile componente aleunei imagini; cel de4 anivaprimi pd4ile com-
. i:iili
,l:i,!
' . j. : *

.i$ ponentea doudimagini, cu condiliaca intre acesteadeosebirea sdfie pregnantd(de exemplu,imaginea

''.rrifi

-$
. : i{

..iii unui copacAi a unei case).Pentruprima gedinlade acestfel, estebine ca una din celedoui imagini sI
':irlj
:iill
.if;i
,lrii
mai fi fost reconstruitdde copil intr-o gedin!6anterioard.Copiilor de 5-7 ani li sepot da de la inceput
-aiiii
iilliil;
-1::I-i pdrfile componenteale mai multor imagini (3-4) distincte,spreexemplu:imagineaunui copac,a unei
i$
,ii*i
..::4.,s
case,a unui gard).Nu sedaucopiluluipirlile componente alemai rfiultorimagini decdtdupdce,in.vari-
' aia_:

',i:;i,E antaanterioard,copilul a fbcut exercifii in carei s-a dat numai c6teo imagine.
Gradareadifieultilii sarcinii de lucru:
in alegereaimaginilor ce se vor impa4i copiilor de o anumitevarst[ trebuiesd se ]in[ seamade
cunogtinteleacestoragi de posibilitdtilelor de a operasinteze.De aceea,pentrucopiii de 3-4 ani vor fi
alese,dintre imaginile obiectelorgi fiinfelor cunoscute,numai aceleacaf,eau mai putinepdrfi compo-
nentegi acesteasuntugor de sesizat.Pentrua se asigurao cdt mai frnd dozarcgi gradarea efortului,
numdrulpdrfilor componenteale imaginii va puteacreqtetreptat,odatdcu virsta gi cu numdrul de exer-
cifii de acestfel efectuatede copil.
Variantal:
Sedd copilului,intr-unplic, un cartonpe.caresuntdesenate: imagineamodelcolorat[, iar aldturi
numai conturul acesteia,desenatcu linie punctatd,neagrd.in plic se mai afld pdrllle componente-
i decupategi colorate- ale unei imagini identicecu modelul.
Copilul urmeazi si agezecartonulpe masd,apoi va nanja in interiorulconturuluipdrtile compo-
I

I nenteale imaginii, astfelincdt,in final sdobtindo imagineidenticdcu modelul.DupEce seconstatdcd

elementeledecupateau fost corect aqezate, i sepoatepermitecopilului sd le 1ipeasc6. Esteindicat ca,
in cazulcopiilorhe 3 ani,sdnu seprocedezela lipire, urmdndca ei sdfaci numaiexercilii de amplasare.
29
 ,L
f
ts
a'r
, -r
c!--2-1ta"'Jj'
rl'

,r'
,^"\ ta
,l
a)\
.3a._--yt-r-:?.
.,t f
ft;?
t -\

al
,'\ at

-* ---t
*lr-r-1
ntt
- '
--r-141---- --t
1
*f
-i

t-
,- ',"( \-
,i
\,
t- \
a\

-t -* -.
- tt-
- - t' ri---
a 1 ' t \ -- r> > -
- .l "'
- -

-t^i

t
 lt;
.3
E
it
ii

x
fr
.*
s
#
$
t1li9::i.xi{#it::.+Fst3:s:"t *rt*a****''*

*E"
,ru
/uF r
f*
 t.;

:+
':ia::;a

,iii
::ri:::

tti :
,,ii
€/
tl.li

.'.;!ii r.'

''.;j::::
+
.::::: !
::::i I
t .t',riii
rl;:
t

,t:E

/\ ,€
.,$
:::,'!.I
i
t.':'

,i1,,,i,

TA ,'rE
',.i.tt
:,$:
r:.*.

n*H

f(
(c
S(

pr
Si

ir
 Vaa"ismtaa {{-a:
O formd mai grea a jocului esteaceeain care se dd copilului imaginea numai in contur frrd model,
el urmdnd si o completeze ca pdrfile componentedecupate.Aceastd variantd poate fi folositX chiar gi
la copiii de 3 ani.
Varia*ta a tr{E*e:
intr-o fazdmai avansald,se poate cere copilului sd reconstituie imaginea, ftrd sd i se dea contu-
rul, ci numai modelul gi un punct de reper ca sprijin (de exemplu, tnrnchiul bradului), colorat ca in
model.
Aceastd variantd poate fi folositd incepdnd cu vfrrsta de 4 ani.
Variarata a {V*a:
Se cere copilului sd reconstifuie o imagine din parfi componente,dup[ model, dar fdrd contur sau
punct de reper.
Varianta poate fi introdusd spre sfbrgitul vdrstei de 4 ani.
Vc*a'ia&ta * V-s;
Yananta constdin reconstituirea imaginii avAndun punct de reper, fXrd model gi fbrd contur dese-
nat. Ea poate fi folositd incepdnd cu vdrsta de 4-5 ani.
&i*x"!aNataa V{-a:
Varianta impune reconstituireaimaginii firI model, contur saupunct de reper pentru copiii de 6-7 ar'r.

in ttsate y,eti{}tztele se poate da c*pilz:.!ui, pe rtit'zd, sd rr:conslihde wcti ttu$te irns"glni" Fdnd citnd,
t:r;;;i/it/ nu ap{y€azd c*:"ect, {dri: aju{ar, re:tr;*,str'*it'e* iwtzgin!.i itztt-n ysri*ntd, ilu se vG irece ls ctlta u.t
grttC de rtijicti!tnte nt{ti t;:ct's-
Ntase dd untsi ccpi{ sd ;"etovzs'iitt;iec:cee*;;i i;xcgine t;z t*rzte v*rir;nte |e" r:! de .flecrtre r{fifd *testa
vs prlnzi it:z*Lgi*i nai {ce{ puii* }-3 penir"u.f!ecc;"e ,.,rtrlctx.td}"Dts*n tretei'€{t d* !r.t * vsrictxld la eltci se
sratd s.fi r{ificili, .sepot.f*f *,si ifi t;rtrir:ltir; n.*ud ttn{t s{!L!r!*ui i^mcgit"titzr c*re copilui s-*.fami{irtrizat
tn cea precedentd.. AS:oi" s€ ,',Glucrr-i ner:pf;rttl tts itn*zini n*!" fvi c{i: c{}!?tr{tt, ss 11}o elabcv'u uw sit';tis/.u
stereot!is.{drd c da p*:;ibi{itt$.r:r; cfezv*!tirii ctspczciii.$iide sivztezi:.

iV{at*ri er}rlicla*t! * :
. imagini-repe\ rryrezentdnd obiecte cu care pregcolarii sunt familiafiza[i;
. betiqoarede lungimi gi grosimi diferite, din lemn sau material plastic.
$na-el;:njocatlcli: Copilul trebuie sI construiascddin befiqoare o imagine pland, care sd cores-
pundd cu imaginea-reper prezentatdla inceput.

Imaginile trebuie aleseastfel incdt fiecare parte componentda intregului sd poatd fi oblinutd prin
folosirea unui grup de befigoarede aceeagimdiime (de exemplu, pentru un gard) sau de mdrimi diferite
(de exemplu, pentru redarea imaginii unui copac se folosesc: un bd1 mai lung gi patru beligoare mai
scurte).
Sortimentul imaginilor care pot fi construite numai din befigoareestedestul de redus. El cuprinde
pe cele ce se compun din linii drepte (pat, masd, scaunetc.). Cele care prezinti porfiuni circulare, ovale
sau curbe pot fi construite numai dacdla befiqoare se adaugd inele, buline sau ovale. Astfel, numdrul
tmaginilor ce pot ft rcalizate se mdregte(oameni, pdsdri, camioane,trenuri etc.).
33
Ang s\a_:_ilil=il a(

/!\
c(
a(

il n il=il
m,
:,i \-"

la

ffi
co

r:fl
n_ ff
 trndicafii srefodice privind desf5gurareaj*eaeiari:
Construcfia din beligoare este destul de glea, mai cu seamd cdnd se dd o temd fdrd model. De
aceea,se recomandd ca jocul sd fie infodus numai la pregcolarii mari. Totugi poate fi folosit gi la
copiii mai mici, dar numai cu condilia de a construi imagini foarte simple. De asemenea,in primele
activitdti trebuie sd li se demonstrezecum s[ lucreze gi si li se arate doud sau trei modele.

il$xe* #{}s}s.fraa,{*$g#
s$'F.ffiE
HsHuH"$C#
$"cermg$re.?

&4aterial didactic:
" figuri geometrice din carton gi material plastic nu prea sublire.
Sarcina joeului: Copilul trebuie sI construiascdo imagine plan5, cu ajutorul figurilor geome-
trice.
{ndica{ii xmetodlceprivinci desf,Hgararea j o*xx}eri
:
Din punct de vedere metodic este indicat si se arate modelul, sd se explice gi si se demonstreze
.iiii
modul de lucru. Cu timpul, se renunfd la prezentareaanterioard a imaginii-reper, recurgdndu-senumai
trl
j,,: la explicafii gi demonstratie,urmdnd ca insSgiimaginea oblinutd sd constituie modelul ce rdmdne infa[a
copiluiui.
Gradarea dificailt*fii sareinii de lucrlr: ,
Jocul poate fi introdus incepdnd cu vdrsta de 3 ani, dar numai pentru imagini a cdror redare prin
acestprocedeu nu implicl o stilizare pe care copiii de aceastdvdrstd nu sunt capabili sd o realizeze.
O altd condifie esteaceeade a le cere sd construiasci numai cu forme plane pe care ei le-au cunos-
cut pdnd in acel moment.
Copiilor de 3 ani li se vor da numai pd{ile componente ale unei singure imagini. Cu pregcolarii
de 4-5 ani se procedeazdla fel, la inceput, apoi li se pot da amestecate,pdrfile componente a doud-trei
imagini pe care ei nu le-au mai compus anterior. Cu pregcolarii de 5-6 ani, aceastdcomplicare a sarcinii
se poate face mai devreme. De asemenea,numdrul imaginilor care vor fi construite de ei poate fi mai
mare.

>ja

Aceste constt'ttclii ofet"dpasibilitcttea reddrii unwi numitr rnai mare de imagini din #zeditt!incon-
, iurdtor decdt cele constrwite din be{igoare, contribuind la reslizarea aceluiagi scap, ca pi jacul
atzlerior.
 0 (
(

Y I
(
(

J
F ff i m
il
?T? \

ir
it
c
jr
je
r(
ri
cj

n n n el

n n n p(
ta

c(
dt
ol
bi
 C" Jocul'i-exercifin pentx'u dezvolfarea capacitfi{ii pregcolarilor
de a ef's*t*a cornpar*fii

in vedereaalcdtuiriijocurilor din acestcapitol,s-afinut seamade anumitecaracteristiciale capa-

citdliipregcolarului de a efectuacomparafii.Astfel, reamintim cd pregcolarulia in considerareelemente
careseadreseazimai pregnantafectivitdgiisale,chiardaci estevorbadeun amdnuntstrdinde imaginea
propriu-zisd.La virsta de 4-5 ani, pe mdsuradezvoltirii capacitifii de a efectuaanalizegi sinteze,
copiii devin capabilisXefectuezecomparatiipebazaunuicomplexde criterii (depildi, formd- culoare
sauformi - culoare- mirime).

I-st* au forrne

Material didactic:
" tdblile din carton implrtite in 3-4 cdsule, in fiecare cdsutd fiind desenati cdte o imagine
cunoscutdcopiilor;
. jetoane pe care figtreazdimagini identice cu cele din cisufe.
Sarcina jocului: Copilul trebuie sI facl o comparafie intre reprezentareamintald pe care,o are
despre obiectul sau fiinla respectivd, reactualizatd prin denumirea ei de conducdtorul jocului, gi ima-
ginea de pe tdblifa de carton. in acelagitimp, el trebuie sd compare imaginile pentru a vedea dacd cea
indicatd de conducdtoruljocului se afl5 sau nu pe jetoanele sale.
{ndieagii metsdice privind desfEgurareajocutrui:
Tdbliteleseimpartcopiilor,iar conducdtorul jocului preiacdteun jeton dintreceleintoarsecu fala
in jos gi spunedenumireaobiectului sau a fiinlei reprezentatefbrd si arateimaginea.Copilul caxeare
imaginearespectivddesenatd pe tdblila ridicd mdnagi primegtejetonul de la conducdtoruljocului. Cel
care rdspunde gregit nu primeptejetonul. Educatoareapune jetonul respectiv deoparte,al[turi de
jetoanelecare nu au fost solicitatede niciun copil atunci c6nd s-a spusce reprezintd.La sfbrgit,cu
jetoanelerdmaseseprocedeazdlafel. Pierdcopiii careau rlmas cu tdblilelenecompletate dupi relua-
rea jocului. Pe acegtia,educatoarea ii intreabdce figuri le-au rdmas descoperite.Daci ei gtiu sd
rdspundd, inseamndcd au fost neatenfi. Dacdnu gtius[ numeascifigurile rlmaseneacoperite, inseamnd
cdei nu cunoscobiectulsaufiinla respectivd.Atunci educatoarea le spunece reprezint[imagineaqi va
efectuacu ei mai multe exerciJiiin acestsens.
Gradareadilicultifii sarcinii de lucru:
Gradareaefortului in funcfie de vdrstii so faceprin numdrul de imagini cuprinsepe carton.Astfel,
pentrucopiii de 3 ani se vor da trei imagini, pentru cei de 4 ani patru imagini, iar pentru cei de 5 ani
tdbliJava cuprindecinci-gaseimagini.
Accesibilitateajocului pentru diferite vdrste se mai realizeazdprin alegereaimaginilor. Pentru
copiii de 3 gi 4 ani se aleg imagini de obiecte,jucirii gi animalecu caxeei vih mereuin contactsau
desprecaf,eau inv[]at in activitdfilede observare.Pentrucopiii de 5-7 ani se aleg gi imagini ale altor
obiectedintr-un mediu mai indepdrtat(mijloacede locomofie,legume,fructe, flori, animale)potrivit
bagajuluilgr de cunogtinfe.
 il****'k
$u
$l-
$d
$_***"*._i*,*_*.:

T
jjrj*:{ur4s#rvfr:seR$:**:!s*s+:::*.j4:+:*s:.-ttiry46t@tjs;4!siwsr(jr::F:i+7-#,ffitFvi4tar'+i{!Pffi*s's$rF
il*=*oo
Er'fi
rfi $ '$

t,j {$
A

$ iI

{
$ raH $ fi

$
$

ii/ \ f i j \
H *
il
fi
*{ $

L$
fi
$
+tl$ $
g
f;\ *
5

i W r fi
5
t

t*

$|"r*,,,ra.,au',rorr.***;,o.,,'o:vjftK_t:s+j4'j+4#jr#es!twtsj:*ri.ug:s.{l.w;..sp-l' o*t",****o".-aoo*o*'0"*"t'o*
# _$
tir#{w4r*<rt

\A/
$
ii

fitr
$
*
$

{
t

;( .$
g

{
)- $

E
$
$
fi
a
g
hr'l,:ta1!E:alFlr:?.
 !:js{t$:]v#At+:..tnY{+iwE1i9;rF?.viy,i!s*+s;iN:.titii*:s.i*!Mf-*lq:;:!Ji!..r,i#/ffiiwr*+9€{xffi6i.x
ifrir.:Ail)a+i:::]:Sf-i:it!sl41t:+*:t:st-rir$**?]iilr:!:a{a+iiv.+'l-ril.:ti+i*:iftg-*rX+$:egSliES;r4;f:{$+it;ti}iKjEft!E$1irt$/T

l$
 Lot* eu f*r'rne gi xn*rixui

Matel'ial didactic:
. plangeimpdrfite prin linii verticale qi orizontale in c6te patru
cdsufe(doud sus gi douajos); in
mijlocul fiecdrei c[sufe se afld desenatdo formd geometricd ori imagineaunui obiect.
Cornfecfiona:"earnaterial uI sii cti claetic:
'

Fiecare dintre plange cuprinde cdte doui forme de doud mdrimi. Ordinea a$ezdriiformelor van- t rt

azd,de la o plangd la alta.

se pot confectionapatm(saumai multe)plangede acestfel, precumgi un numlr egal de jetoane
pentrufiecareplangd.,
Figurile de pe jetoane trebuie sd fie absolut identice cu cele de pe plange (ca form[,
mirime,
culoare)- Imaginile pot reprezentafiguri geometricecunoscutede copii
lcercuri, dreptunghiuri, pdtrate,
triunghiuri) sau obiecte, plante, animale familiare copiilor. Culoarea folositd va corespunde
cu ceareald
a obiectului reprezentat(de exemplu, pentru culoarea rogie vor putea figura flori, pegtigori,
stegulele;
pentru culoareagalbeni: stelufe,pere, l6mdi; pentru cea verde: frunze,rochile, manugi,fulare
etcj. Este
foarte important sd nu se foloseasci imagini a cdror redarenecesitddoud culori (de exemplu:
ciregerogii
cu codilele verzi sau m5rul rogu gi frunzdverde).
Sarcina joealui: Conducdtoruljocului denumegteo formd gi mirimea ei de pe jetonl Copiii
analizeazdirnaginile de pe figele lor, descoperddacdpe figa lor se afld aceaimaginefapoi 'n cel
care o are
primegte jetonul gi il agaz6la locul potrivit, pe figi.
trndicafii metodice pentrn desfsgerrar*aj*eului;
La joc pot participatot atdlia copii cdte plange sunt, plus unul care primegte toatejetoanele (con-
ducdtorul jocului). Acesta le fine cu fafa in jos gi, intorcdnd pe rind c6te unul, spune
for*u redatd gi
mdrirnea ei (de exemplu: triunghiul mic). Cel care are pe plangalui forma numitd, riai.a
mdnagi spune:
Eu; ptimegtejetonul gi acoperdimaginea corespunzdtoarede pe plang6. C6gtig6primul
care acomple-
tat corect planga.
Dacd atunci cdnd s-a strigat o anumitd formd nu a rdspuns nimeni, jetonul respectiv
se pune
deoparte. La sfbrgit se reiau jetoanele puse deoparte gi se numesc. DacI nici de
data aceastan ,"
epuizeazdtoate jetoanele, conducdtoruljocului va intoarce jetoanele cu fafa in sus gi-i
va chema, pe
rdnd, si vind la el impreund cu plangelepe jucdtorii ce nu gi le-au completat (au pierdut jocul),
pentru
a-$i alege piesele de care au nevoie. Ei vor completa planga (eventual cu ajutorul colegilor)
denumind
fiecare imagine gi precizdnd mdrimea ei.
Aceast[,pedeapsd ajutdpe copilul a clrui reprezentare despre acea formd sau mirime nu
esteinci
destul de clar6 sd recurg[ la o formd mai ugoari de comparafie (intre doud imagini intre
care trebuie sd
stabileascdo identitate), ceeace ii permite s5-gi consolidezecunogtinlele.
Jocul poate fi reluat de mai multe ori, schimbdndu-seintre copii atat plangele, cdtgi corrducitorul.

Adtalt# poc,tefolot: aces{i*c pe;elru a ccrzfrolttin {e t"tzssurt! coS:iiigi-an tnsztsitcunogtinfele

des;;re.fortnegi mdrimi' in acelaEi tin*St,el v* abserva dcrcdpresco!.ai.iisz.pttc*pahi{i
sd aperezesTtn-
lize, sinieze si cowparalii pe lsazauntd carnplex de rJsud tnsupiri qi n.tdritsze}.
{fbt:pd
Jocrtl se recamatzddpentru copiii de 5 ani. *e aset'ilen.ea,
po*te.fi i;tttotlus la gntp* cle 4-5 a,i,
di.n a doLtctp#rte a cruuluigcofa.r.

40
 i.il.:fi i,,:i'"1:^rLi
.1+1ri+tii.,,:fli:' . II jr:r 'r:
r+i*r ' irir:, . :i:

*+*il"- .'-=-***"t.*=tffir'-
l u''-ii
.-'.$**tU-
''r:; ' ' '

'li=

.-4
m
H)
'1-
I

Ig
,'
::
.:l

::
,,1

et lll
er r.

la . .t
*
$
e; i :&:Sr&.+*+4tg.:s.ffi LY;i

te _iti
. , ' li
i1l :

.::a
!.. ii:,

tll ,ii,
.i
|. F ,',
tV ri.
,!
:::.i

: ii:
::!:
; i:::

:..::il

'1::i

;li
n-
Lt

.
,ii
:ii
.....::,

,.'.i;
'rr*--*,,L
: : j:

Sl
, ''l
:tiij.
i iiii:
6. ,,ii
. V. ,,ii
itti
,..i;
'!:
i;

g- ,;,:!u
:j,li
t.ii i: :

i,,i"r
':.,,ii:

le .ji
lr-tj,
.rjrli

c'A ii
Jv
,jt

le ,
_
'fiii

--,.,,i1;t

ru
r\ --{
ld. ,ji
:titi

ca
SA

11.

-f
I
ui. 4.r
.f. t.-l

-{- F

'rt
&.!/t
 LcBfr{F*i gEfl{pg.gaE*:r+Eg
# $-$
,$-,r-
r"$

Material didactic:
" fi$e de carton impdrfite in cdte 6 c[sufe (3 sus gi 3 jos) in interiorul cirora sunt desenate
forme
geometrice in culori diferite._Fiecareformd aparcpe
mai multe fige, dar de altd culoare; nu
existd deosebiri de mdrime ale aceleiagiforme.
" jetoane - in numdr egal cu cel al tuturor cdsufelor - reprezentand
aceleagiforme colorate gi
avdnd aceeagimdrime gi culoare ca cele din cdsufe.
$*rcina iocxiui: copilul trebuie sd recunoasci forma geometricd
denumita de conducdtor, p
indiferent de locul gi pozifia pe care aceastao ocupi pe tdblijd.
Sbsea"vafii: p
' Deseneleasemdndtoarede pe toate figele vor fi identice ca formd, p
dar orientate diferit gi colorate , ir
nerr'rfatli in recunoasterea formeigeomerrice. Din
s'r aceas
svvsorQte"u,Ji, ,
*:,T:::."jt:^:"j::T11T:_3*l
jocul are un grad de dificultate mai mare decit Loto cu ""*o'' ?r
forme si mdrimi. $
{*dicagii $refodice privind desf,Xgurarea jocallui: L
Jocul se desfigoar[ca 9i Loto cuforme si mdrimi,cdgtig-dtor fiind copilul care,aacoperiteorect;.g'
cu jetoaneintreagatebtf6. Pot participa tot atd{iacopii cdtetdblile Jr
sunt.Adultul distribuiejetoanepe tc
mdsurdce copiii le cer,asigur6disciplinanecesardgi, dacdigidd
seamacd unii copii n-auinielessarci- 4 C
na' oferd indrumdriin cwsul desfbqurdrii jocului. in acelagitimp, el controleazidaca $
cererild ccpiilor $
suntcorecte,refuzdndsddeajetonul acelorcopii careau cerutgregit.pentru
c6jocul constituieun exor- ,.$ dt
cifiu foarteprefios,nu estebine sr fie intreruptdupdce a fosideclarat ,$
un cdgtigdtor,ci sd ,"
pdndce pot fi desemnafiincd doi cdgtigitori.Acesi lucru oferd "nu"
"onili.l^-
copiilor o gi mai maresatisfacrrr. $
cand adultul ii poate ldsa pe copii sd joace singuri loto-ul,
el doar supraveghindu-i,primot $ ft
cagtigitor preiajetoanele,devenindconducdtorde
3oc,il doilea are grij6 sd treacd,de la un copil h $ pc
altul, cartoaneleprintr-o migcaretranslatoriespre dreapta, iar
al heilea c6gtigdtorvv'lrvrwca'r
controleazdffi .ff
impirfirea s-a fdcut corect,astfel?nc6tfiecarecopil sa aibeo '
tablife noud. $ in
in actriunea
de controlprivind corectitudin";;;i;ui copil, conducdtorul jocului poate."r. 9i ,ff to
ajutorul celorlalli participanfi.in felul acesta,tofi copiii sunt pugi
in situalia de a opera."*o"rati, In
finandseamade formi 9i culoare,frrd sdselaseinfluenlali de felul in careesteagezatd $
forma in cadrul ,S pc
cdsufeigi de locul pe careil ocupdpe tdblifd.in ur"uria i*i^ra,iocul
z J _ _ __- poatefi folosit rruurqr
numaiuv U" v( u$
de 5_7 ani.
"*"1 $ ad
Grad#*"#ffi #xfl€sssgmrt$sfi .aH*
s*$F.trig*frg .txcrr,r
fr ; ITII
Pentrucopiii de 4 anigijumdtatepoatefi adoptatdo formuli
mai ugoardgi anume:formelerr.r-qi ,
ro.cur
p_etdbrife
vaiazd,id" triunghiur
vafi :
:::j:i::::f:1fi,.Ty"1l*1c,i1jei;
mereu Smai
rombul va fr asezattotdeauna "*"_pru:
cu vdrful in susgi mereuechilateral,
aiag;;i";;;^verti- gu
cunoscute.decopiisuntmaipufine ""ca
fj::?P"^:1":3::1-",!t:*.*ce la varsta
de 6-7ani,nu-
folosije
loto-uri.
io'ir"ii";:*ffi;';j
I
,,,-,,,L1o1"t-:llttj^1:::.T1tjJ",1l i" :*. formareplrintaconturul
,rn"ii,oue# j
rBurr . SUi
familiare acestora,coloratdvariat (de exempJu,aceeagi
fetifd
cu rochile iirerlt colorate- alb, rogu,gal- , nu
ben,verde;o mingecu buline- rogii, negresauverzi; frunze
verir,rogii, galbeneetc.). i gr(
La copiii sub6 ani, conducerea
jocului o va asiguranumaiadultul. i

ufl,
 i Catx**Pere*keal
i

; nAateria! didaeti*:
re r 6 plang[ pe care sunt desenate,in dublu exemplar, imagini ale unor lucruri sau fiinfe bine
i
rll : cunoscutede copil. (Imaginile perechi sunt identice din toate punctele de vedere.)
Sarcina jocuiui: Copilul trebuie sd giseascd qi sI arate imaginile-pereche.
Sl
Yti
,, trxldien{iinaef*dice pnivind desf*gurarea jCIcului:
La joc poate participa toatd grupa de copii. Pentru famlliafizarea cu sarcina de lucru, planqa se
i
.j

,fi
|l
-7
il

.:
.i: proiecteazdcu gn retroproiector (eventual, se pot face diapozitive dupd cdtevaplbnge). Pot fi proiectate,
:; pe rdnd, mai multe plange pentru a fi antrenafi sd rdspundd cdt mai multi copii. Iocul Cautd perechea!
l

poate fi jucat, de asemenea,individual sau in grupuri mici (2-3 copii la o plangd). in ultimul caz, se Ya
, .i:

':|
inilia o intrecere intre copiii respectivi (Cine va gdsi mai multe desenela fel?), adultul avdnd gnjd ca
. a:

tg ,'
in acelagigrup sd fie copii cu fode egale.
..tt

A)' . i
Varianta X:
Dispunerea imaginilor este urmdtoarea: cdte un exemplar al fiecirei imagini este desenat in
jumdtatea de sus a plangei, pe un singur rdnd. in cealaltdjumdtate sunt desenateperechile 1or, agezate
tot pe un r6nd, dar in alt[ ordine. Imaginile perechi sunt perfect identice gi orientate in acelagi mod.
Cartonul este imp[rtit in cele doud jumitdfi printr-o linie. i
Aritdnd care sunt imaginile identice (lafeD copilul opereazdo comparalie intre toate imaginile
de pe plangd gi efectueazdo selectie in funclie de asemdnirile gi deosebirile dintre ele.
Educatoareapoate explica sarcinajocului in felul urmStor:
Aici sunt mai multe poze. Dar, dacd te uili cu atenlie vei vedea cd sunt cdte doud la fel, una sus
Si alta jos. (Iite, aici este o rald (se aratd rala). impreund cu aceasta (se aratd'cealaltd rald) fac o
pereche. Cautd celelalte perechi, sd vedemdacd le gdseStipe toate.
Dacd, dupd acest instructaj, copilul nu va rdspunde sau pare incd nedumerit, i se indicd o altl
imagine, se denumegtegi i se cere s6-i caute perechea.Se procedeazdin felul acestap6nd se termind
toate imaginile. in activit6lile urmdtoare, se cere copilului sd caute imaginile la fel (perechi).
Instructajul indicat mai sus nu se va mai repgth, decdt dacd se constatd cd este absolut necesar.Se va
porni de la o plangd care cuprinde cel mult trei perechi de imagini. Dacd pregcolarul rezo|vd sarcina cu
ugurin!6, se poate trece la planga cu mai multe perechi. in general, numdrul acestorase stabileqtede
adult in funclie de vaf,sta copilului gi de nivelul de dezvoltare la care el a ajuns in acest domeniu in
momentul cind i se propune jocul.
-$i Variantn a ltr*a:
fi in varianta a doua se menfine aceeagiimplrfire a plangei in doud jumdtdfi, insd dispunereafi-
ri- gurilor se face neregulat.
u- 1r'r,argex'a'gfg
m E"H*ffi:
i). Dupi ce copilul s-aobignuitcu primeledou[ variante,i sepoateprezentao plangdpe carefigurile
Lni suntdispersatepe toatdsuprafa[aei qi amesteg8te intre ele (fdrd sd se suprapun6).in acestcM, planga
vl- nu mai esteimpirfitd in doul jumdtdti printr-o linie de demarcafie.Astfel, sarcinajocului devinemai
grea dec6t in variantele anterioare.
V{trt-gaa€ra
n HY*w:
Cu timpul, dificuLtateasarcinii poate fi mdritl prin aqezarcafigurilor in a$a fel incdt imaginile
unei perechi sd fie deosebitorientateuna fat1tde cealaltd.
 Varianta I
1' '!

l '"\
tj4
It

in I
ii I
'w
tt ,
il J

tl
tl

Ll
/^'---r'.\\
A
,*'v^}i
t
\t' _{ *_
X.j%r-'' 2- :-
\r lt
ti
*"1*'*
ti il
/{A A
P t?
;f."--.-' an
f--B."x
,")
\-{%"/ >-'
,.r;ii
aaa::

:::;:
A
it
f
IC ti
AT
L)
g

*r*t*o*t***r***o***ora*.*

Varianta a II-a

tr***
* 4
fi*
H
*
fi
A

{
I

I
Varianta a III-a

Varianta aIY-a

f)tr
It
/f
#
a tt

tftt,
11

t\

w
//
,/
[j
, rt n\-
l{ t Ir \\
tt/t I tt ll

l t t,l t
t r lt , t
I ta, I

\u,

It
ll

45
 :,:ii;l iir ;
::'.,rj
', :,i'':':

Varianta aY-a

a
t
d
n
n

jr
a
It

J(
p

w
p
H
$
*
$
$
E
$
rj

fr
g

*
io"a,rro*o.,u.o,."..oo**a.a*ororo,r,**ts-:F:.*rri*ffi.diia.*,.fi

Yartanta aYI-a

?n
-r t J
t$31fl Lll

as
ur
SC
ES
aJl
to
pf
SU
gr
oF
1
un
\ I

I
i ^'--^-_'.'(
tli
l,t \\
\l ii
d ) ,) il ho
sei
 Variac*taa V**:
Pentru a mdri gi mai mult dificultatea sarcinii se pot folosi imagini identice din punct de vedere
al formei, insd de mirimi diferite. La inceput, toate imaginile perechi vor avea aceeagiorientare. Cu
timpul, ele vor putea fi orientate in sensuri vaiate, atdt in cadrul fiecdrei perechi, cdt pi al fiecdrui fel
de imagine. Apoi, pot fi introduse cdte patru imagini de acelaqi fel, insd cdte doud avdnd aceeagi
mdrime, astfel ca in procesul de alegere copilul sd find seama gi de mdrime (floarea mare cu floarea
mare, floarea micd cu celalaltd floare micd).
in aceasti variantd, sarcina este mai grea decdt in cele anterioare. Jindnd seamade acest lucru,
jocul nu va fi folosit decAt dupd rezolvarea, de cdtre copii, cu ugurinfd, a sarcinilor din celelalte vari-
, ante. Trecdnd la aceastdvaiantA se va micgora, la inceput, numdrul de perechi gi se va trece temporar
I la al doilea sau chiar la primul fel de dispunerea imaginilor (in dou6 jumdtdti distincte) pe planq6.
: Vsx"ia*x€aa V{*a:
popd ce copiii rezolvd,cu ugurinfd sarcinile din celelalte variante, se poate trece la altd formd a
i
. jocului gi anume, la amestecareaunor imagini perechi de mirimi diferite gi variat orientate (in cadrul
perechii) cu imagini care nu au pereche. In acest caz, jocul poate fi propus unui grup de copii care
:+
\--'l
primesc cartonageidentice cu cerinla: Sd vedem care dintre voi gdseStemai multe perechi.
*
{
€
fi
$
H
B
F

z.
B:

It
,f
d1

?i
t

*,*O.".O,t*1# :
&'€*terisl s$idacfl*:
. plangd pe care sunt desenateimagini ale unor obiecte, precum gi perechile lor, identice din
punct de vedere al formei, dar avdnd intreaga suprafafi coloratd in negru {umbrele obiectelor
respective).
Ss.r'a{nadr}*a*si*h: Copilul trebuie sd analizezeimaginile de pe plangdgi sd gdseascd" umbrele.
rnetc*discglx"ivia-*ci
Exad{**a{i? desf6gxxranea j *cax}aai
:
Adultul trebuie sd se asigurecd pregcolarulqtie ce este o umbrd. Pentru aceastaiiva atrageatenfia
?ncadrul jocurilor desfbguratein curte, asupraumbrelor pe care le fac diferite obiecte sau fiinte (umbra
unui gard, a unui copac, a unui copil). Se vor alege numai momentele in care razele soarelui au o
astfel de incidenfd, incdt umbra sd pdstreze forma obiectului sau a fiintei respective. Se va mdsura
umbra aceluiaqi obiect sau a aceleiagi fiinle in diferite rnomente tipice ale zilei (dimineafa, la prdnz,
seara)pentru a ardta cI aceeagiumbrd poate fi mai mare sau mai micd. Dacd demonstrareain naturd
estemai anevoioasd,se poate folosi alt procedeu,in cas5,seara(sau fbcindu-se intuneric, in camerd,cu
ajutorul unei perdele). Se utilizeazd o larnpd de birou qi siluete de carton. Lumindndu-se din spate car-
tonul, umbra se va lungi. Dacd acestase va ridica, umbra se va scurta. Aceleaqi efecte se pot obline
proiectdndumbra pe un perete. Schimbareadimensiunilor se obline apropiind sau depirtdnd de obiect
sursede lumind. Acest procedeu este indicat atunci cdnd educatoareaface demonstralia in fala intregii
grupe de copii. F.ste bine, ca inainte de a demonstra in fafa copilului, adultul sd exerseze aceastd
operaliegi totodatd sd aleagdacele figurine, precum gi poziliile lor cele mai avantajoase,pentni a obline
tt
umbre cu un confur suficient de sugestiv pentru recunoaqtereaobiectului respectiv.
tl
1l

r
t

Gradanea riifreaxit6giis*x'eiratide i{eeru;

s\
rl

Menliondm cd numdrul de elemente cuprinse intr-o plangd, indiferent de varianta folosit5, va fi

l\ hotdrdtde adult, in funcfie de nivelul de dezvoltare al copiilor cirora li se adreseazd. Trebuie sd se
find
seamade faptul cd efortul cerut copiilor estemai mare cu cdt elementele sunt mai multe pe plangd.
 Fiecare vanantd,aduce un spor de dificuitate in rezolvarea sarcinii, deci atunci
cand se trece la o
noui variantd estebine ca, la inceput, sd se micgorezenumdrul de imagini cuprinse
in planpd,fatrdde nu-
m5ru1de desenelacare se ajunsesein varianta anterioard.Este absolut rr"""ru,
ca in t#e ',r*i*r"I" u*-
plasareafiecdrei imagini din perechesd fie fdcutb altfel. De pildd, daci
intr-o plangaimaginea din colful
sting de sus va avea umbra in coltrul din dreapta, jos, aceasta a$ezarc
nu va mai aplrea in
niciuna din plangele folosite in aceavariantd, deoarece altfel,in loc sa se giide
ze in cdutareaumbrei dupl
forma, copilul se va ghida dupi aqezareaei gi acfiuneade comp arare aformelor
nu ar mai avea loc.
Vanianta I: .G
Imaginile
rmaglmre sunt
sunt agezate
aSezateinrn partea
partea de sus
sus (sau parteastdngd)
(sau in partea stdngd)a plangei,
plangei,in gir
gir ori
ori in coloand, iar ,j
coloand,iar
umbrele 1or,in parteadejos (sau in cea din stdnga).Umbra ce coresprmdeimaginii tli
trebuie ra n" ry"rute i
in dreptul acesteiagi orientatdla fel cu ea. Nu mai estenevoie de lilllg
linie (IgsparIlloafe
desp[rfitoarei"tr"
't

[evrrrE un ln p"r."rri I i:'

deoarecepata neagrd a umbrei indic[ locul unde trebuie cdutateperechile imaginilor. {
Vmr$sxsa€mm.H$*a:
Se p5streazdaceeagiimpdrfire a planqei, insd imaginile sunt amestecateintre
ele, de asemenea,qi jf
umbrele; acesteanu mai sunt agezatein urePtur
drepful uraglnll
imaginii a carel
cdrei umbra
umbr6 este'
este,ihl
ins6 sunt orient ateIa Ilel-u
vai'isnta a {{I-*:
Imaginile qi umbrele sunt imprdgtiatein mod neregulatpe toati suprafalaplangei,
amestecateinke
ele, frrd a se suprapune'Toate igi plstreazd orientarea normald. De asemenea,
umbra are pceeagi ori-
entare cu imaginea corespunzdtoare.
Variaxr*s a XV-a:
Imaginile sunt amestecategi imprdgtiatepe toatd suprafala plangei, ca in varianta
anterioara,dar l*
a$ezarea 1ornu mai plstreazdconstantdorientarea.
Aceastavaiazd atdtde la o pereche la alta,rat Sito j
cadrul fiecdrei perechi.
Observa{{e: :€
in toatecelepatruvarianteimaginiledin cadrulunei perechiau aceeagimirime.
$
Varianta a V-a;
Imaginile gi umbrelelor suntamestecategi imprdqtiatepe toati suprafalaplangei,insd imaginile$ (c
au alte dimensiunidecdtumbrelelor. Aceastdvanantd,prezinid,laranduiei, trei $
,"b;;lu"t, i" *[; $
se dau umbremai mici decdtimaginile,in a douase dauumbremai mari dec6timaginile,
i* i" t .i", $
fiecareimaginepoateaveadou6umbre(unamai mare gi alta maimicd), pregcolarul
urm6nd,a" $ $i
ambeleumbreqi, eventual,si aratecareestemai maregi careestemai micd. Dacd,incep6nd "ur#
u".urrl
vaiantd,,adultul observdci preqcolarulse descurc5mai greu, poate sd-i prezinteplange "r
avdnd ele-i fi;
mentele dispuse ca in variantele anterioare,lncepAndchiar cu prima variantd. le
CIhservafii: es
vt
dr
le

SO
jo,

un
3. I)e asemenea,important este,ca imaginile alesesd fie ale unor obiecte
foarte bine cunoscutei un
participanfilor la acestjoc. Iatd cAtevaexemple: cdfel, eal, vaed",pisicd,
porc, gdind,coco$,gAscd, rafd,:} co
48
 ':a'l''ii:'l' .:ii.t1.rj;*,,,,.t,'
.,,,, . . i.,1i;.:',..]1i,:t:':j':l 1,.

ao pui, vulpe, urs, veverifd, garpe,iepure (toate vdzute din profil), albin6, fluture (vdn$e de sus); gard, casd
nu- cu ugd gi dou[ ferestre, p5pu$5, linguritrS, pahar, vas cu flori, coguleJ,steag, copac, ghiocel, lalea,
lm-
clopofel, margaretd(in plan frontal); cap de fetitd, cap de bdiat (toate vdztte din profil).
lful Din punct de vedere al dispunerii imaginilor pe planqd,pot fi folosite treptat aceleagimodalit[fi
in
pe care le-am ardtatla jocul Cautd perechea.
upa

in acestjac pregc*larui trebuiesd.fizcdo atdt trctre.

iwaginea gi unzhrarespectittit,cdt
iar "o*Oo)ofie,
Si infre oceostctg! celelaft*-:ztfttlsrs qi.irsecgini.EJbrtul ceru,t este tlestzil de fizs,re,deoat"ececopilu! este
mtd
1;usin sittts{ic de ct opei"a * se'{sclie h*zctd p€ ult cstzuztit
ct"iteriu {cont*ru|) in *bsexfa utror elemet'tte
3hi,
cj ul d.i*cre reTsrezenf * it de cletsli !i e iriteriosre s !e i*ecglnifot

L$1 Fsree*aile
ol
'r.----',lii lil:
.'::.
il&ateri;:dsiictrn,;f
iii i* :
rtre 'i ':i'i
. imagini rcprezentdndobiecte/fiinte, cunoscutede copii, peisaje etc.;
a .:,.rI

On- 'i . figI impdrfit5 in cdsule de dimensiuni egale (cdte patru cdsule in fiecare jumdtate a tAblitei).
Se inscrie cdte o imagine in fiecare cdsu![ din dreapta- dac6tdblila este{inutd in pozifie ver-
ticald. $irul de c5sufedin stdngardmAneliber. Tdblita poate fi orientati 9i orizontal. in acest
dar caz, imaginile se ?nscriufiecare in rdndul cdsuJeide sus (cele de jos rdm0ndndgoale), fie in
ri in
rili
r6ndul de jos (cdsufelede sus rdmdndnd libere);
,ift
';.'ii
:::s
" jetoane avdnd mdrimea egald cu cea a cdsulelor de pe figi gi confindnd figuri identice cu cele
riji .::l*

,:?ir
.:i5:l
din cdsute.Numdrul jetoanelor va fi egal cu numdrul cdsufelor de pe toate tdblilele.
,.:i$

.rB.
' ,$;arc**sjo*aa*axi:Copilul trebuie sd agezein cdsufaliberd perecheaimaginii din c[sufa aldnratd
',ll'*
:i;*

rlH
(dejos, respectiv,de sus).
\:E;

nile,ffi
. ,:..;t, $rac*iaatlimaet*di*ep nivineA$esf*gatr*x'*a i ** al!wi:
11Il&.tffi'
'. Num[rul maxim de copii care pot participa la acestjoc estede 6,la grupapregcolarilor de 5-6 ani,
:::.iii

gia,,.'',Hi
gi
luto',i$' de 4, la grupa mijlocie.
,$
.r'l*l

Jetoanelese agazdlamijlocul mesei cu fala in sus. in jurul mesei se aqazdcopiii, avdnd fiecare o
e*'

ele- fig[ in fa]d. Fiecare catt6, pe rdnd, jetoanele care cuprind imagini identice cu cele de pe fiqa sa gi c0nd
le gdsegte,le agazd,incdsufaliberd corespunzdtoare,formdnd perechi. Cine completeazd,mairepedefiga
esteprimul cdqtigdtor Pentru a prelungi jocul gi a da satisfaclie mai multor copii, se poate folosi fie
varianta celor trei c0gtigdtori,fie aceeain care nu pierde dec0tjucdtorul care rdmdne ultimul. Cea de-a
:riS-.1 douavariantd permite efectuareaunui exercifiu mai indelungat de cdtre mai mu$i copii, intr-un ritm mai
:riltg'rj lent; de aceea,este recomandatdpentru copiii mai mici.
Jocul cu un singur ?nvingdtor este potrivit atunci cdnd adultul wea sd accelerezeprocesul de
sortaregi deci sd stimuleze la copii aten[iavoluntard. Acest lucru insd, presupune o bund cunoagterea
jocului de citre pregcolari gi familiarizarealor cu eforturi de acest fel.
Jocul poate fi jucat 9i in familie, fie de un copil, fie de un grup de copii (frali, prieteni). La inceput,
un adult va explica modul in care se procedeazd(eventual,va conduce cdtevaactivitifi).
Jocui poate fi folosit gi individual. in acestcaz, copilul primegte la inceput o singuri tAbEA impre-
unl cu jetoanele corespunzdtoare.Treptat, numirul jetoanelor gi al tiblifelor puse deodatdla dispozilia
copilului va creqte.Pentru copiii mai mici se vor da tdblile cuprinzAndnumai trei imagini.

&w
lr
ri\; ii
b
il --n WI\-lPl

i$ tl
i:

.r _ t_

ii \-

il
e
:i
ti:

ij
J
T

,
ii

E
*$
$
ii

t
r*ilri:L::q::*::F.-3:13!11il:liT.i:?;rililt!!t:ri:.-!grrili{.1::rj3:rilii4:.:Ii*.*i.fiii!:ir.:s*ro,rr,*o,roi{
{
i;

il
i..
ii

ffi+-n
x

Vt /{.7 i
i.; ii
ii,% i3
( t t(/ ,'_:-r/ h ';,

r,rat,ij
i

$
$
E
ft
or,,o..,,o"o,*,*0..0$*

>
\
ffiry
-A-1

,1,
-\H=M
/ ^w
f ?
.)
\7

o.'v

I-f\*,{-
\^
1
A

t
$
n
i
+
$

i
\pyfl" * A$F
fi\v
 Grndareadi#cult[{ii sarcinii efeluerar:
Joculpoatefi adaptatla oricevdrst6,incepdndcu 3 ani.Gradareasarciniisefaceatetprin numdrul
imaginilor din cadrulcdrorase faceselectia,cdt gi prin naturaimaginilor oferite.
Variant[:
intr-un stadiumai avansatde dezvoltarcacopilului, acestuiai sepoateda un cartonavdndtoate
cdsufelealbe,el urmdndsI punl un jeton in una din cdsulegi, apoi, sd-i cauteperecheagi s-o plaseze
alituri (deasuprasausubel). La inceput,sedautot atdteaperechidejetoanecdteincappe planqS,apoi
sepot da qi unelejetoanenepereche, astfelinc6t,pdndla completareacdsufelor,alegereasdfie mai difi-
cild.
Aceastdvaniantdnu sepoatejuca in grup deoarece,in acestcaz,doi copii pot alegefiecarecdte
un exemplaral aceleiagiperechigi, atunci,perechilenu mai pot fi constituite.

Ce nx *sf* Xafel?

Matenialdidactic:
" cdte doud imagini reprezentdndobiecte cunoscutede copii (jucdrii, plante, cisufe etc.).
Sarcina jo*ului: Copilul trebuie sd analizezedoud ilustralii aproapeidentice care prezintd insd
una, doud sau mai multe deosebiri gi sd arate in ce constau deosebirile.
.€ndieagiirnetcdi ce privinrl desffrgurare* j ocal*i ;
Serealizeazdintuirea imaginilor, denumindu-setoate pdr{ile analizate.Astfel, copilul va fi nevoit
sd spundtot ceeace vede in ambele imagini, ceeace il ajutd sI descoperedeosebirile existenteintre ele.
Se vor preciza toate deosebirile, spunfindu-sein ce constau acestea.
Gradarea difica*t*fii sarcinii de lueru:
Dozarca sarcinii poate firealizatl atAt prin numdrul de deosebiri ce sunt incluse in desene,cdt gi
prin gradul de evidenld a deosebirilor.
Deosebirile pot consta in omiterea unor amdnunte sau in addugareaunor elemente noi in cel
de-al doilea desen. Uneori, acestedoud modalit[fi pot fi folosite gi impreun[. Din punctul de vedere al
dificultilii sarcinii, jocurile ce confin modi{icdri prin eliminare sunt mai ugoare.
Indiferent de felul modificlrilor gi de faptul cd natura lor este sau nu dezvdluitd de educatoarc La
primul joc, copiilor li se precizeazdnumdrul acestora(Cautd una, doud, trei etc. deosebiri intre prima
si cea de-a doua imagine). intr-o variantd cu un grad mai mare de dificultate se poate spune:Este o sin-
gurd modificare sau mai multe?, frrd, a se indica num5rul lor
Prin combinareatuturor acestorposibilitdli de determinarea gradului de dificultate,,adultul poate
realizadozdnfoarte fine ale efortului copiilor, ceeace permite adaptarcajocului la nivelul de dezvoltare
a copilului.

-+

Acestjac reprezintdun excelentm$foc'de g czano*gte gr*dwf dezva{tdrii capttsgilayii

capilwlui de
a ope!'!tsnalize gi cowzparalii,pt"ecuwgi a posibilitd.1ifar de exprimctrecorectd.
In Jblwl ccesta, cutzoscdrcd
particulcsritd{ile indtviduale ale.fiecdrwi copil, educatoareapo*te e'fec-
taa c |nuwd rlifbrenfiatd, astJb!irucdt,cu tinzpul, sd reslizeze fztgrupsi o citt *tcti ntare ginogenitate.

s{
 *{*\

i1
w
LA
G $
m$
I l// fr
U'i $
W q
Fahry,@*,f
: ;sn:ngry_iri*srwaanrae$q
'*-*

/$
\$
,\$
J$
i!.r:i:t;..:*!ti::i1iri+.iLH a+ b?!i!i.!t1ist3.r.*,:t::?ii*r::r+i:&1:r!i1ig*ff..-lg*i.!tiiitr*Jq

it
ti
ii
 r4*1e*see's*l

$
$
#
#
$
ti

$
E
{!
5
i!
.,. p

#
$
.:
I

fi
$

$
$
#
.*o,*,o*"$

r:wr5cs€{#is?.r$'3.$Er

Y1
fi

i$ffi@i #t @
mffiffi, ffiffiffi I mffiffi
@' s tp
%
w7'-
r-
$$*
r ___i
___L
 ;ijiu'rirr:;iu #a.rj.i*.r;oi;i*;*.;in''*,ou

Frwg

** Care irnagini s*nt identice?

*
&
g
d

x*
a

x
* Flaterial didactic:
I
* . imagini, desenatepe o figd in gir orizontal(sauvertical), asemdnitoare,dintre care numai
a
K

d
H
E
dou[ sunt identice.
fr celedoudimagini identice,din totalul celorprimite. .
*
fr
Sarcinajocului: Copilul trebuiesi gdseascd
x
s
5
lndicafii rnefodiceprivind desf5qurarea jo*ului:
in grddinild,jocul poate fi folosit in activitateaindividuald, in activitili cu grupuri mici de copii
i

f,

*fi*
f;

H
$
sau intreagagrup6.
cu
*
iE Copiii vor primi pe foaia de hdrbiedoarexemplaredin aceeagicategoriede obiecte(de exemplu:
_".-"-J
numaicogulete,numai arbori etc.).
Jocul sepoatedesfrqurasub formd de intrecere(de exemplu:Cine Stiesd arate cele doud cdsute
***E
s absolutla fel?).
Adultul ascultdrdspunsuriletuturor copiilor, apoi va indica cele doui imagini identice gi va
I

a
'iv
anunfanumelecdqtigdtorilor(copiii careau indicatcorectimaginile lafel).
,i

Semai poateprocedagi in felul urmdtor:seimpart copiilor foi de hdrtiepe caresuntredateima-

t\---

R
fl
fi *
,d ginile respective,apoi li se cere sd colorezenumai imaginile identice.Se va procedaastfel doar cu
{
1*
'4
a
copiii mai mari (de la 5 ani in sus),cei mai mici fiind tentafisdcolorezetoateimaginilegi sduite sarci-
t*
,g
:=/-:g na primitn. Educatoarea poatepregiti mai multe serii de desene.in felul acestasepot face mal multe
=
*
fr
4
exercifii (de exemplu: exerciliucu clsufe, altul cu stegulete,altul cu flori, altul cu fructe etc.).
un
Rezolvareasarciniisemai poateface gi prin subliniereaimaginilor respectivede cdtrecopil.
,q

fi
t
{ in general,esterecomandabilsd se foloseascdmoduri variatede organizarea jocurilor de acest
""*i fel pentrua nu-i plictisi pe copii. De asemenea, esteindicat ca jocul sd nu capeteaspectde lecfie.El
trebuies5-gip5strezecaractenil. dejoc, de activitateplicutd copiilor gi doriti de ei.
i
1
Gradareadifl*ultb{ii sarcinii de }ucru:
Din punctdevedereal graduluidedificultatea sarcinii,acestejocuri sesitueazdpe o treaptdsupe-
rioar[ celor din grupul Cenu estelafel? deoarece pregcolariicongtientizeazdmaiugor deosebiriledecdt
asemdndrile. De asemenea, in acestgrup de jocuri comparatianu sebazeazdnumaipe analizd,ci pre-
supune9i un procesde sintezd.
Dozarca sarcinilor se rcalizeazdfie prin mdrirea sau micgorareaimaginilor printre care se afld
celedouXidentice,fie prin numdruldeosebirilorexistente.Trebuie precizatfaptul c6, in general,cu
cdtcopiii suntmai mici saumai putin fan:riliat'rzali cu astfeldejocuri, cu atdtdeosebirilegi asemindrile
kebuies5 fie mai usor de observat.

*"
Jocurile cer coplilor sd efectuezeo snulizii impticitd ct ineagitdlar,apoi sitsintetizezedd;telerefe-
ritoare la fiecare clin ele gi sd.facd o cot?tporaNie
inire irnagini pentru a le gdsi pe cele identice.

53
&:

B
E
b
A$as# c6t* * p*u*r XafeX
s
fr
E
fl

r-4nfsriaiqlidaci!s::
s
s
ts
fit

E
. o plang[ imp[rfiti in gase-zececdsule de aceeaqimdrime;
*
ll

P!
4
. Patrujetoane.
$ Llhs*r.vm.$ii cu prlvirs in utilisarea rE}ater?alului*iis{c}ctie ;
v
(orizontal)
Cdsutelepot fi"p6trate sau dreptunghiulare.Ele sunt alanjate cdte patru pe un rind
3
'fr,
Fse
t

-9i
t*fi

astfel incAt fiecdrei cdsute de sus s[-i corespundl una in rdndul de jos. in
a
t

#,
patru pe cel de dedesubt,
s este completd. in celelalte lipsegte
fr
,arurrj* de sus se'repetdaceeagiimagine. in prima cdsufd,imaginea
r0ndul al doilea sunt goale. Pe
de fiecare datd o parte sau un amanunt al imaginii. Cele patru cdsutedin
{
il
f

B
{
g

E
* l.recarejeton estereprodusfl o imagine din cdsu]elede pe primul rdnd'
pentru variafie se pot folosi plangein care unele dintre desene,reprezentdndacelagi
Ii

i.l
s
I
g}bscrv*eEne:
obiect, sunt, de fiecare datd, aqezatealtfel in cdsufd'
$
H
*
jeton cu cele
a

lsr.ci* ie**ir.ri: Copilul trebuie sd analizezegi si compare imaginile de pe fiecare

:!

J'

,*$
cea din c6sufa
xi:*{!

<iepr plang[ qi apoi si ageze?ntr-o cdsufd de pe r0ndul al doilea imaginea identic[ cu

iqi vaaveaperechea'
ccrespu'zbtoare,de pe rAndui intdi. (in felul acestafiecare imagine din primul rdnd
IE
s
i{
:t

$
ft
in cel de-al doileardtd, chiar sub ea') ,
$
3 f aaSi**;i!.lga
*t*dice p;'ivi*ad desf*$ mrarc** .! :
*cxxlwa
$
ii
a{

s
&
Copilul este Pus in situafia:
* de a analizaimaginile de pe tablit6, precum 9i pe cea de pe jeton;
g

s
s
s
$
,. de a comparajetonul cu prima imagine de pe tablit[ gi de a stabili dacd sunt sau nu la fel; in
acestultim caz, se stabilegtece lipsegteimaginii de pe jeton;
-*l
-*T
s
%

t
. de a compara jetonul cu fiecare din imaginile aflate tn celelalte cdsufe, pAnd se giseqte o
{
g

a
$
imagine identicd cu cea de Pejeton;
de pe tabliF.
-. de a agezajetonulsub imaginea corespunzdtoate
$

*
h

{*
a
Jocul se termind prin completareacorectd a tuturor cdsufelor libere.
s
$

$
* r*.r-,i iflcui**- *i sns'*imiiide i$*i"at:
*t"r:* ciq
*
il
il* Jocul poate fi folosit la orice vdrstd, deoarece permite o foarte find gradare a dificultdfilor
qi
sarcrnilor,atat prin numirul de cdsufece urmeazi a fi completate (care poate varia de la3la 5), cfft
fr
I

prin alegerea con{inutului imaginilor. Acesta poate fi simplu sau complex, deosebirile putAnd fi mai
u$sr sau mai greu sesizabile.
Gradareadificult6lilor se mai poate face qi prin modul in care se desfbgoardjocul. El este indivi-
drial si se folosegtein aceastdformd cu copiiisub 5 ani. La ceimai mari pot fi introduse mai multe vari-
anlece se pot desfigura in formalie de grup. insd orice variantd s-ar adopta, sarcina se rezolvd tot indi-
vidual.

Copilul primegte cdte o t[b$e gi jetoanele corespunzdtoareagezatecu fala in jos. La un semnalo

copiii iniorc ieUry.t. gi jetoanele, apoi incep sI completeze cdsufele libere conform indicatiilor
ntctodiceprezentatemai sus.
Cine termind primul f6rd s6 gregeascdestecdgtigdtor.Acest mod de desfbgurarea jocului nu poate
fi introdus a".jt f" rrarrru de 5 ani, dupd ce copiii s-au obignuit cu rezolvarea lui in mod individual. in
prezentavariantd fiecare copil va primi tdblile pe care nu le-a mai completat niciodatl. Numirul par-
ticipanlilor va putea fi oricit de mare.
55
 lw{6!##s,i{1@q4B@\kffi

,*
vqFri&q$slsM#jJwww.*ffi

$ .^-
-^-

1s!&s+Rrx+v$!rs'.ri\ir* r*.*.i.,,**,.", *.qffi '.dsi:

 'Vn t"Nt* $.$;?a*, ff$*.* :
-+.
o formd de intreceremai dificild esteimpdrfireaintre copii a tdblilelor aqezatecu
fala in jos, * $,-]
timp cejetoaneleseaflr la mijlocul mesei,cu falain sus,amestecate. in rnomentulcdndsedd semn;il- $f-
copiii intorc tdblifele cu fala in susgi cautdjetoanelecorespunzdtoare din gramada agezatd,l" '$|
mesei'De dataaceasta,ei opercazdnunumaio comparareintrejetoanegi "rijl;;;j
imaginile
'a.v de
sv pe
vv tdblip,
uqutrt.,' ;i;i $l ,
"' ': ,&l
intrejetoanelepe carele cautdgi celeprintre caresuntamestecate F
cdnd seintroduceacestmod dedesftgurareajocului estepermissdsefoloseascd
tiblife pijetoane d| \
cunoscutede copii, pentrua le ugurasarcina.in jocurile urmitoare,chiar
in aceeagiactivitate,s; p;;; #L_
ins[ tdblifegijetoanenoi, necunoscute de copii. Serecomandica,la inceput,s6sedeaimagini '$f*
ple, cu deosebiriugor de sesizat.De asemenea, estebine ca in grup ,a ,. afle maximum-"i;;;: 4 ;;. $l I
deoarececu cdt suntmai mul1i,cu atdtalegerea va trebuifbcutddin mai multejetoane
J gi va fi mai #; $i L
mai alesdacdtiblilele vor aveacdtecinci cdsufe. ' ----
*| -
$l
' ;#.,
Sps"ede*se,biredeiacul Ferecfrife, in Ag*z# c#.te*go;u;d d*
{eii ,ir: L€.r€!,t}.,Ji*i-! ,r,,,i ;i:nt-, r-r,t::. #X"*
') |."? ...- '\1 l ::1 .n F:;..'* '4 |}i ''.{:.|i i ,;.'r ? i ,+.i t.]!:.|::',r .'"1 .i .'.+{,i i j ..i 1 ,.:Ji :,l i j i Ji l '';.

pc*'a{iii bazdnrit'r-se pe* ctecliza ,,rorfi,ri ;;";;;';"';;;;;;;;1.";!,7,r.).,'iin,::,',;";:;::,;';;;r:;,;,,;, g

!.,{'ii"{i{:,{.i.i:ri,rii.:;.'{i:i,;.*3;,'{::i}i:.{-:i.}.,i?:{-lj'J-r:ii,t.ii:i'!i:l.ii.
c**cpar'*ii* se t'sazsps o perc€plie
l?g
gloh*ld a i*rcginii*r, cs;€ er*yt ideritrce ln {!ec#.repetec!.seir;
rr"*,- $ |
plet de*seb#e de io * pereclee/a ctlt*.,pe cc*zd*!ci ele suwi
.l*cri* #.ssr;:i;i:iJ!*#:.t::s
{.1i- -r,*ri,-r,r:"'",:u'.$l
"-$l
a r e icicr r zin tug:n!).

#l {
Ss*is5fa*r e* imprirme**su5#? # | @^
$l €
Mafer"i;li cticiaetic: Er -
* cdsuledesenatepe un carton(dreptunghiuri
/1,. ,-L * |
saupdtrate)lipite unele de altele gi aqezatefu # i r
linie dreaptdorizontaldpe unul saumai multe randuri.in fiecaredin
ele sunt desenu,"i*u. & |
$l e4
*---?,:tfr;,ffi13$lt, trebuie
s6execute
sarcina
itustratdin
prima
cdsufi. '#| q
{x*dieafi$
r*e*ec$i*eprivixadd*sfJlgxrnr*;a
j**er ari; *$I €
Joculpoatefi introdusde la vdrstade 4 ani. .ff S
Adultulexplicila inceputcumtrebuieindeplinitisarcinagiil invatdpecopil ff 'Col
si seorienteze
dup6ig
--'-,'# l*
rezolvarea
din primacdsu!6. |
In grddinife, explicafia sau eventuala demonstrarea modului
de indeplinire a sarcinii poate fi
fbcutd deodati pentru toatr grupa. Educatoareava explica, ardtdnd.cu
o baghetdpe planpa maxe cum
trebuie sd se procedeze.De exemplu, in jocul umple sticla mare
cu apd edtcatoareavaardtacd in prima
cdsuld sticla mare este coloratd in gri pdnd la semn (o anumitd
linie tras6 orizor,,alin interiorul ima.
ginii)' Apoi, aritdnd in urmdtoareacdsuldprima imagine,
va intreba: Aici ce sticld trebuie sd umplem?
Pe aceasta?
 fI ,ffi
marl.

l,
t{/
$t},{h

#
JT
 ''-iH'="*ffi--*'-****ffi
**t'+.*t**+#$*"

o Coloreazd gdletllemici.

.C

.ffi ffi
ff***
F

Wffi
a

WU
f
$
x

LJW
f

s
E
$
n
T

$
$
t*

*
i
.:l
$
il
$.,-

ffi
wW
fi.b*"**/S

w
\::/ "ffi
$ i ffi"--.ffi
l rl t
*:/
o Coloreazd frunzele mici.

-1)
ffiw)
{" {
\--.,

.De

o Coloreazdstropitorilemijlocii.
a
-
al

. ince

thrc#
t-,,
\, , il
li
.t!
I',t i
t...
J
\*-orr-*/
 w
o Coloreazd,numai ceeace estesus.

f-ss

$t
fi+
fr ,ii

V,.i
$.
Ii
$ .i:
$
{*o.***,

c Coloreazdnumai ceeace estejos.

ffi% -Wr^\'
rq\F
b\

* :i:

W
$.t
$,
$ A
fi
5
S'l
{l
S

X
T
,ri,

,i,:
.!.i

.:
"tj
$
fi
v"#
W
$ .io
$i
$r
{ il

$ii
$=:
iii
$
*
$
f
r$'u' #
w
"ii
. Deserneazd
o bulind 16ngdobiectul din fat1t.
$'<
f;;:

s iiil

$;
0 .::7
L .:'.F.

l.'..-F A,
*ti
li
li:
$.,',$n
U
x
|'{'l ),
L.il
[#
\-l
l' lii
l.jfr
t', , :;:,r

frr,ii
[.:1ft
l'.::i'its
l::it,.zlft]
" Deseneazd,
o bulind l6ngd desenuldin spate.
i,$
i,,H
t:irl:!ii+-:
: ..:tra.'j
!iit
; ii:iS:

. ir:lt"i'

','iriii
;':,jti,
t:';dt
:'.::li!
',iiis

riiEi
,t,*

.:.tl-:rdi

:r';:'da:
:j;lfE:
,,',,.'-!ri

r,.$.i,
r.ffs:

'$
iji$:
1,,,S-:

r$ wtr% qq
sg
jncercuie$te desenuldin dreapta.

A
4 < - v\<\ 9* --.*--'-.,.

ffiffi
.r--"V''
*7
L*w%::,
lo\
r-^tt
n2' '^<-
t-z.-
{€_
,-.
K"
4- -ti,'
*-v'+[ ./ \ \^*-//
\

r\*'>
1,4+S_
il
rI ty:!y!%

61
 #bservr*tii:
Imginile dintr-o cdsufdtrebuiesd fie identiceca formi, mdrimegi cantitatecu cele din celelalte,
casufe,variindu-sentmai a$ezarca. Cu timpul, in cadrul uneicdsulepoatevaria gi forma.Adici ,r,, ."i
vor mai folosi imagini de obiecteidenticeca formd,ci sevorputeaalegetrei imaginidiferitecu condiliai
ca deosebireade mdrimesd fie vizibild. Gradareadificultifii sarcinii:se facein funcfie de v6rstd
si dei
numdrulde exerci{iide acestfel efectuateanterior.Folositecu chibzuinfd,jocurile de acesttip mai potj
contribui gi la formareasaufixareareprezentdrilordesprediverseraporturi dimensionalesau A"
ori-il
entarein spaliu. t

j'14*i;.r,:ii.1,+
f #iic$,.n,..:
't,i:t;::
'' plan$Ape carese afld desenatun gir de opt cdsufe carecuprind c0te o irnagine.
absolut identice, cu excepfiauneia care estepufin diferitd.
Sarcinajr-rcufui:
copilul trebuie s[ incercuiascdimaginea care este diferitd de celelalte.
{xld{cmgiixre*t*d{ar:g:l"ivimc&
desf&.g
xxrarex i ocril}rei
:
Exerciliile de acesttip sunt efectuate?njocuri individuale,
ce revine copilului nu necesitdexplicafii arnple, ei gi un simplu
ceeTce nu estelafel ca fn celelalte cdsul€, estesuficient pentru
la ?nceput,se aratdcopilului imagineadeosebitdde celelalte$i i
i se dd sd rezoh/esingur altejocuri de acela$itip. '< I

i!
i?
t'
iii
*^-z
' f it
I \-.-
;li

$
.i!i'r::r:::;
f;i:
.! i ;t t' l"t t-i i,ii'i {*ti' i'€.!} t'"{:z:g t : ! il ;"i i:sr i'i;i t: si t#,?e i c
,u'';,ii;liiiF"i'iii"i
t:ii::l'l.l::,,'i.,ti'i.jt''i{.:.!*
Si r,iE r;1"!#tii{,ir,g"
Este recotra,tdqbil sd. se foiasrc,scd grr.ti'ttti'i de cdrcv{t jocuri cure $J
se referit !a aceea,si
rsprczevztxre {de exers;Pfu"i}-4.i*r:uri relbriio*t"€ la reprezexttlrile tpstgr.e*p*eie
zetzfrsy'ectw pt*drs*re e*"), Astfbf, ;.ept"ezentarife respective se c*nsolidectzit,
srsuZ-4 jocuri pentr* repre: 1*
Eq
t{}?.capacitatea de ct Je,
sz;rSsrirzdein crs*tExtrsi diJbritelor r:o*zbite*{ii cr*gte .
Fr*r:eCet* vrt"Jt Ji "jur.r'3t, tre spesial
"{*/*sit rtt cu pregc*larii
'jrj{t-tut {;u p{€$c*!{z!.il ynaz
rptai }??zcr"
tnici. {_:u ynari se
cei ynari
Cw cei
I
va pz;tea
se va az,tteatrece
trece lqf&
$d
f.*".-**.oo-o

ps'ezen't*rea.i*n;rii*r intr-a .formii rnci cototplicatit, aruz,ueze: ,j

Ei .fiecar"erdnd di.nplc,ngi respectivd sQ

reibr*'
't'Jcf f{r ti"iLr'
{'t' tu ciltd /"{Jl}/€zeilt{}{€
r€rsrezentcerr: {{ze exenzpfre,L!?t
{de exefi?.i}{14,
rept"ezenfat"ectsapi*des*re). Crsmb'lnafii{ec{e scest
t*r ./{}{: peletru
.jrsr: v:e*trut reprezetztitrile;
reprezewtdrile.. wasye-xmi*.altwl
wagye-rni*, ,s.ltu.lpent{ii,:
fe} aw r}ctrul sd sporeascd eficienyajocwritor dli
ne*ft^i}
$N
Gcects{i cstegorie, dea*rece, pe idngd Gtetv€t'tdtre$ {n eJbctuare* conrpcra{iei, clezvaltd sttplefec, wobii4
litave* g6.ndit"ii, ciar qi gsrssibllitatea cle *co.;;tctre rapidd tn sitr,tcgii
noi.
*,* $$
,*.j ff*ot **r.ro.'*rr,,*,

s2
.,:
l
':'lii:

'fr--i- fie
Li_r
I
r
didr

lep
obie
$ /f\\"$
$
abst
{ {{{ t lii pute
\\t I
$\l/$
ii .i

toatr
*i:,,....r
-'*"'*'*"til'
*,,.0,.*,.,.,:..,.irir:,zrli:i{$ in

Cu1
I
{i
;i s

situe
ir
iw r-^ C(

pot I
/\
,l
A A H
i\

a pal
t'

t-rl
ttl
ttl TI Iri sd in
T ti
'f l
lt
-Li_ JJ menl
\.-_-4
\*-t Y
v v mutrt

tate r
indic
puter
pot f

H \1',{
ul l
1ti
teriu
\

ss va

sE ale
ursulr
+a+4iMi$

*$
Sarcinamotorie datd copilului (si trasezelinii, se desonezecercule{esau alte sernne)trebuie sd
rfi fie foarte ugoar6,pentru ca executareaei sd fie rnecanichqi aten{iasb mri fie sustrasdde la sarcina
t$
t f; didactici propriu-zisd (selectareaconforrncriteriului dat)"
t$ G s"*aat* i sst*"*i.mii
re;arlifi cealt*{i d* }u.*rue
:
s
tr
G
fi
Jocurile de tipul Alege imaginile! se preteazdla o subtild gradarea.dif,icultifii sarcinii. De aceea,
le putem folosi incepdndcu pregcolariide 4 ani, gi chiar cu cei mai rnici dac5alegeminragini ale unor
fi

$
fi

*
,rf.r,sdss

$ obiecte sau fiinle care sunt foarte bine cunoscutede ei, iax criteriitrede selocfie vizeaz* un nivel de'
{
+-:l

5
fr
absfiacttzaremai scdzltrt,indicdndcopilului ac{iuni saureprezentfuic,arefr smrf famili aret(elege ceeace
\j$
H putem mdnca,ceeace estedulce, alegelucrurile cu c{rreneputernjuca sts"}. "
/#
,t
ig
il
e
Pentruinceput, cdndcopilul estemic, imaginile din fiecaregrup pot fi identice gi aqez-ate Ia fel in
f

toate cdsutele,deci mai.ugorde gdsit, apoi ele pot rfimfiae idontice ca f,ornr5,dar pot diiftri ca rndrime.
v

,1

lrKi,l:)rg**

*s
Cu timpul, se vor alege imagrni pe baz,a&rora se pot ef,estuaopera{ii de abstractizare'Wgr:nera}izare
.E
ts
situatela un nivel din ce in ce mai idicat. De asernone4nunr6rul figurilor cuprinseinltr'-opft,anqd va fi
rf i in concordanfl cu vdrstapregcolarului,
lr $
'/ Vat'i;rnt*:
Dupd ce s-au farniliarizatcu acestgen de joc, prepcolarriivor alegesinguri criterii,pe baza cdrora
pot grupa imaginile de pe plan$5.
Astfel, trei-patrucopii primesco planq6(saufiecaredintre ei primegtecdteo planq* [a ft] a&awesa
a partenerilorsdi). Apoi li sc ceresi propundsriterii de grupar€(Ce grupuri de iwagini pwtwaf,,free?j$
sdindice careimagini fac pxte din grupul respectiv"DupSfiecaregnrpar€propus6qi ennmirsane a e']e-
mentelor ce o compun, paxtenefitcsrttroleazi da*d,a*sstra sust corect€. Ccl ce pr@plrfieemect s*ei
multe criterii (ndicLmai mslte grup5ri) ce$iga.
0hserva€ii:
Pentru afacillta sarcisacopiilotr,se inryart la inceput plangelecu cel mai ssbzutgrM db difier*.
tate urm6nd c4 freptat,gradul de dificultafieal jocurilor urrndtoares5 creasc6^. De asemenean li se po,t
indica unul saudoui criterii de gnrpare,cerdndu-leca ei sEle g6seascipe celelalte (Cp gn;ryttriirrca,i;
putemface\.Tnniciun caztilr li sedauplanff cunoscutedin activit'dfilsamteriome.Astfe,lde planqenur
pot fi folosite dec6tpentruexemplificareaexplicaliilor datefuepdma gedingd.

lll{artc.*"{n :
I di cHsc€ie
* cbiecte, jetsameqi figurine dectryate{saujetoane)de diferite forme (rnnrimi gi culori).
$nr*{rx*j***l$w!:Copilul trebuiesbselecteze anumiteobiecteEisdle gntpezein func}iedeun cri-
teriu dat (acestcriterfurfiind o tnsuqireconurnba rftiecielor).
$r:rcii eag$$ *sg{{*p riv lmdc**s*X.g
rraef a*n*w*:a $:
.}o*eriaa
Selec{iilegi gruphrilepot conducegfrndkm,copilufuispregrade tndate de abstractizare,de aceea
seva porni de la cele inferioare sp,recele sifuatela niveluri tot rnai ?naltn.
Un gtu,paju6orde ef,mtuatestecotrdup5criterirelfofin5- Ceremcopilului ca dintr-o seriede lucruri
si aleagbpe cele sare au ar.eea*ifonmb{de exernplu:sb adunedinfe juchru numai pipugile, numai
tusuletii, nurnai camioanelesaunurnairningile)"
81
irt!ffi,'L.rr,rl 'otit

Mai dificill,bazatA insd tot pe criteriul formd, este selectareafigurinelor fietoanelor) de o anu-
mitd formd dintr-o grdmaddde f,rgurine/jetoanede forme diferite. Apoi, copiiul va alegejetonul/figuri-
na de o anumitd'formd din grdmadain care s-au introdus doui variafii (formd - culoare) sau trei variafii
(formd - culoare - mdrime).
Jocurile in care criteriul de selecfieil constituie forma pot fi folosite cu copiii de 3-4 ani, iar cele
?n care criteriul este culoarea gi apoi mdrimea, cu copiii de 4-5 ani. in niciun caz nu se vor introduce
doud sau trei,criterii de sortareintr-o activitate, decdt dupd ce fiecare criteriu a fost folosit de grai muite
ori in activitdli separate.Numdrul acestorase poate reduce in funclie de vArstagi de pregdtirea copiilor.
La cei de 5 ani este suficientd cite o activitate pentru fiecare criteriu. le
Pentru a'i ajuta pe pregcolari si opercze abstractizarea gi generalizarca la nivelul reprezenthii 3
formdsevafolosi?nexprimareacerinleiacesttermen(depild[,nuisevaspgne Cautdjetoanilepdtrate, le
ci Cautdietoanele deformd pdtratd etc.). Prin acestprocedeu,copiii igi formeazd,incetul cu incetul, gi 1e
alte rcptezentdri:culoare albastrd, culoare roSie etc.,mdrime micd, mdrime miilacie ete. in acest scop
se dau jetoane de forme, mdrimi qi culori variate. in momentul in care copilul poate executaur"*"rr.l
grupdridupd cennla verbald a adultului, avem dovada cd el a operat o abstractizaregi o generalizare la * p(
nivelul reprezentirilot de:formd, culoare, mdrime, deci s-a ridisat pe o treaptd superioari celei atinse
\-'
anteri-or(formd,pdtratd,formd rotundd, culoare roSie,culoare albastrd, mdrime mijlocie etc.).
$
Varis*ti: $ fi
, S" va cerecopiluluisdintocmeascd oraldiferitegruperide obiectedin camerd(salade grupd) .$
- un criteriudat (depildd, toateobiectele
dupd '$
rotunde- mingi, bile; sautoateobiectelecareu,, ,1rlo*.u de
rogie- minge,camion,piesede imbricdmintesaude incdljdmintecareau aceastdculoare). j sp
' Astfel de grupdripot fi frcute cu pregcolariide 5-6 ani. Lainceput ss vor folosi obiectep. .*" j
ett
copilul le poatevedeain jurul lui in acel moment,apoi, la6-7ani se poatetrece 1agrupdriteoretice
$ va
(Cepoate intra in grupul obiectelorde lemn?). { Cr
Jocul sepoatedesfdpura subformd de intrecere(CineStfesd spundmai multeobtectecare intrd .1
SA
in grupul obiectelorde lemn?).Pentrufiecarerdspunscorectsedd cateo bulind (sauc6teun steguleg,$
lo firndiF etc.).Cel carcla sffirgitulactivitdfiiaremai multe buline estedeclaratprirnul cagtigetor,apoi,
$ rel
t pe rdnd,ceilalli, dup6numdrulde bulineprimite. Pierdecopilul car€nu arenicio bulind. * tef
In acestmod, toli copiii sunt solicitafi sd facd exercitii de grupare.Consemnarea corectitudinii I
rdspunsurilorse rnai poateface qi de adult prin notareafiecdruirdspunscorectcu o liniuld in ?freptuf
numelui copilului de pe lista educatoarei. in felul acestasepoateuflu c., ugurinfi cine a enumeratmal .$
multe obiectein grupajulrespectiv.Eventualelegregelivor fi comentatecu toli copiii, specific6ndu-se fiu
ly
in'ce constdgregeala. ,.I af(
Gnadarea dificultd{ii sarcixlilor de lueru:
Ar'nbele vaiante ale jocului Grdmdioare,grdmdjoare contribuie qi la dezvoltarcagdndirii copilu-
lui. Ele permit o gamd largd de gradare a dificultdfilor. Menliondm cd cele mai ugoaresunt grup^irile
efectuatecu material gi cele mai grele, grupdrile ficute oral. De asemenea,dificultatea cregteodatd cu
gradul de abstractizarecerut de grupajul propus copilului. Alegdnd cu grijd criteriile de grupare, adul-
tul poate antrenatreptat copiii, incepdnd cu cei de 4 ani, in efectuareaacestoropera{ii.

tf

Acest tip de jocwri contribuie la dezvoltarea capacitdtrilor de abstractizare generalizare ale

Si
topiilor, ciLr ele nu constituie wn instrwmentde predare a cunogtinlelor despre
fi"rori yor*d, culoare
st;w nadriwe| cel rnwlt,poate servi la consolidarea lor. Cunogtinlele respective vor preclate tn alte
fi
a#ivitftli' {in grddinile, in activitdli special aJectateacestui scop). Jocurile despre cyre arn vorbit mai pre
s?.ss
sc itztrodwr:tlupd ce copiilor le-aufost predate cunogtinlele {a care ele de,
fac apel.
82
u- ilime psffif* fmce xffiffits
sx?{s&*e
ri- ffitr'nsp#?
tii Material didactic:
. un set de jetoane de aceeagiformi gi mdrime. Pe fiecare jeton este desenati o imagine.
:1e
Observafii:
CE
Imaginile vor fi alese astfel incit sd se preteze larealizarea cAt mai multor grupdri.
Ite
Se va avea intotdeauna grijl sI se dea copiilor numai imaginile acelor obiecte gi fiinle pe care ei
3r.
le pot recunoagtecu ugurinfd, in firncfie de vdrstd gi de bagajul lor de cunogtinfe (de pildd, copiilor de
rii 3-5 ani nu li se va cere sd faci gruperi ca: obiecte, fiinle, animale, plante - care vor fi introduse numai
t€, la copiii de 5-7 ani -, ci.li se vor da grupdri ca: jucirii, lucruri pe care le mdncdm, lucruri fbcute din
$i lemn - scdunel,mdsuf6, etajerd,pat etc.).
*p Sarcina jocului:
f;a Copilul trebuie sd enunle criteriul pebaza cdruia selecteazdjetoanele qi sb denumeascdimaginile
1
i., pe care le include in categoria respectiv5.
t* -.

tsg ', Indicafii metodice privind desfiqurarea jocnlui:

Se dd copilului un numdr de jetoane amestecategi i se cere sd facd din imaginile respective, pe
rdnd, cit mai multe grupe, anun{flnd de fiecare datd criteriul dupd care face grupajul. ,
)a) Este indicat, pentru inceput, ca adultul sb dea exemple de 2-3 gupdri ce pot fi fdcute dintr-un lot
'ga de jetoane, folosind criterii variate, apoi s[-l antrenezepe copil sd gdseascd,alte criterii adecvate,
spun6ndu-i: Cum mai putem grupa imaginile in alt fel? Pe parcursul jocului, adultul va interveni
Ire atunci cdnd observi cd pregcolarulnu gdsegtetoate criteriile de grupare adecvatelotului dat; acestai le
ce va sugera, copilul urmAnd sd aleagi gi sd denumeascdimaginile ce se incadreazl,ingrupul respectiv.
Cu timpul, sarcina afl[rii gi denumirii criteriilor trebuie sd revini exclusiv copilului, adultul urmdnd
:rd sd-i atragd doar atenfia, atunci cdnd este canil.
eI, Criteriile de grupare pot fi variate (de exemplu: materialul din care sunt confecfionate obiectele
oi, reprezentatepe unele jetoane, cum ar fi lucruri confec{ionatedin lemn sau din metal etc., indicdnd ca-
tegoria notional6 din care acesteafac parte - jucdrii, mdncare,imbr6cdminte).. .
nii
Sd ludm un exemplu.
tul
Ddnd copilului jetoane care reprezinti urmdtoarele imagini: pard, pdpu$d, mdr, pahar, camion
1i
(ucdrie), sticli de apd,cdruciorpentrupdpugd,morcov,farfurie, can[ de sticld pentruapd,furculi1d,
-se
ardei,bec, cirege,lingur5,bomboane,cdrul,prdjiturd,copilul va puteaforma urmdtoarelegrupe:
- ce putemmdnca(alimente):par6,mdt,morcov,cirege,bomboane,ardei,prajiturn;
lu- - fructe: patd,md4 cireqe;
i - legume:ardei,morcov;
ile
cu - dutrciuri:bomboane,pr{Jitur6;
ul- - juc6rii: cdrucior pentru pdpug[, cdru[,p[puqd, camion;
- obiecte de sticl6: sticl5, pahar, canl de sti aIA,,bec;
- obiecte de rnetal:lingur5, furculitd, cdru[;
- tac6muri: furcuhtl, Hngurd;
sle,ii .. - lucruri pe carele folosimcdndmdncdm:furculild,,Iingard,pahar,
farfurie,candpentruapd,cutit.
ff'€ :,
.' Gradarea dificulti{ii sarcinilorde lucru:
l{e', Gradareasarcinilorse faceprin numdrulde jetoanece se dau copilului (saugrupului de copii),
..,, :j
,.!ttlh 9i prin numIrul de grupein careacesteapot fi incluse.Num5rulimaginilornu poatefi mai mic
?,{11".:

'qe9-l0,iarcelalgrupajelorposibile de2-3.Nuputeminsidacopiilormaimultde 18-20deimagini.

,.:..
,iil g3
 Acest joc il putem folosi la toate v6rstele. Pentru copiii mai mici estebine ca opera\iade grupare sd
fie precedatd de denumirea de citre copii a tuturor imaginilor, eventual a materialului din care sunt con-
ct
fecfionate obiectele rcprezertate pe jetoane gi precizareautilitdtii fieciruia. Astfel, adultul poate sd-gi dea
in
seamadacd pregcolarii respectivi poseddcunogtinlele cerute de joc.
ci
n'ar!:rnt6: V(
Acestjoc se desfrgoardcu mai mult succesin grupemici de copii (2-3) intre carese iniliaz6 o fo
inkecere:Cinepoateface mai multegrupedin acestejetoane?in acestcaz, imagjniletrebuiesd fie in
tot atdteaexemplarec6fi copii iau parte la joc. Adultul controleazdfiecare grup6 gi di cdte o bulin[
fiecdrui copil carea enunfatun grupaj.Apoi,seamestecd jetoanelegi ceresd serealizezealtegrupaje.
La sfhrgitsenumdr6bulinelefiecdruia.Cngtigi cel carearemai multe buline.

Spre.deasehirede-joturile Gvf'znd;t'*are, gr&we#j*az"e 5i Al.age {"_Jrfiilil }.t

,:{ I i'!,:. -""

p$re er{tu indlcafe d.es"dtslt,fn.xest jac regulcteste c# pregcolas'i.i i'":;.i.1€

ac*sf lucru pet'nzi{dnde.fbctt,ertres
riife. rle gr?,!pz/"e, unei,./bnnentrsi
r*firare decdt fn jrscurile afi#nti.le. 'rt
::?.1
-.:ta

,..i,
,;'f:;

|' ','*
:.iii

tilfu x*g s$+**i;-ffi

g*-*#* #rq;Fj:q;
v # sJxi-p;ig
I
ir'!.i

: : : ai *

&4af.es"iai dida*sic: $
* jetoanesauilustrafii cu deseneale aceleiagiforme geometrice,insdin mlrimi gi culori turi-$
en
ate (de exemplupentrureprezentareaformd pdtrard se daujetoanecu imagineapdtratului in$ \ru
3-4 mdrimi, iar pentrufiecaremdrime3-4 jetoane,pe fiecarefigurdndaltii culoare,in total{
9-16jetoane).
se
,I
$ b s e r va fi: i f
Pentru a trece la reprezent[ricu un grad mai mare de abstractizarefolosim materiale adecvate$
acestuiscop.Astfel, pentrureprezentarcaformd se dau copilului jetoane reprezerfiAnd
diferite forme$ spr
necolorate(in contur negru pe carton alb) av6ndmirimi variate (wr triunghi mai mare,un pdttat mai$ de:
mic, rdmAneun cerc de altdmdrime,un dreptunghide altd mdrime). in ceeace privegtereprezentarea#pis
culoareputemda copiluluijetoanecu peteuniformede diferite culori. do
$ax-*in*j**u}*l: Copilul trebuiesddenumeasciobiectulindicatde educatoare.
Xmelic*{iixnet*dieeprivind desf6ry ua"ar"eaj **axllxi: col
Sarcina ce revine copilului va fi formulatd in felul urmdtor: PriveSte aceste imagini Si spunel rdr
despre ce este vorba!R[spunsul va fi dupd caz: Despre pdtrate, despre dreptunghiuri, despre cercuri
etc. La inceputul jocului, dac[ nu se obline un rlspuns satisfdcdtor,se cere copilului si denumeascdi
fiecare imagine in parte, enunfdndu-i toate insugirile (un pdtrat mic rogu, un pdtrat mare verde, un pdffat
mic verde etc.) apoi i sepune intrebarea: Ce sunt toate acestea?La rispunsul copilului: Pdtrate,se;
adaug6:Aici este vorba despreforma nurnitdpdtrat. Li se dau pe r6nd gi alte seturi de jetoane (fiecarej
setreprezentindalti formd).Setreceapoi la culori.
Jocul mai poate fi folosit gi pentru realizarcaunor abstractizdi gi generaliz5riprivind diferit
?nsugiriale unor fiinfe (de exemplu,pentru reprezentareacurat imaginile ce pot fi date sunt: o fetisa,
qri

curatimbrdcatdsespall pe mdini, o persoandperieo hain6,un copil lustruiegtepantofii, cdfla lepura$lr

.

se spald la un izvor etc.).

Nu este recomandabil ca'acestjoc sd fie folosit in colective mari de copii (rezolvarea sarcinii set
face tot individual). Se poate inigia o intrecere pentru rdspunsul cel mai rapid qi, bineinfeles, corect.
84
ia
Preqcolarii nu trebuie sd mai fi lucrat cu setul pe care il primesc. Repetareapoate fi folositd numai
1-
cu copiii mai slab denroltagi,maitimizi, mai lenfi saumai mici, pentru a-i ajuta sd ghiceascdmai repede.
)a
in felul acesta capdtdincrederein ei, mai cu seaml cAndreuqescsd cdgtigeintrecerea.Cdnd, din diverse
cauze in micul colectiv (in special la grupe combinate), sunt cupringi copii de niveluri diferite de dez-
voltare, dificultatea sarcinii datd fiecdruia va trebui adaptatdla nivelul sdu de dezvoltare. Jocul poate fi
o folosit la copiii de 5-7 ani.
in
rd
p
Jocul G{siai tlespre ts e,st{ v*rb*! igi ;:sropune sd.*i punti pe xtpii in sitti*.lii de a eJbctua opet'ct{ii
rie ahstrctctizare 6i. gener*lizct"e" fre,sigur td le ace#std vdrstt! nu pottte .fi vcrba de n*fixtzi strict
stiit:{iJic*" ci doar de t"e;sr"ezet'ttdrigenertile .qnz.tcei #il;/i tle *ol*tni ew:plrice. Repreze*td.rile vizctte i;t
sces{ j** st*zt r:ele pr'lvitztl fnsu,rirife rsbiectelav' {czrlor;re,.{*r*:i; iytrsteri*le d.ii,tceye sewt r:otzfecfict:*tu}
;i ul* fiin{ef*r' sats ftrsztgit"!file cscestar&ditr nrnzd {ordonc;t, dezrsrd*n*t. turst, tEnrclru',;:rt/'iticrts, ft*r*
t ttt'. veg {. pl a ngr;ci osi.
'
"
,i:-i,l-:,{:}! j'
1
i\'
:i':iIi.-! ,:lty.;i-:i,ii-l;?Ji'i
iio ,;i#r.: !)!. ;:;'"tt'i.::t;::;
\"4 ; i* i'; i ;- :r rillrfu;i;:;i;i*l ,i"l*j'a-:g,tt::;ii;ii,i:
L;itit'ii:i""i.,i.,i#i-'i,1it ii;it',q-'{:iju;=+i
;;4i,fu+:f'*g*.#i
i:'rt, r,ti: i.:{'r,?:'{::.r:,,
?t 'J' 'i "::.

*; #,i;'i!.'r:i,l{.ii:{:::;!i.lii.ldi.t'; 'ili""iitii,"
ln
,ij
!;'*irr, !-;i"ili-;'t.::;r;

i,l+r,tii.4r$g*1i
#ll-$.ag:'i,$;g*'ti {i.:f.iivfiail?,gl $:g":lc :E;i$;rt*+tt;i
fi'{#","$.iiir?l.i:j

S;ar"eisej*ear{lx{: Copilul trebuie sd precizeze no}iunea-gen din care fac parte nofiunile-specie
'1-
enumeratede adult. De exemplu, adultul enumer6: caI, vacd, goarece,cdine, pisic6, iepure, rald, urs,
in vulpe, wabie, cioar5, broascd,
$a{po,fluture, albind, furnicd, iar copilul trebuie sd spund cd adultul s-a
al gdndit la cuvdntul animal.
$radi**fti xmetcelisep r{virxd *9*st*garrareaj aicwlrxi
;
Jocul se desfbgoardoral.
te',,
...
'|:.': La inceput, pregcolarul tinde si rdspundd cu substantive aflate la numdrul plural. Adultul ii va
10...
!t,til
spune cd s-a gAndit la cuvdntul animal care se referd la toate animalele, in general, gi a ales cdteva
a.\,' denumiri
t.l
in aga fel incdt el sE poatd inlelege la ce cuvint s-a gdndit. Dacd adultul s;iune: cal, vacd, t
)ai: pisic6,
porc, gdsc6, gdirtd,curcan, copilul frebuie s[ rdspunddcd adultul s-a gdndit la cuvintele animal
domestic.
Acest joc nu va fi jucat in colectiv decdt cel mult la inceput, o datd sau de doud ori, p6nd ce tofi
copiii se obignuiescsdJ joace, deoarecese intdmpll adeseaca mereu aceiagicopii sd rdspundd,ceilalfi
'1,e,
;ii
rdmdndndpasivi.
ft''.
..:
)il
at'
j9'

rel}
,,li

.a

tet
:..;:
tu" r,i
9tr
 E. Jocuri-exercifiupentru dezvoltareaperspicaciti,fiipreqcolarilor
cele expusep6ndla
Jocurile ceurmeaz;cuprindsarcini cu un gradmai marede dificultate decit
de deprinderifor-
acestsubcapitol.Ele pr"rrrp,* existenfaunui anumitbagajde cunogtinleasimilate9i
de efectuarea operaliilor
mate,precumgi dezvoltareap6ndla un nivel, destulde ridicat, a capacitdlii jocuri se adreseazd
ga"airii 9i a gdndirii logice.b" u"""u, de la inceputtrebuiesd precizdmcd aceste
ani 9i, in special,celor ce au implinit 6 ani'
firegcolarilorlncepindJu vdrstade 5 s-aringlobain nofiunea
Unelejocuri caresepot desfigurain mod asem[ndtorqi a c5ror sarcind
jocuri) nu au fost inclusetotugiin acelaqi
comundde depistarea unor gregeli(de exemplu,primeletrei
grup. Ele au fost separate,deoareceactiunile pe care trebuie si le indeplineascd
"i3ocuri contururisausd
[r"i"ot*l suntdeosebite(s5glseascdimaginileunor lucruri dintr-rurconglomeratde
"apnr"
ad[ugatecarenu se
ii.o"i"r" imagini ale unor fiinfe carenu pot sta impreund,sd elimine elemente
precizezede la ce imagine
potrivescunei imagini, s[ indice pdrfile ,ir. ,ro apa4rnunei imagini gi s6
lor ar fi devenitdificil[,
provin). Dac6acesiejocwi ar fi fbst cuprinseintr-unsingur grup, explicatea
iar pentru copii, confuzL.
jocuri care urmdrescrezolvatea unor probleme
Tot ?n acest subcapitol am introdus 9i o serie de
gi posibilitatea efectuArii
(fuecu material didactic, fie orale) ce presupuno anumitd mobilitat e ag6ndirii
unor deducliilogice. -,, --1^ 1^
poatec6 multor adulfi li seva pdreacd problemelepusein unelejocuri suntprea simple,totugi
de 5-6 ani.
cei ce cunoscposibilitatilepreqcolariiorgtiu cd ele suntdificile pentrucopiii

ilmp##aa$

-Nlaterialdidactie:
, imugineaunui copacin care sunt desenate,vizibil printre frurue, patru grupuri de fructe:
galben,
mere,per", pron"l cirege,toate coapte(in culorile specifice,respectiv:roqu-gdlbui,
violei, rogu),fr.t*" fel de fructe grupateintr-o zonda coroaneicopacului'
desenului
sarcina;ocuiul: Copilul trebuiesa inoice obiectulcarenu se potrivegtecu tematica
ptezentat.
Indica$ii metodice privind desf[gurarea iocului:
in pre zer*a adultului (care, d
Jocul are ceamai mare eficientd atunci cdnd estefolosit individual,
in gr[dinif6, in cadrul muncii
altfel, pune gi intrebirile necesare).El poate fi jucat atdt in familie, cdt 9i
individualecu cdteun coPil.
C6nd Lacreazdcu toategrupa,educatoareaprezintd copiilor imaginile,fie desenatepe tabld sau
pe o plang6mare,fre proiectat"e cu ajutorulepidiaicopuluisaua unor diapozitive.Acestprocedeunu se
in ceconstdsarci-
va folosi dec6to sing;a datd,in .ud*l unui singurjoi, pentrua explicapregcolarilor
mai cu seamdin i
na carele revine gi cum trebuiesd o rezolve.Pentruaceasta,se poartdcu ei disculii
in ceconstderoareagi .lr* serezolvd pregcolarii'i
jurul r6spunsuriloreronate.Ar6tnndu-1e "or."irurrina, .i

inleleg mult mai ugor decit dintr-o simpli explicatie' . e . i,o,omnlrr

j

n ir.nqoir mere'pere'pIune il
lA,stfel,dac6searatdcopilului imaginearespectivd(de exemplu,o imaginecu:
gi cirege)atuncii se adreseazd urmdtoarea intrebare:Privestecu atenlie aceastd ':
-imagine'
ce crede
!t!:.:o::t^'
cd nu este bine, t
ceea ce vezi? Dac;rlspunsul estenegativ, se cere pregcolarului sdptecizeze
Nu este nimic gresit? Ceva care ti
ce este gregit. Daca r[spunsul esteafrrmativ, se mai adaugdintrebarea: .^lX r.i
perspicaceca sdvaddi
n-ar trebuisdfie tn deien?Rdspunsulnegativinseamni,fie cdpregcolarulnu este
posibilei
greqealadin desen,fie cd ,r., ui" suficieite cunogtinie.Pentrua vedeacaredin acestesitualii ^ +-']:
t-..-^^-; ^^.^:r..r,,: i-+*^t^^-oo.'ttfoyolo novelo prunele
intrebarea:Merele, perele, nyttnple si ciregelepot
ci l.ircsel.e crestg toat-
not creste toate tn:
este cea reald, se adreseazdcopilului i
s6
Lla
br-
ilor
aza

nea
Laqi
scd
r sd
,s e
ine
i1a,

rne
u j
\--'ig

$
ii

u$1

;te:
r911r

rlui

, do
rcii
 '. jirlt-: ..,,r...t.,,,...,.
I ..' .. '.

i::,.:1 ;t. 't"t'.ri iif,',:

Ii i".r,

acela{i copac?Astfel jocul c#t6 rol-de test d.ecunogtinfegi aratd

cd trebuiesr se explicecopilului li':r4er
E

respectivcEfiecarefel de fructe din celepatru,cregtein cdterm pom gi ar'

E

niciodatdimpreuni intr-un sin- $

:l
gur copac'De asemenea" dac6se aratL:_opiluluiimagineaunei rarnrii d";; ::
-il

dacdnu are suficientecunogtinfein legEturdcu anodmpurile,el nu-gi;;;;;"r-a suntcipguni gi struguri,

t
;i
it

cd acestefructe nu *
4

pot sta pe farfurie in a'celaqitimp" deoarececipgunile sunt fructe !j

ae'p.ime"ura, iar strugurii, fructe de ':i

t

toamnd. H
i:
ii
t.
Jocul poatefi fol'osit de educatoare,atdtca test de cunogtinf.e,cdtgi li

ca test de perspicacitateii F
poatefi util copiilor ca exereifiupentru denroltarcaacestei
insugiri.
i:
*r,
$
copacul esteun exempludintr-ungrup carear puteacuprindenumeroase jocuri de acestgen cu
i2
,q
ii
carese procedeazd la fe.t. $
i
$
$
s
f",.,....,.,,,,

&ste ceva gr*git ixr f*bX*st?

&€aterisldis{aetic:
I desenede tipul: oaiecu coadlde cocog,un cocogfhrd coadi, cal cu coame
devacd.,oaie cu coadd
de cdine sau pr$rs cu un picior de gdind, pisicd cu coadi de
cocog, grina cu coad6 de veverifd,
copac in care cregte mobilier, copaci in care cresc pepeni, masd
ftrr; picior, pegtigorcu urechi
de mdgar etc.
$bsenvafii:
Estevorba de nepotriviri ?ntr-untablou,obfinutefie prin imbinarea
intr-o imaginea dour pdrfi
componenteale unor fiinfe saulucruri deosebite,fie prin orrrit"r"u
u""ipa4iu acestora.
La inceput,se va cuprindein tablou un singur elementnepotrivit.
cu timpul se pot inkoduce
2-3 nepottiviri' De asenlenea'la inceputnepotrivirilevor fi foarte
vizibile. Treptat,sevor da copiilor
desenein care acestea snnt mai dificil de observat
sarair*aj*er:lul: Copilul trebuiesi indicenepotrivtriledin tabloul ardtatde
adult. ! }
in cli,l::lg${
xn*tccli*:priv*nc{e&esfsgetnarer *a,u&r.a
i :
'j
a

Acestejocuri pot fi desfbgurate "i I

atdt.infamilie,cdt gi in grddinile,fie individual,fie in grupuri e

ii

(2-3 copii)' Fiecarecopil primegtecdteo imagineairerita.peiand, mici ii

spuncen, ," pot iuegtein tablourile

primite de ei' in grddinild",cind'educatoarea introducepentruprima datd acestjoc, poatesd explipe
s

::
t

intregii grupein ce constr sarcinagi cum trebuierczolvaii,.Dacdun 1

&

copit o., i"uwlte sdsesizezece nu It

.j

sepotrivegte,adultul iiva|trdtaun alt tflog gi-i va spune:uitd-te *

E.

o;"nfi";i spune-midacdaici vezi

cevagregit.!in caz de eqecrepetat,dupd2-3incercdricu diferite tablouri,'esi-uin"
""
tru moment,9i ii va prezemta sd serenunfe,pen-
spre rezolvareproblememai ugoare.i" ;"ii;, este
adultul sd afle dacdnu cumva cunoptinfeleCopilului- in tegature absolutnecesarca
e------ ;; ;rp""lul uvDorrDrcfv'rLul
-E revr.*rusr nesatisftcitor-- DulL
sunt
deficitare' '

o conditrieimportantrde care
*a**an+X
^^-^ A^
trebuiesd
" L-^L' ' : .
Jindseamaeducatoarea esteaceeacapregcolariisdnu se ,
ajutereciprocdec6tcelmultinprima,evenfual,adouaincercare.Dacduncopilarenevoiedeajuto
estemai bine sd iJ acordeea' in felul acestaigi va puteada seama ( fsh+iqF;

in ce mdsurdse dezvoltdperspica- . * 6

citateafiecarui copil' Pentrua capta9i mai-*utt

lrntia copilului gi p"rrt o ui a enroltaspiritula" ail- I :*
t

cerndmint:"1:,*,yllTi:j1"j."i*,ll pllt imaginile cusr;iliu; *€

:.y9, *u fdrdgreseli i
cu preqcolarii ciristfel".
?

maricares-auobignuit "a,"
dejocurisepot iniliaintrJ.riro.frt6j'"-trr-rl, sa
s

vedem-cinevedeprimul dacd estecevagresit in tabloi pi stie sd ne spundce anume?Aceast[moda- i

E

:.c

litate de lIcru sporegteeficienlajocuriloi di acesttip, cu clndilia &

.u putti.ipanfii la intreceresdfie de a

,fo$" egale.
E

d
s
]ji b

*
Asenaenee.iocttri,cure se bazeazi Sset:{ry}scit{Jf.e{r pt epcrsiantlui6e d{{}}}sr=
I

{
4

,o|rd's pi,ri tuI cle ohserva{ie gi s;erspicct*itrz

ten ctce,ctnict.
t
s
a
e

&AAurS++:1"+

88
 Nir',ji::::st:11::;e{r*ii i:r::ti$:1$:.:::r:r;'-$s::tj:+!+ii:f

$
u1 ii
s;
il +
1-
t
fi
fi
f
r'i
ri, *
iI it
ii
fl
$ ij
x
$
IU fi fr
-*
$ ;i
le g $
* * !l

$
{$ *$ ii'

$i f

$ $
n *
$
x
{F
$
n
n .$
$
t.
*
ij
i $
$ ii
:ililliu:tfsqt:ann# *+*r*xr,",*,r,lrgtsri*rrs

{v
LC

.a)
hi

-+i
. y.r.

rA l

lr;

4
l*

Q
 ;#
Ce frebuie inlEturat?

Material didactic:
" imagini reprezentdndfiinfe sau lucruri la care se adaugi elementenepotrivite cu imaginea.
Sarcina jocului: Copilul trebuie sd precizezece nu u. pot iu.gte intr-o imagine
datd.
Indicafii rnetodice privind desfdgurareajocuilri:
Jocul esteindividual. Desfbgurarealui intr-o formd colectivd nu se face decdt grddinifd
in cu sco-
pul de a explica tuturor copiilor in acelagitimp in ce consti sarcinajocului.
Cu aceast6 ocaziesepoartl
cu ei discutii in legdturd cu rezolvirile cerute de imaginile expuse.
Gradarea dificult6tii sarcinii:
Intotdeaunase porne$tede la imagini mai sirnple in care nepotrivirea este
foarte evidentd, apoi se
trece la nepotriviri din ce in ce mai pufin evidente. De asemenea,la inceput
va exista o ,ingura
nepotrivire in imagine, apoi se pot introduce doul nepotriviri in aceeagi
imagine. C6nd se m[regte
numdrul nepotrivirilor dintr-o imagine i se atragecopilului atenfia in acest
sens.
in alegereaimaginilor ," 'ouurreuin vedire ?ntotde;;;";-r"*;i"i"'"*oqtinfe pe careil are,$
copilul in acelmoment.Joculsepoatetransformain testde cunoqtinfe,inform6ndu-ne
ur.rprulacunelor.*,
--"'Y
de naturdcognitivdce trebuieirnplinite.
.u:

::::
;i
-l-1
a.:

' ial

. iil

,i!
'+

s#
\/u<
e'!, ,
\\

F:>

f-{ \

i:;,,ry{#,
-i ;L^ {'"t'4
 Smagialiimcure*f*

Materinl didactic:
' tablouri reprezentdndmomentele principale ale unei povestiri in ordinea desfEgurdrii acliunii
cu exceplia unui tablou caf,ese abatede la aceastdreguld.
Sancina j*eutrl*i: Copilul hebuie s5 agezetabloul buclucas la locul lui, astfel incdt si refacd firul
logic al povestirii.
{*dicafii rsretadicepnivlnd clesf*guraneajoeuini:
La inceputul jocului se intuiegte fiecare imagine in ordinea datd de adult, ftrd" a se discuta despre
actiunea povestirii. Pentru fa:trailianzarea pregcolarului cu modul de rezolvare a sarcinii, se folosesc
imagini ale unor momente principale din povestiri cunoscute(copilul efectudnd,de fapt, o repovestire
cu ajutorul imaginilor). Cu timpul insi, imaginile pot sd reprezinte momente dintr-o povestire pe care
copilul nu o cunoagte,ci urmeaz1.s[ o creezepe baza lor. Copilul va preciza acfiuneareprezentatdin
fiecare imagine gi va stabili legdtura logici intre scene.Povestirile vor fi scurte gi vor cuprinde pufine
episoade (imagini), deoarece reconstituirea ordinii lor logice presupune un efort mare din partea
copiilor de 5-7 ani. -
:,ii,
. i:i,

Iati cflteva exemple de astfel de povestiri: E

Poveste cunoscutd:Capra cu trei iezi. :,.
-i:
:i:
i:
.+
: ir'

Imaginile vor fi: := .:-ii

l) Capra pleacd,spunAndu-leiezilor sd steain casi cuminli. ,'*.1

.
:li,:
:il:

2) Lupul stl la uga casei (vdnfid din exterior). IF : i tt

iE

3) Lupul intd in casd(vizut din interior) gi mdndncdun ied. Se vede covata cu gura in jos gi homul. x
..=
..F'
.4

4) Lupul iese din casi. Covata este rdsturnati cu gura in sus gi iedul iese din ea. '€
5) Capra vine spre cas6. :F

iF
:'e

6) Capra intrd in casd.Pldnge.Iedul cel mic pldnge sub braful ei. .,.P
;,iT
F
.s.
7) Lupul, la masa caprei,mdndncdsarmale. Capra aduce o tavd de pldcinte. ::E . ,lF
' ,8 .

8) Lupul cdzind, in groapa cu foc. r,#

rF i

L!'hserv*Xic; '.:-$
.r;s
in prezentarea frcutd, in fala copiilor se agazdfigura a opta inaintea figurii a gapteasau a altei fi-
.::j E '
..Ei
-.;E

i:irE

guri sau se agazdfigura a gapteainaintea figurii a $aseaori a cincea sau figura a gasease agazdinaintea 'i€i
,l*

figurii apatra, a doua, atreiaetc. \

Vsrisret6:
Se prezintd imaginile amestecateale unei povestiri, copilul urmdnd sd le aqezein ordine.
La inceput se face intuirea fiechrei imagini, in ordinea in care sunt date. Mai t6rziu se renunfl la
aceastdoperalie.
Se incepe tot.cu povegti cunoscutede copil, trecdndu-se,apoi la povestiri create de el.
in gredinild se poate organizaointrecere intre2-3 copii, folosindu-seintrebarea: Cine gdseStemai
repede care estepovestea? sau Cine poate aranja mai repede imaginile astfel incdt sd
facd o poveste
pe baza lor?

,!rt'il i:?t' :;'iGir: * t::i,t l; i g *,

,,
i.t' i , j
[.r
i'\-,
.tr-.i't" ..
 {-,*birirxtu$

Materlal didacttc:
. fiqe pe care sunt desenatelabirinturi.
Labirinturile vor fi construite cu multd grijd. Ele trebuie s[ fie foarte ugoare,iar acfiunea imagi-
natd sb se refere la cunogtintele copiilor gi sd fie prezentatdastfel incdt si se adresezeafectivitlfii 1or,
trezindu-le interesul. De aceea,sunt mai indicate acele labirinte care nu depdgesctrei inceputuri de dru-
muri, dintre care numai unul ajunge la fintd, celelalte doui fiind infundate. De exemplu Pe care drum
trebuie sd mergem ca sd ajungem 1a...?Injocurile. de diferenfiere a dimensiudilor (Care drum e mat
scurt?), in care sunt imaginate drumuri de lungimi vanate, trebuie ca numbrul acestorasd fie de dou6,
maximum trei, iar deosebireade lungime dintre linii s[ fie netd.
Educatoareava face un set de astfel de jocuri clasificate pe grade de dificultate, putAnd sd le
foloseascdde-a lungul anilor, la grupe succesivede copii.
Saneiaaa Copilul febuie sd gdseascddrumul care ajunge la punctul indicat de adult.
"!**ix{xxi:
'*-f- Indica{ii met*rc&iee pnivi:eddes{Squl"anea j*eulet*:
$
* Jocul sepoatefolosi incepdndcu vdrstade 4 ani gi jumltate
g

Educatoarea va prezentacopiilor ilustrafiacr labirintul. Se vor evidenfiapunctelede pornire qi

celede sosireale drumurilor.De exemplu: i
in desenul acesta este reprezentatdo pddurice. O vezi? Aceasta este (se aratd).in pddurtce este
o poienild, uite-o! intr-o parte a pdduricii este casa unei fetile. Aceasta- in cealaltd parte a pdduricii
estecasa unui bdielel. Aici. Fetila Si bdielelul sunt prieteni Si sejoacd adeseatn poienild. Uitd-te bine
gi spune-mi care drum este mat lung, cel pe care mergefetila sau cel pe care merge bdiatul?
intrebarea finald se mai poate formula (mai cu seamd atunci cdnd se huqeazd cu copii in jurul
vdrstei de 6 ani) gi in felul unndtor: Cei doi copii s-au tnleles sd plece in acelasi timp (la aceeagiori)
de acasd spre poienitrd. Ei merg ca de obicei, Jdrd sd alerge. Care dintre ei va ajunge primul tn
poienild? DupI rispunsul dat de copil, adultul va insista sd i se precizezeDe ce? pentru a stabili dacd
pregcolarul estecongtient de diferenla de lungime dintre cele doud drumuri gi de legdtura ce existd intre
lungime gi durata de parcurgere.in acest fel, jocul poate folosi gi ca test de cunogtinte (pentru notiuni
t
referitoare la spaliu, la timp gi la vitezd).
Cu timpul, cdnd pre$colarul s-a obignuit sA solulioneze astfel de probleme, i se poate spune
copilului doar sarcinapropriu-zisa (de exemplu:Pe care dintre cele trei drumuri trebuie sd meargdAlbd
ca Zdpada, ca sd ajungd la casapiticilor?).
Observatii;
Indicareadrumuluisefaceprin urrndrirealui de la punctuldeplecarepdndla cel final.Acestlucru
aratddacd alegereadrumului a fost fdcutd la int6mplare sau in mod congtient.Cand alegereaa fost
ficutd la intdmplare,sepoateca pregcolarul,urmdrinddrumul (indicdndtraseulcu degetul,pe hdnie)
sd deviezela un altul. Acest lucru esteun indiciu asupragradului de dezvoltarea coordonirii ochi-
mdnd.
in acestcaz, aduLtultrebuiesdurmireascd,in mod special,formareaacesteicoordondri,atdtprtn
folosireamai multorjocuri de tip labirint,precumgi prin alte mijloace.
in concluziile pe care adultul le va trage in urma acestorjocuri, va lua in considerareatdt
rezolvareacorectda problemei,cdt gi duratanecesardsolufionirii ei. Pe baza acestorevaludri,eLva
puteasd-gidea seamagi de uneletrdsdturitemperamentale ale copilului (unul mai lent va folosi mai
mult timp decit altul mai vioi, cel congtiinciosva c6utasddeao soluliecorectd,pe cdndcel foartemobil
93
iffi i'
,:, 'rt "';t*ii'ffi.il :iiii=,i t+lt'tt"ttiiuif"i l""tt'rltffitt
,, ,:.j,-'fi.-q. liffiI

se va grdbi sd deao solufieftri s5-l interesezecorecfitudinea

ei, indicandla intdmplareunul din dru-
muri)' in felul acesta,adultulva puteaacfionain viitor prin
diferite mijloacepentrua influenfa pozitiv
dezvoltareacopilului in domeniuldeficitar.
Gradareadificultifii sarcinii de lucru:
Gradareasepoatefaceprin modul de organizarea jocului.
Astfel, dacddrumurilese disting cu Ia cds
ugurinfdpe un fond contrastant'acesteasuntmai ugorde gdsit,
iar lungimile suntmai ugorde apreciat; iaca:
la fef in jocurile in caredrumurilesuntmai pu{in intortocteate.
De acestlucru trebuiesdsefind seama C&TE G
neapdratin gradareadificultitilor sarcinii.
Adultul (educatoarea sauorice membrual familiei) poateintocmi numeroase
de dificultatevariatepentrua le oferi copiilor ocaziaraa"a labirinturicu grade
exercilii cdtmai nrmeroase,pornindde la
celemai ugoaxesprecelemai grele.

)/rr* "q l

{.r..ro
. rrl

-1
--?
.zl

t"*41,,,n1 34.)

in continuare? iatd cdteva exemple de labirinfuri

expuse ?n ordinea dificultdfii sarcinilor din
fiecare categorie.

s4
u-
iv
1. $oricelul
Pisica avdzut un Soricel Sifuge sd-l prindd. Bietul Sortcelfuge cdt poate de repede ca sd ajungd
)u la cd.sulalui. Aici este cdsula lui, gaura aceasta din zid (se indici locul). Spune-ipe unde trebuie sd o
It; ia ca sd ajungd mai repedeacasd. Yezi,drumurile se despart. Poate sd o ia pe aici saupe dincoace. Pe
7A care drum crezi cd poate ajunge mai repedeacasd,pentru a scdpa de pisicd?

tre
la

'j ., .t
l-

2. GrXlritrrl
Avionulestegatasdplece. (In pasagercarea tntdrziatvinerepedecu masina,inaintedeplecarea
avionului.Estefoartegtdbit. Pe caredrum trebuiesd o ia, ca sd ajungdmai repede?De ce? Tr
Dacd in urma instructajuluide mai sus,copilul nu reugegtesd gdseascd drumul cel mai scitrt, n
atunci i se dd un befigorgi i seceresdurmdreasc[cu el toateceletrei drumuri. ft
Dupdceefectueazilaceastil operafie,
esteintrebatdin nou caredintre.drumuriestemai scurt.Dacd, a
nici de data aceastanu dd un rdspunscorect,nu se mai insistd,ci se controleazidacdii sunt clare
reprezentdrilespatialelung-scurt,urmdndca acesteas[-i fie clarificateprin altemijloace. i

i;
I *{r-,
f "t \r, fi,--\
it " r S -rd\
f,f:tn-.
Y**1t, {

YW
i" ;t
i
"rt--';\
ItIb"'-";Y

51iti'r'
.
..-" ,!i
t,,"
Y
t
l t. !
!'.,1.1L .i 3

a'. ' t , t
.r{
{- f
t
t#
tt.
iu
il{'
t,
Ef
l-
w

#
id
49,
\i')
g/

'ffiffi
$
I

5
t
'l

I
,
e
t

u
I

3
I
I
*
!
i
1
!
1
a
I

t
i
I..*
 $
*$
#
* 3" Fetifa
€
'ea $
g
Fetila intrd in parc pe poartd, pe aici (se indicd locul),' se grdbe$te sd ajungd cAt mai repede Ia
$ de nisip, de aici (se aratd), ca sd sejoace. Pe care alee din parc trebuie sd o fa pentru a ajunge
$ rondul
1ft, $ nai repede? (in felul acestasarcinajocului este mai usoard, deoarecese cere sd se indice numai dife-
*
renta de lungime, nu $i raportul intre lungimea drumului $i aceeaa timpului. (Pentru copiii sub cinci ani
dil
$

rce$ acesteintrebdri se vor formula: Care drum este mai scurt pentru ca...?)
*
lre ffi in canil in care copilul nu dd rdspunsul corect i se poate spune sd mai caute, cdci existd un drum
ff
,$
qi mai scurt. Dacd in urma a doud sau trei incercdri nu reu$egtesd indice drumul cel mai scurt, atunci
is
r'iE

:$
''&

se procodeazdca gi in cazul labirintului Grdbitul.

.:ti
i&

.{
'.*
::,F

r. tc
f

,S
{ ,:fi
IE
i.'6
n
J-e
\
1.,

\
r.

?#;*: stc
,.'J+ \
q+.'

W{;iT::
';:'rtv;ri:l
?f-ti:\i:i
\! !//
rr,I'?r,u".
:f/.:
{.,'' it"'t''
'a.i'j"',
ii' ,*1'::,
i- ;,

''{'t;,
ffi::'ii,
i''
l'
.tNii*,.i:
-,r,
I *..1
.
 4. ScrxflfaRogie
Dupd ce Scufi|a RoSies-a intdlnit cu lupul Si au vorbit, s-au despdrlit. Lupul a luat-o pe un drum
mai scurt spre cdsula bunicii (se aratd cdsufa)si Scufi1aRosie,pe un drum mai lung. Carelste drumul
pe care a mers lupul Si care estecel pe care a mers ScufiyaRoSie?
Sarcina din acest labirint este mai ugor de solufionat decdt cea din labirintele Grdbitwt gi Fetila.
De aceea,el poate fi propus copiilor mai mici sau celor ce nu le-au pufut solutiona pe cele descriseante-
rior, iar in caz de nereugiti se va proceda conform indicatiilor date la labirintul Grdbitut.

7 -*H
d6
{A*
?",w
%,3'.u

?rf,lrt t"{tt

$s
 5. Iepuragul
t,yn Iepurasul(acesta)vreasd se ducdla culcuSullui (aici). Vulpeastd la pdndd,ca sd-l mdndnce.Pe
ul care drum trebuiesd o ia, pentru a nu se tntdlni cu vulpea?
Acest labirint este o variantda celorlaltegi presupunealegereaunui drum din trei existente.
la. Deosebireaconstdin faptul cd pregcolarulnu trebuiesdaleagddrumul cel mai scurt,ci drumul carenu
;e- treceprin falavinrinii vulpii. \
Copiii care au gisit solufia corectdin labirintele anterioarenu vor intdmpinagreut6li nici in
solulionareaacestuia.
 6" V$n*torul
De Ia marginea pddurii pleacd trei drumuri (se aratd drumurile). gnul duce
la un copac, unde o
veverifid tgi are cdsula tntr-o scorburd, altul la bdrtogut ursului, iar celdlalt,
la culcusul tepurasului
r" -' Y - - - - - .(se
ar a tdcisu fele). '
Pe care potecd trebuie sd apuce vd-ndtorulca s;dajungd la iepuras? Dar pentru
a ajunge la ve-
veritrd?Dar pentru a ajunge la urs? (Jndevrei sd se ducd mai tntdi vdndtorul?
Dupd ce copilul rdspunde,i se cere sd arate drumul respectiv.Apoi i s" c"re, pe
r6nd, sd spund
spre ce animal urmeazd'sd mearg[ v0ndtorul. Pentru celelalte doud drumuri
," pror.d" azd, analog.

pi
FI
$i
*'i

{l

't{'4:+- ii
ft
#
ii
iii
ti !
-!?
{ i:

iil
ili
il
#
#l
ilt
W
w
W
'*rt
.,..{^
y'-
i,{{1,

t*

1S0
 Ti,,A$b#-*ss.'E'r{g*m'e$*a
Atbd ca Zdpada a rdmas singurd fn pddure. Ea s-a dus la casapiticilor.
Ce drum a ales ca sd aiungd acolo? Priveste atent, deoarecepotecile din pddure sunt tntor-
tocheate.

<+^.,
qsY
a !'c-,

-rytt :

Alfe s*gestii de labir'{sturi:

. Bdiatul vrea sd se ducd la tobogan. Pe unde trebuie sd o ia? (trei drumuri dintre care doud sunt
infundate);
pentru
- Trei prieteni vor sd se ducd tn <OrdSelulcopiilor>. Ardtafi-le pe unde trebuie sd meargd
a ajunge mai repede!

m*ri. La prescolari, ele se adapteazd

"!*cwrile de tipul labirintului su*t des.fblasitede capiii mai
rz'taigreu, cls'toritd dificultd1ilay pe c$re ei le intdwpind la.formarea reprezentdrilar relalionale de
rlimensiztne6i de orient#re in spaliu. frar, lsrin intocmiv'ea6i folosirea judicioasd a acestarjocuri se
crs*tribuie tacnzailct dezvoltcte"ea capacitdtriiprescolsrilar de a-giJbrntr eselneneareprezentdri, din ce
tn ce rytcticorecte. Ele contribwie ,ri la dezvoltarea siwtztlui c{eorientare gi ct capacitdlii de apreciere a
rupcrturi Ior dinzensiatzale.
t0 1
 FogisXrispunzi coreet?
a
Sancinajocului; Copilul trebuiesdrezolveo problemdde perspicacitate. S

Indicafii metodiceprivind desf[gurareajocului: p

Problematrebuiesdfie formulatdcdt mai scurt(l-3 propoziJii)gi foarteclar,folosindu-seexpre- o
e
sii cunoscutede copii. Candformuleazipropoziliile,adultulva trebui sdfind seamade cunogtintelepe n
care le are copilul, precumgi de gradulde dezvoltareajudecdlii pregcolaruluicdruiai le adreseazi.
intrebirile vor fi conceputeastfel incdt intre enunf gi intrebareafinald sd lipseasciunele verigi ale
rafionamentului,carevor fi completatede copil prin rdspunsuldat.
De multe ori, problemecarepentruadulfipar extremdeugoare,pentrupregcolarisuntfoartedifi-
cile. Astfel, estegi exemplulurrnitor:
Dintr-un bulgdr deplastilind ofetild aficut o pldcintd. Undeera mai multdplastilind, in bulgdre
sau in ptdcintd? Rispunsulcorect:in amdndouda fost tot atdtaplastilind. ins[ copiii spunadeseaci
in pldcintd,pentrucd aceasta, prin hrrtirealutului, ocupdo suprafaliplani mai mare.
Dacd torn intr-o cratild laptele dintr-o ceascd,unde estemai mult lapte? Copllul poatefi tentat
sdrdspunddcdva fi la fel demult laptein ambelevase(fiind vorbade aceeagicantitatede tichid) cdnd,
de fapt, rdspunsulcorectestefn cratild, deoarecein ceagcdnu va mai existalapte.
Pentrurezolvareaproblemei,copilul va trebui ajutatprin sugerarea verigii ralionamentuluicare
lipsegtein enunlulproblemei.Adultul poateformula,in acestcaz,irrtrebdnajutdtoare.
Dacdnu se ajungela un rezultatpozitiv, se poartl cu pregcolarulo scurtdconvorbireprin care
adultul va cduta s6-gidea seamadaci el a infeles intrebareaqi dacdposeddcunogtintelenecesare
rezolvdriiei. Dacdnici in felul acestapregcolarulnu poaterezolvaproblemeasemdndtoare gi de acelaqi
grad de dificultate,nu seva mai insista.inseamndcd el nu estesuficientde perspicacepentrua rezol-
va astfblde probleme.
Josulestefolositorchiar qi atuncicAndseprimescrdspunsurieronate,deoareceii ajutdpe plrinli
saupe educatoare sd-gideaseamade lacuneleexistentein cunogtinlelecopilului saude gradulde dez-
voltare atins de perspicacitatea acestuia.Se pot lua, in consecinfd,mdsurilenecesare(completarea
cunogtinlelor,exercilii mai ugoarede perspicacitate, exercitiipentrudezvoltareaatenlieigi a capacitdlii
de a sesizaam[nunte).
Si luirn urrnltorul exem$lu;
Mama spune celor doi copii at sdi:
- Din bomboanelevoastre de ieri a mai rdmas doar una. Ea poatefi luatd de oricare dintre voi.
Care dintre cei doi copii este mai bun? (Rdspuns:Cel care renunld la.bomboand tn favoarea fratelui,
a surorii sau A mamei sale). Dacd cel intrebat nu rdspundeca mai sus, inseamndci ideea de bunltate
nu-i este clelrd,.Pregcolarii socotesc,de obicei, ca fiind buni pe cei ce le ofer6 o satisfactiemomentan5,
pe cei faf[ de care ei au o anumiti afecfiune,dar nu-gi dau seamacd gi ei trebjuiesd fie buni, cd gi ei tre-
buie sd facd,akoraplicere, chiar renun!0nd la ceva. Deci lipsa de rdspunspoate fi un indiciu cd pregco-
larul respectiv trebuie ajutat sd efectuezeacesttransfer.
Joculsepoatedesfiguranu numaiindividual,ci gi in grupwi mici (in grddinile,chiar cu itfireaga,,
grup[), subformd de intrecere,folosindu-seintrebarea:Cinepoatesd rdspundd?in acestcM sepotda ,r
copiilor diferitedistincfii(buline,fundi1e,stegulefeetc.),pentrufiecarerdspunscorect.Seevitda existaj (
un singur cAgtigdtor,pentruca tofi participanlii la joc sd fie stimulafi gi incurajafi.Agadarva existai (
n

primul cdgtigdtor,al doilea,al treileagi urmdtorii,p6ni r[mine ultimul caree necdgtigdtor! Adultul va;i c

solicita la rdspunsgi copiii catrenu se anunfi, in specialpe cei ce nu au mai rdspuns,pentruca astfelI r
sd-i antrenezeqi pe ei si caute solufia (sd aibl posibilitatea sd cAgtigeo bulind sau un stegule|). (

102
 fi t+i++J+*
if+t ,*'ou
'"*'i;*;, ,,;-:,,,:
,i,::,.i
,;;+-.',1*=..,,'.,"-,
1:",

Dacd nu se primeqte un rdspuns satisfrcdtor pot fi intrebafi, pe rdnd, toti copiii din grup. Cei ce
au mai rdspuns vor fi intrebali numai dacd ceilalli nu au dat un rlspuns corect. in acest caz, ei pot fi
solicitali sd rdspund6chiar daci nu se anunfd.Pentru fiecare nou rdspunscorect vor primi inci un exem-
plar din distinclia acordat[. Dac[ ei nu pot da un rdspuns corect, inseamnd fie cd problema este prea
grea pentru ei, fie cd existi lacune in cunogtinfelesau in deprinderile la care se refer[ problema, fie cd
r$ n-a fost bine formulatd sarcina.
:1. Observafie:
rO in gr6dini{[, intrebdrile la care se oblin rdspunsuricorecte de la majoritatea copiilor pot fi adunate
in coleciii, clasificate pe grade de dificultate gi folosite la grupeie ce se succed bn de an.
i- in continuare, ddm.cdtevaexemple cu rdspunsurile corecte.
. Mama serveStemasa celor doi copii ai ei. Care dintre copii este mai politicos?
Fg Rdspunscorect: Cel ce spuneprimul mullumesc!
)d, " Bogdan tmprumutd o carte cu poze unui prieten, iar dupd ce acesta i-o inapoiazd, o tmprumutd
Si uneifetile. Cdte cdrli a tmprumutat Bogdan?
at Rdspunscorect: O singurd carte.
,
d, " (Jn vdndtor vede doi iepuri; rtdicd puSca Si trage. CdTiiepuri vor mai fi tn fala lui?
Rdspunscorect: Unul - cel impuScatsau nici unul. De ce?
re Rdspuns:ambii au fugit. 't

gti care estemai

" (Jn copil std fn picioare, iar ldngd el, un altul este agezatpe scaun. Cumputem
re inalt?
re Rdspunscorect: Cel asezat trebuie sd se ridice in picioare.
qi Dac6 se va da rdspunsul:ii mdsurdm se va pune intrebarea Cum?
)1-
JF

Jocwl estereco*tcmdatpentrw copiii de peste 5 ani. El cantribuie la dezvoltareaperspicacitatii, a

suplelii si a mrobilitdlii gAndirii. Acestioc p{ace nzult copiilor, fi antreneazd.Ei cer adeseasd li se rtzai
dea spre rezolvcre astfel de probleme Si se lntrec in a gdsi solulia corectd"

.p#*E-averySe?
il* $#

V{aterial didactic:
ol.
'Lli, . fiqe pe care sunt desenatecirca zeceimagini ce pot fi asociatedoui cAtedou[.

ate
Sarcina jocellui: Copilul trebuie sd imperecheze cAte doud imagini, reprezentdndobiecte sau
fiinle care pot fi asociate.
{16,
rg- , Ohservafie:
lO-'
Se mai pot folosi gi imagini care se asociazdcdtetrei sau chiar mai muhe (de pi1d5, laculpoatefi aso-
ciat cu bobocul de rald gi cu broasca). Singura conditie este sd se tind seamade cunoqtintelecopilului.
;
Hsad$* {s1ekxaaet*dsee 6*rtvx rad *Sesfmryaxs-ffiH"*# "$* caxEqR3'
Plangelevor fi aSezateindezordine,astfel incdt copilul sd fie nevoit s6le cautepe cele ce pot avea
o temd comunl. Este de preferat ca aceastdvariantd s[ se foloseascdca joc individual. Cartonul fiind
destul de mic, se preteazdgreu la folosirea lui colectivd. Cel mult doi copii pot privi cartonaqelein
acelagitimp. Totugi, gi in acestcaz, se pot ivi inconveniente, deoareceunul dintre copii, mai vioi, mai
perspicace,poate efectuatoate imperecherile. De aceea,nu se va proceda in acest fel decdt in una sau
doul activiiali canA se explicd jocul, cdnd se cauti sd se antreneze gdndirea unui copil mai lent prin
103
 mrtrereaunei intreceriintre cei doi. Folosirea
individualda jocului pennite insd fiecdrui ."
rent de gradul siu de dezvoltaresau de rapiditatea copil, indife_ $
ii

io garrair",,a efecfueze atdteaexercifii .ry

nevoie. c6te are

;
$
In gridinifa se explicd?ntregiigrupemodul in
caretrebuie rezolvatd"sarcina
ocazietezolvareava fi discutatdgi apreciatdimpreund jocului. cu aceastd
cu copiii. una saudoudactivitdli sub *$
$
intreceresuntsuficientepentrua-i facepe copii formd de fi
,5 io1"l.ugdcum trebuiesdprocedezegi $
$
interesulpentruacestjoc' Dupdaceeasepoate sd le trezeasod F
{i
trecela jocul individuut, cu pentru
aceastaestebine sr existeun setdeplangecare alte plange. .$
$

"rrii"rrt,
sdpermitdfiecdruicopil ;eef;;tueze
,c\*.

in grddinife,plangelese schimbdintre copii. suficienteexercifii. f*'

Ei nu vor kebui sd-giarateirnul altuia E

$
imperecheatimaginile' ci fiecareil va comunica modul cum au x
;(!
*
numai educatoarei,careva ap.eciadaci 4

fost efectuatdcorectpi il va solicitasdexplice asoci ereaa s

*
de cecredeel cdagatrebuiefrcutd.Dacd
ft realizatd'inke mai multe imagini desenate apropierea poate g
$
pe plangdgi copilul nu sesizeazd *
indemnasdo observe,atrdgdndu-iatenliaprintr-o acest lucru, adultulil va $
g
dd;i; indemn: rr-i"yoort" binb ceeace ai spus
$
'n
tu, insd vezi dacd una dtn acesteimagini i:u ," u

#
motpot ir"ste si cu arta. 4

Variant6: $
,s
il *^*.
Se dd copilului o imaginedesenat5,pe un jeton. "q\-/
$
Dintr-o grdmdjoar5de jetoane,el trebuie i,vsi?s+

aleagd9i sd aliture pe cele ce se potrirr.r" $

sd E .t{ t:

loo.ricate doue sau mai multe). Dacd un jeton poate x t

aldttxatmai multor imagini, acesteavor fi fi *E'+
f
aliniate subjetonul respectiv.in aceastd
folositeoricdt de multejetoane,mai cu seamd variant' pot fi 1
dacdla joc iuu purt" mai mulli copii deodatr. A
nea'jetoanelevor fr agezate De aseme_
g

g
totdeaunacu fala in suspen; a seputea *
fiecare. vedeauqorimagineadesenatd pe fi

i9

intre membriigrupuluirespectiv(3-4 copii)

:f

sepot inilia gi intreceri,folosindu-seintrebare

va gdsi mai multejetoane caresepotrivesc? a: cine $".,*" 'i

se mai poateproceda9i in felul urmdtor.Se x

*YrBr+I*

distribuie.la2-4copiiagezalifa{din fafa(in jurul *

unei
+

mdsule)cdtedoudjetoane,iar celelaltese.stiwiesc
la mijlocul mezu1ei;fbf" in jos. copiii
fafain susjetoanelepe carele-auprimit. Fiecare aqazd" cu
ur" ar"ptrt ,e il;;;;;; * jeton
agezel6ngd'celelaltejetoaneale sale.Dac[ se pottiu.qt.-"u din stivdgi sd-l
unul iin jetoanelepe carele are,va a$eza
separatperechearczultatd"De asemenea,vaputea
ageza;.torr.ri;*t ;;.".n" ,uu un
cu caf,esepotrivepte,indiferentdacr acestea dejetoane
suntale lui sauarealtui partenercdruia $ir
Atunci cdnd li vine randul,fiecarepartenerpoate i-l va da.
si agezejetoanelesaleneimperecheate ssi.#e

cele ale colegilor sii, cu carese potrivesc.i' l1ngFt L--

u""ri va mai trage niciun jeton $.F.r*s-*'

epuizarcaacesteia, copiii vorputeamanipula,cdndle"*,-"tnu din stivd.La t

i
vrnerdndul,numaijetoanelepe carele fr
i

fdrd peleche(in sensulcd pe acesteale pot arefiecare E

a$ezalangdaceleaalecolegilor lor, cu {
*
;:**r3 care$e *$
E

cine a terminatprimul de imperecheat jetoaneleestecagtigdtorul.pierdejocul E

cu celemai multejetoaneneimperecheate' cel careardmas '.*

De aceea,copiii trebuiesd fie n*" $
carele poseddceilalfi parteneripentrua-giputea atenfila jetoanelepe , $
4

pturu # mai repede $"

3
copiii trebuiesdfie atenficaimperecherileta 3"to*.t" neimperecheate. Tofi ; *.***""r^.r,

n. a",rt" -*' deoarecealtferjocul

)cul setncurcd
riscdsd rdmdndcumai multeiitoane nri-prrl.h;. "or."t, incurci gi fie'
fiecare.:, fe-+i::v:F4rF:

j t;
5

$I ;**.affi c$r:se€{H$^.c,*$*: s_p:*afl'g

!t

6*,$*: "$** *; d

I' bobocde ra[d',lac,ninsoare(fulgi denea), 6

cdciuld,ceaqcd,farfurioare,lingurilr, * s

casd(contur- u$e),fereastrd,casd(contur- mdturd, ftras, {fr

b

fereashr),ugd,,opuc,mere,masd, '#

scaun. s

culit'ringurd
, ti"s''r'tl,Lril,'".i,
i""*'';;;loare, retili,bdiat,
t

.,ou,lh"TTl#::"*ri'#t:1 bici: *
'a

s'
a

104 fr
&*-*a*ro,or*-r..*
 i::S.eNtx:::+::i.r$:ssb+St*I*:{+:{rnt:l:T-!iS.rY rPJi4)rs.*.si:j*tio1t:ri:rti{sls.iri

E ii

$
\t
\E
\_-
/-;1
$
$
td r ' fL
t.F
--I
S

$
{a" - _.D fi
tre fi
)A i$ $
:t} *_,*$
ii. tsjr.ftq.rk:5xwt+ts!+1':}:G#$

H;ftu"1r$FJnrds):fr;s36srgli:rif:t$1a-sl{sNs.w:+:i{#-r:lffi:r:}t:tr$1ffiuf.t$rfi{:in[:al€Fgpgsp.arT

tu
ilsi{:sr:n*PFnB:{+:ftr$FsrsnssffiwsaeH:Ie\mn*si$lF-*tiss8i.+}:+|r*rsrrE

$ gt \ $
$fr
3
\fi\4i $
$ t\\ $
a $ ta r$
te $-\\fi $ \ -#:y/
$
$ \\ \ $ tuu- *i.i i u
H I
fr g
$ \\
{a
$ \\ {
"r\,i.,1. $
$
'r{S s \\ $* rrr v)l
$
{*
lg

:tft
v
ti
1-a)
.r: i.,u!:{:!r*:*}*:€!4!i;:*{a*lrrjr4Rstanisiri:+ers}il
f
$N$
f*,*.*.*o*,t r,r.o*o..,t^,...rr.o*.:::::.+ri++rr+*8*i::.s:r:.s1+r$*p**!rw3:1*N+si:is:Jsruys::r'F:ir:wiFjiffi,rt*,*r*'o.o.touot"$
*
*

'1***ao.,t,*.*.r.*t,*,*ra*-.',o-'."orir**;i:*i<:*i\.+as5,*r*tier\w-B*.itt
Jbil! lilt /1

ri'q:Bit-r:rvi!?,siq:::i.ti+sii:::4$*wl
*
ii:",,,+* ,gr:xiil:'jsrrs*rl**,aa.rniruilda;$::rsi.:rf-::f/iti9.?f-:v.ii:inri(a{-:rrrt+aitr:$fi+:is:i
-

l:9.::;!s:t:in+st*':1rr+!:'1:#.+errRFt:+1:iP,$i.t14v$?4rtii$1::i+'+i#sq+siaj;:ss!.:.1.<.*frilnri!!:<trs!.i5.i1./-{:s!:$l

$ "t6,$
rffi $

*{*'=
$ffi
"
r f,ffEfi I
rft*+t
1t *
$ tfl,tfi
fi
fiH
'W
II *I
*
1+1++t
{xfftrffi
,&
t-r-V-t
I
fi
i
5\ VE
fi
il i"l

fi \.J *
T- ,A l*
f r df $
t",*o,."*.r,,**o""*o*s1.:*9nxri+M1isi:..*ists,****t"o'o*Y*ota!-si!r::r:::a'j*irtt$:iq:r:rrlhr+ri*1i:.:i-{.i:*r:j:.ii.::-frfq

W}
P{.a':&q+r;:;*5.:Rv'6tr*""; :dy##'JT

1) 'E $

$ {\5 *
t r$
tt
$
$
$
+ ttF
rt
E
s
llx
;.{ t:i
r{
;!
{tl l$
I
"t
r-l
t
ll $
I
E
$
E
$,**t*"t
ii

ii
'',4 \Jfi ****#
fi'&$r/:;r-l4::tlir+ln::j-:;lfiijii+hs:.r:3ri+lrt;ir:r:!r:ir*.*:jiri;+r!j*r:irji;*+ili*5n

i
i1n j \
llrJ
i
t r(,/ _ d /
+
t{.\ J
\/
'*
s
*ir*t::, r.,.,
 {II. brad, lumAndri,globuri, stelu}e,cuburi, pdpuqd,fetigd,bdiefel,g5letug6,minge, camion,
cdrucior.
IV piafd, morco% cartof, varzd",ardei, roqii, aeroport, avion, rachetd,,stradd,limuzin6,
camion,
camionetd, stAlpi cu becuri.

ilcc$.*gffrss# *"mcffi?

*TTTT:
iJ:l#n-f,orme
ca,e
pot constitui pdrfi componenteale unei figuri geometrice(ima-
gini plane).
j**rxEaaf
$se"cscaa I Copilul trebuie sd reconstifuie?ntregul(forma geometricd)din pSrfile sale com-
ponente.
Confee{iomareaxra*terialu}uididaetic:
Toatejetoanele pot avea aceeagiculoare. Cdnd au culori diferite, sarcinajocului este mai
dificild
deoarecese introduce, prin culoare, un factor ce impune un spor de atenfie.
1. Construili (facefi) un pdtrat din:

a) ' * -.-*' *J I
a
*--J sau din

i'"'-*l i'**';'
it f !
i ii /i-***'*-".*'*'; r
I il'1 I ,r-*,-***....**.,.,,i
i
', f S

b)
? df il
tr*..j a.**n-/
sau din

c)A *d::,* #sau din

-]
d)
h- f \"/
r:= alt
sau din
-.-'id
A
1\
ret
ast
il:}**ilk
e)-d--""-h
saufacefiun pitrat maredin doudpdtratemici. Acesteapot s5aibdcdteo diagonaldpunctatd(fig.
f ) pe direcJiape caretrebuietdiate(saurupte) saupot fi fird diagonald,?nfuncfie de gradulde dez-
voltarea perspicacitdfiicopilului.

0
2 " Construitriun cerc (farfurioard rotun de,minge sau alt obiect care sugereazl,copiilor forma dis-
coidatrS)din:

s) {:-} sau din

'fi0s
 iii i:i 'I;::

:ir iii lliil iir

t:; :ii.l..*
llrit
it..j

Acestprocedeutrebuieinsdfolosit numaipentru
famlliaizareapre$colaruluicu sarcinade
{ xacii*a{ii
rmef*diee gra"ivi:ac}
desf,Sgxxn,une*j ocw{ax lucru.
i:
Jocul se adreseazinumai copiilor de 5-7ani. Jocul
esteindividual.poatefi jucat gi simultan
mai mulli copii' cdndsepoateinilia intre ei o intrecere. de
in acestcaz,tofi copiii primescacelaginumdr
de piese de aceeagiformd' c69tig[ .-, reugegtepri-ur construclia.cindilia
:"1.
niciunul sdnu vadi ce rucreazdceilarfi. principald esre ga
Adultur ;"fi;, x a terminotprt*ut, sd vedemcine vafi al
doilea (apoi al treilea)' in felul u""rtu, copiii
continudsd caute soluiia chiar gi dupd
gdsit-o'Acestprocedeupermiteunor copii mai ce primul a
lenfi ra-ii *ouil izeze gdnrdirea
timp mai indelungatin
S'

arfi asizatriastfel
in"ar?..ure
srvadd
cefaccelarli, c
fffiii,T'Tr'"",tJj4"il::.ei dupdcepimur SJ
Pentrufamiliarizstrea cu sarcinade lucru i sepoatecerecopilului CI
obiectecunoscutecarearrformelegeometrice sdreconstituieimagini ale unor
Qi
respictive.in acestcaz,pieselerespective
trasategi catevalinii interioarecaresd sugereze'imaginea. ar puteaavea
La inceput,copilur rucreazd,prinmetoda
incercdrilorgi erorilor,insdcu timpul, el poite ct
r5-$iir";;i;;ze modul cum trebuiesr imbine
primite, fie de la ?nceput,fie in urmaunui numir elementere
de inircdri

dat

-fie"
mot

ante

toar,
face
afez
scop

108
 '*"n++rriiin*11;;;;r-
,.'.

CATTTOLUL{{

g xsR c r Tx{JpKNT'RqJ$tr 7,vsLTAIt EA.XMAGrNATrgX

.x&c uR.x-
.e
ir rRs$c{}LARTL0R
',4

il Imaginaliapregcolarilorse afl[ in plind dezvoltaregi, daci estebine indrumatd,ducela reztltate

a surprinzdtoare.Este adevdratcd g6ndireapregcolarilorestelegatddeconcret,dar atunci cdndnu au sufi-
h cienteinformafii, copiii opercazdinstinctivun transferde cunogtinfe,gdsindsingurirezolvdriale unor
]l situatii gi surprinzdndu-i'peadulfi cu exemplesuperbede creativitate.in asemenea situalii, imaginafia
copilului se dezvoltd,iar pentrupregcolarie caracteristicio imaginafiedebordantlgi ineditd.in acest
)r capitol arn_prevdztttjocuricareoferdactivitilii imaginativea copilului un suportmaterial.
)a Majoritateajocurilor-exerciliuseadreseazipregcolarilormari, deoareceelepresupunun bagajde
la cunogtintemai bogatgi un nivel mai ridicat de dezvoltarea capacitdfiide a efectuaoperaliiale g6ndirii.
Ie

#$i EF*#q: ,*,$

n $r-*x,q"Hfr
{-;*.$ ti:H..-*

Material clid*rcttc:
* forme geometricediferite,de mirimi gi de culori variate;
' materialedin naturd,seminfede dovleaccolorate,pastefrinoasede diferiteforme (colorate);
, contururireprezentdnd flori, fructe,ciuperci,copaci,insecte,pdsdri,pegti,pitici, bdrcufe,ma-
" ginufeetc.;
" sdrm[ imbrdcatdin fire textile colorate(sau material plastic) care sd poatd fi indoit[ cu
ugurinfd,pdstrdndu-giforma carci se di.
Sarcina.iccului: Copilul trebuiesdconstruiascd modeledecorativecu ajutorulunor piesemobile
date.
{mdieagiimetodicepriviracldesf6rynr*rea joc*iari:
Jocul poatefi individual, dar estemai indicat sd participemai mulli copii, deoareceei se sti-
muleazireciprocprin rezultatelepe carele obline fiecare.
Jocul poatefi introdusincepdndcu vdrstade 5 ani.
Se spunecopiilor: Voiali tnvdtratcumputem construiun modeldecorativ.Acumsd vd gdndili ca
fiecare sdfacd singur cdte un modelpe care nu l-a maificut nici el, nici altcineva.Sd vedemal cui
modelvafi maifrumos!
Numirul materialelorva cregtetreptat( 1-4) odatdcu vdrstaqi cu experien[acdpdtatlin activitdlile
anterioare.
La inceput, copiii compun modelul prin diferite combindri intdmpldtoare ale pieselor. Educa-
toarea va l6uda rezultatele obtinute in acest mod insd ii va indemna mereu: Gdndiyi-vd cum ali putea
face un modelfrumo,s sau, adresdndu-seunui cbpil: GdndeSte-tede ce piese ai nevoie Si cum vrei sd le
aSezi.in acest fel, crea\iatinde sd devind un act voluntar, congtient, bazat pe o reprezentaremintald a
scopului propus.

't;,ri
.f t;r-: t{tit,g !:,i,ttgi.r: i;t,tr't #x#r'{::i{iu !:;'r:r::i;.!,iir;r.!,}{:!,'!.J;-i.r
.ti r::g:t'!. ti s *l': :; €;'t t{ g * *t {'i! i"ti.

109
 Ce s-a ?nr&mplatmai depan"te?

Material didac*ic:
'2-3 imagini care ilustreazdmomenteleprincipale ale inceputului unei povestiri.
Observafie:
Imaginile trebuie sd fie conceputeastfel incdt si permitd continuarea actiunii de cdtre copii.
Sarcina jocului: Copilul trebuie sd deducd gi sd continue acfiunea ilustrat6 in imaginil e-prezefi-
tate de educatoare(este, de fapt, o povestire cu inceput dat).
{ndieafii rnetsdice privixld desfigurarea j ocului :
Educatoareaprenntd,imaginile in ordinea logici a desfbgurdriiacfiunii. Copiii vor descrie fiecare
imagine, precizAndc6 moment al acfiunii il reprezintd.Educatoareava adresaurmdtoarea fufirebare:
Ce
credeti cd se va tntdmpla mai departeT
Dupd un timp de gdndire, fiecare copil va spune,pe rdnd, versiunealui. Expunereavaincepe dupd
ce toli copiii afirmd cd au gdsit un sfhrqit povestirii respective.
Pe parcursul desfdqurdriijocului, educatoareapoate interveni cu intrebdri ajutdtoare,indrept6nd
atentia copilului spre aspecteleimportante, necesarepentru inchegareaunei povestiri coerente.
Copilul povestegteintteagapovestire, inclusiv incepuful, pentru ca fiecare sd"rcalizezeopovestire
intreagd, nu numai un fragment (finalul).

rF

Povestirile de acestJbl activeazd irnaginalia creataare a copilului, dar pot oferi

Si inJbrma{ii
Gsupr(1lacunelor din bagajul de cunogtinJeal acestuia, asupra unor trdsdturi psihice ca.frica gi nealtt-
torzrez, catraittl, gdntlirea promptit Si bine orgatzizatii.Adttltul, compardncl aceste inforrnafii. c, alte
SI
datepe care le posedd desprecopil, v-apwteGinterveni, rlezvoltdndpe celepozitive gi cambdtdndpe cele
negative. in
m
e(
KKm$
s# f,s.a#*H?'e
# p#y#s$el eI
SC
Material didactic:
re
" jucirii care sd poatd figura ca elemente intr-o povestire (de exemplu: o vulpe, un iepure, o
pdpug6-feti1d,un coqulef sau o pIpug6-biiat, un camion, o pisic6, gn goricel). cu
Sarcina jo*uiui: Copilul trebuie sd alcituiascd o scurtdistorioard, pebazaunor juc[rii alesede el. cu
Xndicafiimetodiceprivind ciesf6gurarea jocu!ui:
Acest joc se recomanddnumai pentru copiii de 5-7 ani. EX
La inceput, adultul alegejucdriile gi va compune, pebazalor, o istorioard. Apoi il va indemna pe
Prr
copil sd facd gi el o povestecu juciriile pe care le doregte.Copilul le va lua, le va manipula cum va au
dori
9i apoi va povesti. Daci pregcolarulestederutat sau se incurcE in diferite acfiuni ,*, nu au 1eg6turi cu ad
jucdriile alese,adultul il va ajuta (de exemplu, ii poate sugeradesftgurarea
acliunii).
Se poate folosi casetofonulpentru inregistriri
La primele incercdri de acestfel copilul poate avea trac. Fdcdnd cu el citeva imprimdri in care ii,
cere sd repovesteascdbasme cunoscutede el gi ascuitAndcele imprimate, copilul nu va mai fi inhibat
in procesul de crealie de prezenfamicrofonului; din contrd, imprimarea ii va face pldcere.
DupI ce toli au terminat de povestit, se deruleazd,banda,seasculti gi se analiz eaz6ftecarepoves- gdrj
tire cu participarea activd"a pregcolarilor, atdtla identificarea gregeliloq c6t gi la sugerareamodului
cum
ar fi trebuit si procedeze(sau s5 se exprime) copilul a cdrui poveste se analizeazd,.Corectdnle
vor fi
110
 fbcute de colegi numai dacdautorul insugi nu qtie sd le fac6. Astfel, copilul igi va da seamacd alcdtuirea
unei povestiri presupuneo actiune desfbqurat6logic qi o incheiere. El va inlelege cd este nevoie s[ se
exprime clar gi corect, iar in viitor igi va da silinla sd procedezein acest mod.
Dupd fiecare incercare de compunere a unei povestiri, educatoareava face aprecieri pozitive.
Acestea incurajeazdmult pe copil gii creeazddisponibilitatea pentru eforturi viitoare.

Jocul IIai sdfucent o poveste! contt"ibuieIa a")ohor"o imagina{iei creatoare, la realizareQunor

crea{ii logice prin efort congtientsLtpuscenzurii gdndirii'

Cum s€ nu{ne$tetahlotll tiu?

Material didactic:
. plangdde desen; :
. acuarele,pensulede diferite grosimi 9i borcdnelcu apd'
Sarcina jocului: Copilul trebuies5 deseneze un tablou pebazaunui subiectalesde el 9i si dea
un titlu potrivit tablouluirespectiv' '
Indicafii xTretodiee privind desfigurareajo*utrui:
ii Jocul esterecomandatpentrucopiii de 5-7 ani.
{* in vedereaalcdtuiriiunei expozitii cu desene,educatoarea ii va indemnape copii sd-$ialeagdun
te subiectpotrivit pe care s[J tratezedin punct de vedereplastic.Copilul va fi familiaizat cu ideeac[
{e
intai trebuiesdg6ndeascd ce doregtesddeseneze (adic6sdstabileascd un titlu lucrdrii), sd-gialeagdele-
mentelece vor hebui desenategi s5 gdseasc[locul undevor fi amplasatepe planq6.Pentru a-l ajuta,
educatoarea(pdrintele)ii va putea ardta cdtevatablouri simple, cerdndu-i si le atribuie un nume (de
exemplu:Vascu flori, Strada, Vaporpe mare etc.). Adultul va propule chiar gi titluri neadecvate,
scofdndin evidenli, in discufiilepurtatecu copilul, din ce catzd acesteanu se pot atribui tabloului
respectiv.Copilul va intui cI numeletablouluitrebuiesd exprimeideeapusdin evidenfdde elementele
cuprinsein tablou.pe parcursuldesfbgurdrii jocului, educatoarea va apreciala fiecarecopil combinarea
culorilor,respectarea proporfiiloretc'
La sfrrqitul jocului, se aleg toate desenelereuqitegi se afigeaz[pe panouri, orgarizdndu-seo
expozifie.Sevor faceaprecieriasupracorectitudiniigi acurateteilucr5rii. Estebine s[ nu senumeascd
p0 pregcolarulal cdrui desenseia in discutie.Dacdceilalti copii pot formulaun titlu apropiatcelui dat de
3ri atttor, se considerdc[ tabloulestereugit.Perinlii pot organizao expozilietn cameracopilului, dupdce
ou adund cdtevatablourirealizatein mai multe activit[]i.

*
tIt
Frin acestejocwri, copilul se obignuiegtecu o forrnd de crea{ie organizatd in mod constient.
0at
Gdsirea unwi nume tablowlui de cdtre pregcolari contribuie in mare mdsurd la organizarea
gdndirii pi a actului de creaNie
Q S-

11111
"
r fiii
7^l't
 il*KHT-p
&*f*m"e#€ex*khfoH#es$
$

*R-:s;i;llfff::x,
sunt
desen
ate
l-2 elementeplastice executateintr-o manierd"apropiat[ de cea
in care deseneazd, copilul (de exemplu: un copac infrunzit, un copil catemerge etc.).
j- *as$qx$;
;&me"{:€s.c*x Copilul trebuie sd desenezeun tablou pornind de la cdtevaelementeplastiie
schitrate.
I ndicagii rnefcdice privincl elesfigurare* j ceulari:
Jocul se adreseazdcopiilor de 5-7 ani.
Educatoarea poate inifia o intrecere infe copii - Cine realizeazd cel mai
frumos Si original
tablou?
Fiecare copil va primi o foaie de hdrtie, cuprinzdnd un desen diferit de cel al colegilor s[i.
Educatoareail va putea indemna astfel: PriveSteceea ce estedesenataici StgdndeSteie ce ai iai putea
sd adaugi pentru a realiza un tablou reuSit! .
Pregcolarii vor fi aseza[iastfel incdt sd nu poati copia unul ideea celuilalt, qtiindu-se faptul cd
tendinfa de imitare, atdt de deztroltatd"la copii, inhibi procesul de creafie.
La sfhrgit, educatoareava alege 2-3 lucrdn in care se intdlnesc gregeli tipice (de exemplu: ele-
mente a cdror ptezenldnu se potrivegte in scenatncadrat[, proporfionalitate, amplasarea elementelor).
Autorii acestortablouri sunt incurajali si incerce ca altd datd si nu mai gregeasci.
Apoi, educatoareava alege2-3 lucrdri reugite,pe care le va afiga pe un panou, va face aprecieri
pozitive asupralor gii va indemna pe tofi copiii sd,realizezetablouri c6t mai frumoase gi originale.

Joeui rimelor

Material clidactic:
' fige cuprinzdnduntabel.
Sarcinaj**ului: Copilul trebuiesd spundcdt mai multe cuvintece nmeazd,cu rm cuvdntdat.
Indicafii metodiceprivind rtesfipnrarej*carlui:
Jocul se adreseazd copiilor de 5-7 ani gi va fi propusacestoradupi ce s-auobignuitsd despartd
cuvintelein silabe.Pentru aceastase poatefolosi *odulitut"a clasici de punerea palmeisubbdrbiegi
de pronuntare a cuvdntului(la inceputcompusdin doud,apoi din trei gi patru silabe),numdr6ndde c6te v
ori bdrbiaatingepalma.Apoi setrecela pronunfareaaceluiagicuvdntinsolit5de bitli din palme(cdte
o
unapentrufiecaresilabi). SI
Copiii vor fi familiartza[rcu notiuneade rimd, spunAndu-li-secd imeazd,acelecuvinte care au p
cel pufin ultima silabdabsolutla fel. Se dau exemplegi se ilntreneazd" copiiiin gdsirearimelor.Dupd d,
acesteexplicatii sepot inifia intrecerisub forma Cuvdntuluicdgtigdtor.Seva explicapreqcolarilorci ri
ei trebuiesd cautecdt mai multe'cuvintecaqesdrimezecu cel dat de adult. Vt
Sdludm ca exemplucuv6ntulcasd.Seconstaticd aredoui silabe,iar ultima silabdestesd. ci
Dacdnu se mai gdsesccuvintecu aceastdterminafiesepropunealt cuvAnt,cu alt6 silabi trnald, $i
proceddndu-se ca mai sus.Pe mdsurdce sunt gdsitealte cuvintecu aceeagiterminafle,educatoarea le rn
va nota intr-un tabel.
La sfhrgituljocului, adultulnumird rimele gdsitepentrufiecarecuvdntdat gi cel la cares-aunotat tri
mai multe rime va fi declaratcuvdntulcdstigdtor. AS
Astfel, in tabelulde mai jos, cuvdntulfurculiydestecdstigdtor. rir
112
 BAIET ,L

VI'T-A FETI?A

SoMNoRoASA
iuopruRoasA
***.*{i_***.
"",*
t
i
I
I

1*
t
'*o....**--..'w

Se poate inifia o intrecere cu titlul Silaba cdstigdtoare. De data aceastase propune copiilor o
silab[, urmdnd ca ei sd caute cuvinte care sd se termine cu acea silab6. La sfhrgit se va vedea care este
silaba cdstigdtaare.
Copiii pot fi antrenafi sd gdseasc5singuri cuvinte care rimeaz6.
Un procedeu foarte eficace ce poate fi folosit in acestjoc constl in analizareagregelilor pe ca.re
le fac la inceput copiii in realizarearimelor. Pentru a corecta acestedeficienfe, estebine sd se facd exer-
cilii de desprinderea sunetelordin cuvdnt (la inceput, la sfhrgit, la mijloc) gi apoi a sunetelor din fiecare
silabi (impdrfirea in sunetea fiecdrei silabe dintr-un cuvdnt).

+:lF,$:
*{ .+r"'$i'+f
dniuot.p'"
g;+ !,f;*t,i{.}{:: C€ S{i l}r:-}t}!"f r,i-f.f-:IrryLr,?"i{.
uf lt:;,"i*i'; {!.i'! ?;ii"}3# "' rq}'d-:f,
-.db
j
..J#;J#,ri# ,b'#;;"9S"df;".d

S# *al*esm
versuril

Mat*ria} diciact$e:
. tabel cu numele copiilor gi spafii libere pentru notareaversurilor originale compusede
acegtia.
Sarcina.iocului:
Copilul trebuiesdcompun[cel pufin doudversurioriginalecaresdaibi rimd, ritm, acelaqinumdr
de silabe,precumgi infeles.
-.4
I ndica6iirsetodicep ri vincldesf[garrare*c.!oeuimi:
l1 Joculpoatefi propusla grupa copiilor de 5-l ani, in a douajumdtatea anului gcolar.Educatoarea
te va recitao poeziecompus[din maximumdoudstrofe.Apoi va enuntaprimul vers gi va trasape o tabl6
te o linie oizorrtald,careva corespunde acestuia.in mod asemdndtor va procedagi in cazulcelorlaltever-
suri, avind grijdca liniile orizontalesi fie trasateuna sub alta. Educatoareavaspunec5 la sfhrgitul
ru primelordoudversuri,vor fi notatpe tabldcu un sernncomunaSezatunde seterminl fiecaredin primele
,d doudlinii (de exemplu,un cerculq). Se va face aceeagioperaliecu urmitoarele doud versuri. Dac[
)a rimele diferd de primele,sevor nota cu alt semn,aSezat in dreptulliniei a treia gi apata. Dacdrimele
vor fi aceleagila toateversurile,un sefilncomunva figura in dreptulfieclrei linii din celepatru.Atunci
cdndrimele suntincrucigate,semnelefinalevor fi asemdndtoare intre prima gi a treialinie gi intre a doua
6, gi a patralinie. Se procedeazdla fel pentruceade-adouastrofb.Aceastdoperafiesepoaterepetain mai
le rnulteactivitdJiconsecutive.
Pentruintuirearitmului existentin poezie,senumdrdsilabeledin cuvinteleprimului vers,apoi se
,at traseazdpe tabl6, deasupraprimei linii orizontale, c6te o liniu!6 pentru fiecare silabd. ln mod
asembndtor seprocedeazdpentru toatecuvinteledin poezie.Astfel, copiii vor observac[ versurilecare
nmeaz[ au acelaginumdrde silabe.
113
 La versul urmdtor se procedeazd.lafel, avdndu-segriji ca liniufele sd fie trasatepe al doilea r6nd,
fiecare in dreptul liniulei de deasupra.in felul acesta,copiii pot observa dacd.toateversurile unei strofe
- sau numai doud cdte doud - au acelaginumdr de silabe. Deci, copiii vor cunoagtecd versurile care
imeazd (sau ale unei strofe) au gi un num6r egal de silabe.
Pregcolarii vor recita poeziape silabe (fiecare silabi va fi marcatd de o bdtaie din paime). Ei vor
intui ci intr-o poezie versurile au atdt rimd, c6t gi ritm.
Copiii vor alcdtui doud versuri care si aibd rimd, ritm, acelaginumdr de siiabe gi un inieles. De
exemplu: Veverila strdnge alune
Tare dulci Si tare bune.
Odatd ajungi la acest stadiu, copiii pot fi antrenati pe o perio adl mai lungd (de exemplu, o
oa
sdptdmdnd)sd compunl versuri originale, care se vor nota cala Jocul rimelor, pentru a stabili la sfhrqit
c0
cine este cdgtig5torul.Educatoareava citi inkegii grupe versurile compuse de fiecare copil.
fl,er
$i in acestjoc poate fi folosit cu succesprocedeul comentdrii cu autorul (chiar qi cu alfi copii) a
versurilor, atunci cAnd adultul igi dd seama cd acestea cuprind gregeli de construcfie. Depistarea
gregelilor ii ajuti pe copii sd le evite in incercdrile ulterioare. dee
rie
pr€

latr

{pe

:u"
nec(
aten
astfe
gaju
s5 fr

linig
?n a;
irnpr
va c(
unei

efect
rnad
fr'a&
 CAPIT*T_,ULruX

LA
J&CUR I-EXnR.CITI{I FEN?'RU nEgV$tu"-T'AREA
pRsgC*LARI A PROCESxL$K PE XNH{B{?IE VS{,UF{TARA $I A
g
.4UT0 CONTROLULUI A.SUFRAREACTIIS-&R 1WSTRIC
poate tealizaconviefuirea
Inhibitia voluntarastala bazaunor procesepsihiceftr6 de cafenu se
pentru a dezvoltacapacitatea
oamenilorin societate.Adultul estenevoit sd fol0seascdmetodevariate
care constifiie baza disciplinei
copiilor de inhibifie voluntardgi de autocontrolal reacliilor motrice,
necesarein toateactivit6file1or.
in mod automat,
Inhibilia poate fi involuntard gi voluntard. Prima se dezvoitEde timpuriu 9i
dezvolti maitdrziu in urma expe-
deoareceproceselevitale n-arputeaexistafrrd ea.cea de-adouase
inhibiliei voluntare,care
rienlei socialegi ca rezultatal unei actiuni formative.De aceea,dezvoltarea
presupune
r- un puternicautocontrolasuprareactiilormotrice,necesitdmulte exercifli'
jocuri careurmdrescdezvoltareaunei
tn grddinitd,putereade inhibifie se dezvoltdprin anumite
unui comportamentetrc. j
laturi a voinfei qi creeazdpremisele
in acestcapitol suntpropuseastfeldejocuri pentrupreqcolari.

$oapte!

astfel incat sd respecte

sareina jocului: copilul trebuie sr vorbeascdincet gi sd se comporte
muncasauodihna(nevoiade linigte)celor.din jur, comportandu-se in consecinta'
r}ssf#ryax
d$ce6*ravfrxacB
Hqadt* mg$frs'nle€* ;
caeaasR
nffix'#ffii ca
pa de o pfipul| sarc se odihnegte
in acestjoc existdun personaj{tata,mama, bunica etc.) i ntruchipat
(pe un pat). copiii trebuiesd sejoace in linigte, deplasdndu-se pe vdrfiri, vorbind in goapti fbr6 sd
reguld,dd un gaj'
k0nteasc6u$asaualte obiecte.Dacdunul din ei incalcSla un momentdat aceast[
prezen[aadultului(pdrinte,bunic sau educatoare)in rol de conducitor al jocuiui esteabsolut
jocului, se va apropiade el, ii va atrage
necesard.El va observacaredintre copii nu respectdregula
din joc, oferindu-i11t
ateniiain goapt6cr a gregitqi ii va lua gajul. copilul carea datun gaj nu estescos
]*iiilffiil;A; iu"" ,roi dea se,supravegheu qi a se^stiipdni. cel care
"forturi * " 9"T1 -.:^^
"tt
joc
gajuri va fi scosdin joc. Aceastdpedeapsail va determinaca,in viitor, cdnd va mai participa la acest
sd facd un efort mai mare pentru a nu fi eliminat'
penffu cate a trebuit s5 se pastreze
Finalul jocului va consta in anunfarea sfhrgitului situaliei
un obiect, dat ca gaj,
iinigtea (Mama s-a trezit sauTata a terminat de citit etc.). Adultul va line in m6n6
gaiT se va stabili
in aga fei inc6t sd nu fte vdnfi de copii gi va intreba: ce sd facd stdpdnul acestui
pedeapsarespectivd' Ea
impreund cu ei o pedeaps[, se va arStaobiecful, iar posesorul sdu va executa
pas de dans, a
va consta in recitareaunei poezii scurte, imitarea mersului unui animal, executareaunui
unei sdrituri etc.
nu trebuie deranjat 9i actiunea
La diferite relu6ri ale jocului esteindicat sd varieze personajul care
intr-un
efectuat6de el (se va odihni, va citi o carte, va scrie ceva la masd).Aceasta permite rcalizarca
comporta linigtit
mod pl[cut a desf6gurdriijocului, precum gi dezvoltarea deprinderii copilului de a se
115
in diferite situafii. Cu timpul, prin exersareaacestuimod de comportare in activitatea zllnicd din famr-
lie gi grldinild, deprinderease va transforma treptat in obignuinfd.
La inceput, jocul va dura timp de 5-6 minute, apoi se va prelungi ajungdnd la 15-30 de minute.
Cregtereaduratei se va face treptat, pe mdsurd ce capacitateade inhibifie gi de autocontrol se dezvoltd
in urma exerciliilor frcute in acest scop.

ff#ry,pery:ff;h=F;***

;
nf*niiaE# $,#matxc
It'/H
buline, stelufe,conuri de brad etc.
Sareix*ajoeului: Copilul ghicitor trebuie sd sesizezeorice migcaredin jurul Copitrulnurnit
de educatoaretrebuie sd se deplasezeincet, pentru a nu fi depistat de ghicitor.
Indieagii xaetodieeprivinci desf*qalrareajoc*llui: .,i
Jocul se desfbgoard intre minimum cinci copii de aceeagi vArst6, conform
aSezafi 'urmdtoarei
scheme:
.
i; - conducdtoruljocului
),"- ghicitorLdl(agezatpe un sciunel clr spatele La cei trei
copii)
,;{ ;4 - cei trei conii l_

':{ 7-
td

Ghicitorul va gti ce loc ocupd fiecare din cei trei copii din spatelesdu.
Conducdtorul va fr aSezatcu fa[a spre ghicitor.
Ghicitorul va inchide ochii (acestlucru permite o concentrareauditivd mai mare.) Conducdtorul
va indica - printr-un semn cu mdna - un copil din sal[, care va inainta pdnd in spateleghicitorului. To]i
copiii vor pdstra ceamai mare liniqte. Dacd ghicitorul il va simti pe cel ce vine spre el il va numi qi va
schimba locul cu el. Daci gregegtesau nu-l ,,/aauzi venind, atunci rlmdne pe scdunelmai departe.
V*r{ant6:
in grddinild,poateparticipa la joc intreaga grup6. Copiii, agezalipescdunele,sunt impa{ifi in trei 1
grupuri: unul central qi doud laterale. intre grupuri trebuie sd fie spafiu mare (cel putin 1,5 m). Pe un
sc[unel, se agazdghicitorul, cu spatelela colegi. Educatoareastd in fafa lui, urm[rind to]i copiii din
sal5.

:H- educatoarea
i( - ghicitorul
'dw -\tY-tY
',:/ \f S;
i\* 1\. !'a ,/\,-

ir
t'uT' 'i
"+-/ ! 'i ,r'

1\ .1\ ;\ ,|fr.-
-7i-it -t f
' !'

r(
-' !i
n/w
-1 1, ;' .1i

grupul din stAnga 1; ){, litr'),, grupul din dreapta

-{;r -\r \.-.r 'v

,( ;L I 1- ,/ \- i''i"

.V,{ '{tr -i'.f

br
/'L 1\ .i 1,,- -{ "^

-'H, 1T
YuX ;r: :."-:'"',
-5+r t,./ -\,r ""r/ -1",/
-+,r
/\* /':,.- ,1"!- 1o'*' ,'"'L 1\

grupul din spate

'[t6
 Ghicitorul inchide ochii. Educatoareaface semn cu mAnaunui copil. Acesta se apropiepd;, pdf
de ghicitor, merg6ndatit de incet, inc0t sd nu fie simfit. Dacda ajunsin spateleacestuia,fbrl sd fie
simlit, se opregte.Educatoarea il intreabdpe ghicitor dacda auzitceva.ln caz;ttlunui rdspunsafirma-
tiv, ghicitorul esteintrebat de unde vine zgomotul.El va ridica mdinile in sus, dacda auzit zgomotul
venind din spate,va ridica mdna dreaptdlateral, dacd,a auzit zgomotulvenind din dreapta,va ridica
bralul stdng,dacdi s-apdrutcdzgomotula venit din parteast6ng[.Dacdgregegte, va rimdne pe sciunel,
iar jocul continudcu un alt copil carese deplaseaz[din alti direcJie.Dacd,ghicitorul rdspundecorect,
va schimbalocul cu cel ce a venit spreel. in continuarea jocului, cel agezatpescaun,auzindzgomotul
deplasdriicopilului indicatde educatoare, va arita acestlucru ridicAndmdinile dup6modul specificat
mai sus.in acestcaz,c6pilul caresedeplaseaziestetrimis la loc spundndu-i-se:Gata! Te-aauzit,n-ai
mersdestulde tncet.El va continuainsi sdinaintezedacd" ghicitorul greseqte
direcfia.
Pentrura spori putereamotivafiei afective,se pot impdrfi buline copiilor care au reugit si se
apropiede ghicitor fere sAfie simfifi (cdteo bulind pentrufiecarereugiti). Cine aremai multe buline
1;
estecdgtigdtor.

Fs

#* **f;iii
! rt'g::',,r:fis i.,it!!t.;tt,t,ryt"r,sfuf,
*ut;t':,r v*furu-
{:iiy"# Se '-!epln,re*z#r\,s f *,;sdrzi{es i{.* ,git't.e,irc't'c{bigict
i**-ii {*r;piii tr"*l:t'it.ir:,:;it i;if,T{t"€.2*iircigt* Cesdstist"gitii} gi *.{ercfi;t *ytdili r*d,{!rt n:*piir;{ tic ,*e sc#u;z*l)"

I ' * r$rpsqx${smr-*ffis#a}
,L

a
WXaterial didaetic:
'buline, stelufe.
)1 $arcina jocului: Copilul carestdin faJacolegilortrebuiesi _step
nemigcat,iar ceila$i copii tre-
n buie s5-1determinesd semigte(sXrddi sausd clipeascd)fdrd sd-l atingd.
n Xndicafiimetodiceprivind desfiqurareajocului:
Pentrua-l determinape seriosulsdsemigtesepoatefolosi oricemijloc,fardinsd a-l atingegi fbrd
a se apropiamai mult dejumdtatede metrude el. De exemplu,sepot face strdmb6turi,sepoatesimu-
la cd cevainteresants-aprodusintr-o anumitddirectie.Copilul careincearcds[-1determinepe seriosul
sd se migte are dreptul la trei incercdri.Dacd nu reugegte,seriosul a cdgtigatjocul gi rolurile se
inverseaz5.Dacdseriosulmigc6,pierdejocul. Rolurile se inverseaziins[ pi in acestcaz. Schimbarea
rolurilor poatedurapdndce parteneriiseplictisesc.
Pentrua se vedeatofuqi,Ia unn6, cine a cAgtigat,estebine ca pe o mas6 s5 fie pregdtitemai multe
buline de hArtie. Cel ce cdqtigfl are drepfui sd ra o bulin6. Cine a strAnsp0nd Ia sfhrgitul jocului mai
multe buline este cAptig[tor.

117
 Hora spiridngilor

Sarc!*a jo*ului; Copiii carestauin mijlocul horei nu trebuiesdrddd.Copiii dtn hord careajung
infala celor doi trebuiesd-i determinepe acegtiasi rddd. I
Indieagiimetodicepriviraddesfigur*reajocului: (
Joculpoatefi propusnumaicopiilor careau implinit 5 ani. T
Se aleg doi copii carese agazdin mijlocul horei. Ei trebuiesd steatot timpul seriogi.SpiriduSii
din hor6 careajung in dreptul lor trebuie s[-i determine(prin mimicd) sI ridi:
Cel carerddeprimul pierdejocul, iar celSlaltprimegteo bulind (c6gtigdcei care,la sfirgit, au mai
multe buline).Dacddd amdndoideodat6,pierd (nu primescnimic), iar educatoarea alegealti doi copii
in locul lor. a
Se procedeazd?n felul acestapdnl ce toli spiriduSiidin cerc au trecutin mijlocul acestuiagi au a
fost ispitifi sdrddd. il

Jscul muf
n
Sareina jocarlui: Copiii trebuie sXexebutemigcdrile din timpul jocului fbr6 nici un zgomdt. S;

jocului: (\,
I*dicafii px"ivin*l*lesf*gunanea vr

La Jocul mut participd cel pufin 5-6 copii. Unul este conducdtorul, altul std pe un scdunel (cu G
b'

spatelela conduc[tor), iar ceilalfi se aqazdin semicerc,pe scdunele(cu fa[ala conducitor). Jt

Conducdtorul jocului face un semn cu mdna unui copil din semicerc.Acesta se deplaseazdspre 9i
ceI agezatpe scdunel gi dd m6na cu el. Apoi cei doi igi schimbdlocurile. ir
Toatd aceastdacfiune trebuie sd se petreacdin cea mai mare linigte. Cel care a fbcut weun zgo- lu
mot, va da un g4, it la sfhrgituljocului va primi o pedeapsd (sd sar5intr-un picior, sd spundo poezie,
tr
sI cdnte un cdntec etc.).
(c
Pedeapsase va da fird sd se arate gajul. Conducdtoruljocului il va lua in mdn[ dintr-un vas qi va
fb
intreba: Ce sd facd gajul acesta? Dupi ce se stabilegtepedeapsa, scoate gajul gi-l aratd copiilor.
I
Stdpdnul lui va executapedeapsadatd.
Gradarea difi*xitifii sarcinii de lucrp; m
Copilul indicat de conducdtorpoate si se ducd s[ ia un obiect gi s[-l dea celui cu care va da mina. (7
Acesta il primegte, mulfumegte?nclindndcapul gi il duce la loc. ln acestcaz, se va fixa dinainte obiec- zb
tul gi locul in care el se va afla.
De asemenea,pregcolarul indicat de conducdtorpoate indeplini gi o altd acliune (de exemplu: sd
iasd pe ug6 gi apoi sd se intoarcd, de fiecare datd inchizdnd gi deschizdnduga fhrd zgomot; apoi sd dea ati
mdna cu copilul de pe scdunelgi s[ ii ia locul). da
Schimbareasarcinii se va face numai dupd ce tofi copiii au indeplinit-o pe cea trasatdinifial. Prin co
exercifiu se perfec{ioneazdreglarea intensitifli anumitor migcdri. Cu timpul, ea se transferd de la un
?nr
domeniu la altul gi se generalizeazd(de exemplu: Ne-am intors tdrziu acasd, vecinii dorm. Trebuiesd
ful
ne miscdm aSa tncdt sd nu ne audd Si sd nu-i deranjdm).

{< OXr

Jocul contribuie la denoltare* inhibi"tiei voluntare Si a autocontrahtfui copiilor asupra 9Xt

trzi6cdrilor ekchtate gi a intensitdtii lot pu

118
 Zboar6! ZboardS

Sarcinajocului: Copiii trebuiesdfie atenligi sdsesizezerapid dacdobiectulnumit de conducltor

poate,intr-adevdr,zbtxa.Dacdda, ei trebuiesd rjdice cdt mai repedebrafele,imitdnd zborul. Copilul
care indeplinegterolul de conducdtoral jocului trebuie sd executecorect o mipcarede balansarea
mdinilor in susgi in jos, in timp ce spuneZboard!Zboard!
Indieafii rnetodiceprivind desfbgurarea jccului :
Conducdtorulqi copii au pumnii str6ngicu ardtitoareleintinse.Ei le migcdalternativin susgi in
jos (cdndun pffinn esteindreptatin sus,celdlalt esteindreptatin jos). Migcarease face ritmic Ai in
acelagitimp, ridicind in susmdnadreapt[conducdtorulrepetl continuucuvdntulZboard! Ceilalli copii,
ageza\ipe un rOndin fafa conducitorului,fac aceeagimigcarecu pumnii strdngigi ardtdtoarele intinse,
insi nu pronunJdniciun cuvdnt.Nu estenevoiesdexisteo sincronizareintre migcdrilecopiilor.Fiecare
executdmiqcareain ritmul sdupropriu
Dupd ce se repetdde 6-7 ori cuvdntulZboard, conducitorul jocului ridicd in,,suso mdnd gi
numegtecu glasmai puternicun lucru sauo fiin@,afirmdndcd zboard(de exemplu:Pasdreazboard!
sauMasa zboard!).DacSobiectulsaufitnfa indicatdde conducdtorpoatezbura,atuncicopiii vor ridi-
ca qi ei c6teo m6ni. Altfel, ei vor opri migcareapumnilor,ftrd sdridice mdna.Dacdvreunuldintfe copii
greqegte gi ridicd mtna cdndnu trebuie(saunu o ridicd atuncicdndtrebuie),di conducdtoruluiun gaj.
Jocul continud.Conducdtorulva aveagrijl sI spundatdt denumiride obiectegi fiinfe carc zhoard,cdt
gi ale unora carenu zboard,dar nu in mod alternativ (pentru a nu crea o ritmicitate). in toate cansile,
indiferentdac[ e saunu in concordantdcu ceeace spune,conducdtoruljocului va ridica mdna.Acest
lucru ii constr6ngepe copii sI fie atenfila ceeace spunegi nu la ceeace faceel. in acelagitimp, pen-
tru a impiedicaadoptarea de cdtrecopii a unei atitudinipasive,gi anumeaceeade a nu ridica delocm0na
(de fricd s[ nu gregeascd), se considerdgregeal6gi heridicaream6inii atunci cdndacestlucru trebuie
f5cut.Cel (saucei) carea (au) greqitdd (dau)cdteun gaj.
Joculmai stimuleazdgi independenla copiilor de a lua singurihotirdreasd actionezeintr-un anu-
mit fel, deoarece nu suntincurajafiin a-giimita colegii.Acestlucru va fi subliniatintr-o formdglumeafd
(Te-aipdcdlit! Dacd te iei dupd altrii! sau Vezice ai pdlit dacd nu eStiatent? Tu crezi cd masapoate
zbura?)
La sfiirgituljocului, conducitorulapucdin mdn6c6teunul din gajuri gi, fErdsd-l aratecopiilor,ii
intreabd:Cesdfacd gajul acesta?Copiii propuno pedeapsd.Dupd ce aceastaestedefinitiv stabilitd,se
aratdgajul qi posesorullui executdpedeapsa carepoateconstain executarea unor migcdri(sdsardcoar-
da, sd sardintr-un picior, si executeun pas de dans,sd meargdin patru labe etc.).Daci jocul se reia,
Ltt
conducdtorulva fi alesdintre copiii carenu au dat niciun gaj. Acest lucru se va spunecopiilor de la
tn
inceputpentrucd dorinfade a deveniconducdtorva contribui la motiv aliace va permiteo m[rire a efor-
;a
tului pentrua nu gregi.
Nu sevor alegeconducdtoridintre cei ce au dat gajuri pentrucd acegtiaau nevoiede mai multe
exercilii de inhibarea pornirilor lor bazatepe imitafie.Rolul de conducdtornu le permitesdfaci acest
exerciliu.Considerentele de mai susnu vor fi spusecopiilor, deoarecela aceastdvArstdcu greu le-ar
puteainfelege.Estedestulpentruei s[ gtieci nu pot deveniconducitori dacdgregesc.
119
 V6nfrtrrul gi iep*ragii

Sarcinajocului: Copilul careestevdndtortrebuiesdg6seascd iepurasiicarenu s-auascunsbine.

Copiii caresuntiepurasitrebuies5 executesdrituripe doudpicioaregi, cAndaparevdndtorul,si
seghemuiasclfdrd zgomot.
Indicafii metccliceprivind elesf5gurarea jceului:
Joculnecesitdcel pufin 4-5 copii, dar estemai antrenantcdndestejucat de mai mulfi.
Seingrbdegte un spafiu(curtea)suficientde mareca si sepoati migcain voie toli participanfiila
joc. in spafiulinchis seafld tofi copiii careiau partela el, cu excepfiaunuia.Acestaestevdnitorul, iar
ceilalti suntiepuragii.in afaraspaliuluiinchis,pe 2-3 scdunelealdturate,doarmevdndtorul.
in acesttimp, iepuragiise deplaseazlsdrindpe vffirl picioarelorfbrd zgomot,ca si nu trezeascd
pe vdndtor.La un momentdat acestasetrezegte,imitd cdscatul,ducdndmdnala guri (Aaaa!),sefreacd
la ochi gi seintinde zicdnd:Parcd mi s-apdrut cd aud cevaprin curte.Ia sd vdd!in acestmomenttofi
iepuragiiseghemuiescla pdmint gi nu mai fac nicio migcare.Daci vdndtorulobservSun copil careinci
nu s-a ghemuitsaucaretocmaitermindde efectuatmigcarea,il strigdpe nume:X... tu erai. Ia vino! qi
il scoatedin curte.
Apoi, vdndtorulfaceinconjurulcurfii. Daci unul dintrecopii a migcatin acesttimp estegi el scos
din curte.Dupd ce a terminatplimbarea,vinitorul se culcddin nou, spundnd:Sd mai dorm unpic.
Daci nu prindepe nimeni,v6ndtorulseculcdspundnd:Mt s-apdrut. Sdmai dormpulin. Iepurasii
seridicd qi incepdin nou sd sari pe vdrfuri. (Copiii de trei ani nu vor executaslritura pe vdrfuri, ci pe
toatdtalpa,insd c6t mai incet posibil). Joculserepeti de 3 ori, apoi se schimbdv6nltorul. El esteales
dintre copiii rdmagiin curte.
Cei ce au fost eliminafidin joc reintri ?ncurtegi suntsfttui1i, dupdcaz,sdfie atenfisausdnu mai
migte.Jocul esterecomandatin specialpentrucopiii mici (3-5 ani), deoareceperioadelede inhibilie
suntde scurtdduratl gi trebuiealternatecu migcare

Paiul

Material ciidactic:
o o carte(suficientde mareca si aibdstabilitate);
epai pentrusorbitsucuri.
Otrservafii:
Paieletrebuies[ fie moi, pentru ca pregcolarulsd nu se loveascd,incans,lin care gi-arpierde
echilibrul.
Pentrua indeplinicondiliilede igiend,fiecarejucdtor.vaaveapaiulsdupe careil va pdstratot tim-
pul jocului, avdndgrijd sdnu-l scapepejos.
La inceputulgi la sfiirgituljocului, pdielese spaldgi seusucd.La fel seprocede
azd dacdin tim-
pul jocului cadpejos gi nu mai suntaltelecu caresd fie ?nlocuite.
Sarci*a jocului: Copilul trebuiesd apucecu guraun pai cuprinsintre filele unei
Indie*fii rnetodiceprivincl desf6gurarea joc*lui:
Joculseadreseaz[copiilor de 5 ani,darpoatefi propusgi celormai mici, in cazurilein carepdrin-
tele sau educatoarea cred cd acestlucru esteposibil, datoriti nivelului de dezvoltareatins de copiii
respectivi.
120
 >i

gi st'ttaccwtr*l'
ci si a proceselor cleizalzihilie
ia dezvoltnrecr:?si/itd,{ii,
*.r.1*zcti
Jacul contrib.,ie tzz.t
tle o assut'ttp*iul cw 'ndna pi sd se ntrt*^
deo$rececopili$ trebuie sit-Eistdp,neuscdpornirea Jireascit
D*cci noud, crt adwlsi,ace'stit'tc:'uni se p*re
confralezein tiwzpu{acfiwnii {indeplin.iriisartinii iocnluii.
p,escorari, ra cctreprocese.lede es:ci'tariegi tendin{a
u;or de yesriz*t, probrentctn* uupu*r lo.ferpentru
nztdt mcti puternic dezvaltate decdt procesul de
de a csc{icsz*carcfbrnz obi;rczai*feto,cipatak suttt
inhibitie.

l{u rnigca!

a incetat(adultulnu mai bate

sarein* j*cm{uir copiii trebuies[ nu mai migtecdndstimululextern
din palme).
[ndi*afii rmetodiee privi*d desf*qerrarea i**ului:
pentrua puteafi ugorsupravegheati'
JoculNu miscalnecesitdun grupde copii nu preanumeros,
copiii din grup executdorice acti-
Sealegeun conduc1tor.Lainceput,acestrol il poatedelineadultul.
juca. in timp ce, acegtiadesfbgoarlacesteacti-
vitate doresc:sepot plimba,poi discuta, alerga,sepot
La un momentdat, el bate o datdmai
vitdfi, conducdtorut,ta a.opurteqi batedi'pulrrr" in ritm egal.
poziliain carese afld' Cel
;?;;;;;;;. i' u."u clipt, toti copiii din grup trebuiesd seopreasciin
strdnsgajurile,jocul continud.Pierde
carefacevreo migcarein plus trebuiesEdeayn g;j. Dupd ce s-au
(5-6). cdgtigdcei ce nu au dat
cel ce a dat mai multe gajuri dupdun numdrde repetdri,stabilit dinainte
gajuri sau,dacdau dat to!i, cei ce au dat celemai puline gajuri'
alesdintrecfiqtigdtoriijocului prece-
La fiecarereluareajocului seschimbdconducitorul.El va fi
dent.
copiii pentru a obsewa Pe cel ce
m- Jocul se va desfrqurain prezen\aadultului careva supraveghea
mic (3-4 copii) , aceastd
)111 * incetareabltdilordinpalm6.Cu timpul, cind grupulestefoarte
de supravegherepoatefi preluatdde cdtre conducdtor'
-ii""iJ"pd
sarcind
121
 Gradarea clific*ttbfii sarcinii de l*crx:
Pentru gradareadificultifii sarcinii, se poate ca, inainte de incetareabitdilor, sd se rdreascdritmul
pe parcnrsul ultimelor 3-4 bdtdi, dar sd nu se mai marchezeincetarea lor prin diferenla de intensitate a
ultimei bdtdi.
Dup[ ce copiii se obignuiesc Ai cu aceastdformd a jocului, se poate intoduce o varianti gi mai.
dificild. Nu se vamarcaincetarea bdtiilor din palm6, nici printr-o bitaie mai puternic[, nici prin rdrirea
ritmului, acesteapistrdndu-se egalepdnd la sfhrgit. Prin aceastaatenlia gi puterea de inhibilie voluntard
sunt solicitate mai intens. Cdnd se introduce pentru prima datduna din ultimele forme, copiii trebuie
averttzafi,explicAndu-sece li se cere.

.Is

Jocul educd atdt atentia, cdt, vnsi cu seancd,puieres de stdpfrnire vo!.wntardn znigcdrilor I

J
I

F'tr$ierul (
1

Sareina jceulni: Copiii trebuie si se opreasc[ din activitatea desfdguratdinpozi[ia drepli,la sem- .l

t
nalul adultului.
Xerdicafiiraletcdiceprivind desfdgterareaj ocukri:
?,
Jocul esteindicat pentru copiii care au implinit 5 ani.
\,
Pentru acestjoc estenevoie de un teren delimitat, suficient de mare ca sd permitd pregcolarilor sd
alerge in diverse directii, fhri sd se stdnjeneascl,dar care sd dea totugi posibilitatea urmiririi migcdrilor d
de cdtre conducItor. Pe una sau dou6 lafuri ale terenului sunt agezatescdunele. a

Copiii stau pe scdunele,iar intr-o parte a terenului sti conducitorul. La semnalul Pornili! ei se
ridicd gi incep sd alerge in spatiul respectiv. La un moment dat, conducbtorul fluierd scurt gi puternic. si

in acel moment, copiii trebuie s[ se opreascdin pozilia de drepli. Cel sau cei care intArziegi sunt vdru[i ti
de conducitor, sunt scogi dinjoc Ai se agazi pe bancd. g
g
La un nou setnnalPornili!, copiii de pe teren incep din nou sd alerge.Apoi urme azdvnnou sem- t)-

nal de oprire, procedindu-se la fel ca prima dati. intre semnalul de pornire qi cel de oprire se va ldsa
suficient timp pentru ca pregcolarii sd alergein voie. Timpul intre acestedou6 semnaleva fi variat (une- br
S€
ori va fi mai lung, alteori mai scurt), pentru ca de fiecare datdfluierul si fie o surprizi pentru copii.
DupS 4-5 ture de joc, tofi copiii rdmaqi in joc vor lua loc pe bdnci sE se odihneascd.Jocul va fi
continuat de cei care, scogi dinjoc, erau pe bdnci. Jocul se va repeta de cdte ori va fi nevoie pentru a
rcaliza o oprire corectii, dezvoltdnd capacitateade inhibifie voluntard a pregcolarilor.
$bservafii:
La prima vedere jocul Fluierul pare a semina cu Vdndtorul Si iepurasii, totugi intre ele existd
diferenfe importante in ceeace privegteprocepelede inhibifie. Primul se adreseazdcopiilor mici, la care
inhibitia voluntard este foarte slab dezvoltat6,,de aceeasemnalul de oprire a migcdrii este precedat de 1u:
cdteva momente de pregltire (vAnitorul se trezegte,spune cdtevacuvinte gi apoi se scoald gi pornegte de
spre iepura$i), pe cdnd in prezentuljoc se cere oprirea bruscd a migcdrii in plind desfdgurare , frr6 aver-
tisment prealabil, gi trecereainstantaneeintr-o anumitd pozilie (drepli). De aceea,el nu poate fi propus bri
decdt copiilor care au trecut de 5 ani, la careinhibilia estemai dezsroltatd, decdt la copiii mai mici. VO
in afard de aceasta,insugi modul de desfdgurarediferd intre acestedoud jocuri. in Vdndtorul si as{
iepurasit, cunosc6nd importanfa pe care rolul il are in joc la aceastdvdrst6, se face apel la niqte bit
122
 personaje (animale, vdnitor) gi la inscenareaunei istorioare care si justifice acliunea executat[ de copii
in timpul jocului. Fluierul esteun joc cu reguli flrd hain[ narativd care si justifice actiunea. Este tipul
de joc pe care copiii incep sdJ indrdgeascddin ce in ce mai mult, incepind cu vdrsta de 5 ani.

Sais- .Yos!

Sarci*a joearlui: Copiii trebuiesi ridice sausd coboarebralele,in func{ie de comandaprimit6

(Sus/sauJos!).
Iradica{iinaetcdiceprivind desf:tpurarea joeadui:
Jocul se desfbgoard cu un grup de copii care sd poatd fi supraveghea{i de conducdtor.Ei sunt
agezafiinlinie sauin semicerc.Dacdstauin picioarevor tine bralelepe l6ng6corp,iar daci sunt aleza[i
pe scdunele,vor finepalmelepe genunchi.Conducdtorul jocului sti in fatacopiilor gi dd comenzlleSus!
Jos! pe care copiii le executdridicind brafeleqi, respectiv,cobordndu-le(pe genunchi).Spafiulintre
copii trebuieastfelstabilit,ca ei s[ nu se stinghereascd in executarea migc[rilor. DupI ce li se explici
greqi,va fi
.jocul,li se va spunecd trebuies[ fie foarte atenfi gi sd executecorectcomanda.Cine'Va
notat.La sfhrgit,seva vedeacine a pierdutjocul (cine a ayut mai multe gregeli)'
Cornenzilese vor succedaintr-un tempo care sd peimiti executarealor fErdgreutate.Deodatd,
atuncic6ndcopiii seagteaptd mai putin, fr.arda seschimbaritmul sauvoceaqi fbrd a seatrageatenliain
vrerln fel oarecare,seva repetao anumitdcomandd(de exemplu,seva da de doudori la rdnd coman-
da Jos!).Daci nu ggegeqte nimeni,jocul secontinud.Dac[ suntcopiii careau greqit,jocul se opreqte9i
acegtiasuntnotafi.Apoi, jocul sereia-
Comenzilerepetatese dau la intervaleinegale.De asemenea, nu trebuiesd existeo alternanfd
strict6in ordineaacestora.La sfrrqit, vor fi numifi copiii careau fbcut celemai multe gregeli;acestora
li se recomanddca dr.6 datdsd fie mai atenli, ca sd nu mai piardi jocul. Cei care au cdte o singuri
gregeal6stxfiiertalipentru cd oricinepoategreSio datd 9i seexprimdsperanfac6,pe viitor, nu vor mai
gregi.
Dacd se observd cd mulfi copii au greqit, inseamn[ cd jocurile pentru dezvoltarea inhibiliei tt e-
buie repetatemai des.Dac[ se observdin mai multe gedinfecd mereu aceiaqicopii fac mai multe gregeli
se vor face cu ei, separat,mai multe jocuri pentru dezvoltareaproceselor de inhibifie.

.1
a Xle-avisell

trndiea$*iNnet*diee privind desf5ganae"e* i *cexl*li;

,a JoculDe-a visul trebuiesd sedesfdgoare intr-un loc lini$tit.
'o Copiii pot sta inpozigiaculcatpe spate,pe o pdturS,cu coloanavertebrali dreapt6,capulin pre-
la
LV lungireacoloanei,privind spretavan,picioareledepdrtate,omoplafii lipi1i de dugumea,brateleputin
te depdrtatede corp,cu palmelerelaxate,aqezate cu fata in jos.
t- pentru acestjoc semai poatefolosi gi pozilia gezdndpe un scaun,in agafel incAtcoloanaverte-
}S brald sd fie dreapt6,spatelesprijinindu-sesaunu de sp6tarulscaunului.Picioarele,uqor depdrtate,se
vor sprijini cu tdlpile pe sol, indoitura genunchiuluiformdnd un unghi drept sau obtuz (in niciun caz
Ft ascr4itpentru ca mugchii s6 nu fie contractafi).Prin pozilia descris[ se urmdregteoblinereaunei sta-
te bilit[ti optime,caresi nu ceari efort.Umerii vor fi impingi u$orsprespate,astfelincdt omopla]iisdfie
123
 in contact, pe o cdt mai mare suprafafda lor, cu spdtarul scaunului, dacd acestaestevertical. Brafele vor
cddeanormal pe ldngd trunchi, vor fi indoite din cot gi cu dosul palmelor sprijinite pe coapse.in aceastd
poziTie, stabilitatea este asiguratd prin pozilia scheletului, permilAnd o maximl decontractare a
muqchilor intregului corp gi uqurdndinstalareastdrii de inhibifie.
Scdunelelepe care stau copiii trebuie sE fie suficient de distanfateintre ele, astfel inc1t copiii sI
nu se ating[ unii pe alfii. Cdnd sunt agezatein mai multe r0nduri, scaunelevor fi intercalate ca in s5lile
de spectacol (un scduneldin spateintre doud din fafd).
Copiilor li se explicd felul cum trebuie sd se a$ezegi, eventual, li se cgrecteazd"pozigia. Jocul se
anunfd copiilor, spundndu-li-se:Pentru a neputeajuca <de-a visul> trebuie sd ne prefacem cd dormim.
De aceea, ne asezdm comod. Adultul le cere sd faci doul sau trei inspiralii profunde cu expiralii
prelungi (cdscdmpentru cd ne estesomn), apoi le cere sXinchidl ochii gi le dd indicafii cu voce foarte
domoald gi intr-un tempo foarte rar, explicdndu-le cum s5 mimeze somnul: Ldsdm talpa de la picior
moale (pauzd) Sipiciorul pdnd la genunchi il ldsdm moale (pauzd), apoi tot piciorul pdnd sus(pauzd).
Ldsdm talpa moale gi la celdlalt picior (pauzd).Ldsdm burta moale (pauzd),pieptul (pauzd) Si spatele
(pauzd). Acum ldsdm moi mdinile (pauzd), bralele (pauzd),palmele si degetele. Tbt corpul nostru este
moale, moale Si greu. Am adormit. Numai capul nu doarme. incepem sd visdm cevafrumos, frumos Si i
v
a

de aceea, zdmbim, zdmbim cu toatdfola.

(
Acum am si vd povestescce visim.
Suntem pe o pajiste frumoasd, verde. Soarele strdluceSte Si face ca picdturile de roud sd
f
scdnteiezeca ntste diamante.Deodatd, vedemcd din pdmdnt rdsare o tulpinild micd, micd. Ea creSte...
u
creSte...seface mai mare decdt iarba... Si de o parte Si de alta apar nistefrunze mici, late Si lungi cu
fi
capetele asculite, parcd ar fi niste sdbiule... in vdrful tulpinii este o umfldturd lunguiald, asculitd la
S1
vAd,. Tulpinila se tngroasd Si mai creSte...o vedem cum creSte...iar frunzele cresc odatd cu ea... Si
umfldtura de la vddul ei se mdreSteSi se lungeSte...incet, tncet, cresc toate. Dacd ne uttdm mai bine
ft
vedem cd umfldtura din vddul tulpinilei este chiar un boboc de lalea. A cdpdtat culoarea rosiaticd...
incet, creSteSt seface tot mai roSu.Numai acolo undepetalele seprind de tulpinild sunt negre. Soarele
dr
mdngdie gi sdrutd laleaua, iar bobocul incepe sd se deschidd...intdi vedem cum se desfacpulin cele
UI
trei petale din afard... apoi Si cele trei petale dinduntru. Se deschid incet... fncet. Acum toate petalele t?x
auformat un pdhdru!. Privim induntrul pdhdrelului. Aici vedemcd petalele sunt roSii, dar in partea de dr
jos unde se prind de tulpinitd sunt negre, aSa incdt pare a fi desenatd o stea neagrd in
fundul
pdhdrulului... Din mijlocul stelei negre se ridicd un picioruS care la vdrf se imparte tn trei. in jurul re
piciorului sunt multe fire scurte. Fiecare fir poartd fn vdrf un sdculel cu praf negnt, acela e polenul CA
negru... Floarea s-a deschisSi mai mult Si rdde in soare... $i soarele, cu razele lui, lumineazdpetalele
florii care strdlucesc de parcd ar fi de mdtase...Dar s-a fdcut tdrziu, soarele merge sd se culce... Si te'.
laleaua lsi adund petaleti. intdi cele din mijloc se strdng lo cap, apoi cele din afard le imbrdyiseazd VC
pe cele dinduntru Sifloarea se culcd Si petalele darm... "ip dorm toatd noaptea aSa, imbrdtrisateca niste S6
surori bune ce sunt, dorm pdnd dimineala dnd, mdngdtndu-le dtn nou, razele soarelui le vor trezi Si
floarea se va deschide iardsi (pauzd mai lungd). tn
Acum tncepemsd ne trezim si noL Deschidem ochii, cdscdmsi inspirdm addnc, intindem bralele sp.
in sus,ca Si cum ne-am intinde dupd somn. Intindem bine Sipicioarele, gi gata, ne-am trezit de-a bine- $i'
lea. Ei, v-a pldcut jocul?
Aceastd ultim6 parte - ftezkea - se comand[ cu ridicarea treptati a tonului pindla normal gi in nic
ritmul vorbirii obiqnuite. Iegirea din stareade inhibilie nu se face brusc. Ea trebuie fEcutd treptat; cu mf

124
 )r 2-3 respirafii addnci gi extensiea mugchilor membrelor (eventual gi
a trunchiului), pentru a restabili rit-
,a mul normal al circula{iei care in timpul somnului a fost incetinit.
a Aceeagi poveste poate fi reluatd 9i in alte zile. Pentru a putea fi recunoscutd
de cdtre copii, i se
poate da gi un nume (in cani nostru Laleaua). DupE ce copiii
,.rrror" mai multe vise, eipot fi intrebafi
;a pe care dinhe acesteavor sd-l viseze. in canil revenirii la
un yis cunoscut de copii, se pot adduga
Ie amdnuntenoi, care sd constifuie pentru ei o surprizd pldcutd.
La inceput, timpul afectatestemai scurt, deoarece capacitateacopiilor
de inhibitie este mai micd.
;e Se poate incepe cu 3-4 minute gi se poate ajunge la 15 minute gi chiar
mai mult, in funcfie de numdrul
,1. de exercilii de acest fel efectuate gi de rezultatele obfinute la activitSlile
anterioare. Mdrirea duratei
ii stdrii de inhibdie se poate obtrinefie prin prelungirea povestirii, fie prin
introducereaunei povestiri noi
care sd se desfrgoarepe o duratd mai mare, f,reprin addugareade
ie elemente noi, in cazul reludrii unei
povestiri cunoscute.Este de la sine inleles cd educatoarea(pdrintele)
,r poate inventa mai multe povestiri
pentru acestjoc. insd, pentru a fi eficiente, ele trebuie sd indeplineascd
). gi alte condifii inafardde aceea
Le a trecerii treptate de la povestiri mai scurte la altele mai lungi.
. in povestire trebuie sd se foloseascdtotdeauna
te timpul ptezent,astfel inc6t sd se creeze copiilor
impresia cd vdd ceea ce se intdmpld. De aceea,se vor introduce,
ri adesea,in povestire expresii ca:sd
vedem cd"' sd vedem cum... (fluturagul zboard,se desfac petalele,
albina se apropie etc.),auzim cum...
(bdzdie albina, fognescfrunzele etc.).
. o a doua condilie priveqte alegereapersonajelor.
i, :d. Acestea trebuie sd fie indrigite de copii: flori,
fluturi, picituri de ploaie etc. Animalele mai mari vor fi reprezentate
de puii lor (pisoi, iepuragi,
ursulefi)' Nu se vor folosi personajecare sd creezecopiilor o impresie
:':; de dominalie sau de insecuritate,
fie prin mdrimea lor, fie prin ferocitatea lor (lup, cdfcdun etc.), deoarece
la prezenfa acestoraar creao
stare de ?ncordarecare areca efect o contractaremusculari involuntard.
fi Personajeletrebuie sd fie cunoscute foarte bine de copii, pentru putea
rc ar {r reprezentate
-r pe plan
mintal c6t mai amdnunfit.
" Se recomanddca descrierile folosite in povestiri sd nu fie prea lungi, sd fie expresive,
iu de epitete gi comparalii cunoscutecopiilor si le $eeze o stare afectivd
sd,facd,uz
$i pl dcutd,,folosindu-seinflexi-
Ie uni de voce care sd le sublinieze caracteristicile
le Qtetaleleflorii erau rosii,.luctoase,parcd arfifost de
mdtase)' Fixarea atenfiei pe o imagine staticd favoizeazd,destinderea
motrici gi deciintaregte piocesul
le de inhibifie.
a\ * Pentru a se evita monotonia carear
rczalta din descrieri, se apeleazd,la un element de mi$care
al reprezentat prink-o acfiune simpli (vedem cum se deschid petalele,
curnflutura{ul sau albina zboard,
al cum puis orul ciuguleSte).
le . Ac{iunea nu trebuie sd aibd un caracterprea
dinamic (nu vom folosi verbe de genul: alearg6,se
Fi repede, sare, tresare, se luptl) ) cate at favonza o incordare musculara.
De asemenea,trebuie sd pro-
,a voace trdiri pl6cute, cu catacter mai mult contemplativ, care
sd aduci pe fafa ropil.rlrri sur6sul gi
te sd-l ajute astfel s[-gi menfind cdt mai mult timp zdmbetul pe buze.
* Aceste povestiri vor fi spusenumai de
Fi cdtre adult. povestirea se fuq* lent, olr rnicr pauze (care
in text sunt insemnate cu puncte de suspensie),pentru ca pregcolarii
sd aibd timp sd ?nregistrezecele
le spuse,sd le in{eleagr,sd gi 1ereprezintefEri efort qi grabd.insugitonul
trebuie sd imbie la destindere
e- gi sdpermitdconcentrareape
subiectulexpus.
E bine ca jocul sd fie folosit dupd o perioadd de oboseald provocatd
de exercilii dinamice. in
in niciun caz,rrltva fi jucat dupd o activitate cu caractermatematic
care asolicitat intens gAndirea,desen,
)u memoriziri, observdri, unele jocuri didactice mai grele. Nu va fi folosit
inainte de culcare.
125
 Jocul poate fi introdus la copiii de 5-7 ani (capacitateade control congtient a motricitdlii gi stabi-
litatea proceselor nervoasefiind mai dezvoltate la aceasti vArstd decdt cele anterioare).
Jocul mai poate fi folosit gi ca test pentru a depista gradul de labilitate a sistemului nervos al
pregcolarilor. Copiii nervogi, la care proceseleinhibitorii sunt slab dezvoltate, nu pot plstra stareade
imobilitate ce se instaleazdin timpul relax[rii pentru cd ei nu potrcaliza cu ugurinfd decontract'area
muscular6. Sunt crispali, clipesc mereu.Acestora nu e bine sd li se facd weo-observalie, nici in timpul
jocului, nici dupd aceea,dar trebuie antrenati separatin mai multe exercilil de tipul celor descrisemai
SUS.

d.

,4ces{jac reprezintd un$ dintre.fbrmele cele mai bune de odiltnd activd. Pe de altd parte, exer'
s{tyea,5idezvoltareapt$erii tle concentrare ctjutd la t{ezvoltareaaterzliei voluntare ctpreScolarului. in
acelasi ti*zp"jocul contribuie lct dezvaltarea op€i'aiiilor gfindirii {analize ;i siqteze) gi la sti*tularea
irnagitzatieicopiilor.

126