Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Chişinău

Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost biserica satului

Visterniceni (actualmente în sectorul Rîşcani, Chişinău) construită în
cimitirul localităţii.

Biserica poartă hramul actual din 1834, după cererea lui Iorgu Râşcanu de a
schimba hramul Învierea Domnului în cel actual de Sfinţii Împăraţi Constantin şi
Elena, schimbare efectuată în memoria ctitorului şi tatălui său, Constantin
Râşcanu, mare spătar şi staroste de negustori din Iaşi, care în 1777 construise pe
acest loc biserica anterioară.

Schimbarea hramului este un indice al rezidirii bisericii. Aşa cum este biserica
actuală, ea este compusă dintr-un naos circular, cu absida altarului semicirculară,
amplă, şi un pronaos pătrat, deasupra căruia a fost înălţată camera clopotelor cu
deschideri în arc, acoperită piramidal, în patru muchii. Aspectul exterior al bisericii
este obişnuit pentru mediul rural din secolele XVII-XVIII, individualitatea sa
constând în modalitatea lărgirii naosului, care privită din exterior lasă doar
impresia unei biserici de tip triconc. În interior este evidentă prezenţa unei rotonde
acoperite cu o singură calotă sferică, modificări structurale intervenite sub
influenţa stilului neoclasic.

Decoraţia plastică exterioară a clădirii sunt din arsenalulneoclasicismului,

rezumându-se la prezenţa unei cornişe cu muluri la ancadramentele
dreptunghiulare ale ferestrelor şi uşilor. Intrarea în biserică are loc dinspre sud,
printr-un pridvor de provenienţă târzie. Acoperişul actual datează din anii '90, cu
turlele încununate de cupole sub forma bulbului de ceapă, realizate sub influenţa
arhitecturii ecleziastice ruse.
Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Privire din spatele bisericii

Placă la intrarea în lăcaș

Monument în memoria lui Constantin Râșcanu, care în 1777 construise pe acest
loc biserica anterioară

Rămășițele vechiului cimitir al satului Visterniceni, lângă biserică

Monumente în cimitir