05.03.

2014

Epoca lui Iustinian cel Mare – 527 - 565

Pe drumul spre o nouă unitate a imperiului
- epoca lui Iustinian – „regim cu 2 împărați”
521 – consulatul lui Iustinian (a debutat cu petreceri, festinuri, cheltuielile fiind enorme – 233 de
aureum)
- înainte de Teodora, pe tron mai fusese o femeie de teapa ei – soția lui Iustin, Lupicina (care va
lua ulterior numele de Eufemia)
Iustinian – favoritul Eufemiei
1 aprilie 527 – Iustin îl încoronează pe Iustinian
5 aprilie 527 – întronarea de către Patriarhul Epifanie (Epiphanios)
Iustinian – primul care face abstracție de poporul bizantin la alegerea sa (sunt prezenți numai
soldați și senatori)
Teodora – nu a fost prezentă la prima încoronare
- în tinerețile ei, a fost actriță (meserie ce ține de imoralitate)
- Teodora a avut un amant, pe nume Hecebolus (guvernatorul Pentapolisului), care, în urma
unei certe, o va lăsa în Egipt (de aici încolo, ea va parcurge o „călătorie inițiatică”)
- cunoaște lumea celor din deșert, unde se schimbă radical (Alexandria); tot aici, îl va cunoaște și
pe patriarhul Timotei al III-lea
- Sever de Antiohia – om foarte apreciat, pentru că avea o predică memorabilă referitoare la
femeile desfrânate care se schimbă (evident, în bine)
- Teodora întâlnește o femeie care o va introduce în lumea Albaștrilor
- nu știm în ce condiții Iustinian se îndrăgostește de ea (nu o dorește ca pe o concubină, ci o
dorește soție)
- astfel, ea este încoronată împărăteasă

Răscoala Nika (532) și Teodora, „cea de Dumnezeu dăruită sfetnică”

- Teodora este cea care-l convinge pe Iustinian să rămână în capitală și să pună capăt revoltei ce
a devastat întregul oraș
- Cuvântarea Teodorei: „Este inutil să ne certăm dacă o femeie are voie să ia cuvântul în mijlocul
bărbaților(… ) Personal, nu vreau să nu mai port purpură(…), «purpura este cel mai frumos
giulgiu»”
- Iustinian pornește cu 3000 de soldați germanici împotriva răsculaților (verzii și albaștrii) care
nu erau deloc organizați
- înăbușirea acestei răscoale a schimbat soarta Europei
- au fost uciși între 30 000 – 50 000 de oameni
532 – reprezintă începutul materializării unei idei – refacerea granițelor Imperiului

Legislația în perioada Imperiului Roman pâgân

1. Singura formă de legislație o reprezenta publicarea constituțiilor imperiale, numite legi sau
reglementări legislative (leges)
2. Legile date de împărații anteriori se numeau jus velus sau jus antiquum
3. Decadența jurisprudenței începe cu secolul III; din cauza lipsei de sistematizare a textelor
juridice și a imposibilității de a le cunoaște în întregime, judecătorii se aflau adesea în
imposibilitate de a da verdictul corect într-un proces
4. Constituțiile se publicau sporadic și nu exist un organ abilitat să facă aceasta

Legislația în perioada lui Teodor II Caligraful (408 – 450)

1. Codex Theodosianus: conține Codex Gregorianus și Codex Hermogenianus
2. Aceste coduri de legi nu făceau referie la literatura juridică
Jurisprudența = comentarea/interpretarea legilor

Codex Iustinianus (528 – 529)

- lucrările au fost încredințate prefectului pretoriului, Ioan de Capadocia
- principalul jurist a fost Tribonian (quaestor sacri palati), secondat de Teofil (profesor la
Universitatea din Constantinopol); din comisie au mai făcut parte 2 avocați și 2 funcționari
Sarcinile comisiei
- revizuirea celor 3 coduri anterioare
- eliminarea elementelor caduce
- sistematizarea constituțiilor apărute după Codex Theodosianus
- juriștii aveau libertatea de a scurta legile prea lungi, sau chiar de a le schimba sensul, în
conformitate cu concepția juridică a epocii lui Iustinian, influențată de creștinism
- la sfârșit, fiecare lege introdusă în cod dobândea forța unei constituții generale
- a intrat în vigoare la 16 aprilie 529, de Paști

Al 2-lea cod – Codex repetitae praelectionis

- la nici un an de la intrarea în vigoare a codului, au început lucrările la revizuirea sa, sub
conducerea lui Tribonian, cu scopul de a pune în acord legile cu interpretările juriștilor, mai ales
că unele opinii pertinente făceau referire la legi deja eliminate din codul lui Iustinian
- este ediția revizuită și adăugită a primului cod din 529; codificarea are loc între 530-534; intră
în uz ca singur izvor în decembrie 534
Are 12 cărți, care tratează chestiuni de drept:
- bisericesc (I)
- procedural (II)
- privat (III-VIII)
- penal (IX)
- administrativ și fiscal (X-XIII)

Revizuirea operelor juriștilor clasici (530-533)

- responsabilii proiectului: Tribonian, Teofil și Dorotei (profesor la Universitatea din Beirut), plus
11 avocați și alți 2 profesori din Constantinopol și Beirut
Scop
a) Scoaterea de extrase din operele juriștilor
b) Eliminarea elementelor caduce din ele
c) Ordonarea tematică a materialului
- au fost citite 2 000 de cărți, cuprinzând 3 000 000 de rânduri
- a fost împărțit în 50 de cărți și a fost intitulat „Digeste” (lat. Digesta = expunere ordonată) sau
„Pandecte” (gr. Pandectao = atotcuprinzător)
- însuși Iustinian s-a implicat: „și majestatea noastră a investigat tot timpul”

Institutiones/Instituțiile
- responsabili: Teofil și Dorotei
- este un manual de drept civil pentru uzul studenților la Drept
- a apărut în 533
Scopul: simplifcarea celor două lucrări anterioare (Codex și Digestae), și accesibilitatea rapidă la
textul legii pentru studenți

Novellae leges
- Novellae leges/Legile noi reprezintă o colecție de legi date după anul 534, și sunt redactate în
limba greacă
- o lege nouă anulează pe cea veche (dacă privesc același aspect)

Corpus Juris civilis/Corpul de legi civile

- reprezintă toate operele lui Iustinia sus-menționate, cuprinse într-o singură colecție
- colecție realizată de juriștii Universității din Bologna, în secolul al XII-lea
- titlul, în schimb, provine din secolul al XVI-lea, fiind dat de Gothofredus (Denys Godefroy) în
1583

Învățământul juridic
- numărul școlilor de Drept din Imperiu au fost reduse la trei: Roma, Constantinopol și Beirut
- Iustinian a mărit perioada de studii de la patru la cinci ani:
a) Anul I: Instituțiile
b) Anii II-IV: Digestele/Pandectele
c) Anul V: Codex Justinianus
- studenții din anul I nu se mai numeau „dupondi” (de doi bani), ci „Justiniani novi” (noii
Iustinieni)
Scopul învățământului juridic în concepția lui Iustinian – Constitutio Omnem, 6 – „când toate
secretele dreptului vor fi descifrate, nimic nu va mai fi ascuns…”
- școala din Beirut avea să sufere enorm în urma cutremurului din 551
- a fost mutată la Sidon, dar nu și-a mai recăpătat niciodată strălucirea de altădată

Politica externă
- restaurarea politică a granițelor Imperiului; pregătiri pentru marile campanii
528 – întreprinde o campanie în zona Crimeii pentru a-și asigura flancul nord-estic al Imperiului,
importantă zonă comercială (capătul așa-numitului „drum al mătăsii”), dar și un izvor important
de mercenari goți pentru imperiu; Bosporus devine punctul de sprijin principal bizantin în
această zonă
Războiul cu vandalii – 533-548
- motivul pentru bizantini a fost răzbunarea lui Hilderich, regele vandal pro-bizantin, detronat și
înlocuit cu Gelimer, un strănepot al lui Geiserich
- armata vandalilor era slăbită de războaiele purtate recent
- pacea va reveni în Africa abia în 551
Războiul cu ostrogoții – 535 – 554
- răzbunarea lui Amalaswintha
- Bizanțul va face un front dublu

Reorganizarea Italiei
- printr-o lege solemnă, „sanctio pragmatica”, din anul 554, sunt confirmate legile date de
Amalaswintha, Athalarich și Theodhat
Războaiele cu perșii
532 – pacea eternă
Chosroes – cel mai mare rege cuceritor persan
629 – dispariția perșilor