Ghid pentru învățare eficientă pentru gimnaziu

Procesul de învățare este o activitate complexă. Învățarea este procesul care determina o schimbare
in comportament, dar nu orice schimbare este expresia învățării. Schimbarea este selectiva,
permanenta si orientata într-o anumita direcție. Învârtea este un proces voluntar, care se realizează
in familie, in grupul de prieteni, la scoală si prin studiu individual. Studiul individual este important
pentru sedimentarea cunoștințelor acumulate prin învățare.

Pentru a te ajuta să îți organizezi mai eficient modul în care înveți și îți faci temele, am realizat un

ghid în care am adunat recomandările profesorilor si ale psihopedagogilor.

Cum să ne facem temele

Recomandări:

1. De ce este important să îți faci temele

De fiecare dată când învățăm un lucru nou, avem nevoie să îl exersăm pentru a îl putea face bine.

Adu-ți aminte cum a fost când ai învățat să mergi pe bicicletă. Ai văzut cum se face, te-ai urcat pe

bicicletă și ai reușit din prima încercare? Sau a fost nevoie să exersezi de mai multe ori ca să iți

poți ține echilibrul și apoi multe alte exersări pentru a putea controla corect direcția?

Același proces este necesar și atunci când învățăm. Deși mintea noastră poate uneori să învețe

mai repede decât corpul, nu înseamnă că nu are nevoie de exersare. A înțelege nu duce automat

la a putea aplica în orice situație, iar a memora cu atât mai puțin.

De aceea temele au un rol esențial în învățare, ele asigurând exersare și sedimentarea

cunoștințelor. De asemenea, atunci când faci teme identifici aspectele pe care nu le-ai înțeles,

clarifici și recapitulezi teoria și te asiguri că știi să o aplici corect.

În afară de faptul că ajută în procesul de învățare, temele sunt și o modalitate pentru profesor de

a verifica progresul tău. Ele sunt un indicator important cu privire la nivelul de cunoștințe și

înțelegere și sunt repere pentru personalizarea instruirii.

Sugestii pentru realizarea temelor:

Profesorii centrului dau teme adaptate nivelului tău și frecvenței ședințelor de instruire. În

general temele sunt date pentru următoarea săptămână, chiar dacă mai au loc ședințe în acea

săptămână. Astfel, în general dimensiunea lor nu permite realizarea integrală a temei într-o

singură zi.

Recomandarea profesorilor este ca tema să fie începută în aceeași zi în care a fost dată sau în

ziua următoare și să fie distribuită pe parcursul întregii săptămâni. De exemplu, dacă marți
primești la temă 8 exerciții, poți face un exercițiu marți, unul miercuri, unul joi, două sâmbătă,

două duminică și unul luni.

Înainte de începerea temelor este important să respecți indicațiile de învățare pentru materia

respectivă (exemplu: să citești activ teoria, să citești opera literară, să reiei exercițiile din clasă).

In timpul realizării temei este recomandat să nu ai alte activități. Poți asculta muzică sau sunete

relaxante dar nu este recomandat să verifici mesaje, să urmărești seriale sau să te joci.

Pentru a nu ți se distrage atenția de la teme recomandăm următoarele:

telefonul să fie închis sau silențios.

Să nu ai în câmpul vizual telefonul sau calculatorul deschis

Să nu ai în câmpul vizual televizorul. Dacă asculți muzică la televizor poți îngheța ecranul

astfel încât să nu fii distras de schimbările imaginilor.

Înainte de începerea temelor asigura-te că ai toate materiale necesare (cărți, caiete, atlase,

instrumente de scris, rigle, etc).

Atunci când faci temele este recomandat să nu folosești pastă corectoare, pix pilot sau alte

instrumente de șters. Daca ai greșit ceva poți tăia cu o linie. Astfel și tu și profesorii tăi veți putea

vedea clar unde ai avut dificultăți, și veți ști unde e nevoie de mai multe clarificări. De asemenea,

dacă ai memorie vizuală buna vei reține ceea ce era tăiat și îți vei micșora probabilitatea de a

repeta aceeași greșeală.

În general este recomandat ca pentru realizarea temelor să lucrezi 50 de minute constant, apoi

să iei o pauza de 10 minute. Aceste intervale pot varia în funcție de stilul personal de învățare și

de dificultatea sarcinii.

În realizarea unei teme mai lungi recomandăm să începi cu ceea ce e mai ușor, să continui cu

ce e mai greu și să închei cu ce e cel mai plăcut sau interesant.

Nu uita să îți notezi ce anume nu ai înțeles din temă sau unde ai avut dificultăți!

Întrebă profesorii ce nu ai înțeles!

Cum să învățăm la Limba și literatura română

Recomandări făcute pe parcursul procesului de pregătire a elevilor de liceu

I. Cum să învățăm la literatură

Pasul 1: Citește operele literare sau toate fragmentele operelor literare din manual

Este foarte important ca înainte să începi să scrii compuneri argumentative sau să răspunzi la

întrebări ce vizează operele literare, să îți formezi o imagine de ansamblu cu privire la aceste
opere.

Pasul 2: Citește activ teoria din manual, caiet sau materialele din portofoliu

Înainte să rezolvi exerciții și să scrii texte argumentative, trebuie să citești activ teoria din caiet,

manual sau portofoliul tău. A citi activ înseamnă a te asigura că ai înțeles fiecare termen care

alcătuiește explicațiile sau definițiile, apoi să încerci singur să identifici rolul fiecărui cuvânt în

propoziția din care face parte și să verifici cu cât se schimbă sensul enunțului în cazul în care

renunți la el.

Exemplu:

Definiție: Genul epic cuprinde operele literare în care ideile și sentimentele naratorului sunt

transmise indirect, prin intermediul acțiunii și al personajelor.

- Care este semnificația unui gen literar? Un gen literar reunește operele literare cu trăsături

asemănătoare, iar fiecărui gen i se subsumează diferite specii literare (vezi ce e specia literară)

- Câte genuri literare cunosc?

- Ce se întâmplă dacă renunț la cuvântul literare? Există și altfel de genuri?

- Ce se întâmplă dacă înlocuiesc cuvântul indirect cu direct? Se schimbă categoria în care se

încadrează o anumită operă, implicit, va aparține altui gen literar?

- Există opere literare fără personaje? Cărui gen literar îi aparțin acestea?

- Dă exemple de opere literare care aparțin genului epic.

Pasul 3: Folosind modelele de argumentare pe care le ai în portofoliu, pe caiet sau în alte

materiale auxiliare și urmărind trăsăturile genurilor și speciilor literare, reia textele rezolvate

în clasă/la pregătire

După ce te-ai asigurat că ai înțeles noțiunile teoretice, reia textele argumentative lucrate în

clasă, având în față cerințele și definițiile. Fii atent la cerințele scrise cu liniuță! Încearcă să scrii

singur/ă un text argumentativ, iar dacă întâmpini dificultăți, folosește caietul sau portofoliul tău

pentru a-ți da seama cum trebuie să continui redactarea textului. Repetă acest proces, până

poți construi singur un text argumentativ, fără ezitări. Eventual, notează-ți separat ideile la care

te-ai blocat, pentru a putea reveni asupra lor, astfel încât să ți le poți fixa.

Pasul 4: Memorează teoria și modelele de argumentare

Memorează teoria! Este posibil ca acum să știi deja o mare parte din definiții și trăsături, însă

dacă există anumite noțiuni pe care nu le stăpânești, acum este momentul să folosești tehnici

de memorare pentru a ți le fixa.

Pasul 5: Scrie singur/ă texte argumentative, fiind atent/ă la cerințe

Scrie singur/ă texte argumentative pe baza unor texte la prima vedere și asigură-te că răspunzi

corect la fiecare cerință în parte. Dacă ai uitat ceva, poți folosi caietul sau portofoliul tău.

Pasul 6: Întreabă profesorii ce nu ai înțeles!

II. Cum să învățăm la gramatică

Pasul 1: Citește activ teoria!

La fel ca la literatură, te asiguri că ai înțeles fiecare termen al definiției și identifici rolul său în

contextul respectiv.

Pasul 2: Reia exercițiile lucrate în clasă sau la pregătire și încearcă să le rezolvi singur/ă

Este necesar să înțelegi partea teoretică şi apoi să te asiguri că o poți utiliza corect, prin

reluarea exercițiilor din clasă. Reia exercițiile lucrate în clasă și analiza părților de vorbire și de

propoziție și verifică dacă le poți efectua singur. În cazul în care te blochezi, uite-te la rezolvarea

din clasă pentru a vedea ce anume te pune în dificultate. Verifică permanent rezolvarea ta cu

cea din clasă/pregătire.

Pasul 3: Apelează la scheme (fie redactezi propriile scheme, urmând modelele din clasă sau

de la pregătire, fie apelezi la cele din portofoliu tău)

Este important să realizezi scheme pentru fiecare parte de vorbire și pentru funcțiile sintactice,

pentru a-ți antrena gândirea. Totodată, acestea te ajută să parcurgi mai ușor materia, să o reții

în mod logic și să o poți recapitula ulterior în mod eficient. Poți utiliza stiker-e de culori diferite

pentru a găsi cu ușurință capitolul dorit.

Pasul 4: Memorează teoria

Memorează teoria! Chiar dacă e posibil să-ți fi însușit deja o mare parte din noțiuni, e posibil să

existe unele pe care încă nu le stăpânești. Acum este momentul să memorezi informațiile, astfel

încât să nu întâmpini dificultăți ulterior.

Pasul 5: Rezolvă singur/ă exerciții

Rezolvă singur exerciții din cărțile cu variante pentru Evaluarea Națională. Dacă întâmpini

dificultăți, revino asupra teoriei și exemplelor din caiet, manual sau auxiliare. Notează-ți

nelămuririle pentru a le putea discuta cu profesorul.

Pasul 6: Întreabă profesorii ce nu ai înțeles!

Cum să învățăm la Matematică

Recomandări:
Pasul 1: Citește active teoria

Înainte de a te apuca sa lucrezi exercițiile primite ca temă, trebuie sa citești activ teoria din caiet

si/sau carte. A citi activ înseamnă sa te folosești de următoarele întrebări pentru a te asigura ca

ai înțeles noțiunile:

1. In cazul definițiilor :

Cunosc toate cuvintele din acest enunț?

Ce noțiuni deosebite am întâlnit?

Ce proprietăți au acestea?

Ce se întâmplă dacă din definiție scot această condiție?

Pot sa dau un exemplu pentru noțiunea definită aici?

Exemplu:

Definiție: funcție = un triplet de forma (f, D, C), in care D si C sunt mulțimi numite Domeniul de

definiție, respectiv Codomeniu, iar f este o legătură între ele astfel încât fiecărui element din

prima mulțime sa îi corespundă un unic element din a doua mulțime.

Întrebări pe care să ți le pui ca să înveți activ:

1. Ce înseamnă triplet? Ce înseamnă mulțime? Ce exemple de mulțimi cunosc? Ce altceva știu

despre mulțimi?

2. De ce au fost notate mulțimile D si C nu invers, in ordine alfabetică?

3. Ce se întâmplă dacă înlocuiesc cuvântul "fiecărui" cu "unui"?

4. Ce se întâmplă dacă șterg cuvântul "unic" din definiție?

5. Știu vreun exemplu de funcție? Exemplul pe care îl știu eu verifică toate condițiile din enunț?

2. În cazul teoremelor, propozițiilor si proprietăților :

Cunosc definițiile tuturor elementelor din enunț?

Pot sa dau un exemplu in care să o aplic?

Cum ar putea fi formulată reciproca?

Este reciproca adevărată?

Exemplu Teoremă :

Într-un triunghi dreptunghic cu un unghi cu măsura de 30°, cateta opusă acestuia are lungimea

egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei.

Întrebări pe care să ți le pui ca să înveți activ:

1. Ce înseamnă triunghi dreptunghic? Cum îl pot desena?

 2. Cum măsor unghiurile? Cum arată un unghi cu măsura de 30°?

3. Ce înseamnă cateta? Ce înseamnă ipotenuza? Ce înseamnă jumătate dintr-o lungime?

4. Dacă triunghiul de la care pornesc nu mai este dreptunghic, concluzia rămâne adevărată?

5. Cum pot enunța o reciprocă? Există mai multe moduri? Sunt adevărate?

6. Pot da un exemplu de caz in care să aplic teorema? Dar reciproca?

3. În cazul formulelor :

Ce înseamnă fiecare notație din această formulă?

Cum as putea sa o rescriu (eventual folosește comutativitatea operațiilor si reflexivitatea

relațiilor acolo unde este cazul, pentru a putea vedea formula in diverse forme)?

Pot sa dau un exemplu de caz in care sa o aplic?

Dar unul in care nu am voie sa o aplic?

Exemplu Formulă:

(a+b) (a-b) =a²-b²

Întrebări pe care să ți le pui ca să înveți activ:

1. Cine sunt a si b? Pot da un exemplu de situație in care sa aplic formula?

2. Pot folosi comutativitatea pentru a scrie (b+a) (a-b) =a²-b²? Dar (a+b)(b-a) = a²-b²? Dar (a-b)

(a+b) =a²-b²? Dar (a-b) (a+b) =b²-a²? De ce? Pot folosi reflexivitatea pentru a scrie a²-b²=(a+b)

(a-b)? De ce?

De obicei răspunsurile la aceste întrebări se găsesc in caietul de notițe, iar profesorul le-a abordat

la clasă. Dacă, totusi, acest lucru nu s-a întâmplat, aceste întrebări trebuie notate si puse

profesorului in ora care urmează.

Pasul 2: Reia problemele rezolvate în clasă și încearcă să le rezolvi singur

După ce te-ai asigurat ca ai înțeles teoria, reia, cu formulele si enunțurile in fața, problemele

rezolvate in clasă. Încearcă sa rezolvi singur mai întâi, iar dacă te blochezi, folosește-te de caiet

pentru a-ți da seama de idee. Repetă procesul până poți rezolva singur. Mereu verifica-te cu

rezolvarea din clasă. Ai obținut același rezultat? Ai redactat complet? Ce greșeli ai făcut? Ce idei

ți-au venit mai greu? Notează-le într-un caiet special sau pe caietul de clasa.

Pasul 3: Memorează teoria

Memorează teoria! Probabil ca până acum deja știi o mare parte din formule, definiții si teoreme,

dar dacă exista unele care ți-au scăpat, e momentul sa te folosești de tehnici de memorare pentru

a le asimila.
Pasul 4: Rezolvă singur temele

Rezolvă singur temele, cu atenție. Dacă te blochezi, deschide caietul cu notițe si verifică dacă nu

cumva găsești acolo ideea de rezolvare. Notează-ti toate exercițiile pe care nu știi să le faci si

discută-le cu profesorul.

Pasul 5: Întreabă profesorii unde nu ai înțeles!