IACOBESCU R. VASILE @ iACOBESCU V. VASILE ronanIn lucrare se prezinté diferite fipuri de scriere desenata: serlereacurenté, stenografia, scrierea Braille, alfabetul Morse, scrie- tea caligrafica in diverse variante, scrierea cartografica (filiform bloc, cursiv _romand, batarda), scrierea in desenul fehnic si scrie: rea artistica in foarte multe variant Se dau indicaliile necesare executdrii scrierli desenate, si anume: trasarea portativului, construirea ovalelor si bastonate- lor, inclinarea, corpul, lafimea si spafiul interior al li- ite tipurl de serlere, spaiat dint litere, con struitea bazelor si a legaturii dintre litere, ordinea si sensul de executare a literelor si cifrelor. Deasemenea se mai prezinté scrierea cu sablon, cuaerogratul, scrierea cu creionul eleciric pe metale 3.0. Cartea confine 160 planse cu diferite caractere de scriere deosebit de frumoase, utile desenatorior, cartografilor, profesorilor de desen, elevilor si studentilor, precum si brodezelor pentru mo- nograme. rucutaea plangelor. VASILE R. 1ACO = ro VASILE Y. tACOBESCU ‘Bun de tipar: 15.12.1909 Coll pars TE6N 973-31-0161-3 a Ducuret nomania ZT crierea, ciire ale minfii omenes de activitate si ins popoarele au inve dei. Obiecte sim mentionate de He: ind a pornit expe ca porumbelul ale Semnele mo au fost intilnite i sloard, ribo) ete Pictografia 51 aproximativ fonefx este reprezentaia astronomie ei. Scrieres hie aire Champollion format din pasari, scrioi aflati in poz pe genunchi. Serie ga. Scrierea cun astdzi este Kuweite de obicei stind in era 0 bucatd de # la stinga la dreap Vechea scrie fn zilele noasire. | rindurile se suecee vorbitd se schimb2 insoleste si dupa ir XV-XVI e.n. contin jar in prezent se + alfabet cu Iitere laiSCURT ISTORIC AL SCRIERII Te cree ciralentunedil nant ca stetmnrale tiene ateertes “ale min} omenesti -— confinué s8 ocupe un loc important in toate domeniile activitate si in toate maniiesi culturale si stiinfiiice, De-a lungul istoriei, jeu inventel dierie seme cu slutorul crore nota fap, nfm, Obiecte simbolice, cum sint o pasire, un soarece, o sigeat® si o broascé, menfionate de Herodol, alcaiuiay mesajul scijilor caire Darius, regele persilor, cind a pornit expedifie impoiriva lor. $i asiazi sini cunoscute semne simbolice, ca porumbelul alba lui Picasso, flamura albé ridicaté pe front si altele. Semnele mnemonice, de asemenea sisieme primitive de scriere, care au fost iniilnite in multe parfi ale lumii, sini reprezentate de nodurile de sioara, raboj etc. Pictogratia $1 ideografia au permis oamenilor s8 dea unui desen o valoare aproximativ foneticé, ajungind la un pas de alfabet. Ideografia in zilele noasire este reprezentata de semnele de circulajie, semnele din aritmeticé, chimie, astronomie etc. Scrierea hieroglifé egiptesné a fost desciiraté abia in anul 1822 de céire Champollion. Aceasta scriere era constituité dinir-un complex de semne format din pasari, animale, flori, pesti etc,, ce erau ajternute pe papirus de seripi allaji in pozitie sezind, cu picioarele incrucisate i cu tablifa sprijinia pe genunchi. Seri alicé egipteand se realiza de la dreepta spre stin- oe | Scrierea cuneiforma, folosité prin anul 3100 i.e.n. prin locurile unde astazi este Kuweitul, era constiuita din semne de forma unor cui de obicei stind in picioare, cu tablifa in mina stings, Instrumentul de seriere ‘era o bucati de irestie sau un lemn rolund asculil, iar scrievea.se citea de la stinga la dreapt Vechea scriere chinez’ este o scriere ideografics ce s-a pasirat pind in zilele noastre, Directia de scriere pe acelasi rind era de sus in jos, Findurile se suecedau de la dreapta le stinga. Sensul unui cuvini in limba yorbité se schimbé dupé pozitia se in cuprinsul frazei, dupa gestul care-| insofeste si dups inéltimea muzicalé a tonului. Oiefionarul realizal prin secolul XV-XVI e:n. conjinea 44 440 de ideograme. Trepiat numérul lor a fost redus, iar tn prezent se scrie pe orizontal’, concomitent cu popularizarea noului alfabet cu litere latine. 8 ha aScrieri ideogralice mai sint si cele folosite in Insula Pastelui, scrivrea Maya etc. 7° scrierea silabica a devenit posioils cind nivelul cultural a fost mai ridicat si spiritul de observajie mai acceniuai. Asie! s-a ajuns sé se infeleagé ci Un cuvint este format din sunete ce se pronun{é printr-o singura deschider buzelor, deci in silabe. Desigur, astiel se reduce numarul semnelor i scricr devine accesivilé unui cerc mai larg de oameni. In aceast8 calegorie intra serierile japonezs, cipriola 5. Alfabelul esie urmerea fireasca a unei indelungate evolutis, cel fenician avind meritul de a fi dat nastere tuturor scrieriloralfabetice in general. Serierea care a aparut pe la Inceputul anului 500 f.esn., se realize ‘cu ajutorul a 22 de semne pe tablite de calcar, ulcioare sau papirus, de {a dreapta la stinga pe orizontald. Datorisd legaturilor comerciale ale fenici lor, TSspindi: din apus pind in rasdriul indepériat, apérind alte fipuri de scrieri, cu dierenfieri pronunfate fajé de cea feniciana, aga cum le cunoastem #i asiazi: scrierte siriene, allabetul ebraic, scrierea brahmi, al- fabetul arab etc. Alfabetul consonantic si vocalic grecesc dovedeste cert orginea sa fe- niciand prin ordinea Ierelor, formele apropiate si semne deosebite pentru vocale. Consirucia lterelor grecesti » evoluat continu, pentru cain secolul V tien. sé fie adoptat un aliabet complet. In secolul al 1V-lea i.e.n. apare forma cursivs, cu irasare mai rapid, apar legaturile intre Inere si scrierea livreased, ce da nastere lnierelor minuscule aproape de forma actuala. Acelasi secol aduce semnul de slirsit de propozitie, care era format din doud puncte, iar ca semn de intrebare punct $i virgul. Alfabetul latin @ aparut ca 0 varianta a celui are intermediul etruscilor, alfabetul latin s-a impus desiul de repede, adaplarea find ugoard, limba latina avind mai pufine consoane decit greaca. Din al- fabetele grecesti arhaice au fosi preluale sunete, unele au fost modiiica- fe, allele reagezate, In locul vechilor denumiri, latinii au desemnat liserele dupa sunetul lor. Ca si grecii, vechii romani foloseau in scriorea monumentalé. numai litere capitale, din care au derivat literele mari de fipar. Minusculele au apsrut abia in secolu! al V-lea e.n., dezvoltindu-se diierit la fiecare nafiune. Reforma scrieri, realizat8 de Carol cel Mare in anul 789, a determi © réspindire puternics a minusculelor in Franfa, Germania si Italia, inlocuind {reptat celelalte forme, pind la aparifia scrierii golice, a carei raspindire fost si. mai mar Din timpul | se, Intredus prin Jor golice a aparut creionul cu plumb, aur, argint sau ‘arama, Cu stilul de seriau pe fablije cerate, folosind partea ascufiid la scr vtitea suprafejei. Pe papitus s-a cris cu celamusul de fresiie, apoi cu penelul i cu stramopul penijs: — ca lamusul de bronz. Pe pergament gi hittie se scria cu pene de giscé (cele mai scumpe erau cele de baza seu corb), care au fost folosire pina in secolul al XIV-lea, cind a aparut penija de fier (fig. 1). Cerneala la romani se prepara din negru de ium, clei si apa; Pliniu ‘2 imbundtafi-o, ad3ugindu-i ofet peniru cresierea aderenje:. Mai tirziu ‘a folosit cereals de sepia si 0 solufie adusé din orient, aseménatoare cu ftusul chinezesc. Cerneald apropiata de cea actuala se fabrica din suliat de fier $1 cérbunele provenit din ghinda de ste 4 la aceluiasi + Grav aster au struind lve crea armo (v. planga § sub numel proportia : Tory (fig. latin devin Iitere pent na. La no vechi, ilust ‘Alfat jumatatea « cu fratele. Tn tit jar dupa + ambele me tenegreni. In Mole al X1V-leaoer La inceputul secolului al Xi-lea incepe folosires hirtic, iat pe la mijiocul cisttulut gt @ serisul aceluiasi secol, tiparul faciliieazd extinder Fig. 1. Vechi Instrumente de sens: 141 2 — condei de arainl; 3 — condei de plumb; 4 — penifa de metal la romani; § — condet de reste; 6 — pand de ised Gravori de Inere, caligrati, oameni de stiin}é $1 de arta din timpul re- i au fost animati de dorinja de a patrunde in lumea proporfiior, con- Inere. Prinire cei care au elaboral scheme de consiruc crea armonia 1 proporfia Iiterelor a fost §i Luca Paciole (v. planga 54) 51 Leonardo Da Vinci (v. planga 53), al cérui alfabel este cunoscur sub numele de scriere arhirecturald. Respeciul pentru logica, echiliorul gi Proporfia corpului omenesc sint iwusirate in liierele consiruire de Geoliroy Tory (fig. 2) sau Albert Direr (1471—1528), ‘Mai firziu formele Inereior au cBpétat unduirea caligraticé, cu grosimi dilerite, ce scrierea cursiva englezé, sau trdssturile rapide ale scrieri din zilele no, Tn Jara Romaneasca alfabetul latin a fost intrebuinjat inc din timpul dacilor de cétre constructorii romani trimigi lui Decebel. In anul 1863 alfabetul latin devine cet oficial si cu acest prile) se adapteaz’ semne diacritice unor Inere peniru a se nota sunetele 4, i, 5, |, care nu existau in limba lati- n&. La noi sint destul de cunoscute si formele de scriere cu caracter vechi, ilusicaie in plangele 45—5i, ‘Alfabetul chirile, care deriva din scrierea greact, fost conceput in jumétatea adoua a secolului al IX-lea e.n. de céire Chiril Constantin, impreund cu fratele s8u Metodi, fii unui funcfionar bizantin din Salonic. Ih timpul lui Petru cel Mare, alfabetul a fost redus la 34 de semne, iar dupa revolufia din Octombrie a fost din nou supus unei reforme, Cu ambele moditicéri, acest alfabet este utilizat si de cétre bulgari, sirbi, mun- fenegreni. In Moldova si in Tara Roméneascd alfabetul chirilic a fost folosis din secolul al X1V-lea pind tn anul 1863, cind a fost inlocuit cu cel latin. 4Gitrele pe care noi le numim arabe" spre a le deo: cele ulatine’, arabii le numesc ,,indiene" (hindi), pentru c& acestia imprumu- fat de la indieni. Pind in secolul al XIl-lea in Europa occidentalé se foloseau », in bizan{ cifrele grecesti iar in f8rile slave cele chiril- cifrelor le romani necesita prea multe semne pentru numerele cu © valoare mai mare. Ele se mai folosese $i astizi peniru numere. mai ici. eparut in Italia datorité negutétorilor florentini, seco! af XVi-loa th sceident 4118 soso al OO dinioaré fa, cu frasdtur grofice (v. pla insugit 51 dee dualizate, cu! Serierea rapide 2 adult penitei de pe Semnele discr fee de osebeste de « ferentierea de’ Scrisul confine absolut identi mod de expri forme de scrie ‘Stenogrs se poate sere semnelor alfat ajutorul preset Dupé un orator roman ¢ jar, dupa aif, Tiron c& ar fi La noi # sistemal france cuvintele: pat, ce se aplicd + Henri Stahl. In fig. 4 19 consoane = ‘Alfabetal concepe 0 scr frances Charie in relief, peatSCRIEREA CURENTA aivioard, a noi in fara scrierea curenté era realizalé aplecatd. spre fo ci Hasitur fiiorme. sau cu grosimi dlerite dups crtenile scrier ale Gatco (y, plangele 2-5), Acum 28 foloserie 0 seriore simplitcals, ute de grate (es Perecutal de cBire scolar. Majusculele sint destul de bine incivi- dualizate, cu trasdturi simple, ca si minusculele. Rurlerea curenlé (v. planga 1) a ;colarului conduce 1a formance. rapide a adultlul, Seieren se face cu o grosime uniforms, evitind releares Deitel de pe hire, cu Irdsaturi continue, (ard rupturi, dups care se fraseazé semnele diacritice. ‘Se constata c& scrisul fiecdrui copil,, desi imita osebesle de cel al colorllfi, recunoscinducsi (ard forenfierea devine tot mai vidita cu trecerea de la edolescenti erirlionjine 0 parte din personalitatea fiecdrui om i nu existd dowd serie” sere identice, pentru cd nu existé dous caractere la fel. Scrisul este, on abso idermare. @ infeligenfei, sensioiltafi: gi voinfet omului, Diversele Maeve de scriere au fost studiate i clasiicate de citre grafoloat Glenografia este un scris cul un alfabet prescurtat, cu: ajutorul caruia se poate sctie to! afit de repede ca si vorbirea. Este rezultalul simplilicar se rpeator alfabetului latin. In linii mari este o tehnicd a scriorii rapide cu ‘ajutorul prescurtarilor. Dubs uni specialist, stenografia a fost inventaté de un sclav al mare! ‘orator roman Cicero, care reujea sé-i refind cuvint cu cuvint discursurile | See dupa alti, de un anonim din vechea Eledd. Istoria il menfioneaz’ pe Tiron ca ar {i inventat stenogratia, fe foi tn era in anul 1908 s-a ulilizal prima daié sienografia dupa sistemul frances al lui Duployé (fig. 3; in partea de jos a figurii sint notat duvintele: pat, Ol, mapa, Bragov). Cele mai importante sisleme stenogr: ser fe aplic’ ‘azi in seolile noastre sint Samuel Taylor, Emile Duployé $1 Henri Stahl. Iniig, 4 se prezints alfabetul stenografic Taylor—Mihsild, care folosexte 19 consoane stenogrelice, impérlite in cinci categori Mitabeisl nevizslorilor — scriereo Braille 2 apérut din dorinje de a concepe 0 sctiore secreté, care s& poalé {i cititd 51 pe Intuneric. Ofiferul Sore charles Barbier si-a imaginat un sistem de |tere redate prin puncte in relief, pentru a fi percepute prin pipaitCONSOANE uelvrlsu} yalus el NY [Ze] alee | ZE|Z 8) Roly s = IF cl CHA eel Gr oA ene noe re ¢ RB ge | 2 F Fig. 3 oA Mépé Brasov Aw tint | it Wd \P ans Fo arepte Giite| it Nw Uri |p 7b Xho am 01 Cin BY leg, 98.9) ghe.ghi of § SemitercWA ¢ (C ce wn Dj ote Fig. 4. Alfabstul Taylor Mihai, Louis Braille, deosebit de dotat $i inclinat spre muzica, vederea la virsta de 3 ani. ApSsat de durerea c& nu poate citi, scrie 51 invafe, ia cdzut in mind serierea lui Barbier. Braille a simplificat totul, redueind numarul punctelor gi grupindu-le pe doud linii vericale (fig. 5), dind astfel posibililatea de a scrie si citi nevazétorilor. Dupa cum lipsese unul sau mai multe puncte, prin cele 63 de combinafi care rezulté, se pot reprezenta alfabetul, ciirele, notele muzicale, semnele ortografice si de punciuatie etc, 8 Alfal din doug | esie forme cifrel. A fo cu gase cle palmei. Fig. 5. Allabet Altabe mari, prece vechi. Prime si cu focuri Codul $i puncte, ¢ut el {ii Je Alfabetul prevede un semn special: pentru literele majuscule, format din doua puncie in pozifia extrems, plasat dupé literé; pentru clire, semnul este format din patru puncte in forma de L majuscul intors, plasal ineintea citrei, A Tost de asemenea conceputé o magina do scris pentru nevézaiori cu sase clape ce poate fi minuité cu degelele unei singure mini, plus podul palinei. aay 731 Coy STEP BR Fig. 5. Alfbetul nevizatorilor, Alfabetul Morse a fost creat pentru-a se putea comunica la distanfe mari, preocupare pe care ‘omenirea a avut-o din timpurile cole mai vechi, Primele comunicari de acest gon se realizau cu flacari tn timpul noptil si cu focuri cu fum mult, pe timp de zi. fs Codul lui Samuel Morse, conceput in anul 1837, este format din linii i puncte, c@ pot constitui litere sau cifre (fig linie este egalé, din 9punctil de ved 410 linie, Aw v= hs K-.- lies bir. C-.-. M-- Fig. 6 Allabetul morse, yee Vie Whe yo 1 ee ft iru litera V i, cu frei puncte. De exemplu, pentru Se apasé de {rei ori scurt si 0 singura data lung, cea ce inseamé trei puncte caligrafie pentru in plangele 21 ‘majuscut puncte (v. plang 6). Realizaree a treceren la scrierea invars8 nu creaza dificultafi deosebite, fiind ira necesare numai citeva exercifii de Sat Teaavialisenrveucinen: fri cu ajutorul unei olin finute in mina sting’, tn planul foleoe tee JUST aRL sume. oes \\ directic srtativului, Gontrolind WSR NG Sars dup ce s-a trasat usor In creion Fig, 17. Paifia ogni a seierea inverss. _portativul si cel pulin_o. linie de inclinare. Scrierea normalé aplecaté spre dreapta va fi executata, spre Singe pi invers. Mina va fi dirjala pe traseul invers al scrierit, Dficultatea cea mal mare la aceasta scriere consid in realizerea corecté a delormarii ov lelor la scrierile inclinate. Cu fimpul, sc apeleze la ajutorul oglinzil. Cind se scrie inv Gore nu au fost insugite indeajuns de bine la scrier inversé se poate realiza usor, chiar {ard $8 se mai , 36 sesizeaza unele amdnunte normalas. Gravarea pe strat subfire Metode gravarii contribuie la imbunstajires si perfectionarea procesului Jehnologie al scrierii harilor si executiril planimetriei s1 nivelmentului, in- locuind total toate mijloacele cunoscute pind acum in carlografierea harfi- lor. In esena, gravares scrierii si a colorlalte elemente ale h&rfii consté jn indepértarea unui strat opac de 0,02 mm existent pe o placé de sti- cla, aceesla devenind transparent. Datori sirafului existent pe intreaga pla- c& in timpul copierii_ porfiunile negravale nu sint influenfate. Spre deosebire de metode, gravarea permite folo: ea unui numar mare de aparate si instrumente, dintre care mai frecvent ufilizate sint: aparatul de gravare (fig. 18), dispozitivul de ‘gravat cercuri, céruciorul de tra- Sat lini, aparatul pentru. gravat haguti, accesoriile pentru r rea inscripfilor. Fig. 18 Aparat de gravere Pentr. aperatelor « Scric Obfin ali mod de ‘liminind s senatorului In ca de scriere probarelec a fiparirii s Denu fipsrite pe Dups scrierii si $ decupeaza ne. Desenu numirii Peniru tips tere, soma mente. Unita sints puncla ce. corespe melru); © 45. mm); e puncte (ap1 Litera fiparului, © crestaturi £ zonlale est corizontal de spinaree lit se immpri sa reprezin imprim[nits indea- 2 normal, inversé_nu febite, fiind lexercifiide fe fac incer= oglinzi 5, in planul, ta de jos a paralels ci: ‘Gontrolind bia scrierea br in ereion tin 0 Tinie eutata spre Dificultatea brmarii ova- 3 s& se mai le aminunte b procesulu hentului, fierea harji- arlii consid acd de sti- btreaga pla- fi portiunile influenfate. dec de aparate fe care mai | aparatul de pozitivul de forul de tre- Pentru insusirea metodei de gravare, precum si inijierea in minuirea aparatelor sint necesare cursuri speciale de calificare Scrierea aplicata Obfinerea prin tiparire a denumirilor si lipirea lor pe planse este un alt mod de a realiza scrierea pentru harfi si planuri. Acest procedeu clibereazs carlograful de un procent insemnet din volumul total de munca neceser la realizarea_unei hari. ‘Metoda s- dézvoltat datorita necesitatii executérii mai rapice a hartilor, eliminind serierea desenatd, care cere un timp mai indelungal, riminind di senatorului de executat numai planimeiria si nivelmentul. Tn cazul tiparirii denumirilor se stabileste un numar minim de de scriere de diferite corpuri, ale céror trdsdturi s& fie distincte, alese din probarele de lifere ale inireprinderilor poligrafice. Pentru urmariree mai usoara 8 tiparirii se intocmesc tabele cu denumirile necesare, compartimentale pe: tipuri de scriere si pe corpuri de litere. Denumirile pot fi culese manual, mecanic sau prin fotoculegere si apoi fiparite pe hirlie. Dupé fiparire, denumirile sint decupate cit mai aproape de tréséturile scrierii $i se lipese pe originalul de harla, cu orientarea necesard, sau se decupeazi literele despariite gi se lipesc distanjat, decd aceasta se impu- ne, Desenul planimetriei si nivelmentului se fraseazé pind la margines de- numirie Sistemul prezinté inconvenientul dezlipirii hi original eM Materialul tipogralic este constituit din elemente care agezaie impreuna alcéiuiesc for- ma cu ajutoral e&reia se imprima denumirea. Peniru tiparire, “in componenta sa intra: li- tere, semne, albituri linii, inijiale $i orna~ mene, Unitatile de masura ulilizate in tipografie sint: punctul tipografic (0,376 mm lungime, cova ce corespunde ua 2660-2 parte dintr-un metry); cicero = 12 puncte (aproximativ 4,5 mm); cuadratul format din 4 cicero sau 48 piicis ochaejnalivde neh Litera (fig. 19), elemeniul fundamental al fiparului, este 0 prisma metalicé prevazuté cu crestéturi. Distanja dinire cele dous planuri ori- zonlale este egala pentru foale liierele, Planul ‘rizontal de sus al paralglipipedului se numesie spinarea lierei iar suprafaia activa @ sa care imprim& poarté numele de floare: Imaginea reprezinié forma inversé a semnului care se imprima. lei cu denumirile de pe Fig. 19, Litera de tipar. 23.© dimensiune importanté a literei este corpul literei, ce se exprimé in puncte. s Tn urma conf internafionale care s-a finut la Hanovra in snui 1959, fipurile de litere de fipar au fost clasificate in 11 grupe: primele "9 grupe sint lilere anticve, grupa 10 cuprinde literele gotice, iar ultima grup, foale literele sirSine de alfabetul latin (cirilice, ebreice, arabe etc.). Primele patru tipuri de anticve sint in ordine: litera venetian’ a re~ nasterii, liter ce? renasterii, litera baroc si litera clasic’; grupa a cincea cuprinde tipurile liniare {esiptiene ), 8 sasea cuprinde caracterul gro- esc, @ saptea cuprinde restul tipurilor ale céror particularitafi de toate celelalte grupe; opta cuprinde literele de fipar scrierii_curente i scrierii caligrafice. ‘Culegerea literelor se poate face pe masini monotip, care culeg litera ‘cu litera, sou pe magini linolip, care culeg rindul intreg. De la masina de ‘se objine o banda perforata ce codifics textul si comenzile pentru im- fea rindului, iar pe masini separate se face furnarea litereeor. Scrierea cu seturi de litere ‘Acest sistem relativ nou consté in existenfa unor coli de material plastic avind fixale pe ele seturi de litere si cifre de diferite culori si caracte- fe. Aceste seluri se fabricé 4: in fara nosird cu numele de vitodecor. Seturile Sinfprotejate de o hittie anfiaderenta de protectie pentru ca pe stratul adeziv al colli £4 nu se depund praf, Transferul semnului de pe coala de plastic pe planga, dups indepsrlarea hirtiei de protecjie, se realizeazé destul de Fimplu, prin hagurare in dublu sens cu un ereion adecvat din lemn, Din aproape in 41 se lipeste, datorité substanjei adezive pe care o con} Contur pe locul stebilit. Astfel se lipegte literd cu literé pentru objineree unui anumit cuvint. Pontru ca litercle s8 se fixeze bine este necesar ca s8 se ayeze deasupra coala entiaderenta de protecfie (cu partea neimprimata) si 8 se nelezeascd Gu degetul. Suprafata imprimats se pulverizeazé cu un lac fixetiv pentru a mari rezistenfa in timp a literelor si cifrelor transferate. sare corecturi, acestea se pot face cu lama sau cu guma. F vie fel (lie[ce se exprima fenowre in anui fepe: primele 9 fe ultime grup, ete.) fiand @ re- Egrupa a cincea ‘csrecterul_gro- [ie diferenfiaza } serierii scolare, fare culeg liters de la masina de pzile pentru im- treeor fe material plastic fulori si caracte- liodecor. Seturile pee stratul adeziv kcoala de plastic fzeaz’ destul de ‘cu alt instrument iste de pe plastic fe, cu intregul fi objinerea unui fe sseze deasupra 58 se nelezeasc’ Pfixativ pentru a bma sau cu guma. SCRIEREA IN DESENUL TEHNIC crierea in desenul tehnic poate fi desenals sau executatd cu sabloane Scrierea desenata se executs cu un caracter apropiat de scrierea bloc filiform ta: corpuri mici de liters si des bloc la dimensiuni mai mari. Scrisul se deseneazé cu mina liberd, la tnclinarea de 75° sau drept (la 90°) faf8 de linia de bazé @ rindului. Aceasté scriere la noi este standardizalé (STAS 186/74), ca dealifel tn aproape toate férile. Pe o anumité lucrare cle desen tehnic se va folosi numai un anumit mod de scriere. ‘Marimea scrierii este definité de indlfime h a majusculelor, exprimata fn milimetri, sub numele de dimensiune nominalé (v. plansa 30). Acoasta nu este luatd le intimplere, ci este armonizeté cu formatul coalei de de- sen, cu cel al indicatorului de desen, in raport cu mérimea i chiar cu grosimea linilor. Sta jimensiuni nominale: 2,5; 3,5; 5; 5; 7; 10; 14 §1 20, precum se obfin prin inmulfirea cu 10 a termenilor din girul de mai inainte. In desenul de arhitecturd, consiruclii de cladiri si constructii de arts sau cartografie se pot folosi, pe aceeasi lucrare, scriere aplecatd spre (v. plangele 30—31), scriere dreapts (v. plansele 28—29) sau scrierea cu alfabetul grec (v. planga 35), evidentiidu-se astfel unele elomente mai im- portante, De asemenea se mai poate ufil 41 serieree numé desenul tehnic se poate folosi 29 51 31), ele cérei litere au o lafime mai mic& pentru economie de spatiu, i scriere nominalé cu aspect obignuit: In planga 34 se prezinté semnele diacritice si semnele matematice. Peniru ca scrierea sé poald pistra o aliniere perlect dreapts iar rindurile 8 fie paralele si la densitatea indicaté se recomanda trasarea portativelor peniru scriere. Acestea se deseneazi in creion subfire, find o liniaturé pro- Vizorie, ce poate fi stears’ cu usurinfé dupa realizarea in tug a lucrarit. La fel se procedeaza cu liniile de inclinare, a céror densitale se trasear’ co- respunzifor posibilitifilor executantului de a menfine inclinarea sau directia verlicala. Este i se fixeze mai Tnii linia de bazé a minusculelor (linia rindului) pentcu orientare si fixeree portativului in locul cel mai potrivi In funclie de pozitia acesteia, deasupra, la 0 distanfé egalé cu 23h se fixeaz’ 25linia a dove, Linia e freia’ se amplaseazi tot deasupra, [a 0 distana easlé xh, delimitind marginea de sus a cilrelor mari. Linia patra se traseaz’ Sub linia rindului la © disten!a egals cu 12h, delimitind literele mici core au prelungirea in jos. Elementele caracierisiice ale scrierii in desenul tehnic 6 gsesc in fabelul 1. i Tlementale caracteristce ale sre tehnico Tobelul 1 Elemontle caracorisige Serle tip A Seriere tip B yuh Thales lierelor mic Shan Distana dnt dowd ere alatrate ale unui euvins Inte oud cre lara gle un ie te fio liter alturate ale unui simbol ah 10h Busan minima ire "dows "euvinle. sau numere alate shen ah Dinan mining Tote dous rindur Cinta line de soya jon nia de bard pena indict fof de linia bard pontrs exponent fo de a i sith ajo JB y este egalé cu dimensiunea nominalé lurate fe formeaz’ un spafie aparent mei mic deeit fl inet Toate Wevele 33 para ‘ri Dac’ nie deus tilere {nite ceelate tere sou cio, ac Inte le. 'G trasare corecté a liniilor de inclinare si care inlesneste mult scrierea este aceee care recomanda paralele la distanjele corespunzatoare latimii li- terelor, asa cum se succed in text. In acest mod se delimiteaza peralelograme jnlre care se las8 0 distanf& egal cu cea dintre litere, precum $i dintre cuvinte, eorespunzaior dimensiunii nominale a scr In cazul cind se succed fitere, cum ar fi A\ stantate TA, LV, LT ete., care solicita'o distan{a mai mica inire ele, datorate golurilor mari ce se cteeazs fnire ele, distanjarea se apreciazé dups experienta si simful estetic al de- senatorului. 1 in desenul tehnic este dispusd de obicei pe orizontalé, precum iri ce pot {i citite din partes dreapté a lucrarii Se recomend ca inainte de trasarea definitive in tus, scrierea #8 fie Lusor schifafd In creion spre a {i plasaté corect si a se putea modifica le nevoie. “Amplasarea scrierii cotelor pe desene se face pe mijlocul liniei de cotd, la distante de 1--9 mm deasupra acestela. In cezul colarii mai multor diametre, Tiniile de cota se decaleaza una fafé de cealalta. Cind spatiul pentru dispunerea Colelor este insuficient, acestea se scriu in afara linilor ajutétoare, de preferin{s fn dreapta sau in dreptul unor linii de indicafie. Cotele se scriu numai pe directit ce pot fi citite din partea de jos a desenului si din dreapta sa. Scrierea Colelor nu se va face pe zonele hagurate decit cind nu se gaseste o até SShufie, ier tn acest caz se asa liber atit cif este necesar in spafiul ha- sural. Unghiurile si arcele se coteaza luindu-se ca directie coarda corespunzé- foare. Cotele pentru diameire se exprim& printr-un cere folosit ca_sim- bol, cere este 7/10 din dimensiunea nominald e cifrelor, faial de o seconté inclinata la 75° sau perpendiculard pe direc liniei de cold (cind se foloseste Inie dreapia). Dimenslunile unghiulare, precum si cele liniere ce se exprim’ 26 de seri pe el t a apre in aces indica dintre side ga-dre F mai in seris. CInia egal 2 fraseaza mici cere ‘nul tehnic Tabelul 1 Fore Hp B bon poh fron poh oh hoh oh ion sea nominal fiat mie decit bal distanfate bit ser » lafimit I slelograme b gi dintre ete., care fe creeazd ie al 13, precum rea sé fie hodifica te ei de cot’, Fdiametre, dispunerea tpreferinja [ numai pe fe. Scrierea ste o alta spafiul ha- brespunzé- fit ce sim- Fo secanté fe folosesie se exprimd in mod exceptional in alte unitifi de masuré decit cele obisnuite se seriu urmate de simbolul unitatii de masur’ respes ‘ Valorile cotelor pentru dimensiuni liniare se exprima in milimetti,f a serie simbolul mm dupa cota respectivs. Execufarea manuala a scrierii standardizate se poate face cu penile topograficd la grosimile corespunzétoare pentru uu portativ mic, cu penifa redis, cu rapidograful sau cu tocuri de diverse fipuri (Rotring, Castell, Sleedier ‘ec. alegindu-se marimile cele mai potrivite. Rezultate bune se obfin gi cu penifele fubulare din trusele graphos. De asemenea, scrierea foarte find se poate realiza cu o penifs topoaraficé ascufité manual Tnainte de a ajunge la scrierea pe planse este bine s& se faca exerc preliminare pe scrieri cu dimensiuni nominale mari (20, 14, 10), ca apoi, in funefie de talent, sa se ajungé la cele cu corp mai mic, La inceput, viteza micd, dar va creste o daté cu experienja ce se capats. Traseul dé consiructie al literelor poate fi urmérit in ordinea numerelor indicate in plenga 15. Incercarea de_a desone jreseul literelor din miscéri cu fragmente mici, legate perfect intre ele intr-un fir continuu gi nealterat este o metod’: de 4 face o lucrare de cea mai buna calitat B - Serierea cu sablon de plastic consiifuie un procedeu destul de rapid ji la, Indemine oricui de a execula o scriere frumoasé $i uniforms yca de fipar” pe dimensiuni nominale destul de variate (v. plansele 37 si 38). Sabloanele sint confecfionate din materiale plastice de diferite cu- loti, in care sint decupate litere, cifre si semne de orlografie, impreund cu tunele semne matematice. Exists si sabloane specializate cu semne proprii activititilor de electronica, elecirictate, sabloane peniru diferite cercuri, pa- trate, exagoane, ovale de diferite dimensiuni ete. Datorité culorii sablonului care contrasteazé cu partea decupaté, vizibilitaiea este mai bund, mai ales pentru scrierile de dimensiuni mai mici a VBCDECHIKEWHObK2LNAMKAS I IS3¥20\°30 AabcdeetghijkimndpqrstuvwxyzB (!"3=782%) Fig, 20: feblon do Were, Sabloanele urmaresc, in general, dimensiunile nominale ale marimilor de scrieri adoptate de standardele desenului tehnic. Fiecare sablon are inseris pe el o cifrd, ce inseamna inalfimea, in mm, a majusculeler. Pentru incepatori, sabloane! ipul Castell” ofer3 posibilitatea de @ aprecia destul de bine distanja dintre litere, datorita indicafiilor speciale in acest sens ce le oferd fiecare litera trasaté cu 0 linie subfire qravata. Aceste indicajii au impus pentru a elimina eroarea ce se produce datorita distanfei dintre sablon §i hirtia pe care se lucreazé. Distanja dintre planurile de jos si de deasupra ale sablonului este necesard pentru ca in miscarea de stine ge-dreapta 58 nu se infindd tusul (fig. 20). Folosirea sabloanelor pentru scris este destul de simpls. Se traseaza ‘mal infii fn ereion o linie subtire, care s8 marcheze boza rindului care trebuie scris. Cind scrieree se executé pe un suport Iransparent (hirlie de calc), este a7 cssuficient s8 se puna dedesubt o bucata de hirtie milimetricé, fixaté cu band’ edeziva, care garanieazé alinierea scrieri. Se asazé apoi sablonul cu baza literelor decupate astfel ca aceasta 58 coincida cu linia trasat8. Pentru realizarea scrierii se miscd sablonul pe orizontal8, culisindu-| pe lature unui echer sau pe o tigi’, aducind litera doriti de pe sablon la locul unde trebuie seri- sé, Desenul literei se realizeazé cu un toc de tip Rotring sau de alt tip (Castell, Staedtler etc.), avind un cap cu penis care trebuie sa fie strict de dimensiunea nominala a gablonului (verificarea se face citind pe ablon 5i pe penif§ dimensiunea scrierii). Cu mina dreapta se fixeazé echerul pe aliniamentul rindului; cu mina sfingé s® aduce gablonul tn locul ce va trebui sacl ocupe litera, iar focul, susfinut in mina dreapla, se introduce pe traseul literei, Ordinea in care se recomanda s8 se execute confurul literei este cea din planga 15 sau cea care ar rezulta din desenul manual al literei respeclive facula de noi. Trasarea literei se face la un nivel de apasare la care focul i lase urme, mereu ace! i nu prea mare, astiel incit uniformitatea grosimii s8 se pastreze. Trésaturile realizate cu vit fare ot aves si grsim crit, Cut viteza eat ml ma sais gli mai subfire. Tocul se va menjine totdeauna nimai in pozifie ver- ficald. ‘Marele avantaj al acestui sistem de scriere consti in uniformitatea per~ fecté pe care 0 au literele, cifrele si celelalte semne, incit acelagi text poate fi continuat de orice persoand. La aceasta se edaugi ji faptul c& nu este i numai o punere in temé, insofita de putin istemului: 1) sintem obligafi s8 ne rezumém la corpul de litere seu dimensiunea nominald pe care o ofer8 sablonul, precum ‘grosimea respectiva; 2) nu se poate varia latimea aceluiasi corp de 3) traseul cifrei 8 se realizeazé din doud ovale separate; 4) scrierile situate pe un portaliv care se cere sé nu fie in linie dreapta, solicité pufin sim} artistic, in vederea poritiondrii literei pe rind. Pentru scrierea cu sabloane existé fruse de tocuri cu capete cu penile la dimensiunile nominale de: 0,25; 0,35; 0,5; 0,7; 1i 114i si 2 mm. Este bine #8 se ufilizeze la 0 anumitd marca de trusd fusul recoman- In acelasi scop se pot folosi cu mult succes si penifele tubulare din seria R al irusei .Graphos” Trebuie precizat c& in cazul scrierii cu sablon intre literele ce au bas- tonate ce se succed in cadrul unei denumiri se lasé un interval mai mat iar intre ovalele ce se repeté o distant’ mai micé. 28cu band’ [cu baze realizarea echer sau buie seri- de alt tip fie strict de sablon therul pe va irebui mrijie ver~ atea per lext poate 3 nu este | de putin trezumém 41, precum ‘corp de ) scrierile Icité putin cu penite “recoman= pulare din te au bas- ‘mai mare, SCRIEREA ARTISTICA a lucrarile care cer o prezentare artistic’ deosebitd se utilizeazd litere cu careciere ce au elemente decorative, care se aleg in armonie cu electele ce frebuie obfinute. Asemenea careciere de scriere sint solicitate in situalil diverse, cum ar fi: ftlurile hérfilor sau tillurile eérfilor, proiecte de diplomé, Proiecte, diplome ete. © 'singurd inifielé sau numai titlul scris artistic contribuie intr-o masuré deosebit de mare la prezentarea graficd a paginii sau desenului pe ca- re-l prezentim. La plansele anexe de asemenea se poate folosi un caracter de scriere attisticd, inclusiv caracterele vechi roménesti ilusirale in plangele 46-52. Scrierile din plangele 118—124 se preteazé la o execufie cu ajutorul pensulei, putind fi preficese pentru cei inferesafi in asemenes gen de scrie- Scrierile ilustrate in plansele 126—131 cu caracter gotic, au trasaturi fi elemente distincte destul de puternice, putind fi deosebite suficient de ine, unele de celelalt Pentru obiectele destinate copillor (jocuri, cutii de jucérii etc.) se pot folosi tipurile de scriere ilustrate in plangele 83, 90, 92, 99, 111, 112, 135 etc,, care pot {i folosite peniru un text integral sau numai ca le. Utile in activitafi total deosebite, dar interesante si alrégatoare, sin! fipurile de scriere urmatoare: cel din plansa 76, peniru sculpturd in lemn, cel din planga_103 pentru cuséturi, cel din planga 104 pentru domeniul’ muzici Caracterele prezentate in plangele 36, 40 $i 139 sint tipuri de seriere ce pot fi utiizate zifi, pentru efichetele ce limuresc vizitatorii in legaturd cu exponatele respective. Afisele sau anunjurile alrag atenjia daca, pe ling’ 0 execufie grafic’ bund, sint scrise cu un caracter nou, mai de- osebit Pentru scrierile complicate, portativele sint completate cu noi elemente care ajutd le realizarea celor mai complexe conforma ale literelor, ca de exemplu cele din planga 57. Numarul mare de plange cu diferite tipuri de serie poate fi folosit gi de a combina unele tipuri existente in carte litere cu altele, 29 *ee EXE ABCDE* ( Fig. 21. Constructii de litere: ec pine tne ‘nel dla Jentudrii aspectului parlictilar pe care dorim s8-l imprimam uni ABCDE = in vederea anumite lucrér'. Consirucjia lilerelor poate avea 0 conformatie specificd in functie de directia din care primeste lumina. In fig. 21 sint prezentate litere de diferite fipuri de scriere in care se evidenfiaz’ parlea umbrité si directia din care vine lumina. In general se constata predilectia consiructorilor de litere pentru Girecfia luminii din NV. De asemenea se evidenfiazé amplasarea diferitd a grosimit literelor 30struc de FP pemese mine Tn mod dirt pprimém unei in funcjie de fre de diferite fetia din care blitere pentru rea diferits 0 SCRIEREA CU SANIUTA Be = orinja de a realiza o scriere cit mai perfect ca de tipar” 9 con “uit, totdeeuna, © preocupare a celor care, in activitatea lor praclicd, sa ‘ocupal cu scrierea desenaté. Astfel, s-a imaginat un dispozitiv de construc} simpla, . siniufa“, care-poate duce la sporirea vitezei scrierii desenate manual, concomitent cu o trasare foarte bund a bastonatelor. Saniufa este conlectionaté din material plastic transparent (v. fig, 10), pe care se lipese pairu picioruge. sau doud benzi, ca télpice, cu care se sprijind pentru a culisa pe lefure uret rigle sau echer. Deplasarea ei se face asemanator cu cea'a sabloanelor Forma saniujei este determinaté de necesitatea de a aves o latura verticala perfects (le 90°) si 0 alta inclinaté la 75° sau orice alld inclinare de care este nevoi In esenta, scrierea se executi obisnuit, iar atunci cind in conformafia {iterei urmeazé o bastonata sau numai un fragment de bastonats se educe. séniufa cu mina sting’ la locul corespunzator ji se traseazs bastonala cu tus, pe lungimea prevazuté. Tot asa de bine se traseazé linille orizontele ale literelor, sprijinind de sdniuf& partea sting a penitei si impingind-o spre dreapta cu mina sting’ pe lungimea trésdturii. Cu brajul dropt se fine iixal ‘echerul pe care culiseazé sdniuta. Iniregul procedeu pare dificil numai la ineeput, dar cu timpul este con- siderat util si in multe silualii ingenios. Treptat, dupa un exerciliu oarece. re, proportional cu posibilitaile naturale ale'fiecbruia, se. ajung nebénuit8, © dats cu realizari de o calitate gi {rumusele deosebi Dispozitivul se poate folosi la hasuri, la trasarea bazelor, la. scrierile desenate care au prevazut acest arlficiu in construcfia lor (de exemplu la serierea romana $i cursiva). Desiqur, ca inainte de a incepe desenul, se traseazd portativele care iteaza scrierea si fafa de care se aliniaz8 paralel echerul pe care culiseazé saniuja. Tréséturile literelor, la inceput, se fac lent, cu vitezé constanla si ne~ tremurat, accentuind treptat tempoul. Dacé séniujer 1 se adauga picioruse si pe partea superioard, intor- cind-o cu latura taiaté la 75°, se pot realize scrieri aplecate spre’ slinga, Dispozitivul se preteaza si la scrieri pe portativ mic si pe ialfimi ale scrierilor foarte mari, cu condifia ca latura, respectiv sdniufa 8 fie sulicient de mare. 31Pentru scriere se pot folosi aproape orice fel de p: la cele topogratice, pind la cele ale rapidografelor sau al La un nivel destul de bun, dar pe un portativ mai mare se poate realiza scrierea batard’ cartografics folosind penijele graphos din seria Ts te cu s8niuja sint date in plansele 36, 39 si 40. un sablon, te. fabio. Sablo. nu prea gro: se coniurea finiseazd Sablo: ca intre cele nesigure. Culoa ulei temper cupale pot nett sa nut cu pral de cu 0 bucati In ple cu sablonulSCRIEREA CU SABLOANE MARI SS ind este necesaré scrierea unui text de mai multe or, se po: un sablon, in care se decupeazé contururile literelor la dimensiunile dor te. fabloanele se folosesc pentru scrierea panourilor, aligelor etc. Sabloanele se confecfioneazé din carton prespan, tabla, carton obisnuit hu prea gros, plexiglas sau chiar din copert8 de dosar. Pe suprafafa materialului se contureazé conjinutul textului, dupa care se decupeazd cu precizie gi se finiseaza. Sablonul se fixeaza pe locul unde trebuie aplicaté scrierea, cautind ca‘intre cele dous planuri sé existe un contact perfect, pentru a evita contururi nesigure. Culoarea poate fi ajternuta cu un pulverizator incdrcat cu vopsea de ulei tempera la concentratia necesara sau o solufie de acuarels. Locurile de- cupate pot fi umplute si cu pensula minuité in toate directile, in asa fel incit s& nu rimind nici © suprafafé neacoperita. De asemenea se poaté umple cu praf de creion sau cret8 de orice culoare fi uniformizate cu estompa sau cu 0 bueats de sugativa, ln plangele 41—43 se dau exemple de seriere ca cu sablonul poate fi executatd 33SCRIEREA CU AJUTORUL CALCULATORULUI care inird fot mai profund in viala si activiialea noastrs, ‘Cu ajulorul imprimantelor © scriere cu 0 vitezd deosebit forluri_(v. planga 44), cu diferite caractere «de majus- cule, minuscule si ciire, a aliniate per- Unele imprimante realizeaz scrierea din puncte succesive, fect, cu un nivel grafic satisfacator, ES ger con mai fi obfine « de lan uniform,B, bir SCRIEREA CU AEROGRAFUL jerograful esie un pulverizator care seamand cu pistolul de vopsit cu ‘aer comprimal, dar care are dimensiuni mult mai mici, jetul produs find mult mai fin. Aerograful se monteazé pe dispozitivul din fig. 22. Pulverizarea se obfine cu ajutorul unui minicompresor, 5, de tipul celui folosii pentru umilarea cauciueurilor auto, pentru 12 V, ce se giseste in comer} si care se poate adapta la 220 V cu ajulorul unui transformator si a pairu diode de pulere montafe pe un suport (radiator) de aluminiu pentru racire. Pentru a oferi tun debit constant 5 desiul de mare, aerograful este prevazut cu un rezervor, 3, care s8 reziste la minimum 6 af, controlat de un manometru, 6. Ca sé ‘ofere un randament sporit, se schimba supape de aspirafie » minicompresorulu =2y6s8ye> oymaenfew 9 fueraé/ Noy Pees GL ahewith ho VELLUM UMALYI s Sw Lenppraatl ddd data — canny yp Ui ULLARLE, WZ CM IE wee NW FHL DLICTROUNSLSWE GIUELEN Ul PoyeIBYED O49105 “OL eHuRIEMBCLEF SLR SJALAA @ PRS TUN Y ZL qb cdcfyhkinopry ucws ABOILICRI LL ADOT RSW TZ | \ wheder¢ ghijk Df) PLITEE Gy | fBRZEe 69) ——fjeunwen $2yes69> 22015 “eh ebueyy WALI See. LAIGILZ, | i~ A ungesyy n> g2yesBye> o:9105 “ph viueig rawnpenifount ertrth Pope may it LED A ofl Os FORO Poo W IBS WOE 2) YD D B*- Beek oe Oe 2 ie yee GA eee anFar eab ion nfGABCDEFGHI 1234907870 ABLDESG§3 IRE M MOPO RSTUVWEYS -ABCDEFGSH IFRLMA OPARST WG BXYS abcdefghijkl Tanopgr(stu DwWEY IOABCDEFG TO STU MVZ9 2345678 Wal I i WaaGEZIAP OBE BAIN A AACGEODEOHAT WGUIOAAISEYT .sse6uig S19195 “Z9 ebug CEAIGEEC (LOWMAN MLSHOEOL(IGT aH(IhDAEGIAYJunyesoy m2 ajnarnunus Ht jnasnlows “a9 efuetg 110he Chan “3 SOS so ln = hn mal 2. Ee nn | am >in q maT?) a wr a= = ie il!) onNYY DITHDESDEY ALSUOde a)I\\ “LIDICIHD) open — ososey sions zo} etuejs 141eeQOGSZOSper — ABE AMM LS aoe eM MGIC ee A6824989841 ZAXAAN)SJbd@ Uw) 4{14YbJaprqe ZAXAANLSUDSd@ NN INTIASAI@ayABCDEEGHE JRLMNOPO, RSPUVWXYZ 1234567590 aosderonl ihm FOpORSEUNLAN Y 1234567890 2 Planga 83. Scriere Pepercip contrSOe fF me Se Fr £13 ke HH Os caer) eS x 5Srigwanssibdos Ww jyftg8Joprqe@ XY&ERLSEO EONW ES FEsp>ela su0Uss ‘ons etueia ZANMAAAR SIDA OUU)FIIYsTopoge ROC sOGVETIA KMARILFEOROU Ui AINOIDEDEVHopqrslay way abedefghijhlm Nopersluveays 1234567899 ebcdeighijkimn opqraravwKnys iazawar2gePLANSE CU DIVERSE TIPURI DE SCRIERE Setlere curenta. Tiputl de maluscule ale scririt caligeatiee. Tipurl de majuscule ale serleril caligratice {continuara}. Tipu de majuscule ale scrieit caligratice {eontinuarel. paride miniscule tire le rier calor rdinea der frasaturilor lao serie desenala YVariante do ovate ¢1 bastonate. Seroreilforms. Setor lilfrmé Inclnaté spre dreap. Scrloreliiformd tnclnatt spre stings. Serle bloc. Serore crave aplecats spre dreapta. Serore earava aplecata spre sin ‘Majuscule {a scrieren batardé: ‘rabe, ‘Majuscle fell drepte tip B utilizate In do- sen tohnic., Majuscate i lle drepte ingustate tip A utt- Mizate tn desenul tehnle. ‘Majuscale #1 clfre Inclinate tip B ullzate In desenul fee. 4 Seriote dreapta executata cu sablon. Seriere inclinata execulatd cu gablon. Scrlere dreapta realizatd cu saniufa. Scriere inelinaldrealizats cu siniufe. ‘Modale de IMere j ellre pentru contectionat sno do seis (11. fodeledelitere pentraconfectionatzabloane de seris, Modele de litre s cifre pentru contectionat fabloane de sels [| Sevier Seriere veche. Scriere veche Seriere veche. Seriere veche Setlere vecke Seriore veche Scriere veche. =a Petia a wpe + gut to Flin de mplre rod ee Siriaas (1 tere sufpaal IH fc icp cae Scie fade Scere er umre, Serer Baby ale 45,‘Majuscule scifreinclinate ingustatetip Aut- ate in desenul fehnle. ‘drepte tip 8 $i ngustae ip A ull esenul tehnie. Telinate tip B sl Ingustate tip A Uutlizae tm desenul fehnie. rmatemotice (olosite in senul tebe Alfabetul grec {majuscule i minuscule) Seriore dreapta executors cu sania sl pent gephos. Sertere Fingers. Majuseute #1 minuscule cu floraturi, Majuscule $1 minuscule eu florafurl (conte Scriore Flash. Litere eu ailet, Scriere Chisel. Alfabot ornamental. Seriere Pioneer Sctlere Globe. Scriore Sefire Seriere Paperclip contu, Seriere Blow. Seriere Ratlo. Serlore Seckson. Setlere Tape don Serlere Dubbelaik. Blak tine gf serlere neon. ming don. Seriere Domino Serlere forasra Seriere Rococo — Iniiae Serlere Afabet latin cu forme japonezs, Seriere Lubelin graph. Seriere Fantes. Seriere Gemme. Setlere Prisma. Serlere Placat. Seriere Domino. Seriere Juke bow aire echo dreapt (malucle dep- fie vache (minuscule repo) its vce inmate se, 46 Caligratie veche minuscule Inclinate). Seriere ce se poate realiza eu pensula (1 ‘cei poste tealiza ‘cu pensule Sarlere ce s0 poate realiza cu pensula Serlere ce se poate real (vi. cu pensula Seriete ce se poate real ula (V1 Scriere ‘co s6 poste cu pansula 10 poate cu pensula se poate realiza cu pensul ew oxecuticuinaliberd Serlere Orbit Seriere cu impletiturl Diferite cardetore de sers fiiforme, Seriere Rin Serlerl Bookman $1 Bookman Hac. Serieri Poster 41 Busty bold. Serlere cursivé rapid. Alfabet svi i ‘Maluscute 41 minuscule alice (11) Seriere batard inline Seriere circus. Litere metalic Liters egipliene — foscantene. Lifere eu suport seulptur Litere din tmpul Rema er Utere antice arise. nice eee imtoae < Inia moderne, tere gi ellre pentru tem.BB op Er G Hl JK hi NO PR STUY V Z Un ABCDGFGHI IKSMNOPR STUVIXYABCBEFGE LJKkMNOP RSWUVAXSY ABCDOFGHI JALMNOPA Planya 50. Seriere vache rombneascé (V)Planya.S4. Construcii oe itore vealizale de Luca Pacole 96.PF | p |S 4 b OM pene ey Gia pty I [ Planga 55. Consiuclii de litre ale olfabetulut chine 97.mi) Planga 56. Consrucfi de litere alo allabotuls chile (continuere).eZMALS LOSLVSEcl udONITN [HOAACIEV os X \AR A Hisugdo ZX Al{00 syeanychnoe asus “79 tuesdistod NV TSe fe Saad I6EK ELE MIStd@ wuryliubsepage ARYAGT J 8 wee dicidenl (HOLZUGEFrege Age o19195 °99 oh CCELSEDETE LOXEAOLSAC COW WIFIlunjeioy ro ojrosnur 9 ainosnuws Hf ojaentew “69 chute MtITMARLSWOION WUE DAG 0ay TRARISUGONN THIHDITCIGYZAX ARR nasuoae NT APT IIAE Cue : ~CCELOGV EEL KAMA MIS Odi OO NIN Ti al CRM DATO La~ réxmanyeubde ~ ULI USojogqe O6SLOCPETL ZKXMANLSYOR UWI rlH9d3054U‘jesojy s10H2s “se et cheemmyesbtonnratnyeloenen Kesr2er7ed ERMAN ES EOEON NPR SEIIODO4RL9GbLE AXAMANIAS SISOPOWWY}||>}- hy6jopoqoresy emus “29 etueid (A2Ad le BED Sed ew as Dis ence CF bad 128ebcdeighijkimn opqratugwonyqz (2ZGEGBPLRLE abedelsthijkinn epaerstuumxya 1950568690ObOLAGHEE! EAE MANALS SdaIOdONWANT - WrihSdagaaV2S232FsH! al a AP Sree vey (284567258 AADBCDEEF GHLIKLMNO PORSTUVDH Mi 123436789 * 5“upIogEG emis "s6 Phu 068 Z9OSETL ZAK oomas — JJ edouuyy |» (jySyopoqu >O6SEIGHEEY — SERean gs.xeSGonuparhrrn GS Sitopeags | Seer alate | sere ane PeeZAXMAD ~Saonae Ril DCE N4aaasav6OLOSTETL ZAK M A M3: 6 IHBPGouwy wns Wybsepsqvoeuiing po9KS “0) shut, ' O6OL9L7E7L ZAK AMLEUSI® iy DIMMMEAZEa sary srPE LEIBA, 6.99 BEE SOONG newer rae Leg F 6 GAVIOOMCOEaman ynfvoe dre ynorodery OBSLILF EOLTESPlanse.S4. Consirucii de tere teaizate de Luca Paciole.| eae MD vi Naenee ii Bustos uf GA Planga 55. Construct de Were ale allobetuhs chineX6O49GH Faz ENS Ab Joes (fy ZAXMANLS YOdONWI™M ClHD JIGOGV“uoqeiye> ep eyeymoere bales “rp eb 89si ati TPES: ABODEE GHIRLM MOPARS CUVXIZ ABCDEFCH IKLMNOP RSTYVZXY 1254596789 . x j g : _ — al-aydenp ent noose uci ona ETD dou: Fu pyl yh yopaqn ZAVMADISHOdON WITACTHOATIIAN41) S425 9p, suoiqet yruorionyvo>-ciquod ory) 9p. 2jopo¥4 iZIyEH = GENL9 OSTEZL AXZANLST OAONWITNE IHADAGIAY“yin BER eveoaet ruoioones nied ayo e18h oP 2 G8Z9C AXHET MANS ADAOUUE pyliybyopoqe ZAX. AML SUTOMONWDI CHS. aay |eT a) 1} bY re I) pro a pe ffm o( | L) | Om Hg Pt ! peay CY u 6ZMANS LOSLV SEL [HOsACIAY .2AX MA oon[7 as oer " XIN CNA fissode NTS ‘Dadd JE¥ ZZ-~ ANGLE LM issda wupylubjepage EKMATL. SON TH eC coer”OO OE Zee Ne TNS weet MGLSUCaee supa ivsaBvig eens 9 etuela CEZ9GIFEE( (POM AN MNLSHOAOL(T AIM DFACIOY | aegrSGeeZl10utPR ED a Ge ‘syewo si9ir1 04 *H0%Id TEMARISUOGON We Cay TMAAISUAONN THIHDITCIEY_— = ci Beane ata AR MARESBOGON MERIRDITERaYWWW OY UE UW MO ZAKAOQL SHdO NW TUCLHD Ja @ 0aV .OCEMESPER TNNNALS COCOMIMTIIATERIEY WGRLNG HEC LAMMALS CUO TEST 5 RI eesssej0 22905 “PL UE O9LOGPREGD 73 DAI PA AOD gaDdeougels LPQODDDHDA® |OGELOG iV LEL KATA, MIS a Dd ODN INT al eM DAA” IGW .ZIXARLSH GAGA TSE {HILIISEYV ey TE RePRAEGER EY O6S/9GVEGI ZAXAMANYSADCO won yfrysyopaqe ZXXMADISHORO NATED AACIAYFAIA ADAI@ay BABIN ZIS0SaI asada TH PIAA OSSOGIET! ZINMANLIIOGO UWTWSIUDIIGDIY68298841 ZAXAANISIbd@ Ud) 4[14bJaprqe ZAXAANLSUDd@ NNINTIASAI@Day ——— mAnMMAAIAIAAS ALABCDERGHE JHREMNOPO, RSEUVWXYZ 1234567890 Planga 82, Setiere Saphire.ZAXMANC4bdO UMA USZej9e@ O6SL9CERETL ZKXMANLSIOd UWflK9d390549 (fe BERS oS —AHIYYVJOVIYVYyY threremelodanunyinnopnss O6ES2OSTCc) — ERKMANES OCG NPRESETERCTEDOARLIGERT AXAMANIIS SJJODOUW} | 1fly6jopoqo cfyenamesntonspernatonnenhay sous “10 etunig Se SS cae See ey SeO6QLOSE ETE ZAXMAAASY De. MIX Finds: €CDEVee G ag le “wom — moyo 919435 "69 oh ZzAxmanjsibdy ouw)#fiysyap2qgo A 68L9SVEZLA ANLSYOIJONW WrlHOISGIIVcm Ss we @ Exgee o> 8 Sa¢ZeS aan’ Zosssua auy i SF 0223 Fv wy: CA2 S25 4 ae Set ogre Doe” i, So "ss7 aa a 33 @ ago sauom — moro 919025 "69 ued 7 zdxmanyssbdy‘aque e1e19s 26 e4Ueld oweiasiees BAYMAALS SddSdONWN 1 MrinDalaadDav .P2490 / ONWWO Scere Garbo. Pibngs 92. i | APS®S@2Pe@H ae rene 1234567858 AADBCDEEF GHILIKLMNO PORSTUDL MiZ 123456789eye syoreqara 20s. eve 060£9beR! ZAM r.mgs JJ »dOUW (yy Syopoqobae ol I "9 gary | ‘ae (om oe ‘my fy, cy nN -— I Wad wei im “nm Mal: || Blas i O Sam c2 ON\OOGHADYT! |RAQNHE AAAEHE| | YOURRERE GURHO?! | FORRANEN| | | YUREDY| | 8/967EUL TAMAATISUOd NV DITHDaOey _ O68L9SER! MANLSE@cION Lr DICH aidev 3ABCDEFG wwxyz9 2345672EBEeBIAROBE BAW BVA ALGADACOHAT FGINDAHIDSY .OCS LISUSEL _ LAA ROS HOON wainitial Planga 101. Scriere Rococo —goge) avons “y0s tues SE HK La2E@sudnd pad ore . | a ae Ge suopoig nyved suns eo) ofind eeASS ABT SIO EL ie" zkPmanyssb dog wwyyfig BJoprqee X&ECALSFEOOSRESEHEAN SERoan asaeKdouugarhing GS Stopeaga BR Brats GO EE SO LAE BADY xikmanyssbtorgPar —_—s ZAXMAAR 1S aeodae MA TSE NazaVaVile GOLOSTETL JHPouw ns WYbsepdqD sway 929105 204 etveigveustig 920125 eo) etd O6OLISTCCE ZIM KMS AMLGEOAO IVY DUANE 2131 DCTZAMMAAAR SIDE OUULFIIYoJopege ZeossOGvEtia XMARILFEORMOU VisIIN@IDEDIVnopquslay way abedefghijalm nopqrsturwnys 1284567899 abedefghijkimna epqretauwngZ (azauar29e DAA RaktO A & & PEeu) eideasp ayer ayesBe9 “E11 tues $x (698 6AN.0. 6.9 PBCESEQNOUWG n6ewerrae beg F 6 -— gdoewamoe pre SZ lea Elie, ob ae , poe(oydaup oyratnuna) e422 21 | Use 2) Od een cow grpodteg) | | pore ese&/Bebioolo O2°AOSH2GONG UN ADL GIB, SE 92CHG OIOKL06249S¥EZ71 2AXMANISA bdoump)tubyepoqu NOWZAK MANLEADAONWY ACinDaAadIayCE FCPS LICL EAKMANZSzbULUWIy nyB Ie BPA MANKSADd | Oe dee WEB3GOIY ii | chumangs sath | aragy yt fp 24ge CAXM ¥ ANLSAU4ONWI TALIH92A2QIEY069Losbezs zAxmanzsabdoum 14/146Japrqv wndomwrwe% be SGI - BSOEEOB Ww TIGL GIE 5SEIGOSE .GABCDEFGHI d GRLMNOPR — «RSTUYHY! R. Gibciiey Ghsnom i nopqustutwxyz (234967690 p A BCOESG HI ) IRL MMOPO 5 RSTUUMEYSFBCDEFGS — IFALMA OPARST us BXYS abcdefahikl _ Mnopgr[stu —— UMEYSp { | FeBS aAgCDCEGHI zr SKLMUOPOR ~ YS stUyWY3 kl — abedefghijkimn | OpgrsfPtuvwryg i | 1234567890caxaquysibd ouUipyiIqujagage Z OGSLOSTECIE ¥(CADDS € DOW EEE | EGQGLDEDEL ——* wh "par stl WXP3- | ABCDEFGHURUT NORPORSTUDIAYZ be 3.567890 ABCOEFCHISKLMN OPORSTUVWXYZ abcdefghijkimn Opgersiuvwxyz 1234867870 ~ ABGDEFGHIUKUMN OPORSTUVWKY 1234567890O6SL9OSPEC ZEXMANISHIOAONWT I IHOdsdoa yey PRAGESNIGRE "x eS (era ee| O68A99 796 3° ZAXMVNUSSOSONATDINS BOD, ZAxMnsiocoulL eee ) O6BOSVEC! I ZAXMIAISXOSONW HOD 968/95 786) *ZAXMVINLLSSUIOOCONWI HANH Bday YUH}G 2Axman) subdouwyl1yb|yopoqoe yay - osezoevert ZAXMANISHSOCONNTATHDIICOSV EU Lancs n> as0U>5 “FEL eu YE RE Ry PIU LY Fre Esbibs Dib AWwDU Jaa vV Wov yeyOung esetns 96), ehim6 i ae | gixmangsibdo. uuu! liyByopoqe ZAXMANLSUOIOUG wufdgdaeoad eyCer ; = ! Oy dd-0NONNASW EDEM MELE, HoH OL ATA OE < = ZkXMANYS £ douwyyfiysya ag Z AXoOX MoM ASA Mo DV LSEU Od>dONSNUAGW EISELE aoe HDHD 4b Tab AGC O8-AV °V-V raesyagrest| imDIVIDSIHIWLD “prog Aung tf 90s YeuDs “8 oeseospe2l ARKO GI SADGO uupttiybsopoqe ZAXMANLSAOAON WTICTHDSAGNSY | OLSLASHEZI ZAXMANIS YOAONHINCIHNITCNGY‘ides eneins a1e106 “6e) efuelg e O68L9S%STL ZhAxananzsihbdo uupysigbfapogr AXMATL BES | Beonieree o6ecosrE2t-abedofghijkImnoy prstuvw xyz a6409940) ‘ F | BCHERGHUE | LIMOPORSTU ' ie Be ese: ee: VWAYL — 1234991092PBhOGCAtY Planga 143. Alfabet artistic. 176ERB GN ah ae Go bmw SFRE LE SkEGSEPO68LOSKESI Beg Raa WTS gi bd ou Wp -y‘sinaanuis f ojnsnlew “spi eves zk&xmaniabdou ; uw 1yfrybfapoqn FEXMYAN TLS YOdONW 1X fIHDATGOGIV ‘(i) ayposnuim 2yen yoaeHy “SY SUE iid ay iiss Sat oN, Si Ral ihe alee SEBiba bh 2xbe20 98D.HOHD exis “gpy sues Gad9Spo2r Axzangs tbdouwpyltybzapage AXZMANLSUDEON WIMTIHIIIOI gyPMABABBCE ORK OTTGG eee — LAIMRNROP «HOV WETYS | 184 — OHNBUIKKK | -—~ PORRSSTE | | | |we 7S Ea meee ABCDEFCHI ABCDE> oe Ben y a = 187) eweiBovous niyued e201 “954 efuens cD wanaPlanga 156. Litere pentru monograms (11).AABCBEEFFGHISALM NOPQRSTUVWXYZ . ce | Plansa 159. Sereve Si bad ities Ye