Monitorizarea Factorilor de Mediu

Monitorizarea factorilor de mediu – Sinteza Notelor de curs - D.
Dunea
ht
Monitorizarea factorilor de mediu

tp
://
fim
Daniel Dunea 1
sa
Conferențiar universitar dr. ing.,

Facultatea de Ingineria Mediului Știința Alimentelor,
Universitatea Valahia din Târgoviște
.v
{dan.dunea@valahia.ro}
al
ah
Note de curs
ia
– Sinteză pentru documentarea studenților din cadrul programului de

studii Ingineria și Protecția Mediului în Agricultură
.ro
Informații detaliate se regăsesc în lucrarea

Stefania Iordache, Daniel Dunea (2012) “Sisteme avansate de monitorizare
a mediului”, 187 pag.,
Editura Valahia University Press; ISBN 978-606-603-032-8 (lucrarea se
găsește la Biblioteca Universității)
http://fimsa.valahia.ro – Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor –

Monitorizarea factorilor de mediu – Sinteza Notelor de curs - D. Dunea
ht
tp
://
fim
2
sa
.v
al
ah
ia
.ro

1
SOLUŢII ACTUALE ÎN INSTRUMENTAŢIA
DE MONITORIZARE A MEDIULUI.
INFRASTRUCTURA SISTEMELOR
ht
INFORMAŢIONAL-DECIZIONALE.
tp
://
Monitorizarea mediului constituie fundamentul informaţiilor

fim
ştiinţifice necesare în elaborarea deciziilor cheie adecvate pentru atingerea

scopului bilateral de dezvoltare economică şi de conservare a elementelor de
3
sa
mediu.
Monitorizarea mediului este un sistem de supraveghere, prognoză,
avertizare şi intervenţie, care are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii
.v
caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoaşterii stării

al
de calitate şi semnificaţiei ecologice a acestora, evoluţiei și implicaţiilor

sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsuri care se impun.
ah
Stabilitatea economico-socială pe termen lung depinde de abilitatea de

a gestiona eficient resursele naturale disponibile şi de protejarea lor de la
ia
degradare şi epuizare prin cunoaşterea stării elementelor de mediu, a

schimbărilor care le afectează şi a cauzelor acestor schimbări.
.ro
Deoarece natura se află într-un proces continuu de evoluţie şi adaptare

este importantă evidenţierea cauzelor şi efectelor determinate de factorul
antropic sau de către factorii naturali.
Capacitatea de a interpreta observaţiile privind schimbările privind
starea mediului, de a emite previziuni şi de a proiecta strategii manageriale
ambientale eficiente, necesită o mai bună percepţie asupra structurii şi
funcţiei ecosistemelor şi a interacţiunii dintre componentele acestora.
Managementul ecosistemelor prin prisma sustenabilităţii impune
identificarea celor mai eficiente metode de observare, analiză şi prognoză pe
baza conceptelor de monitorizare integrată. Monitorizarea mediului este

esenţială în evaluarea resurselor naturale, iar instrumentele de modelare sunt
folosite pentru a extinde rezultatele monitorizării în timp şi spaţiu.
1.1 Principii privind monitorizarea avansată a factorilor de mediu
Sporirea performanţei de mediu nu poate fi concepută fără o gestiune

eficientă a factorilor de mediu, prin asigurarea unor resurse de apă de bună
calitate pentru populaţie, industrie, agricultură, modernizarea sistemului de
alarmare şi avertizare a populaţiei, declanşarea unui proces investiţional
pentru executarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor
meteorologice periculoase, realizarea unui sistem de gestionare a deşeurilor
menajere şi industriale.
ht
Programele guvernamentale privind monitorizarea mediului şi

activităţile de diseminare a rezultatelor monitorizării necesită cooperare,
tp
compatibilitate şi interes mutual pentru a accesa o mai amplă reţea de

://
monitorizare permiţându-se astfel crearea unei imagini de ansamblu

comprehensive asupra stării mediului. Informaţiile colectate şi diseminate
fim
prin monitorizare şi rapoarte privind starea mediului susţin procesul
4
decizional în societate privind strategiile de management al mediului în
perspectiva adaptării lor la condiţiile de mediu.
sa
Cerinţele şi exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o

nouă abordare a problemelor globale de mediu din punct de vedere al
.v
efectelor şi presiunii asupra mediului a tuturor consecinţelor dezvoltării

al
socio-economice.
Modelul DPSIR (Driving forces, Pressures, State, Impact, Response)
ah
ajută autorităţile să înţeleagă relevanţa informaţiilor de mediu conţinute în

cadrul raportărilor de specialitate. De asemenea, contribuie la definirea
ia
standardelor comune pentru raportările către Agenţia Europeană de Mediu

(AEM) şi statele membre. Scopul principal al folosirii acestui model este de
.ro
a forma un cadru comun pentru ţările europene, astfel încât indicatorii

folosiţi să fie compatibili pentru a se oferi posibilităţi de întocmire şi
comparare ale situaţiilor la nivel global, modelul fiind adoptat de
majoritatea Statelor Membre din Uniunea Europeană şi de organizaţiile
internaţionale care au legături cu informaţiile de mediu (Eurostat, AEM).
Dezvoltarea socială şi economică exercită Presiuni asupra mediului şi,
ca urmare, Starea mediului înconjurător se modifică concretizându-se prin
efecte negative asupra sănătăţii umane, disponibilului de resurse şi
biodiversităţii mediului în general. În cele din urmă, acestea conduc la un
Impact asupra sănătăţii umane, ecosistemelor şi a materiilor prime care
creează un Răspuns spontan al societăţii împotriva cauzelor primare sau
direct asupra impactului şi a stării mediului la un moment dat, printr-un
proces rapid de adaptare sau de restaurare (fig.1.1).
D (dezvoltare) → P (presiune) → S (stare) → I (impact) → R (răspuns)

D → tendinţe în sectoarele de bază (industrie, energie, transporturi, agricultură, turism, etc.);
P → activităţi umane care afectează mediul (emisii de dioxid de carbon, metan, etc.);
S → schimbări observabile în starea mediului (creşterea temperaturii globale, degradarea calităţii
apelor, etc.);
I → efecte ale schimbărilor în starea mediului (diminuarea producţiei agricole, creştere a
morbidităţii, inundaţii);
R → eforturi ale societăţii pentru rezolvarea problemelor (cercetări, instrumente economice,
investiţii, etc.).
ht
tp
Fig. 1.1 Modelul DPSIR – instrument de analiză a stării mediului la nivel teritorial
://
Agenţia Europeană de Mediu (AEM) este instituţia publică principală

din Europa consacrată elaborării de informaţii oportune, pertinente şi fiabile,
fim
pentru factorii de decizie şi pentru publicul larg, în scopul susţinerii

dezvoltării durabile şi pentru a ajuta la realizarea unor îmbunătăţiri
semnificative şi măsurabile a mediului înconjurător din Europa. Activitatea 5
sa
Agenţiei include coordonarea Eionet (European Environment Observation

and Information Network - Reţeaua europeană de observare şi informaţii de
.v
mediu) şi a unui sistem de informaţii, colectare şi analiză a datelor comune

asupra mediului de la direcţiile şi serviciile Comisiei Europene, ţările
al
membre ale AEM, organizaţiile internaţionale, convenţii şi acorduri, prin

ah
elaborarea de îndrumări pertinente pentru factorii de decizie şi prin punerea

la dispoziţie pe scară largă a oricărei informaţii.
ia
AEM este o organizaţie care funcţionează în reţea, bazându-se în

special pe Eionet pentru a oferi asistenţă şi colectarea de indicatori, fluxul
.ro
de date şi fluxul de informaţii. Informaţiile asupra stadiului acţiunii de

implementare a strategiei de protecţie a mediului sunt gestionate de către o
reţea a agenţiilor de protecţie a mediului la nivel naţional, regional,
respectiv local. Eionet (http://www.eionet.europa.eu/) se compune din
AEM, un număr de 6 centre tematice europene (CTE) şi o reţea de
aproximativ 1000 de experţi din 39 de ţări din peste 350 agenţii de mediu
naţionale şi alte organisme care se ocupă cu informaţii de mediu. Acestea
sunt Punctele Focale Naţionale (NFP) şi Centrele naţionale de referinţă
(NRC).
Sistemul de informaţii AEM/Eionet a fost creat pentru a susţine toate
activităţile AEM şi Eionet referitoare la fluxul de date şi informaţii dinspre
ţări şi alte entităţi spre AEM, prin evaluări şi informaţii retransmise spre
acestea, spre instituţii comunitare şi alţi utilizatori. Sistemul cuprinde în
reţeaua sa persoane şi organizaţii, activităţile acestora în reţea, precum şi
infrastructura de sprijin şi echipamentul electronic. Baza de date a AEM
conţine setul de indicatori principali şi furnizează un cadru pentru analizele
trans-sectoriale. Pe de altă parte, AEM a elaborat un ghid unitar de
întocmire a Raportului privind starea factorilor de mediu. Principalii
utilizatori ai acestor materiale care descriu în detaliu indicatorii de mediu
sunt factori de decizie în politicile de mediu adoptate în fiecare ţară.
AEM contribuie la extinderea sistemului de informaţii spre un sistem
spaţial integrat european, conform cu iniţiativele INSPIRE şi monitorizarea
globală pentru mediu şi securitate GMES.
ht
La nivel naţional, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului este

tp
instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale, aflată în

://
subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor cu competenţe în

implementarea politicilor şi legislaţiei din domeniul protecţiei mediului,
fim
conferite în baza Hotărârii de Guvern nr. 918 din 30 august 2010 privind
reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului
şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia. 6
sa
ANPM are în subordine opt Agenţii Regionale de Protecţia Mediului

(ARPM), corespunzătoare celor opt regiuni de dezvoltare ale României şi 34
.v
de Agenţii Locale de Protecţia Mediului, ca agenţii judeţene (ANPM, 2012).

ANPM deţine următoarelor atribuţii:
al
 planificarea strategică de mediu;

ah
 monitorizarea factorilor de mediu;

 autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului;
ia
 implementarea legislaţiei şi politicilor de mediu la nivel naţional,

regional şi local;
.ro
 raportările către Agenţia Europeană de Mediu, pe următoarele

domenii: calitatea aerului, schimbări climatice, arii protejate,
contaminarea solului și apă.
Ca responsabilităţi ale ANPM, se menţionează următoarele:
 asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu
caracter normativ, a strategiilor şi politicilor sectoriale de mediu
armonizate cu acquis-ul comunitar şi bazate pe conceptul de
dezvoltare durabilă;
 implementarea legislaţiei din domeniul protecţiei mediului;
 coordonarea activităţilor de implementare a strategiilor şi
politicilor de mediu la nivel naţional, regional şi local;
 reprezentarea în domeniul protecţiei mediului în relaţiile interne şi
externe, conform mandatului acordat de către Ministerul Mediului
şi Pădurilor;
 autorizarea activităţilor cu impact potenţial asupra mediului şi
asigurarea conformării cu prevederile legale;
 asigurarea funcţionării laboratoarelor naţionale de referinţă pentru
aer, deşeuri, zgomot şi vibraţii, precum şi pentru radioactivitate;
 coordonarea realizării planurilor de acţiune sectoriale şi a planului
naţional de acţiune pentru protecţia mediului.
În cadrul ANPM, Serviciul Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului
(CECA) administrează informaţiile şi datele provenite din reţeaua naţională
de monitorizare automată a calităţii aerului (RNMCA), aceasta fiind un
ht
sistem avansat de monitorizare care cuprinde 142 staţii de monitorizare

continuă a calităţii aerului, dotate cu echipamente automate pentru
tp
măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici: dioxid de sulf

://
(SO 2 ), oxizi de azot (NO 2 /NO X ), monoxid de carbon (CO), ozon (O 3 ),

pulberi în supensie (PM 10 si PM 2.5 ), benzen (C 6 H 6 ) metale grele (plumb,
fim
cadmiu, nichel, arsen, mercur), hidrocarburi aromatice policiclice.
7
sa
1.2 Metode actuale de monitorizare a factorilor de mediu în timp real.

.v
Informaţia colectată prin monitorizare şi diseminată cu ajutorul

raportărilor oferă suportul decizional în cadrul societăţii în privinţa
al
elaborării unor strategii privind protecţia mediului şi conservarea resurselor

ah
naturale. Situaţia acestor resurse (apă, aer, sol, plante, animale etc.) trebuie
cuantificată, precum şi schimbările care afectează echilibrul lor ecologic şi
ia
cauzele care produc aceste schimbări. Deoarece natura se găseşte permanent

sub presiunea activităţilor antropice care determină în anumite situaţii
.ro
schimbări negative de multe ori ireversibile, devine importantă evaluarea

cauzelor, efectelor şi tendinţei ulterioare în cazul unui impact asupra
elementelor de mediu.
Figura 1.2 prezintă sintetic succesiunea etapelor premergătoare
obţinerii informaţiilor privind starea mediului înconjurător: identificare –
analiză – evaluare – diseminare, fiecare etapă implicând o serie de acţiuni
intermediare dintre care cele mai importante sunt definirea problemei de
mediu, stabilirea programului de monitorizare, evaluarea impactului şi
extragerea informaţiei de mediu specifice.

ht
tp
://
fim
8
sa
.v
al
Fig. 1.2 Succesiunea etapelor pentru obţinerea informaţiilor de mediu

ah
Monitorizarea mediului oferă un feedback eficient cu referire la

impactul real asupra mediului al implementării unui proiect sau al unei
ia
acţiuni antropice care ar produce modificări asupra ecosistemului existent.

Rezultatele monitorizării ajută aprecierea succesului măsurilor de
.ro
atenuare a impactului în scopul protejării mediului înconjurător. De

asemenea, aceste rezultate sunt utilizate pentru a asigura conformitatea cu
standardele de mediu şi pentru a facilita orice modificare în structura
proiectului sau unele schimbări operaţionale.
În general, programele de monitorizare a mediului vor colecta date
pentru a îndeplini unul sau mai multe dintre următoarele scopuri (Everitt,
1992):
1. pentru a stabili o valoare de referinţă, prin colectarea de informaţii
cu privire la caracteristicile de bază ale sit-ului înainte de
dezvoltare/modificare sau de stabilire a condiţiilor actuale;

2. pentru a stabili tendinţele pe termen lung în ecosistemele naturale
în scopul determinării unor valori de referinţă neinfluenţate
antropic;
3. pentru a estima variaţiile inerente în interiorul elementelor de
mediu, care pot fi comparate cu variaţiile cuantificate în altă zonă
aflată sub observaţie;
4. să permită comparaţii între diferite situaţii (de exemplu, între
etapa pre-dezvoltare şi post-dezvoltare; între amonte şi aval; la
diferite distanţe faţă de o sursă) pentru a evidenţia schimbările;
5. pentru a face comparaţii cu un nivel standard sau o valoare ţintă.
Activitatea de monitorizare a factorilor de mediu presupune ca demers

ht
preliminar dezvoltarea unui program de monitoring pe baza unor etape

clare care să respecte următoarea succesiune pentru a defini variabilele
tp
coerente şi funcţionale necesare bunei desfăşurări a programului respectiv:

://
 Identificarea strategiei/politicii de mediu/problemei de mediu (scopul şi

întrebările cheie);
fim
 Definirea scopurilor intermediare;

 Determinarea întrebărilor ştiinţifice care corespund strategiei de mediu;
 Selectarea parametrilor cheie care trebuie măsuraţi pentru a răspunde 9
sa
întrebărilor ştiinţifice (abordare stare – tendinţă, abordare cauză – efect);

 Alegerea metodelor şi tehnicilor de măsurare a parametrilor cheie;
.v
 Proiectarea schemei experimentale de măsurare;

 Concepţia structurii de management a bazei de date;
al
 Dezvoltarea schemei de analiză/sintetizare a datelor obţinute care să

ah
răspundă scopului strategiei şi a întrebărilor cheie şi care să furnizeze

indicatori sintetici de evaluare;
ia
 Modul de diseminare a informațiilor elaborate.

.ro
În consecinţă, un program corespunzător de monitorizare a

elementelor de mediu trebuie să permită următoarele acţiuni:
 Determinarea stării variabilelor de mediu;
 Determinarea schimbărilor şi tendinţelor;
 Determinarea cauzelor şi efectelor;
 Furnizarea avertizărilor timpurii asupra perturbărilor elementelor de
mediu;
 Furnizarea informaţiilor utile în evaluarea eficienţei strategiei de mediu.
Criteriile de caracterizare a complexităţii unui program de

monitorizare fac referire la:
 Distribuţia geografică a centrelor de monitorizare a mediului;
 Elementul de mediu ţintă (aer, apă, suprafaţa de teren sau abordare
complexă prin monitorizare integrată);
 Domeniul de cercetare ţintă (fizică, chimie, biologie, protecţia mediului
sau interdisciplinar);
 Eşantionarea spaţială şi temporală.
Din punct de vedere al complexităţii, programele de monitorizare se pot
clasifica după informaţia colectată, acoperirea geospaţială şi frecvenţa de
analiză (tabelul 1.1):
Tabelul 1.1 Clasificarea generală a programelor de monitorizare a factorilor de

mediu.
ht
Tipul programului Particularităţi

tp
 caracterizarea spaţio-temporală a
biodiversităţii, utilizării terenului,
://
problemelor de mediu, efectelor

MONITORIZARE PRIN
hazardelor existente pe unitatea de
fim
TELEDETECŢIE AERIANĂ SAU SPAŢIALĂ suprafaţă;

 acoperire continuă geografică;
 frecvenţa de analiză 5-10 ani.
10
sa
 strategii de evaluare obligatorii sau

informaţii specializate privind o resursă
specifică;
.v
 acoperire multilocaţională (cumularea

PROGRAME DE SUPRAVEGHERE
rezultatelor centrelor de monitorizare a
al
mediului - >100 de centre);

 frecvenţa de analiză săptămânală →
ah
anuală.
 Informaţii complexe privind evoluţia
proceselor → abordare globală şi
ia
interdisciplinară a elementelor de
mediu;
.ro
CENTRE DE CERCETARE-MONITORIZARE
 acoperire multilocaţională (cumularea
INTENSIVE rezultatelor locaţiilor de monitorizare -
>5-50 de locaţii);
 frecvenţa de analiză instantanee →
lunară.
Există mai multe tipuri de programe de monitorizare a mediului în funcţie

de cuantificarea efectelor produse de către emisiile/evacuările de poluanţi şi
de rezultatele monitorizării:

a. Monitorizarea aplicată pentru verificarea conformării cu standardele şi
normele în vigoare (pentru respectarea dispoziţiilor legislative în domeniul
protecţiei mediului)
Monitorizarea conformităţii este cea mai frecventă formă practicată de
monitorizare a mediului. Scopul monitorizării conformităţii este de a se
asigura că o componentă de mediu nu este modificată sub aspect calitativ
sau cantitativ, comparativ cu un anumit standard specific sau o normă
tehnică, în urma desfăşurării unei activităţi umane. Un exemplu de
monitorizare a conformităţii este un program de eşantionare prin prelevare
de probe realizat de către un agent economic din industrie (în cadrul
activităţii de auto-monitoring) sau de către organizaţii guvernamentale
abilitate, pentru a se asigura că un contaminant prezintă concentraţii care nu
ht
depăşesc nivelul de referinţă considerat ca valoare limită sau concentraţie

maximă admisibilă, fie la nivelul efluentului sau în apele receptoare, fie în
tp
relația emisie – imisie în cazul poluării atmosferice. Implicit, în ceea ce

://
priveşte monitorizarea conformităţii se presupune că în cazul în care

caracteristicile monitorizate se află în limite acceptabile, atunci şi efectele
fim
vor fi în limite acceptabile.

Astfel, monitorizarea conformităţii nu se preocupă de stabilirea
efectelor reale produse de încărcarea cu poluanţi evacuată/emisă, chiar dacă 11
sa
aceasta se situează sub valorile limită stabilite de dispoziţiile legislative în

domeniul protecţiei mediului.
.v
al
ah
ia
.ro
Legendă: 4. ape de suprafaţă;

1. Monitorizarea calităţii aerului - imisii; 5. efluenţi;
2. Piezometru – monitorizarea apei subterane; 6. monitorizare emisii;
3. Nivelul pânzei freatice; 7. supravegherea solului şi a biocenozei.
Fig. 1.3 Monitorizarea integrată a mediului la o entitate industrială

cu potenţial de poluare

Pentru monitorizarea unui agent economic industrial cu potenţial de
poluare (fig. 1.3) este necesară analiza apei, solului şi a efluenţilor rezultaţi,
analiza apelor de răcire, monitorizarea apelor de suprafaţă şi a celor
subterane cu ajutorul piezometrelor în locaţiile adiacente surselor emitente,
cuantificarea emisiilor de gaze (NO x , SO x ,etc) etc. Opţional se poate
recurge la teste de laborator complexe (analize ecotoxicologice, ale
contaminanţilor, ale emisiilor etc.)
Rezultatele monitorizării oferă suport tehnic cu privire la alegerea
metodelor de remediere a solului, tratare a apelor reziduale, precum şi de
denocivizare a gazelor evacuate.
b. Monitorizarea efectelor asupra mediului

ht
În cazul în care obiectivele programului de monitorizare impun să fie

stabilite efectele reale asupra mediului înconjurător este necesară măsurarea
tp
repetată a parametrilor de mediu pentru a testa ipoteze specifice ale efectelor

://
activităţii umane asupra mediului (LGL Ltd. şi col., 1984).

Conover (1985) a adăugat că monitorizarea mediului trebuie să
fim
surprindă modificări în vederea stabilirii relaţiei cauză-efect.

Implicaţiile acestei definiţii sunt următoarele:
1. Programele de monitorizare a mediului trebuie să recurgă la eşantionări 12
sa
repetate timp de un anumit număr de ani;

2. Programele de monitorizare a mediului trebuie să fie riguroase din
.v
punct de vedere ştiinţific şi să se bazeze pe ipoteze testabile;

3. Programele de eşantionare concepute pentru a testa ipotezele trebuie să
al
fie astfel încât rezultatele să poată fi folosite pentru a detecta tendinţele

ah
temporale şi / sau diferenţele spaţiale;

4. Programele de monitorizare a mediului trebuie să încerce să stabilească
ia
legături mai mult sau mai puţin empirice între activităţile umane şi
efectele lor asupra mediului.
.ro
c. Monitorizarea efectelor asupra mediului în cadrul Evaluării

Impactului asupra Mediului (EIM)
Aceste programe de monitorizare trebuie să furnizeze informaţii necesare
pentru:
1. a verifica acurateţea constatărilor şi predicţiilor EIM;
2. a determina eficacitatea măsurilor în scopul atenuării efectelor
negative ale proiectelor asupra mediului.
Feedback-ul rezultat din asemenea programe de monitorizare are dublu rol
în a stabili dacă sunt necesare măsuri mai mult sau mai puţin stricte de
reducere a impactului şi pentru a îmbunătăţi capacitatea de predicţie a EIM.
Fără activitatea de monitorizare nu există un mecanism pentru evaluarea
succesului măsurilor întreprinse de reducere a impactului.
Monitorizarea mediului furnizează informaţii importante care permit
planificarea eficientă şi un răspuns adaptiv bazat pe o evaluare a eficacităţii
măsurilor de reducere a impactului.
Fără un program adecvat de monitorizare a mediului nu este posibil
să se determine dacă mediul este protejat sau nu. Absenţa unui astfel de
program lasă procedura de realizare a EIM fără un mecanism de evaluare a
performanţelor sale în relaţie cu obiectivele sale.
În concluzie, monitorizarea mediului poate:
 descrie amploarea efectelor asupra mediului şi a pierderilor de resurse;
 furniza informaţii ştiinţifice cu privire la răspunsul unui ecosistem la un
ht
anumit număr de activităţi umane şi măsuri de atenuare a impactului;

 furniza date pentru a fi utilizate ca parte a unui audit de mediu în cadrul
tp
practicilor de management al mediului.

://
fim
13
sa
.v
al
ah
ia
.ro

2
SISTEMUL INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL PENTRU
MONITORIZAREA PARAMETRILOR DE MEDIU.
Activităţile legate de protecţia mediului presupun o informare

completă şi actualizată asupra factorilor poluanţi, fără de care nu poate
ht
exista un proces decizional fiabil, optimizat şi eficace în situaţii de criză.

Informaţia fundamentează orice decizie raţională. Majoritatea
tp
catastrofelor ecologice sau care afectează mediul înconjurător se datorează

în primul rând lipsei surselor de informare care să prezinte situaţia în timp
://
util şi în ansamblu (starea de surprindere).

fim
14
sa
.v
al
ah
ia
.ro
Fig. 2.1 Lanţul cauzal al poluării mediului înconjurător.

Poluanţii care fac obiectul protecţiei mediului au caracter aleatoriu,
fiind rezultatul unui lanţ cauzal complex şi ca urmare, evoluţia acestora nu
poate fi prevăzută cu precizie. Lanţul cauzal cuprinde, de regulă, verigile
prezentate în figura 2.1.
Spre exemplu, poluarea mediului cu pulberi sau cu oxizi de sulf, azot,
carbon etc. este o realitate obiectivă în apropierea surselor de poluare
specifice, dar fără monitorizarea fenomenului nu se poate cuantifica
valoarea concentraţiei X(t) .
2.1 Procesul informaţional-decizional. Trepte de decizie.

ht
Între informaţia asupra noxelor şi deciziile care trebuie luate este

esenţial să existe o legătură continuă, după principiul denumit feed-back,
tp
determinând astfel un circuit informaţional-decizional (fig. 2.2)

://
fim
15
sa
.v
al
Fig. 2.2 Principiul feed-back (circuitul informaţie-decizie).

ah
Organizaţia sau entitatea care emite decizia trebuie să primească doar

acele informaţii selectate care să fundamenteze decizia aferentă nivelului
ia
respectiv de decizie.
În cazul unei surse de poluare, informaţia la sursă trebuie să fie
.ro
maximă şi completă. Informaţia care ajunge la APM trebuie să fie selectată,

ca şi informaţia care are destinaţia ANPM, Ministerul Mediului şi Pădurilor
sau Guvern. Amploarea deciziilor este cu atât mai mare cu cât nivelul
decizional este mai înalt (fig. 2.3).
De exemplu, pentru închiderea activităţii unei întreprinderi poluante
nu este suficientă decizia Agenţiei de Protecţia Mediului, ci trebuie cerută şi
autorizarea din partea forului central (minister de resort), datorită
implicaţiilor socio-economice deosebite.
Există decizii care aparţin numai Guvernului cum ar fi decretarea
stării de necesitate în teritoriu. Prin urmare trebuie să existe reglementări
legale (legi, norme, instrucţiuni), care să stabilească modul de diseminare a
informaţiei, cât şi dreptul de a lua decizii.
Excesul de informaţie încarcă inutil fluxul informaţional şi creează
redundanţa informaţională.
ht
tp
://
fim
Fig. 2.3 Trepte decizionale şi transmiterea informaţiei (după M. Podani, 1999)

16
sa
 informaţie, --- decizie.

.v
2.2 Dispeceratele de mediu şi funcţiile acestora

al
Vehicularea informaţiilor şi procesul decizional se desfăşoară într-un

ah
cadru organizat care poartă denumirea generică de dispecerat, fiind

organizate la niveluri decizionale diferite.
ia
Conexiunea între sursele de informare asupra mediului şi dispeceratul

local este bidirecţională (dublu sens) prin dialog (fonic sau electronic)
.ro
pentru respectarea principiului feed-back de adaptare a deciziei la situaţia de

moment. Dispeceratele trebuie asigurate cu permanenţa umană continuă
(24 h), iar schimbul de informaţii să fie cu program (din oră în oră) sau
continuu prin folosirea ordinatoarelor şi a aplicaţiilor dedicate client/server
(fig. 2.4).
Personalul dispeceratelor necesită un grad de instruire ridicat şi să aibă
la dispoziţie scenarii (planuri operative) cu deciziile aferente.
Funcţiile dispeceratului de mediu cuprind:
 Colectarea fiabilă de informaţii;
 Supravegherea pragurilor critice de poluare;
 Emiterea şi comunicarea deciziei pe baza planurilor operative;
 Constituirea bazei de date;
 Transmiterea informaţiei selectate la dispeceratul superior şi a comenzii
la dispeceratul inferior.
ht
tp
://
fim
17
sa
Fig. 2.4 Schema sinoptică a interconexiunilor dispeceratelor de mediu cu referire

la procesul informaţional-decizional.
.v
O atenţie deosebită se acordă fundamentării deciziilor bazate pe

al
planuri de acţiune operativă în care se prevăd diferite situaţii posibile

începând cu poluarea curentă până la poluarea accidentală.
ah
Deciziile trebuie să fie prestabilite şi nu improvizate. Este necesar ca

decizia luată să fie individualizată prin cunoaşterea identităţii emitentului, în
ia
vederea evitării erorilor şi abuzurilor posibile în procesul informaţional-

.ro
decizional.
2.3 Fluxul informaţional
Totalitatea conexiunilor între componentele unui dispecerat (sursa de

informaţii şi transmiterea deciziei) este denumită flux informaţional. Spre
deosebire de structura hardware cuprinde şi căile de informare şi conţinutul
acestora. Fluxul informaţional se realizează prin diferite căi de comunicaţie:
 vocală: prin telefonie, radiotelefonie, telefonie prin satelit;
 de date: prin fax, modem, ISDN, GSM/GPRS, TCP/IP etc.;

 protocoale specifice: HTTP (documente web), POP şi SMTP (poştă
electronică), FTP (transfer fişiere), NTP (sincronizare timp în reţea),
DNS (atribuire nume domenii Internet) etc.
 reţele: Intranet LAN, reţele virtuale private VPN, fără fir WAN etc.
 prin interfaţarea optimă a ordinatoarelor (ex. plăci de achiziţie date,
receptoare de date tip data logger).
Pentru siguranţa şi fiabilitatea sistemului de comunicare este utilă
existenţa simultană a mai multor moduri de transmitere. Fiecare sursă de
informaţie trebuie să cunoască precis cui şi prin ce căi transmite informaţia,
precum şi precizarea deciziei luată pentru fiecare nivel ierarhic subordonat.
Existenţa unor planuri operative proiectate şi dimensionate pe baza unor
scenarii de producere a situaţiilor de risc ecologic major, facilitează
ht
semnificativ aplicarea metodelor de intervenţie pentru diminuarea

tp
impactului asupra elementelor de mediu.

Principiul important de care depinde eficienţa fluxului informaţional
://
este autonomia informaţională care impune autonomia energetică şi

existenţa mai multor căi de comunicaţie fiabile. Fluxul informaţional deţine
fim
două componente de bază:
18
a. Fluxul operativ (rapid):
– se realizează în timp real (on-line) şi fundamentează deciziile
sa
operative;
– cuprinde datele zilnice de mediu colectate şi cele care trebuie
.v
transmise în cazul depăşirii pragurilor critice (ex. CMA 30 min. la

al
pulberi în suspensie = 500 µg/m3);

– conţine eventuale prognoze şi avertizări asupra poluării bazate pe
ah
studii de dispersie a poluanţilor în mediul aerian sau acvatic;

– prin intermediul acestuia se transmit deciziile operative.
ia
.ro

ht
tp
://
fim
Fig. 2.5 Schema fluxului rapid de avertizări hidrologice (INMH, 2004).

19
sa
Figura 2.5 prezintă schema fluxului rapid de avertizări hidrologice cu fiecare

nivel ierarhic aferent tipologiei informaţiei colectate: informaţia hidrologică
(staţie hidrometrică → staţie hidrologică → dispecerat direcţie ape) şi
.v
informaţia meteorologică (post meteorologic → staţie meteorologică →

al
centrul meteorologic regional + observaţii radar din reţeaua SIMIN).

ah
b. Fluxul statistic (lent):

– fundamentează constituirea bazelor de date (SGBD) şi întocmirea
ia
studiilor statistice (rapoarte, analize, atlase etc.);

– prin selecţie, informaţiile (datele) transmise în flux rapid sunt stocate
.ro
în baze de date, fiind supuse ulterior prelucrării statistice;

– prelucrarea statistică presupune şiruri temporale cu evidenţierea
extremelor, curbelor de distribuţie a frecvenţelor şi a probabilităţii de
apariţie etc.;
– datele obţinute în fluxul statistic se transmit cu o frecvenţă
prestabilită (zilnică, decadală, lunară, sezonieră, anuală);
– programele software de prelucrare statistică (Statistica, SPSS,
Statgraphics etc.), precum şi programele de calcul tabelar (Excel,
Quattro Pro etc.), furnizează indicatori statistici sintetici pentru

personalul care execută studiile de remediere a problemei de mediu
şi de cei cu drept de control.
ht
tp
://
fim
20
sa
.v
al
ah
ia
.ro

3
COMPONENTA SOFTWARE ÎN CADRUL SISTEMULUI
INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL
PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
ht
tp
://
În ultimii ani, dezvoltarea sistemelor de gestiune a bazelor de date

(SGBD) reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte în domeniul
fim
tehnologiei informaţiei, având un impact decisiv asupra modului de

organizare şi funcţionare a numeroaselor instituţii implicate în protecţia
mediului. 21
sa
O bază de date reprezintă o colecţie de date centralizate, creată şi

menţinută computerizat, în scopul prelucrării datelor în contextul unui set de
.v
aplicaţii dedicate. Prelucrarea datelor se referă la operaţiile de introducere,

ştergere, actualizare şi interogare a datelor.
al
Datele reprezintă descrieri simbolice ale unui obiect, fenomen sau ale
ah
unei acţiuni. Simbolurile urmează o structură bazată pe o sintaxă

prestabilită, înregistrată pe un suport material şi care poate fi prelucrată
ia
manual, electronic sau combinat.

În domeniul protecţiei mediului sunt necesare date spaţiale
.ro
(reprezentări digitale ale hărţilor şi planurilor zonelor monitorizate) şi date

atribut (date alfanumerice organizate sub formă de tabele cu linii şi
coloane asociate cu datele spaţiale) acestea fiind înregistrate sub formă de
fişiere pe suport magnetic. În urma prelucrării datelor, operatorul
recepţionează informaţia.
Informaţia este un set de date care aduce un plus de cunoaştere şi
fundamentează luarea deciziilor. Informaţia trebuie să fie: consistentă
(suficient de cuprinzătoare), relevantă (să furnizeze cunoştinţele necesare),
exactă (fără ambiguităţi), oportună (să fie furnizată la timp) şi accesibilă
(adaptată nivelului de înţelegere şi specializare) ca mod de prezentare.

Datele spaţiale constituie partea centrală a unui sistem informaţional-
decizional aplicat în protecţia mediului şi conţine hărţi sub formă digitală cu
diferite straturi tematice dedicate (format raster şi format vectorial). Acestea
sunt materializate prin fişiere conţinute într-o bază de date spaţială. Într-o
primă variantă, aceste sisteme informaţionale sunt folosite pentru
inventarierea zonelor și arealelor afectate de poluare (apă, sol, aşezări
umane). La nivelul următor, sistemele informaționale oferă suport
decizional în analiza detaliată a proceselor de eroziune, alunecărilor de
teren, studiilor de impact, studiului calităţii apei etc., care pot fi corelate cu
rezultatele modelării din alte softuri specifice cu suport decizional.
În consecință, componenta software a sistemelor informaţional-
decizionale are scopul de a obţine informaţii în vederea luării deciziilor.
ht
Modelarea şi simularea reprezintă concepte de bază în cadrul analizei

geospaţiale şi în consecinţă, raţiunea de a fi a acestei componente.
tp
://
Un exemplu de proiect informaţional care integrează tehnicile descrise

în mod sumar anterior este MEMDUR (Sistem de management durabil al
fim
resurselor pentru monitorizarea şi evaluarea riscurilor de mediu în vederea

prevenirii efectelor negative şi gestionării situaţiilor de criză) dezvoltat în
cadrul PNCDI II - Parteneriate (2007-2010) şi coordonat de Universitatea 22
sa
Valahia din Târgovişte.

MEMDUR este un ansamblu complex de componente S.I.G. şi
.v
metode de vizualizare ale rezultatelor interogărilor efectuate asupra bazei de

date spațiale şi textuale. Tehnologia folosită asigură un set de instrumente
al
S.I.G. pentru managementul datelor spațiale (afișare, interogare, extragere

ah
de rapoarte, etc.) disponibile în interfața WEB dedicată, personalizată în

acest sens (http://quad.ssai.valahia.ro/memdur_v5/). Astfel, sistemul
ia
dezvoltat permite vizualizarea şi analiza in timp real a informațiilor privind

câmpul de concentraţii al imisiilor în zonele de interes ale judeţului
.ro
Dâmboviţa, stocate în format vectorial şi textual. În alegerea componentelor

sistemului s-au avut în vedere implementarea de soluții moderne:
scalabilitate, timp de răspuns rapid, dezvoltare facilă de aplicații noi,
autentificare şi securitate, utilizarea platformelor consacrate în domeniu şi
utilizarea de componente OpenSource.
Baza de date este formată din 9 tabele: Useri, Tipuriuseri, Judete,
Localitati, Statii, Punctestatie, Parametri, Stari, Masuratori
Aplicația constă într-o interfaţă web (fig. 3.5) care conține o parte de
vizualizare şi o parte de administrare a datelor stocate în baza de date şi are
ca principale funcţii:

• vizualizarea valorilor parametrilor;
• vizualizarea graficelor realizate pe baza datelor măsurate;
• vizualizarea informațiilor despre stațiile de măsurare şi a punctelor de
măsurare;
• introducerea unei stații noi, a unui punct nou;
• introducerea unui parametru nou, precum şi a valorilor;
• importul datelor de la punctele de măsurare;
• prelucrarea datelor importate şi generarea de rapoarte statistice;
• vizualizarea istoricului datelor.
Din punct de vedere al arhitecturii sistemului, pentru dezvoltarea

aplicației au fost folosite următoarele tehnologii: Microsoft SQL Server
ht
2005 – pentru implementarea bazei de date a cărei structură a fost prezentată

tp
anterior, ASP .NET şi baza de date relațională. Comunicarea cu baza de date

se face prin intermediul procedurilor stocate.
://
fim
23
sa
.v
al
ah
ia
.ro

ht
tp
://
fim
Fig. 3.5 Interfaţa utilizator a aplicaţiei MEMDUR cu vizualizarea staţiei DB-1

Târgovişte la diferite scări de reprezentare, a surselor punctuale de poluare
24
sa
atmosferică, a straturilor tematice şi a indicelui specific de poluare

.v
3.2. Metode de analiză şi procesare statistică a datelor

al
achiziţionate în timp real.

ah
Prelucrarea statistică a datelor este o etapă importantă de trecere de la

datele primare concrete obţinute prin activitatea de monitorizare la valori
ia
specifice, la sistemul de indicatori sintetici corespunzător modului de

.ro
manifestare a fenomenului studiat, cuprinzând tehnicile prin intermediul

cărora datele colectate sunt transformate în informaţii explicative.
Există mai multe tipuri de analize aplicabile în prelucrarea datelor de
mediu în funcţie de specificul procesului analizat:
1. Analiza primară a datelor (analiza descriptivă) implică:
- măsurarea tendinței centrale;
- analiza dispersiei;
- stabilirea normalității distribuției.
2. Analiza diferențială presupune identificarea existenţei unor
diferențe semnificative statistic între eșantioane (grupuri), între
variabile sau între variantele experienţei.
3. Analiza asociativă se referă la identificarea existenţei unor
asemănări (asocieri) semnificative statistic între eşantioanele unor
populaţii statistice.
4. Analiza inferențială rezolvă aspecte privind identificarea gradului
în care valorile identificate la nivel de eșantion sunt reprezentative la
nivelul populațiilor statistice investigate.
5. Analiza predictivă vizează identificarea evoluției ulterioare a
fenomenelor investigate.
6. Analiza complexă a datelor se poate efectua prin utilizarea unor
metode complexe de tipul analizei factoriale, analizei canonice,
analizei discriminantului, analizei structurilor latente sau modelării
numerice.
ht
tp
3.2.1 Indicatori statistici ai curbelor de regim

Tehnicile de prelucrare a datelor de mediu constă în analiza şirurilor
://
temporale (seriilor cronologice) cu evidenţierea extremelor, a curbelor de

distribuţie a frecvenţelor şi a probabilităţii de apariţie. Mărimea scalară care
fim
însoţeşte fenomenul de poluare a mediului este considerată o mărime

probabilă (aleatorie), care se supune legii numerelor mari şi teoriei
probabilităţii, ceea ce presupune existenţa unui număr cât mai mare de 25
sa
valori măsurate (șirul temporal – time series).

.v
al
ah
ia
.ro
Fig. 3.6 Principalele caracteristici ale unei serii cronologice reprezentând

evoluţia temporală a concentraţiilor unui poluant
Mărimile aleatorii asociate evoluţiei temporale ale concentraţiei unui

poluant în elementul de mediu afectat se caracterizează prin curbe de regim
cu următoarele caracteristici (fig. 3.6):
• X(t) – curba de regim propriu-zisă cu valori continue sau discrete;

n
∑X i
• X= i =1
- valoarea medie a concentrației pe intervalul considerat,
n
(n – numărul de înregistrări, eşantioane, probe; X i – valoarea
numerică a fiecărei înregistrări, eşantion, probă);
• curba de frecvenţă a mărimii aleatorii (de câte ori apare mărimea
aleasă m);
• curba de durată (cât durează mărimea aleasă m);
• curba integrală (arată volumul mărimii în timp)
• V X – volumul concentraţiei de poluant (fig. 3.7) pe un anumit
interval de timp (T):
ht
t T
VX = ∫ X i dt , VX = ∑ X dt sau VX = X ⋅ T (Ec. 3.1);
tp
0 0
://
fim
26
sa
.v
al
Fig. 3.7 Determinarea volumului cumulat V i al unei noxe la timpul t i

ah
ia
.ro

4
CRITERII PRIVIND IMPLEMENTAREA UNEI REŢELE
DE SUPRAVEGHERE AUTOMATĂ A STĂRII
ELEMENTELOR DE MEDIU
ht
tp
Abordarea decizională în conceperea unui sistem complex de

://
monitorizare a mediului și a planului de monitorizare aferent utilizării

sistemului, vizează patru acțiuni: analiză – planificare – control –
fim
implementare/evaluare. Etapa iniţială cuprinde estimarea şi încadrarea

spaţială a poluanților prin analiza datelor privind poluarea istorică din zona
27
sa
de interes, inventarierea surselor de poluare, folosirea instrumentaţiei

specifice de monitorizare şi stabilirea locaţiilor măsurătorilor efectuate cu
ajutorul receptoarelor GPS. Topologia terenului poate avea o influenţă
.v
semnificativă asupra variabilităţii spaţiale a noxelor. Datele achiziţionate

al
sunt utilizate pentru dezvoltarea unui plan de gestiune, care implică

folosirea hărţilor digitale tematice obţinute cu ajutorul sistemelor
ah
informaţionale geografice.
Evaluarea performanţelor sistemului obţinute a posteriori contribuie
ia
la revizuirea elementelor primare (obiective, acţiuni manageriale, decizii,

infrastructură şi intrări în sistem) pentru a atinge stabilitatea şi rigurozitatea
.ro
prevăzută iniţial. O diagnoză de mediu riguroasă poate corela fezabilitatea

tehnică cu performanţele obţinute în vederea caracterizării efectelor și
tendinței factorilor poluanți. Randamentul sistemului va fi evaluat
considerând aportul în evaluarea impactului surselor de poluare asupra
mediului, fezabilitatea tehnică şi economică şi bineînțeles aspectele de
ergonomie. Această evaluare va fi o componentă esenţială în procesul de
colectare a datelor în următoarele perioade de monitorizare. Reiteraţiile
multiple permit perfecţionarea planului de monitorizare iniţial şi
implementarea soluţiilor optime identificate pe parcursul dezvoltării

acestuia. Diagnoza de mediu efectuată în anii anteriori fundamentează
înţelegerea relaţiilor între elementele de mediu şi factorii monitorizaţi.
4.1 Etapele realizării unui sistem automat de monitorizare a

parametrilor de mediu
Realizarea unui sistem de monitorizare a mediului implică analiza şi

determinarea structurii fiecărei componente în parte (fig. 4.1).
ht
tp
://
fim
28
sa
Fig. 4.1 Structura unei staţii automate de monitorizare a unui element de mediu
.v
Etapa I – Stabilirea parametrilor de mediu cheie

Reprezintă cea mai importantă etapă în proiectarea sistemului de
al
monitorizare. În funcţie de aplicaţia realizată, stabilirea tipurilor şi

caracteristicilor senzorilor depinde de metodele de analiză şi algoritmii
ah
asociaţi fenomenului sau procesului monitorizat.

Etapa II – Alegerea senzorilor sau traductorilor
ia
Alegerea tipului de senzor se face în funcţie de acurateţea acestuia

.ro
(caracteristici de precizie sau rezoluţie), în cazul unor determinări de

precizie, domeniul de măsurare pe care-l poate acoperi şi timpul de răspuns
– cu cât este mai rapid, cu atât sistemul de monitorizare va reacţiona mai
repede şi va măsura parametrul a cărui evoluţie este rapidă (în cazul
existenţei unor astfel de parametri) – precum şi în funcţie de posibilităţile de
calibrare. Alegerea senzorilor se va face pe criteriul celui mai bun raport
acurateţe/timp de răspuns, precum şi în funcţie de posibilitatea adaptării lui
la intrările plăcii de achiziţie a receptorului de date (fig. 4.2).
Etapa III – Alegerea tipului de receptor de date
Se apelează la un catalog specializat (ex. Vaisala, Delta-T Devices,
National Instruments), în care se caută tipul de receptor de date (data logger
sau placă de achiziţie date) care are cel mai apropiat număr de intrări
analogice şi digitale de numărul folosit în aplicaţie. De exemplu, un data
logger bazat pe o placă de achiziţie tip PCB 80C552, utilizată cu
preponderenţă în cadrul sistemelor dezvoltate în cadrul Laboratorului de
ht
tp
://
fim
29
sa
.v
al
ah
ia
Fig. 4.2 Exemple de senzori și componente ale staţiei automate portabile de

.ro
monitorizare a poluării aerului în proximitatea unor obiective industriale, din

dotarea FIMB
• 1 – direcţie vânt (0-360° ± 2°) – analogic;

• 2 – anemometru (0.25-75 m/s ± 0.1 m/s) – digital (viteza vântului);
• 3 – combisenzor: temperatură (-30°C la +70 °C ± 0.2°C) – analogic
+ umiditate relativă a aerului (RH) (0-100% ± 2%) – analogic;
• 4 – senzor radiație solară (diferite configurații pentru flux cuantic sau energetic);
• 5 – senzor BF2 – solarimetru pentru determinarea radiației difuze și totale, RFA;
• 6 – senzor rouă/ picături de ploaie (0 V uscat, >1 V umed);
• 7 – modul fotovoltaic pentru alimentarea autonomă a stației 35W p ;

• 8 – catargul stației și antena modemului GSM/GPRS;
• 9 – senzor electrochimic pentru determinarea diferiților poluanți gazoși: amoniac
– NH 3 (0-200 ppm ± 1ppm) – analogic; dioxid de sulf – SO 2 (0-100 ppm ± 1ppm) –
analogic; hidrogen sulfurat – H 2 S (0-200 ppm ± 1ppm) – analogic; dioxid de azot –
NO 2 (0-100 ppm ± 1ppm) – analogic, etc.
a. vedere frontală; b. vedere dorsală.
monitorizare a factorilor de mediu din cadrul Facultăţii de Ingineria
Mediului şi Biotehnologii (FIMB) a Universităţii Valahia din Târgovişte,
deţine 4 intrări analogice şi foloseşte sistemul de dezvoltare IMC500.
Pentru monitorizarea parametrilor meteorologici şi de poluare atmosferică
este necesar un catarg pe care se pot amplasa senzorii. Pentru monitorizarea
parametrilor solului poate fi utilizat un suport mai compact și repere pentru
semnalizarea poziției senzorilor în scopul protecției acestora. În cazul
ht
monitorizării mediului acvifer se apelează la o sondă multiparametru

tp
ancorată la mal sau de o baliză.

Receptorul de date (Data logger) - La nivelul microcontrolerului
://
unui receptor de date există un executiv de timp real care asigură lansarea în
execuţie a comenzii (task-ului) de achiziţie de date la un interval de timp
fim
presetat (rata de eşantionare) corespunzător din punct de vedere al

caracterizării procesului/parametrului de mediu monitorizat. Pentru
30
sa
alimentarea senzorilor şi a receptorului se utilizează un mini-modul

fotovoltaic şi acumulator Li-ion care asigură autonomia sistemului şi
.v
posibilitatea executării măsurătorilor in-situ. În general, structura software a

unui sistem de achiziție date cuprinde două module program:
al
- programul de la nivelul PC-ului;

ah
Limbajul de nivel înalt folosit în transpunerea procedurilor modelului

logic poate fi mediul de programare LabVIEW (National Instruments).
Fluxul de date reprezentat în diagrama funcţională specifică implicit şi
ia
operaţiile care se execută simultan (fig. 4.3).

.ro

ht
Fig. 4.3 Exemplu de diagrama asociată unui instrument virtual VI pentru

tp
interfaţarea unui receptor de date în NI LabVIEW și receptorul de date XPU data

logger dezvoltat pentru aplicații de monitorizare a parametrilor de mediu
://
(Dunea A. și Dunea D., 2004)

fim
Având un design modular, există posibilitatea ca orice instrument

virtual deja creat să poată deveni o componentă a altuia, programele în
31
sa
LabVIEW fiind definite ca instrumente virtuale (Virtual Instrument – VI).

Compilatorul integrat generează un cod executabil optimizat, pe 32 de biţi,
cu viteza de rulare comparabilă cu cea a unui program C/C++ compilat. În
.v
sistemul de operare Windows, programul generat poate apela secvenţe de

al
cod din DLL-urile (bibliotecile de programe) aferente oricărui compilator pe

32 biţi, iar Interface Developer’s Kit face posibilă link-editarea rutinelor
ah
externe pe 32 biţi.
Folosind LabVIEW, au fost dezvoltate instrumente virtuale care
ia
realizează recepţia, prelucrarea, afişarea (într-un format adaptat cerințelor) şi

stocarea datelor achiziţionate de către receptorul de date la calculatorul
.ro
central, precum şi comanda unei instalaţii automatizate sau a unui proces

monitorizat (http://sine.ni.com/cs/app/doc/p/id/cs-12927).
- programul de la nivelul microcontrolerului;
Modulul de interfaţă realizează citirea directă a valorilor parametrilor
monitorizaţi de către sistemul de achiziţii date. Programul de comunicaţie
determină o gestiune la nivel coborât a interfeţei seriale. Modul de
funcţionare se desfășoară prin întreruperi hardware şi software. La trimiterea
unui mesaj se generează o întrerupere software de emisie a mesajului octet
cu octet. La nivelul microcontrolerului rulează programul de comunicaţie

dintre PC şi microcontroler, respectiv programul de aplicaţie dedicat
monitorizării parametrilor stabiliţi.
În cazul sistemului XPU Data Logger (Dunea A. și Dunea D., 2004)
au fost posibile trei moduri de lucru:
 Transferul programului. La conectarea PC-ului portabil la microcontroler
este necesară încărcarea în memoria microcontrolerului a programului
dedicat aplicaţiei monitorizate. Transferul programului este realizat
automat de programul monitor al microcontrolerului, după trimiterea de
la PC a unei comenzi de transfer.
 Achiziţie on-line. Mesajul este folosit pentru a realiza un transfer al
datelor în timpul funcţionării. Pe măsură ce se face achiziţia unei mărimi
de la senzor, aceasta este transferată PC-ului.
ht
 Transferul datelor achiziţionate. La conectare, după o perioadă de timp

şi după o prealabilă verificare a conexiunii seriale se face transferul
tp
datelor reprezentând mărimile achiziţionate, din memoria micro-

://
controlerului către PC, în urma unei comenzi trimise de la PC.

În cazul în care nu se planifică dezvoltarea unui sistem hardware
fim
dedicat, se poate opta pentru sisteme de monitorizare a unor parametri de
32
mediu “la cheie”. Un asemenea sistem este Microdust Pro, un echipament
digital de supraveghere a concentrației pulberilor în suspensie (mg/m3), în
sa
timp real. Sistemul este portabil și adecvat atât pentru aplicații statice, cât și
pentru aplicații mobile de supraveghere și evaluare a încărcării mediului
.v
aerian cu pulberi. Echipamentul se află în dotarea Facultății de Ingineria

Mediului și Biotehnologii (FIMB).
al
Aplicațiile metodei se referă la monitorizarea nivelurilor de pulberi

ah
respirabile, monitorizarea locului de muncă, monitorizarea proceselor

tehnologice, supravegherea și evaluarea performanțelor echipamentelor de
ia
filtrare, calitatea aerului (aplicații outdoor), detectarea emisiilor totale de

praf și monitorizarea poluării aerului din incinte (aplicații indoor).
.ro
Instrumentul utilizează un fascicul modulat de lumină în spectrul

infraroșu (0,88 µm) proiectat în direcţia înainte într-o cameră de măsurare.

ht
tp
Fig. 4.4 Principiul de funcționare al echipamentului Microdust Pro în vederea

://
determinării concentrației de pulberi în aer

fim
În condiții de aer curat lumina este împiedicată să ajungă la receptor

de un obturator de lumină. Când particulele de praf intră în volumul camerei
de măsură, fascicolul de lumină este împrăștiat înainte, sub un unghi cuprins 33
sa
între 12 și 20° către receptor (fig. 4.4).

Prin folosirea acestui unghi de împrăștiere, se reduce sensibilitatea
.v
aparatului la variațiile indicelui de refracție și culoare a particulei măsurate.

al
Ca mod de operare, se deplasează încet sonda prin aerosol sau se

folosește deplasarea aerului natural, cu deschiderea camerei de măsurare
ah
expusă. Măsurătorile pot fi preluate cu sonda fie atașată, fie detașată de la

unitatea de afișare. Pentru aplicații de monitorizare statică este necesară
ia
utilizarea unui sistem de aspirație – pompa de prelevare APEX (fig. 4.5).

Din punctul de vedere al achiziției datelor, sumarul înregistrării identifică
.ro
concentrația medie și maximă care au fost înregistrate în timpul întregii

analize în cadrul șirului temporal colectat. De asemenea, se identifică
momentul măsurării concentrației maxime.
Datele înregistrate pot fi descărcate pentru analiză și o raportare
ulterioară prin folosirea aplicației de programe WinDust pro. Sunt
disponibile trei opțiuni de prezentare: sumar, grafic și tabel. Fișierele de date
(.dat) colectate de aplicația WinDust pro pot fi importate în alte aplicații în
scopul unor prelucrări superioare. Aplicația WinDust pro furnizează o
afișare grafică în timp real a citirilor curente furnizate de către receptorul de
date al echipamentului Microdust. Pentru toate aplicațiile statice de

monitorizare, camerei de măsurare i se ataşează câteva modele de
dispozitive de aspirare, fie sub forma unei pompe de prelevare Vortex, fie
sub forma unei unități de aspirare cu ventilator.
Adaptoarele gravimetrice și respirabile încorporează casete de filtrare
de 25 sau 37 mm și oferă o metoda convenabilă de calibrare gravimetrică a
aparatului MicroDust pro.
Adaptorul gravimetric este folosit în legătură cu o pompă de prelevare
și permite tuturor particulelor de materie în suspensie prelevate să fie
conduse în camera de măsurare a sondei și depozitate pe un filtru de 25 sau
37 mm. Există trei opțiuni de adaptoare gravimetrice:
• Particule Totale în Suspensie (T.S.P.) – Toate particulele eșantionate
sunt măsurate în timp real și apoi depuse pe un filtru etalon. Adaptorul
ht
nu oferă selecția după mărime a particulelor.

• Pulberi Respirabile (4µm) - Modelul de adaptor respirabil încorporează
tp
un subansamblu de selectare a dimensiunii ‘Cyclone’. Doar o parte a

://
particulelor respirabile trec prin sonda și sunt depuse pe filtru.

• PUF (Filtru din spuma poliuretanică) – Adaptorul gravimetric PUF
fim
utilizează un filtru din spumă introdus pentru a asigura caracteristici -

etalon de selectare a dimensiunii.
Filtrele sunt disponibile pentru fracţiunile PM10, Respirabil (4µm) și 34
sa
PM2.5.
.v
Etapa IV – Determinarea numărului de staţii de monitorizare/sisteme

al
de achiziție de date necesare urmăririi fenomenului. În cazul în care

teritoriul care trebuie analizat este vast, o singură staţie de monitorizare
ah
nefiind suficientă pentru urmărirea fenomenului sau dacă aria de

reprezentativitate a acesteia nu corespunde cerințelor, se pot adăuga una sau
ia
mai multe staţii cu aceeaşi structură sau cu structuri mai mult sau mai puţin
diferite, în funcţie de parametrii de mediu necesari a fi analizaţi.
.ro
În această etapă se stabilesc numărul de staţii de monitorizare necesare

pentru o bună observare a fenomenului şi amplasamentul acestora în
teritoriu.

ht
tp
://
fim
35
sa
.v
al
ah
ia
.ro
Fig. 4.5 Componentele echipamentului Microdust Pro din dotarea FIMB,

în cadrul aplicațiilor statice de monitorizare a pulberilor respirabile
1 - receptor de date; 2 – sonda de prelevare și măsurare a pulberilor; 3 - Adaptor

cu casetă de filtrare de 37 mm; 4 - obturator de lumină; 5 – Filtre selectoare
pentru fracţiunile PM10, Respirabil (4µm) și PM2.5; 6 - casetă de filtrare de 25
mm; 7 – adaptoare gravimetrice; 8 - pompa de prelevare APEX; a – afișarea în
timp real a concentrațiilor de pulberi pe ecranul receptorului de date; b – vedere
laterală a sondei cu caseta de filtrare instalată pentru monitorizarea statică
continuă a pulberilor respirabile.

De regulă, amplasarea acestora se face fie cât mai aproape de sursa
generatoare a parametrului, fie în locurile în care variaţia acestui parametru
influenţează fenomenul observat. Folosirea unor instrumente de modelare
matematică ajută în stabilirea locaţiilor de amplasare prin estimarea modului
de dispersie a poluantului în mediul aerian sau de difuzie în mediul acvifer.
Etapa V – Prelucrarea datelor

Datele monitorizate în perimetrul observat sunt prezentate pe ecranul
calculatorului de stocare a datelor (pe care se poate face şi prelucrarea bazei
de date rezultate) în formatul dorit de utilizator.
Realizarea unui sistem de monitorizare a mediului impune o

ht
conlucrare foarte bună a inginerului de mediu cu specialistul hardware care

realizează condiţionarea (prelucrarea) semnalelor oferite de senzori, pentru a
tp
putea fi citiţi de receptorul de date, respectiv modul optim de transmitere a

://
datelor spre calculatorul central. Trebuie stabilită, de asemenea, perioada de

timp în care se poate face monitorizarea pentru fiecare parametru în parte,
fim
ca să nu ocupe inutil memoria receptorului de date şi a calculatorului. De

exemplu, temperatura aerului poate fi prelevată o dată la 15 minute, însă
pentru detectarea rafalelor bruşte de vânt, direcţia şi viteza vântului se va 36
sa
preleva o dată pe minut. Pentru monitorizarea încărcării cu poluanţi nu se

iau în considerare valorile instantanee datorită caracterului aleatoriu, fiind
.v
necesară medierea acestora pe intervale temporale standardizate (medie la

30 minute, medie orară, medie zilnică etc.)
al
O colaborare la fel de bună trebuie să existe şi între inginerul de

ah
mediu şi specialistul în programare (software) care realizează programarea

receptorului de date şi a calculatorului de prelucrare.
ia
Se va selecta distribuţia şi modul de prezentare a datelor monitorizate,

respectiv rezultatele sub formă de grafice sau valori care trebuie obţinute în
.ro
final pentru a caracteriza fenomenul.

Rezultatele, precum şi datele primare transferate de la reţeaua de
monitorizare la calculatorul de prelucrare, vor fi stocate în fişiere speciale
pentru a se putea realiza analize şi mai târziu.
Legătura de date dintre o staţie de monitorizare din teritoriu şi
calculatorul central se poate face în mai multe moduri (fig. 4.6):
 prin legătură directă (reţea de calculatoare sau legătură paralelă-serială);
 prin linie telefonică (modem);
 prin radio-modem UHF/VHF;
 prin comunicaţia GSM/GPRS;

 prin intermediul sateliţilor de comunicaţie – modem special
(comunicator de date).
ht
tp
://
fim
Fig. 4.6 Moduri de transmitere a datelor în sistemele de monitorizare a mediului

37
sa
Pornind de la amplasamentul figurat pe planul sau harta topografică a

regiunii se determină dacă datele achiziţionate pot fi trimise la calculatorul
.v
central prin următoarele mijloace:

⇒ linie telefonică – dacă este amplasat un post telefonic la mai puţin de
al
100 m de staţia de monitorizare. În acest caz este necesar un modem

ah
telefonic la staţia de monitorizare şi de un alt modem de acelaşi tip la

calculatorul central. Este cel mai avantajos mod de a transmite date,
deoarece nu depinde de condiţiile meteorologice şi de distanţă.
ia
⇒ radiotelefon – se aseamănă cu transmisia pe linie telefonică, de această

.ro
dată fiind necesare câte un modem şi o staţie radio pe unde scurte (în
acest caz legătura cu calculatorul central fiind garantată la o distanţă de
30 km) sau scurte (distanţă de 100 km), pentru fiecare staţie de
monitorizare şi pentru calculatorul central. Acest mod de telemetrie este
folosit în zonele în care nu există linie telefonică sau sunt greu
accesibile. Ca dezavantaje se menționează dependența de condiţiile
meteorologice şi consumul ridicat de energie.
⇒ comunicaţii prin satelit – reprezintă unul dintre cele mai avantajoase
moduri de transmitere a datelor, fiind aproape neperturbate de condiţiile
meteo sau alte semnale parazite. Calitatea şi siguranţa legăturii prin
satelit nu depinde de distanţa dintre staţiile de monitorizare şi
calculatorul central, ci doar de perioada de timp în care satelitul
survolează perimetrul monitorizat. Dezavantajul este dat de costul
implementării unui astfel de sistem de telemetrie.
⇒ legătura directă – este cel mai simplu mod de culegere a datelor
achiziţionate. În acest mod, un operator cu un computer portabil (laptop)
sau alt mediu de stocare (PDA, Smartphone, hardisk extern) se
deplasează in-situ, periodic, la fiecare staţie de monitorizare şi descarcă
manual datele din memoria receptorului de date, după care se deplasează
la calculatorul central şi le transferă în acesta în vederea prelucrării. Este
utilizabil în cazul în care nu este disponibilă utilizarea celorlalte moduri
de telemetrie sau când reţeaua de monitorizare nu este folosită pentru o
monitorizare continuă a parametrilor. Dacă una sau mai multe staţii de
ht
monitorizare este amplasată la mai puţin de 200 – 300 m de calculatorul

central se poate realiza o legătură directă cu acesta.
tp
Se trasează pe hartă traseele de conexiune prin telemetrie a

://
calculatorului central cu staţiile de monitorizare. Dacă una sau mai multe

trasee se suprapun, se poate realiza translaţia datelor de la o staţie la alta (în
fim
mod radiotelefon). În acest mod se poate acoperi un teritoriu mai mare din
perimetrul supus monitorizării (fig. 4.7).
38
sa
.v
al
ah
ia
.ro
Fig. 4.7 Realizarea legăturilor de date între staţiile unui sistem de monitorizare:
a) legătură nesigură; b) legătură optimă prin translaţia datelor.
Un sistem de transmisie a datelor care combină cu succes mai multe

tipuri de telemetrie este realizat de Adcon Telemetry (http://www.adcon.at/).
Receptoarele de date AddWAVE pot monitoriza până la 60 de canale de
date (SDI-12, digitale şi analogice) realizând interfațarea de debitmetre,
pompe şi motoare, senzori de nivel, sisteme multi-parametru de calitate a
apei, senzori meteorologici etc. De asemenea, au integrate relee pentru
controlul echipamentului asociat. A733 este o stație de măsură cu o putere
mică de emisie radio, destinată pentru aplicații de distanțe medii.
(http://www.metrilog.ro/support/assets/a733_r.pdf). Este echipată cu 12
intrări analogice și 8 intrări logice (din care 4 sunt de tipul “contor”).
În același timp stația poate lucra și cu 4 ieșiri logice, care pot fi utilizate
pentru comanda unor echipamente exterioare. Stația are și o interfață serială
(cu niveluri de 3 V, CMOS) utilizată pentru configurare sau pentru utilizarea
unui bus SDI-12 (Serial Data Interface at 1200 Baud – protocol de
comunicație dezvoltat pentru senzori inteligenți de măsurare a parametrilor
de mediu) prin atașarea unui adaptor.
Construcția acestei stații se bazează pe un microcontroler RISC de 8
biți. Stația A733 include un modul radio A431 ce poate opera în banda 430-
ht
440 MHz, fiind astfel capabilă să îndeplinească reglementările existente

privind utilizarea spectrului radio. Datorită construcției sale (și a
tp
programului intern de operare) necesită un consum redus de energie

://
(aproximativ 1 mA, fără senzorii externi). Stația de măsură este alimentată

dintr-un acumulator intern de 6.2V NiCd care este încărcat de un panou
fim
solar sau de o sursă de energie externă. Este ușor de instalat și utilizat, iar în
funcție de configurația terenului, poate acoperi distanțe de până la 15 km
sau chiar mai mult. 39
sa
Gama radio-transmițătoarelor (RTU) care folosesc GPRS dispune de

aceleaşi avantaje ca cele radio în ceea ce priveşte caracteristicile de data
.v
logging, monitorizare de la distanţă, de control local şi consum de energie.

Decizia de a alege o reţea radio va depinde de faptul dacă există
al
posibilitatea monitorizării tuturor nodurilor rețelei prin radio şi dacă se pot

ah
retransmite datele înapoi la gateway-ul central. Cu toate acestea, se poate

realiza o rețea cu 20-40 locații de monitorizare care trimite date local
ia
folosind transmisia radio la o staţie centrală (RA440), şi care este apoi

retransmis în format GSM/GPRS către gateway (fig. 4.8).
.ro

ht
tp
Fig. 4.8 Transmisia datelor în cadrul rețelelor de monitorizare

– Soluția Adcon Telemetry
://
Alternativ, din aceste locaţii de monitorizare s-ar putea utiliza

fim
receptoare GPRS cu 20-40 transmisii individuale, separate, care însă vor

crește costurile de utilizare și care implică receptoare de date mai scumpe.
40
sa
De asemenea, pentru fiecare staţie de monitorizare se va specifica

modul de alimentare cu energie electrică.
Acesta depinde de mai mulţi factori, după cum urmează:
.v
 dacă este la mai puţin de 300 m de reţeaua publică de alimentare cu

al
energie electrică, se poate conecta la aceasta;

 dacă media pe un an de zile a radiaţiei solare este de 1000 W/m2, se
ah
poate utiliza un convertor fotovoltaic pentru alimentarea staţiei de

monitorizare;
ia
 dacă direcţia vântului în zonă este relativ constantă şi viteza acestuia

este mai mare de 1 m/s (medie anuală) se poate utiliza un convertor
.ro
eolian;
 dacă există potenţial hidroenergetic în zonă se poate utiliza un generator
hidroelectric de putere mică;
 dacă în perioada monitorizării (de exemplu, un an) nu se poate asigura
funcţionarea staţiei prin nici una din cele trei metode anterioare, se
poate încerca combinarea lor;
 dacă nici prin combinarea lor nu se poate asigura funcţionarea pe
perioada monitorizării, se va încerca amplasarea staţiei în punctele în
care se poate asigura alimentarea acesteia (zone locuite care dispun de
acces la reţeaua publică de alimentare sau grup electrogen).
ht
tp
://
fim
Fig. 4.9 Structura generală a unei reţele de monitorizare a factorilor de mediu

Calculatorul central în care sunt stocate datele primite de la
41
sa
staţia/staţiile de monitorizare din teritoriu poate fi legat în reţea (locală sau

Internet) cu alte stații de lucru care deţin informaţii de mediu, pentru
.v
eventuala completare a datelor care nu au putut fi monitorizate local din

diverse motive (ex.: alterarea bazei de date existente, abateri mari de la
al
valorile aşteptate ale parametrilor măsuraţi, dificultăți de transmitere a

datelor datorate eventualelor condiţii meteorologice sau hidrologice
ah
nefavorabile), pentru diminuarea erorilor care pot apare în procesul de

prelucrare a datelor.
ia
În activitatea de prelucrare a datelor se poate apela, dacă este necesar,

la baza de date S.I.G. pentru completarea anumitor informaţii geospațiale de
.ro
interes în perimetrul monitorizat. De asemenea, dacă structura sistemului de

monitorizare este foarte dispersată, se pot utiliza două sau mai multe
calculatoare de colectare a datelor de la câte un grup de staţii de
monitorizare, ele fiind legate între ele printr-o reţea locală (fig. 4.9). Unul
dintre aceste calculatoare poate fi staţia principală de prelucrare a datelor
sau poate fi unul separat (dacă volumul datelor prelucrabile este foarte mare;
calculatorul utilizat trebuie să fie performant). Se va modifica
amplasamentul calculatorului central de prelucrare în funcţie de structura
reţelei şi de tipul de monitorizare folosit (fig. 4.10).

ht
tp
Fig. 4.10 Reţeaua de calculatoare în cadrul unui dispecerat de mediu

://
Un sistem ideal de supraveghere şi control în timp real a poluării

fim
elementelor de mediu poate fi conceput prin implementarea unor metode

fiabile de monitorizare continuă, telemetrie şi prelucrare digitală a datelor
achiziționate. În acest moment există componentele hardware necesare 42
sa
pentru a realiza fizic un asemenea sistem. Limitări majore în funcționarea

sistemelor automate se regăsesc în cadrul componentei software, la nivelul
.v
aplicațiilor dedicate. Această verigă importantă se confruntă cu dificultăți în

al
ceea ce privește performanțele legate de suportul decizional SSD și al

modelelor numerice responsabile de prognoză și elaborarea unor scenarii
ah
veridice în ceea ce privește evoluția elementelor de mediu.

ia
.ro

ht
tp
://
fim
43
sa
.v
al
ah
ia
.ro
Fig. 4.11 Arhitectura ideală a unui sistem de supraveghere şi control

cu program de monitorizare continuă dedicat proceselor de mediu
(după Schnelle K.B. și Brown C.A., 2002).
Figura 6.1 ilustrează o soluție complexă a unui sistem de supraveghere

şi control cu program de monitorizare continuă. Principalele atribute ale
sistemului se referă la compatibilitatea instrumentației de analiză cu
standardele de măsurare în vigoare, păstrarea calibrării acestora pe perioade
lungi de timp, absența defecțiunilor echipamentelor electronice în aceste
perioade lungi de timp, implementarea unor caracteristici dinamice de
răspuns. În general, sistemele automatizate de supraveghere a mediului cu
program de monitorizare continuă existente, adoptă soluții mai simplificate,
pentru a evita defectarea unor subsisteme componente care ar conduce
inevitabil spre lacune în seriile cronologice colectate.
Orice sistem automat trebuie să respecte “triunghiul informațional”:
intrări informaționale – procesarea informațiilor – ieșiri informaționale, iar
la final să furnizeze informații cheie: indicatori de mediu, semnale de
avertizare și alarmare, precum și planuri operative adecvate situației
negative identificate.
4.2 Principii de proiectare a reţelei de monitorizare a calităţii aerului

ht
Reţeaua trebuie proiectată astfel încât folosind datele obţinute prin

tp
monitorizare să poată fi reprodus cât mai fidel şi cât mai complet câmpul
://
concentraţiilor reale din zonă, astfel încât să se permită:

 evaluarea tendinţei calităţii elementului de mediu;
fim
 evaluarea eficienţei strategiilor de combatere a poluării;


44
validarea sau calibrarea unor modele matematice de dispersie.
Reţeaua de supraveghere trebuie să furnizeze date care să estimeze
sa
contribuţia unor surse individuale la câmpul global al concentraţiilor, pentru

a se putea interveni în vederea limitării emisiilor la sursele potenţial
.v
poluatoare (Gavrilescu E. și Olteanu I., 2003).

Proiectarea unei reţele de supraveghere - monitorizare impune
al
parcurgerea unor etape distincte:

ah
1. Stabilirea numărului şi locaţiei punctelor de recoltare - eşantionare

şi identificarea - determinarea parametrilor ce trebuie monitorizaţi;
ia
2. Frecvenţa (intervalul de eşantionare) şi mijloacele de colectare a

probelor;
.ro
3. Infrastructura de monitorizare, respectiv instrumentația pentru

analiza parametrilor de calitate ai aerului;
4. Baza de date a parametrilor determinaţi, a indicatorilor şi
informaţiilor de mediu;
5. Condiţiile hidrometeorologice, de climă şi relief din zona supusă
monitorizării.
Amplasarea locaţiilor (punctelor) de măsurare se realizează pe baza
următoarelor considerente:
1. Regiunile cu concentraţie mare a poluanţilor stabilite pe baza
modelării dispersiei şi transportului poluanţilor sau pe baza
măsurătorilor preliminare.
2. Regiunile dens populate (numărul punctelor se stabileşte conform
standardelor – un punct pentru cca. 20 000 - 30 000 locuitori);
3. Regiunile proiectate pentru implementarea unor programe de
dezvoltare sau sistematizare regională.
Pentru factorii de decizie un sistem de monitorizare a calităţii aerului
are ca scop înlesnirea următoarelor deziderate:
 Planificarea calităţii aerului.
 Monitorizarea calităţii aerului.
 Verificarea cu ajutorul datelor colectate a nivelului de conformitate cu
normele de mediu şi condiţiile reglementate pentru fiecare agent
economic potenţial poluator.
 Aplicarea măsurilor de prevenire, remediere şi control a calităţii aerului
ht
în vederea respectării obiectivelor planificate.

tp
4.3 Principii de proiectare a reţelei de monitorizare a calităţii apei

://
Monitorizarea calității apelor reprezintă activitatea de observații și

fim
măsurători standardizate și continue, de lungă durată, pentru cunoașterea și

evaluarea parametrilor caracteristici ai apei, în scopul administrării acesteia
45
sa
și definirii stării și tendinței evoluției mediului hidric.

Conform Organizației Internaționale de Standardizare (ISO),
monitorizarea calității apei este ,,procesul programat de prelevare de probe,
.v
măsurare și înregistrare ulterioară sau semnalare, sau amândouă, ale

al
diferitelor caracteristici ale apei, adesea cu obiectivul evaluării

conformității cu obiectivele specificate”. Aceasta definiție generală se referă
ah
la trei tipuri de activități de monitorizare, realizate prin programe pe termen

lung, termen scurt și monitorizare continuă, după cum urmează:
ia
 monitorizarea este observarea și măsurarea standardizată, pe termen lung

a mediului acvatic cu scopul de a defini starea și tendințele acestuia;
.ro
 supravegherea reprezintă programele intensive de durată finită, de

observare și măsurare a calității mediului acvatic pentru un scop specific;
 controlul constă în observarea și măsurarea specifică, continuă, în scopul
managementului calității apei și activităților operaționale.
Conform Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE, este necesar să se
aplice programe de monitorizare pentru obținerea unei vederi de ansamblu
coerente și cuprinzătoare a stării apelor în cadrul fiecărui bazin hidrografic.
Pentru apele de suprafață, aceste programe trebuie să urmărească: volumul
și nivelul sau valoarea debitului până la limita relevantă pentru starea

ecologică și chimică și potențialul ecologic, starea ecologică și chimică și
potențialul ecologic.
Rețeaua de monitorizare a apelor de suprafață trebuie să fie stabilă în
conformitate cu cerințele directivei, iar parametrii monitorizați trebuie să
indice starea fiecărui element de calitate important. Rețeaua trebuie să fie
reproiectată astfel încât să asigure o vedere generală coerentă și
cuprinzătoare asupra fiecărui bazin hidrografic și să permită clasificarea
corpurilor de apă în cele 5 clase prevăzute de directivă.
Pe baza caracterizării și evaluării impactului, efectuate pentru fiecare
perioadă în care se aplică un plan de gospodărire la nivel de bazin
hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de
urmărire și unul de monitorizare operațională. În anumite situații se pot
ht
stabili programe de monitorizare pentru investigare.

Proiectarea monitorizării de urmărire
tp
Programele de monitorizare de urmărire au ca scop furnizarea de

://
informații pentru:
- suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului;
fim
- proiectarea efectivă a programelor viitoare de monitorizare;

- evaluarea schimbărilor pe termen lung ale condițiilor naturale;
- evaluarea schimbărilor pe termen lung care rezultă din activitatea 46
sa
antropică generală.
Rezultatele unei astfel de monitorizări trebuie folosite în combinație
.v
cu procedura de evaluare a impactului pentru determinarea cerințelor

al
programelor de monitorizare în planurile de gospodărire la nivel de bazin

hidrografic. Monitorizarea de urmărire trebuie efectuată pentru un număr
ah
suficient de corpuri de apă, astfel încât să se asigure o evaluare a stării

globale a apelor din bazinul hidrografic sau sub-bazinele din cadrul
ia
bazinului hidrografic. Pentru aceste corpuri de apă, se va asigura realizarea

monitorizării în punctele în care:
.ro
• debitul cursului de apă este important în cadrul ansamblului bazinului

hidrografic;
• volumul de apă prezent este semnificativ în cadrul bazinului hidrografic,
inclusiv marile lacuri naturale și artificiale;
• corpurile de apă traversează frontiera unui stat membru al UE;
• locurile sunt identificate conform Deciziei 77/795/EEC privind schimbul
de informații.
Monitorizarea de urmărire trebuie efectuată pentru fiecare punct de
monitorizare timp de 1 an, în perioada acoperită de planul de gospodărire la
nivel de bazin hidrografic pentru:
- parametrii care indică toate elementele biologice, hidromorfologice și
fizico-chimice de calitate;
- poluanții prioritari care sunt evacuați într-un bazin hidrografic sau sub-
bazin;
- alți poluanți evacuați în cantități importante în bazinul sau sub-bazinul
hidrografic.
Proiectarea monitorizării operaționale
Monitorizarea operațională se realizează în scopul:
 stabilirii stării corpurilor de apă neidentificate ca având riscul să nu
îndeplinească obiectivele de mediu;
 evaluării oricăror schimbări a stării unor astfel de corpuri de apă care să
rezulte din programele de măsuri prevăzute.
ht
Monitorizarea operațională trebuie să fie realizată pentru toate acele

corpuri de apă care, pe baza evaluării impactului sau a monitorizării de
tp
urmărire, sunt identificate ca prezentând riscul de a nu îndeplini obiectivele

://
de mediu și pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanțele din
lista prioritară. Punctele de monitorizare trebuie selectate pentru substanțele
fim
din lista prioritară conform legislației referitoare la standardele de calitate a

mediului. În cazul în care nu există instrucțiuni specifice în legislație,
punctele de monitorizare trebuie stabilite astfel: 47
sa
- pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor surselor

punctuale importante: puncte de monitorizare suficiente în cadrul
.v
fiecărui corp de apă, în scopul evaluării extinderii și impactului surselor

al
punctuale; în cazul în care un corp este supus unor presiuni multiple din
partea surselor punctuale, punctele de monitorizare trebuie selectate
ah
pentru evaluarea extinderii și impactului acestor presiuni, ca întreg;

- pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor surselor
ia
difuze: puncte de monitorizare suficiente în cadrul unor corpuri selectate,

în scopul evaluării extinderii și impactului surselor difuze; selectarea
.ro
corpurilor trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru

riscul relativ al producerii presiunilor din cauza surselor difuze și pentru
riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafață;
- pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor
hidromorfologice: puncte de monitorizare suficiente în cadrul unei
selecții a corpurilor, în scopul evaluării extinderii și impactului
presiunilor hidromorfologice; selectarea corpurilor de apă trebuie să fie
caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care
sunt supuse toate corpurile de apă.

Pentru evaluarea extinderii și impactului la care sunt supuse toate
corpurile de apă de suprafață, trebuie monitorizate acele elemente de calitate
care sunt caracteristice presiunilor la care sunt supuse corpurile de apă. În
scopul evaluării impactului acestor presiuni, este important să se
monitorizeze:
 parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de
calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de
apă;
 toate substanțele prioritare evacuate și alți poluanți evacuați în cantități
importante;
 parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel
mai sensibil la presiunea identificată.
ht
Proiectarea monitorizării de investigare

Monitorizarea de investigare trebuie efectuată:
tp
 unde nu se cunosc motivele oricărei depășiri;

://
 unde monitorizarea de urmărire arată că obiectivele stabilite de directivă

pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitorizarea operațională nu
fim
a fost încă stabilită;

 pentru certificarea cauzelor pentru care un corp de apă sau corpurile de
apă nu realizează obiectivele de mediu; 48
sa
 pentru stabilirea extinderii și impactului poluărilor accidentale.

În urma acestei activități se va stabili un program de măsuri pentru
.v
realizarea obiectivelor de mediu precum și de măsuri specifice pentru

remedierea efectelor poluărilor accidentale.
al
Frecvența monitorizării
ah
În perioada monitorizării de urmărire, parametrii de monitorizare

caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate trebuie măsurați cu
ia
frecvențele prezentate în tabelul 4.1. Monitorizarea elementelor biologice

sau hidromorfologice de calitate trebuie efectuată cel puțin o dată în timpul
.ro
monitorizării de urmărire. Pentru monitorizarea operațională frecvența

trebuie să fie determinată, astfel încât să furnizeze date suficiente pentru o
evaluare credibilă a stării elementelor de calitate importante. De regulă,
monitorizarea trebuie să aibă loc la intervale care nu le depășesc pe cele din
tabel, iar intervalele mai mari trebuie justificate prin cunoștințe tehnice sau
decizia experților. Frecvențele trebuie să fie astfel alese încât să se realizeze
un nivel acceptabil de certitudine și precizie, ținând seama de variabilitatea
parametrilor care rezultă atât din condiții naturale, cât și antropogene.
Intervalele de timp la care este stabilită monitorizarea trebuie să fie
alese astfel încât să minimizeze impactul variației sezoniere asupra
rezultatelor, iar rezultatele să reflecte schimbările corpurilor de apă ca
rezultat al presiunilor antropogene. Dacă este necesar, pentru realizarea
acestui obiectiv trebuie efectuată o monitorizare suplimentară în timpul
diferitelor anotimpuri ale aceluiași an.
Tabelul 4.1 Frecvențele de măsurare a parametrilor de monitorizare

caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate
Element de calitate Râuri Lacuri Ape Ape

tranziționale costiere
Biologice
Fitoplancton 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni
Alta flora acvatica 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani
ht
Macronevertebrate 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani

Pești 3 ani 3 ani 3 ani -
tp
Hidromorfologice
Continuitate 6 ani - - -
://
Hidrologie Continuu 1 luna - -

Morfologie 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani
fim
Fizico-chimice
Condiții termice 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
Oxigenare 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni 49
sa
Salinitate 3 luni 3 luni 3 luni -

Starea nutrienților 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
.v
Starea acidifierii 3 luni 3 luni - -

Alți poluanți 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
al
Substanțe prioritare 1 luna 1 luna 1 luna 1 luna

ah
Alegerea punctelor de colectare depinde de topografia solului, sursele de

poluare, natura poluanților, modul în care migrează și în ce măsură vântul
ia
sau precipitațiile contribuie la migrarea lor. Rețeaua de prelevare se alege

în așa fel încât să se obțină evoluția tridimensională a concentrației
.ro
poluanților, punctele critice de prelevare aflându-se în zonele de joncțiune

cu afluenții intens poluați. Zonele mai puțin poluate vor fi probate pentru
evaluarea compoziției naturale a apei.
Pentru monitorizarea calității apelor de suprafață, se ia un punct de
prelevare situat pe fiecare arie de 100-200 km2, iar pentru zonele industriale
densitatea trebuie în mod cert mărită. În canalele mari, punctele de
prelevare se situează în locuri în care apele să fie bine amestecate. Poluanții
cu variații temporale ale concentrațiilor trebuie probați cât mai aproape de
punctul de descărcare. Pentru apele subterane se aleg cel puțin două puncte
de prelevare, primul fiind la inserția cursului contaminat în apa freatică, iar

al doilea, la canalul de alimentare al contaminantului. Dacă se urmărește
poluarea datorată infiltrațiilor din vechi depozite, atunci probele trebuie
prelevate în aval față de acestea, perpendicular pe direcția de curgere a apei
subterane. Pe ansamblu, posibilitatea de contaminare trebuie permanent
evaluată, motiv pentru care se utilizează probe martor, externe mediului
monitorizat.
ht
tp
://
fim
50
sa
.v
al
ah
ia
.ro

5
SISTEME AVANSATE DE MONITORIZARE
A MEDIULUI – STUDII DE CAZ
ht
tp
Monitorizarea mediului înconjurător este o activitate complexă.

://
Majoritatea problemelor de mediu se schimbă continuu, fiind influenţate de

populaţie, presiuni datorate dezvoltării, procese noi de producţie, schimbări
fim
legislative, tehnici noi pentru reducerea poluării, aspecte fiscale etc.
51
sa
.v
5.3 Sistemul informaţional de monitorizare hidrologică

al
Pe fondul schimbărilor climatice manifestate la nivel planetar, în

ah
România, în ultimii ani, au avut loc fenomene meteorologice atipice şi

periculoase, de o intensitate deosebită.
ia
Riscul la inundaţii este caracterizat prin natura şi probabilitatea sa de

.ro
producere, gradul de expunere al receptorilor (numărul populaţiei şi al

bunurilor), susceptibilitatea la inundaţii a receptorilor şi valoarea acestora,
rezultând implicit că pentru reducerea riscului trebuie acţionat asupra
acestor caracteristici ale sale.
În luna aprilie 2005, la Timişoara, s-a înregistrat cea mai mare
cantitate de precipitaţii din tot şirul de observaţii (1874-2005) – 154.4 l/mp
în 24 h, iar în luna iulie s-au înregistrat 243 l/mp la Herăstrău, în judeţul
Vrancea, 206 l/mp la Haloş, în judeţul Bacău, 193 l/mp la Şendreni, în
judeţul Galaţi, 168 l/mp la Văleni, în judeţul Teleorman, dar şi 73 l/mp în 3
ore la Casimcea, judeţul Constanţa. Precipitaţii cu o intensitate deosebită au

afectat, în luna septembrie, judeţul Constanţa şi bazinul hidrografic Ialomiţa.
Acestea au totalizat până la 222 l/mp (din care 155 l/mp în 3 ore) la
Biruinţa, în judeţul Constanţa, până la 169 l/mp în judeţele Dâmboviţa şi
Călăraşi şi până la 127 l/mp (din care 102 l/mp în 12 ore) la Mălureni în
judeţul Argeş.
În luna aprilie 2005, pe râurile din Spaţiul hidrografic Banat s-au
înregistrat cele mai mari cote din întregul şir de observaţii, ce au avut ca
efect deversarea digurilor de pe râurile Timiş şi Bârzava.
Râul Timiş unit cu râul Bega prin Nodul Hidrotehnic Topolovăţ, a
tranzitat viitura cu cel mai mare volum înregistrat în perioada de observaţii.
Volumul viiturii scurs pe râul Trotuş în luna iulie, a înregistrat valori
istorice în secţiunea Vrânceni. Viitura produsă în luna septembrie pe râul
ht
Ialomiţa a fost a doua din şirul cronologic al debitelor maxime anuale, după
cea produsă în anul 1975. Debite istorice s-au înregistrat în luna aprilie şi pe
tp
râurile Caraş, Nera, în luna iunie pe râurile Putna şi Râmnicu Sărat, iar în
://
luna septembrie pe râul Cricovul Sărat. Deşi în ultimii 50 de ani s-au mai
produs viituri importante în majoritatea bazinelor hidrografice, niciodată în
fim
ultimii 100 de ani viiturile nu s-au întins pe un interval atât de mare de timp
ca în anul 2005. De asemenea viiturile anterioare dintre care se evidenţiază
cele produse în anii 1970 şi 1975, s-au desfăşurat pe areale mult mai 52
sa
restrânse decât cele produse în anul 2005.

Efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase au fost mult
.v
amplificate de despăduririle efectuate în ultimii ani, ceea ce a condus la

concentrări rapide ale scurgerilor pe versanţi, cu antrenarea masivă a
al
aluviunilor în cursurile de apă, precum şi în zonele locuite şi pe terenurile

ah
agricole. Pentru gestionarea corespunzătoare a situaţiilor determinate de

inundaţii, a fost elaborată Strategia Naţională de management al riscului la
ia
inundaţii (Hotărârea Guvernului nr. 1854/22 decembrie 2005), care

urmăreşte a schimba optica asupra modului de abordare a problemelor
.ro
inundaţiilor şi a trece de la conceptul de acţiune de tip pasiv, la conceptul de

acţiune activă în vederea reducerii pagubelor potenţiale şi a vulnerabilităţii
receptorilor de risc la inundaţii.
Sintetic, obiectivele generale ale strategiei de management al
inundaţiilor sunt:
• creşterea calităţii vieţii prin reducerea pagubelor produse ca
urmare a inundaţiilor, dar fiind pregătiţi pentru producerea unor
alte asemenea fenomene;
• diminuarea impactului măsurilor de management al riscului (la
scara temporală şi spaţială) asupra sistemelor ecologice;

• utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întreţinerea şi
exploatarea infrastructurilor şi a măsurilor de reducere a riscului la
inundaţii;
• menţinerea unor activităţi economice corespunzătoare (agricole,
industriale, comerciale, de locuit şi agrement) în zonele inundabile.
Harta de risc natural la inundaţii constituie documentaţia ce

cuprinde (în formă scrisă şi grafică) zonele inundabile la diverse
probabilităţi de producere a viiturilor, cu indicarea pagubelor materiale şi
umane potenţiale, pentru unităţi administrativ-teritoriale afectate de
inundaţii. Harta de risc natural la inundaţii constituie parte componentă a
documentaţiei de amenajare a teritoriului judeţean şi se detaliază în planurile
ht
de urbanism generale, zonale şi locale ale localităţilor fiecărui judeţ.

tp
Având în vedere aceste considerente, în metodologia de realizare a

hărţilor se vor considera următoarele elemente:
://
• baza topografică şi cartografică (hărţi existente, fotograme,

imagini satelitare şi reambulări ale acestora, profile transversale
fim
şi profile longitudinale prin albiile râurilor, relevee la staţiile

hidrometrice, la construcţiile hidrotehnice etc.);
• zone în care s-au produs inundaţii la cea mai mare viitură 53
sa
cunoscută (viitură istorică), lucrări cu rol de apărare împotriva

inundaţiilor şi de protecţie a malurilor executate;
.v
• caracterizarea bazinului hidrografic de recepţie din punct de

al
vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic,

meteorologic, pedologic, al vegetaţiei etc.;
ah
• intervenţiile asupra morfologiei cursului de apă de natură să

schimbe regimul natural al scurgerii maxime a apelor (colmatări
ia
şi eroziuni regresive ale talvegului cursului de apă, defrişări în

albiile minore şi majore, împăduriri ale versanţilor, lucrări de
.ro
terasamente, amplasarea construcţiilor în albia major inundabilă

etc.);
• utilizarea prezentă şi de perspectivă a albiei majore inundabile
(zone locuite, zone industriale, suprafeţe agricole, păduri, captări
şi reţele de alimentare cu apă, canalizări, staţii de pompare, şosele
şi căi ferate, linii electrice şi telefonice, diguri şi alte obiective
care pot fi afectate) .
Cursurile de apă dețin, în general, albie vizibilă prin care există

aproape în permanenţă debite de apă, ele putând fi trasate pe hărţi.
Clasificarea cursurilor de apă se poate face după mai multe criterii ca: debit,
lungime, suprafaţa de bazin aferentă şi grad de folosire (criteriul complex).
Se disting cursuri de apă mici, care au scurgere permanentă sau
nepermanentă, cursuri mijlocii cu scurgere permanentă şi albii bine
conturate şi cursuri de ape mari sau fluvii.
În România, cursurile de apă au fost inventariate şi codificate în cadrul
lucrării Cadastrul apelor, începută în anul 1958. Au fost luate în considerare
drept cursuri de apă cele care în zona de munte aveau în medie un bazin de
cca. 10 km2 iar la şes de circa 50 km2. Scurgerea permanentă nu a fost o
condiţie obligatorie. În acest mod s-au înregistrat în cadastru cele peste 4864
de cursuri de apă cu o lungime de circa 78.905 Km şi au fost trecute pe hărţi
la scara 1:200.000, folosindu-se sistemul de codificare zecimal internaţional
ht
cu adaptări specifice ţării noastre. Cu această ocazie au fost rezolvate şi

numeroase probleme de toponimie, dat fiind faptul că acelaşi curs de apă
tp
avea pe parcursul său, două sau trei denumiri diferite.

://
Au fost luaţi în evidenţă, în unele bazine hidrografice, chiar afluenţi

de ordinul patru şi cinci, adică aceia care se varsă în râul principal prin
fim
intermediul a trei sau patru cursuri de apă. Fiecărui curs de apă îi
54
corespunde un cod cadastral, care permite identificarea lui. S-au admis XIII
mari bazine hidrografice în ordinea vărsării în Dunăre. De exemplu Crişul
sa
Alb are codul III-l, iar un afluent al său III-I-l etc. Toate aceste elemente
sunt cuprinse în Atlasele cadastrale ale apelor, editate 1964 şi 1993, care
.v
constau din mai multe volume de texte, tabele şi hărţi anexe.

al
Începând cu anul 2005, prin implementarea proiectului

DESWAT (Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters),
ah
activitatea de hidrologie şi gospodărire a apelor intră într-o nouă etapă de

dezvoltare şi modernizare a următoarelor sisteme:
ia
 monitoring al râurilor prin instalarea de staţii automate cu senzori de

măsurare a nivelului apei, precipitaţiilor, temperaturii aerului şi apei,
.ro
precum şi de măsurare a principalilor parametri de calitate a apei;

 prognoze hidrologice de scurtă şi medie durată, prin achiziţionarea de
modele performante de prognoză, NWSRFS (SUA), etc. şi integrarea
modelelor româneşti de prognoza VIDRA, CONSUL şi UNDA în
sistemul decizional al apelor.
Acest proiect, deosebit de important pentru managementul inundaţiilor
şi avertizarea în timp real, are ca principale obiective:
- utilizarea facilităţilor reţelei SIMIN;
- evaluarea pagubelor potenţiale şi a costurilor, în cazul inundaţiilor şi
reducerea acestora;
- elaborarea de prognoze hidrologice de medie şi lungă durată luând în
considerare diverse scenarii de evoluţie a situaţiei meteorologice.
Proiectul DESWAT va integra sistemul de comunicaţii și radare din cadrul
reţelei SIMIN.
Reţeaua Naţională de Transmisii de Date în Domeniul
Gospodăririi Apelor (R.N.T.D.G.A) este structurată pe 4 niveluri:
• Nivel local (4) reprezentat prin unităţi producătoare de date (staţii
hidrometrice şi de calitate, exploatare infrastructură naţională de
gospodărire a apelor, informaţii folosinţe, etc. arondate la una din
staţiile de colectare judeţene;
• Nivel decizional teritorial sub-bazinal (3) reprezentat prin unităţi de
colectare de date hidrologice (SGA şi Staţii Hidrologice), situate
aproape în totalitate în reşedinţe de judeţ, arondate la unul din
ht
centrele bazinale (Direcţii Ape);

• Nivel decizional bazinal (2) reprezentat prin centrele bazinale
tp
(Direcţii Ape);
://
• Nivel decizional naţional (1) - reprezentat prin sediul central al

Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR).
fim
(http://www.rowater.ro/).
În cadrul acestui sistem de tip arborescent circulă atât informaţii cu caracter
55
sa
operativ (flux rapid: date hidrologice, date privind fenomene periculoase),

cât şi informaţii ocazionale (flux lent: prognoze şi diagnoze privind diferite
.v
fenomene, sinteze, date cu caracter informativ, date cu caracter comercial,

economic, etc.). Concentrarea maximă a informaţiei (ca substanţă) se află la
al
nivelul (1), nivelul de coordonare şi control, pentru funcţionarea ca sistem

integrat, capabil să construiască şi să aplice strategii la nivel naţional. La
ah
nivelurile (2) şi (3) concentrarea este mai mică, dar calitatea informaţiei este
necesară pentru luarea unor decizii rapide și corecte în cazul apariţiei unor
ia
fenomene de tip eveniment, avarie, etc.

De regulă, la nivelurile 1, 2, și 3, centrele de concentrare a
.ro
informaţiilor sunt reprezentate, de dispeceratele de gospodărire a apelor,

care pe lângă rolul de cunoaştere permanentă a evenimentelor din propriul
teritoriu, au şi rolul de coordonare a acţiunilor de intervenţie, în concordanţă
cu hotărârile şi deciziile conducerilor administrative respective. Sistemul în
ansamblul său este gândit şi ca sistem de tip eveniment, deoarece
vehiculează şi procesează informaţii referitoare la fenomene naturale
periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, sau poluări accidentale.
Informaţia furnizată de sistem stă la baza unor decizii necesare pentru
diminuarea efectelor unor astfel de fenomene.

Principiul este ca organul de decizie să aibă întreaga informaţie asupra
fenomenului supravegheat, cu maxim de anticipare posibil şi cu eroare
minimă. Din acest motiv, nivelul (4) este la fel de important în cadrul
sistemului, deoarece măsurarea precisă a parametrilor permite prelucrarea
corectă a informației la nivelurile superioare. Datele/informaţiile vehiculate
în cadrul sistemului nu au un volum mare, dar au o mare concentrare de
informaţie, uneori crucială. Lipsa lor ar putea conduce la pagube materiale
semnificative şi chiar la victime omeneşti.
Sistemul a fost proiectat să acopere două mari funcţii:
1. Fluxul de date şi mesaje/rapoarte operative, supraveghere şi control:
- Flux de date: observaţii hidrologice, lacuri acumulare și secţiuni de
monitoring calitate şi, de asemenea, valori prognozate de INHGA pentru
ht
niveluri şi debite;
- Mesaje şi rapoarte operative: rapoarte "stare sistem" (meteo, hidro,
tp
construcţii hidrotehnice, alimentări cu apă, calitatea apei, sistemul

://
informaţional, măsuri şi intervenţii), avertizări/alarme explicite, evenimente,

rapoarte asupra efectului inundaţiilor sau poluărilor accidentale, pagube, etc.
fim
2. Cadru pentru aplicații specifice:
56
- exploatarea lacurilor de acumulare;
- monitoring hidrologic şi calitativ;
sa
- studii şi cercetări.
.v
La baza obținerii datelor hidrologice și hidrogeologice stocate stau

observațiile și măsurătorile de la stațiile hidrometrice, secțiuni satelit,
al
izvoare, folosințe sistematice și expediționare, stații evaporimetrice,

ah
platforme și profile nivometrice, precum și foraje din cadrul rețelei naționale

hidrologice și hidrogeologice. Procesul de actualizare a bazei istorice de
ia
date hidrologice, este realizat în mod continuu în Institutul Național de

Hidrologie și Gospodărire a Apelor, obiectivul principal fiind realizarea
.ro
unui Sistem Național de Gestiune a Bazelor de Date Hidrologice și

Hidrogeologice (http://www.inhga.ro).
5.4 Sistemul informaţional de monitorizare a calităţii apei
Poluarea apei reprezintă alterarea calităţilor fizico-chimice şi

biologice ale apelor receptoare, produsă direct sau indirect de activităţi
umane, care face ca acestea să devină improprii pentru folosinţele lor
anterioare. Influenţa apelor uzate asupra apei râurilor este determinată în
mare măsură de condiţiile de evacuare, cât şi de caracteristicile
hidrodinamice şi regimul hidrologic al râurilor.
În general, se apreciază că factorii importanţi şi fenomenele principale
care intervin la evacuarea apelor uzate în emisari sunt modalitatea de
evacuare şi caracteristicile debitului de ape uzate, mărimea debitului şi
viteza scurgerii, dispersia agenţilor poluanţi, reaerarea curgerii,
dezoxigenarea şi activitatea bacteriologică, folosinţele ulterioare ale cursului
de apă şi gradul de regularizare al acestuia.
Delimitarea zonei de poluare se realizează prin cunoaşterea evoluţiei
concentraţiilor poluante reprezentate de indicatori de poluare care
caracterizează cantitativ şi calitativ substanţele poluante deversate şi
recepţionate de către râu: materiile în suspensie, consumul biochimic de
oxigen la 5 zile - CBO 5 , oxigenul dizolvat, consumul chimic de oxigen -
CCO, materiile oxidabile, mineralizarea totală sau specifică (conţinutul
ht
total de săruri dizolvate), colimetria etc.

În numeroare cazuri, alături de aceşti indicatori, denumiţi şi indicatori
tp
de salubritate, sunt luaţi în considerare şi indicatorii de poluare specifică.

://
Aceştia reflectă gradul de încărcare a apelor emisarilor cu poluanţi nocivi

sau caracteristici pentru apele uzate evacuate din surse specifice (substanţe
fim
toxice, metale grele, produse petroliere, săruri minerale, componente ale

mineralizării totale, germeni patogeni etc.).
Studierea zonelor de poluare se efectuează experimental, prin 57
sa
măsurători punctuale ale indicatorilor de poluare pe probe prelevate sau

măsurători în timp real cu ajutorul sondelor multiparametru, în sectoarele
.v
cu deversări poluante şi teoretic, prin formularea unor modele de simulare

matematică a fenomenelor de poluare, în condiţiile hidrologice şi
al
geomorfologice ale albiei râului.

ah
Parametrii care decid asupra gradului de poluare a unui curs de apă se

referă la debitul de diluţie, capacitatea de transport, dispersie şi biodegradare
ia
a poluanţilor şi aportul de oxigen prin reaerare şi fotosinteză. O formulare

matematică corespunzătoare distribuţiei agenţilor poluanţi în diverse
.ro
secţiuni ale apelor curgătoare poate fi realizată numai în cadrul unor

simplificări ale mecanismului de transport şi dispersie a poluanţilor şi ale
interacţiunilor fizico-chimice şi biologice.
Surse de poluare a mediului acvifer:
Substanţele şi agenţii care schimbă caracteristicile iniţiale ale apelor
naturale în care sunt evacuate se numesc poluanţi. După provenienţa
acestora, apele uzate se împart în câteva categorii principale:
- ape uzate menajere; ape uzate provenite din activităţile curente în
locuinţe sau instituţii;
- ape uzate din zootehnie; ape provenite din crescătoriile de animale şi
ferme zootehnice;
- ape uzate industriale; ape provenite din activitatea ramurilor industriale,
în tehnologiile de obţinere a materiilor prime, intermediare si produse
finite.
Aceasta categorie se subîmparte în 3 grupe:
- ape de răcire (principalul agent poluant este căldura),
- ape de spălare şi transport (conţin impurităţile materiilor prime
şi substanţe parţial dizolvate din acestea) şi
- ape utilizate direct în procesul de fabricaţie ca mediu de
dizolvare sau reacţie (conţin cantităţi importante de substanţe
provenite din materiile prime şi finite, formând apele uzate cu
efect poluant major).
ht
Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă constă în monitorizarea

parametrilor biologici hidromorfologici, fizico-chimici a poluanţilor
tp
prioritari sau a altor poluanţi evacuaţi în cantităţi importante. Potrivit

://
reglementarilor în vigoare se disting 5 clase de calitate: I (stare foarte bună),

II, III, IV și V (foarte slabă), definite astfel (conform Legii nr. 310/2004,
fim
anexa 11 şi Ordinului MMGA nr. 161/2006 - pentru aprobarea Normativului

privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării
ecologice a corpurilor de apă publicat în Monitorul Oficial nr. 511 din 58
sa
13.06.2006).
Monitorizarea resurselor de apă din punct de vedere fizico-chimic
.v
şi biologic, se efectuează prin secţiuni de control în flux rapid (zilnic si

săptămânal) şi în flux lent (lunar). În flux rapid, datele se monitorizează
al
zilnic pentru circa 12 indicatori de calitate, în peste 60 de secţiuni de

ah
supraveghere, amplasate pe râuri importante, în apropierea principalelor

secţiuni de prelevare si restituţie a apei de la folosinţe. În flux lent, datele se
ia
monitorizează, pentru 50-60 de indicatori de calitate.

Determinările se desfăşoară în cadrul laboratoarelor de analize fizico-
.ro
chimice, biologice si bacteriologice organizate la nivelul Direcţiilor bazinale

şi a Sistemelor de Gospodărire a Apelor.
Identificarea parametrilor pentru monitorizare presupune :

• inventarierea parametrilor suport care indică nivelul presiunii
antropice pornindu-se de la inventarul surselor de poluare;
• investigarea parametrilor suport în cazul când calitatea biologică nu
atinge o stare bună;
• condiţiile de referinţă la toţi parametri suport pentru a fi siguri că
aceştia nu sunt supuşi unei presiuni antropice semnificative.

Achiziţia de date analitice şi procesarea lor sunt componente

principale ale sistemului de monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă şi
subterane .
Scopul final al achiziţiei de date analitice privind aceste categorii de
ape este stocarea tuturor informaţiilor monitorizate într-o bază de date
permanentă care va permite găsirea şi analiza ulterioară a datelor.
Procedurile pentru achiziţia de date sunt :
- achiziţia manuală a datelor şi stocarea lor digitală într-un ordinator;
- sisteme on-line, care facilitează intrarea continuă a datelor într-un sistem
de calcul sau o reţea dedicată.
Transmiterea automată a datelor utilizează senzori pentru
ht
monitorizarea concentraţiilor de poluanţi, precipitaţii etc. Cea mai simplă

procedură este achiziţia manuală cu stocarea datelor pe un suport magnetic
tp
sau electronic. Această procedură depinde însă de disponibilitatea resurselor

://
umane, deoarece se pot produce numeroase erori la transferarea datelor

brute sau grafice în sistemele digitale.
fim
Sistemele expert şi dispozitivele de control inteligente reprezintă

abordări practice prin utilizarea raţionamentului aproximativ pentru a obţine
concluzii/decizii din date imprecise sau serii multivariabile. 59
sa
Analiza statistică a datelor începe cu tratarea datelor hidrologice sau

.v
de calitate brute prin colectarea de date şi studiul erorilor de observare.

Pentru datele cu valori anormale sau extreme (probabil datorită erorilor de
al
măsură sau problemelor de poluare) se utilizează tehnici de distribuţie

ah
liberă, tehnici statistice neparametrice; acestea se pot aplica la proiectarea

reţelei de monitorizare, pentru a evalua corect concentraţia tipică a
ia
poluanţilor într-o zonă, sau proporţia secţiunilor sau a forajelor care au

depăşiri ale limitelor standard existente.
.ro
În general, există zone unde valorile tind să fie ridicate sau scăzute.
Această structură spaţială poate fi studiată printr-un model probabilistic care
răspunde pentru iregularităţi locale şi presupune că toate fenomenele
aleatoare se datorează erorilor sau “zgomotului” şi unei structuri
fundamentale care reflectă caracteristicile generale ale fenomenului.
Cele două metode de estimare a gradului de variabilitate spaţială a
unei variabile sunt funcţia de autocorelare, periodograma şi variograma.
Aceste funcţii descriu modelul spaţial al unei variabile în funcţie de
observaţiile la diferite distanţe de separare.

Bibliografie
1. Chee G.-J., Nomura Y., Ikebukuro K., Karube I., Development of photocatalytic
biosensor for the evaluation of biochemical oxygen demand, Biosens. Bioelectron,
2005, Vol. 21, 67-73.
2. Ciobanu L., Senzori şi traductoare, Editura MATRIX ROM, Bucureşti, 2006.
3. Colwell R. (Editor), 1974, Manual of Remote Sensing. American Society of
Photogrammetry, Falls Church, VA, 2144 pag.
4. Conover, S.A.M., Environmental effects monitoring and Environment Canada: a
synthesis of the findings of four workshops. In: B. Sadler (ed.). Audit and
Evaluation in Environmental Assessment and Management: Canadian and
ht
International Experience: Volume II Support Studies. Proceedings of the Conference

on Followup/Audit of EIA Results. Organized by the Environmental Protection
tp
Service of Environment Canada and The Banff Centre, School of Management,

October 13-15, 1985, pp. 408-434.
://
5. Donisă V., Donisă I., Dicţionar explicativ de teledetecţie şi sisteme informaţionale

geografice, Ed.Junimea, 1998.
fim
6. Dunea A., Dunea D., Potenţialul utilizării instrumentaţiei virtuale în monitorizarea

proceselor de mediu, Conferinţa Naţionala de Instrumentaţie Virtuală, ed. I, Ed.
Bren, Bucureşti, 2004.
60
sa
7. Dunea A., Contribuţii privind realizarea unor sisteme automate de măsură şi control
pentru monitorizarea şi optimizarea instalaţiilor de conversie fotovoltaică, cu
aplicabilitate în controlul unor procese cu evoluţie autonomă – Teză de doctorat,
.v
Universitatea ,,Dunărea de Jos” Galaţi, 2005.

8. Dunea D., Dunea A., Moise V., Soluţii portabile de instrumentaţie virtuală aplicate în
al
monitorizarea mediului, Conferinţa Naţională de instrumentaţie virtuală, ed. II, Ed.

Bren, Bucureşti, 2005.
ah
9. Dunea D. (a), Sisteme inteligente de poziţionare globală, Revista MAXCAD Nr. 16,
2006, 43-47.
ia
10. Dunea D. (b), AUTODESK MAP 3D 2007, Instrument pentru susţinerea proceselor de
decizie, Revista MAXCAD Nr. 17, 2006, 34-37.
.ro
11. Dunea D. (c), Perspectivele aplicaţiilor geospaţiale Autodesk în Delta Dunării, Revista
MAXCAD Nr. 18, 2006, 42-45.
12. Dunea D. (d), Cercetări privind bioconversia energiei solare la Trifolium pratense L. în
câmpia piemontană a Târgoviştei – Teză de doctorat, Universitatea de Științe
Agronomice și Medicină Veterinară București, 2006.
13. Dunea D., M. Oprea, Lungu E., Comparing statistical and neural network approaches
for urban air pollution time series analysis, Proceedings of the IASTED conference
on “Modelling, Identification and Control” (ed. L. Bruzzone), Innsbruck, 11-13
Februarie, Acta Press, 2008, 93-98.
14. Dunea D., Developing an expert system applied for air quality assessments, Scientific
bulletin of the Electrical Engineering Faculty, No.1 (8), 2008, 69-74.

15. Dunea D., Dunea A., Lapa N., Moise V., Developing a remote laboratory for
environmental monitoring using mobile technology, Scientific bulletin of the
Electrical Engineering Faculty, No.2 (8) 2008, 69-76.
16. Dunea D., M. Oprea, Fuzzy-APA: employing fuzzy and neural network techniques in
data analysis of industrial wastewaters monitoring, WSEAS TRANSACTIONS on
ENVIRONMENT and DEVELOPMENT, Issue 8, Volume 6, 2010.
17. Dunea D., Ş. Iordache, Time series analysis of the heavy metals loaded wastewaters
resulted from chromium electroplating process, Environmental Engineering and
Management Journal, March 2011, Vol.10, No.3, 421-434.
18. Everitt, R.R., Environmental Effects Monitoring Manual, Prepared for the Federal
Environmental Assessment Review Office and Environment Canada, Environmental
Assessment Division, Inland Waters Directorate, Ottawa, ON, 1992.
19. E. Gavrilescu, Olteanu, I., Calitatea mediului (III) Metode de analiză şi monitorizare a
aerului, Editura Universitaria, Craiova, 2003.
ht
20. Girard M.C., Girard Colette, Traitement des données de télédétection. DUNOD Ed.
Paris, 1999.
tp
21. Ş. Iordache, Dunea D., Exploring air quality data from an automated monitoring system
in an urban-industrial area, Annals Food Science and Technology, vol. 12, ISSUE 1,
://
2011, 84-91.
22. Loghin V., Teledetecția riscurilor majore, Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2004.
fim
23. Nicolescu C., Gorghiu G., Dunea D., Buruleanu L., Moise V., Mapping Air Quality:
An Assessment of the Pollutants Dispersion in Inhabited Areas to Predict and
Manage Environmental Risks, WSEAS Transactions on Environment and
61
sa
Development, Issue 12, Volume 4, 2008.

24. Oprea M., Nichita C., Dunea D., Aplicaţii ale inteligenţei artificiale în protecţia
mediului, Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2008.
.v
25. Oprea M., Dunea D., SBC-MEDIU: a multi-expert system for environmental diagnosis,
Environmental Engineering and Management Journal, February 2010, Vol.9, No.2,
al
205-213.
26. Rădulescu, C.Z. (a). Datamart şi OLAP în analiza şi evaluarea poluării apelor
ah
industriale, Revista română de informatică, 15 (1), 2005 (disponibil la: http:

//www.ici.ro./ici/revista/ria.html).
27. Rădulescu, C.Z. (b). Managementul riscului prin analiza multidimensională a datelor,
ia
Revista română de informatică, 15 (2), 2005 (disponibil la: http:

.ro
//www.ici.ro./ici/revista/ria.html).
28. Riedel K., Lange K.P., Stein H.J., Kuhn M., Ott P., Scheller F., A microbial sensor for
BOD, Water Res. Vol. 24: 883-887, 1990.
29. Schnelle K.B., Brown C.A., Air Pollution Control Technology Handbook, CRC Press
LLC, 2002.
30. South S., Environmental Monitoring: Guide to Selecting Wireless Communication
Solutions, WaterWorld, January 2005 (Page 48) -
http://www.waterworld.com/index/current-issue/waterworld/volume-21/issue-1.html
31. Turner A.P.F., Karube I., Wilson G.S., Biosensors: Fundamentals and Applications,
Oxford University Press, ISBN 0198547242, 1987.
32. ANCPI – Site-ul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
http://www.ancpi.ro/images/documente/inspire/Romania2010.pdf
33. ANPM - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului http://www.anpm.ro/
34. Comisia Europeană, INSPIRE: http://inspire.jrc.ec.europa.eu/index.cfm
35. ESA, Agenţia Spaţială Europeană
http://www.esa.int/esaLP/SEM097EH1TF_LPgmes_0.html
36. LGL Ltd., ESL Environmental Sciences Ltd., Arctic Laboratories Ltd., and Atlantic
Oceanics Co. Ltd., 1984. Effects Monitoring Strategies and Programs for Canada’s
East Coast. Prepared for Environmental Studies Revolving Funds (EMR), Canada
Oil and Gas Lands Administration.
37. MEMDUR: Sistem de management durabil al resurselor pentru monitorizarea şi
evaluarea riscurilor de mediu în vederea prevenirii efectelor negative şi
gestionării situaţiilor de criză - Raportul Ştiinţific şi Tehnic (RST) la contractul de
finanţare nr. D11-037/2007, 172 pag.
38. *** Ordinul 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor
limită, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de
sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 și PM2.5),
plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător.
ht
tp
://
fim
62
sa
.v
al
ah
ia
.ro

Lista de adrese web menționate în text
1. Reţeaua europeană de observare şi informaţii de mediu

http://www.eionet.europa.eu/
2. Geoportalul românesc INSPIRE
http://geoportal.ancpi.ro/geoportal
3. Infrastructuri de date spatiale pentru aplicatii de protectia mediului (INSPAM)
http://inspam.rosa.ro/
4. Informații tehnice despre sateliții SPOT
http://www.astrium-geo.com/en/191-spot-technical-information
5. Captatorul ETM (Enhanced Thematic Mapper) - satelit Landsat 7
ht
http://landsat.gsfc.nasa.gov/about/etm+.html
6. Proiecţia Stereografică pe plan secant unic 1970
tp
http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proiectie
7. Documentație tehnică a captatorilor satelitului ENVISAT
://
http://envisat.esa.int/handbooks/
8. Baza de date a înregistrărilor captatorului SCIAMACHY - satelitul ENVISAT
fim
http://www.iup.uni-bremen.de/~sciaproc/STROZONE/
9. Baza de date a portalului Charterului Internaţional Spaţiul şi Dezastre Majore
http://www.disasterscharter.org/web/charter/home 63
sa
®
10. Sistemul biologic de avertizare timpurie SBAT MusselMonitor
http://www.mosselmonitor.nl/01_engels/01_starteng.htm
.v
11. MEMDUR Sistem de management durabil al resurselor pentru monitorizarea şi

evaluarea riscurilor de mediu în vederea prevenirii efectelor negative şi
al
gestionării situaţiilor de criză

http://quad.ssai.valahia.ro/memdur_v5/
ah
12. IBM SPSS – portalul web din România

http://www.spss.ro
13. Modelul DEGADIS (Havens J. şi Spicer T., 1989):
ia
http://www.epa.gov/ttn/scram/models/other/User's%20guide%20DEGADIS.pdf
.ro
14. Modelul SLAB - Laboratorul Naţional Lawrence Livermore (Ermak D., 1990)
http://www.epa.gov/ttn/scram/models/nonepa/SLAB.PDF
15. Modelul HEGADAS dezvoltat de divizia de cercetare Shell Oil's
http://www.ofcm.gov/atd_dir/pdf/hgsystem.pdf
16. Listă a modelelor de dispersie a poluării atmosferice dezvoltate la nivel global
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_atmospheric_dispersion_models
17. Aplicații LabVIEW dedicate proceselor de energie-mediu
http://sine.ni.com/cs/app/doc/p/id/cs-12927
18. Adcon Telemetry
http://www.adcon.at/
19. Stația de măsură Adcon Telemetry A733
http://www.metrilog.ro/support/assets/a733_r.pdf

20. Site-ul Administrației Naționale de Meteorologie - Mozaicul radar Romania
http://www.meteoromania.ro/index.php?id=179
21. Site-ul RNMCA - Poluanți atmosferici
http://www.calitateaer.ro/parametri.php
22. Reţeaua AIRBASE – Baza de date a calității aerului în Europa
http://air-climate.eionet.europa.eu/databases/airbase/
23. Inventar al situației curente privind sistemul de monitorizare a calității aerului și
informare a publicului în România elaborat de: Asociația Experților de Mediu
http://eea.ngo.ro/materiale/cooperare/Inventory%20report_rom.pdf
24. Site-ul Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR).
http://www.rowater.ro/
25. Site-ul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor
http://www.inhga.ro
ht
26. Fundația Geospațială OPEN Source

http://www.osgeo.org
tp
://
fim
64
sa
.v
al
ah
ia
.ro


Monitorizarea Factorilor de Mediu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorizarea Factorilor de Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorizarea factorilor de mediu – Sinteza Notelor de curs - D.

Monitorizarea factorilor de mediu

Conferențiar universitar dr. ing.,

– Sinteză pentru documentarea studenților din cadrul programului de

Informații detaliate se regăsesc în lucrarea

http://fimsa.valahia.ro – Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor –

http://fimsa.valahia.ro – Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor –

Monitorizarea mediului constituie fundamentul informaţiilor

ştiinţifice necesare în elaborarea deciziilor cheie adecvate pentru atingerea

caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoaşterii stării

de calitate şi semnificaţiei ecologice a acestora, evoluţiei și implicaţiilor

Stabilitatea economico-socială pe termen lung depinde de abilitatea de

degradare şi epuizare prin cunoaşterea stării elementelor de mediu, a

Deoarece natura se află într-un proces continuu de evoluţie şi adaptare

http://fimsa.valahia.ro – Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor –

1.1 Principii privind monitorizarea avansată a factorilor de mediu

Sporirea performanţei de mediu nu poate fi concepută fără o gestiune

Programele guvernamentale privind monitorizarea mediului şi

compatibilitate şi interes mutual pentru a accesa o mai amplă reţea de

monitorizare permiţându-se astfel crearea unei imagini de ansamblu

prin monitorizare şi rapoarte privind starea mediului susţin procesul

Cerinţele şi exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o

efectelor şi presiunii asupra mediului a tuturor consecinţelor dezvoltării

ajută autorităţile să înţeleagă relevanţa informaţiilor de mediu conţinute în

standardelor comune pentru raportările către Agenţia Europeană de Mediu

a forma un cadru comun pentru ţările europene, astfel încât indicatorii

D (dezvoltare) → P (presiune) → S (stare) → I (impact) → R (răspuns)

Agenţia Europeană de Mediu (AEM) este instituţia publică principală

pentru factorii de decizie şi pentru publicul larg, în scopul susţinerii

Agenţiei include coordonarea Eionet (European Environment Observation

mediu) şi a unui sistem de informaţii, colectare şi analiză a datelor comune

membre ale AEM, organizaţiile internaţionale, convenţii şi acorduri, prin

elaborarea de îndrumări pertinente pentru factorii de decizie şi prin punerea

AEM este o organizaţie care funcţionează în reţea, bazându-se în

de date şi fluxul de informaţii. Informaţiile asupra stadiului acţiunii de

La nivel naţional, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului este

instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale, aflată în

subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor cu competenţe în

ANPM are în subordine opt Agenţii Regionale de Protecţia Mediului

de Agenţii Locale de Protecţia Mediului, ca agenţii judeţene (ANPM, 2012).

 planificarea strategică de mediu;

 monitorizarea factorilor de mediu;

 implementarea legislaţiei şi politicilor de mediu la nivel naţional,

 raportările către Agenţia Europeană de Mediu, pe următoarele

sistem avansat de monitorizare care cuprinde 142 staţii de monitorizare

măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici: dioxid de sulf

(SO 2 ), oxizi de azot (NO 2 /NO X ), monoxid de carbon (CO), ozon (O 3 ),

cadmiu, nichel, arsen, mercur), hidrocarburi aromatice policiclice.

1.2 Metode actuale de monitorizare a factorilor de mediu în timp real.

Informaţia colectată prin monitorizare şi diseminată cu ajutorul

elaborării unor strategii privind protecţia mediului şi conservarea resurselor

cauzele care produc aceste schimbări. Deoarece natura se găseşte permanent

schimbări negative de multe ori ireversibile, devine importantă evaluarea

http://fimsa.valahia.ro – Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor –

Fig. 1.2 Succesiunea etapelor pentru obţinerea informaţiilor de mediu

Monitorizarea mediului oferă un feedback eficient cu referire la

acţiuni antropice care ar produce modificări asupra ecosistemului existent.

atenuare a impactului în scopul protejării mediului înconjurător. De

http://fimsa.valahia.ro – Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor –

Activitatea de monitorizare a factorilor de mediu presupune ca demers

preliminar dezvoltarea unui program de monitoring pe baza unor etape

coerente şi funcţionale necesare bunei desfăşurări a programului respectiv:

 Identificarea strategiei/politicii de mediu/problemei de mediu (scopul şi

 Definirea scopurilor intermediare;