Muntii Carpati

Carpatii Romaniei apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde

aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava si ajunge pana
la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor.Sunt impartiti in 3 grupe:
Carpatii Occidentali, Orientali si Meridionali.Carpatii Romaniei inconjoara bazinul
transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti “coloana
vertebrala” a spatiului mioritic.

Croindu-si drumul prin inima Romaniei, Muntii Carpati au ramas unul din ultimele
locuri ramase nealterate din toata Europa. Alaturi de Dunare si Marea Neagra constituie
elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman.

Privelistile alpine incredibile, dar si frumusetea incredibila a unui taram al carui timp
pare a se opri – ciobanii isi mana oile, caii la carute alearga incet, iar asezarile medievale isi
retin traditiile si obiceiurile – fac din Carpatii romanesti un muzeu deschis spectaculos,
ocupand deasemenea o pozitie aparte in circuitul turistic al tarii prin peisajele deosebit de
impresionante vai glaciare, regiuni calcaroase, forme unice si neregulate ale stancilor.

Ramura de est a Carpatilor, Carpatii Orientali se remarca prin multimea de trecatori

naturale precum Brotocea, Prislop, Bicaz, Gutai, Oituz care fac ca circulatia sa se desfasoare
in conditii normale pe de o parte si de alta a lantului carpatic. Lacul Rosu si Cheile Bicazului
sunt fenomene de o unica frumusete in zona. Cheile Bicazului fac parte din Parcul National
Cheile Bicazului – Hasmas care are ca arii protejate: Lacu Rosu, Cheile Bicazului, Hasmasul
Mare.

O alta ramura a Carpatilor situata la limita dintre Defileul Dunarii si Valea Somesului,
Carpatii Occidentali se caracterizeaza prin diversitatea fenomenelor carstice unde pesteri
precum Ursilor, Scarisoara si Vantului reprezinta adevarate monumente ale naturii.In partea
de nord a muntilor Bihor se afla Cetatile Ponorului, cea mai spendida si impunatoare
formatiune carstica din Romania fiind declarata rezervatie naturala inca din 1952, obtinand
apoi statutul de monument al naturii.

Zona cea mai spectaculoasa a Carpatilor o constituie Carpatii Meridionali.

Supranumiti si Alpii Romanesti ating cele mai mari altitudini in Muntii Fagaras ( Vf.
Moldoveanul 2544 m) ce ofera privelisti superbe si drumetii intr-un peisaj mirifc. Soseaua
Transfagarasan, cel mai spectaculos drum al Romaniei, trece muntii, legand Transilvania de
Muntenia. Cele mai importante puncte de atractie turistica in zona sunt Lacul si Barajul
Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poienari ,Lacul glaciar
Balea si Cascada Balea

Clima

Din punct de vedere climatic, Carpații se înscriu în zona climatică temperat-continentală,

prezentând nuanțe diferite, ca urmare a desfășurării în latitudine, longitudine și altitudine.

Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinală, ceea ce generează o

scădere a temperaturii și o creștere a cantității de precipitații, pe măsură ce altitudinea crește.
Temperaturile medii anuale oscilează între 8 °C la poalele munților și -2 °C pe culmile cele
mai înalte. Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La
altitudini de peste 2000 m, precipitațiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă.

În partea nordică se resimt influențe climatice baltice, în vest oceanice, în est influențe
climatice dinspre Câmpia Rusă (reci și uscate, iarna), iar în sud mediteraneene.

Orașe

Orașe importante care se regăsesc în interiorul sau apropierea Carpaților, sunt ordonate
descrescător după populație: Bratislava (Slovacia, 426 091), Cluj-Napoca (România, 310
243), Brașov (România, 284 596), Košice (Slovacia, 234 596), Oradea (România, 206
614), Miskolc (Ungaria, 178 950), Sibiu (România, 154 892), Târgu Mureș (România,
146 000), Baia Mare (România, 137 976), Tarnów (Poland, 117 109), Râmnicu Vâlcea
(România, 111 497), Uzhhorod (Ucraina, 111 300), Piatra Neamț (România, 105 865),
Suceava (România, 104 914), Drobeta-Turnu Severin (România, 104 557), Reșița
(România, 86 383), Žilina (Slovacia, 85 477), Bistrița (România, 81 467), Banská
Bystrica (Slovacia, 80 730), Deva (România, 80 000), Zlín (Republica Cehă, 79 538),
Hunedoara (România, 79 235), Zalău (România, 71 326), Przemyśl (Polonia, 66 715),
Alba Iulia (România, 66 369), Zaječar (Serbia, 65 969), Sfântu Gheorghe (România, 61
543), Turda (România, 57 381), Bor (Serbia, 55 817), Mediaș (România, 55 153), Poprad
(Slovacia, 55 042), Petroșani (România, 45 194), Negotin (Serbia, 43 551), Miercurea
Ciuc (România 42,029), Sighișoara (România, 32 287), Făgăraș (România, 40 126),
Petrila (România, 33 123) , Zakopane (Polonia, 27 486), Câmpulung Moldovenesc
(România, 20 076), Vatra Dornei (România, 17 864), și Rakhiv (Ucraina, 15 241).

Zakopane este un oraș mic, situat la 850 de metri altitudine, pe flancul nordic al Munților
Tatra Mare. Este una dintre cele mai renumite stațiuni de sporturi de iarnă din Carpați și din
Europa.

Geologia

Carpații s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în vastul geosinclinal dintre
Platforma Rusă (în est), orogenul caledono-hercinic (în vest) și scutul african (în sud).
Începând din cretacic, în formarea Carpaților au avut loc mai multe faze de mișcări de
înălțare, aparținând orogenezei alpine.

Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de

roci (șisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice și roci sedimentare).

Ca și în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în Carpați se găsesc numeroase arii cu forme
de relief carstic și calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural și petrografic
variat.