Atât CBT individual, cât și CBT de grup și-au dovedit efectul asupra reducerii simptomatologiei

depresive. Pentru depresia postpartum, terapia de grup oferă o serie de avantaje comparativ cu
terapia individuală adițional reducerii costurilor. Tendința către izolare și inactivitate este
abordată prin aderarea la un grup în afara casei. Mamele care se întâlnesc în grup raportează că se
simt mai puțin izolate, sunt mai capabile să fie oneste cu sentimentele lor și să își exprime
gândurile (Milgrom et al., 2006). Adaptarea este facilitată și dezvoltată prin împărtășirea unor
experiențe similare, așteptări nerealiste și temeri. Așteptările personale cu privire la maternitate și
noua viață pot fi analizate, puse la îndoială și restructurate în interacțiunea dintre participante:
gândurile dezadaptative exprimate de cineva pot asista o altă mamă în a-și pune la îndoială și în
a-și restructura propriile-i credințe. Totodată, mamele pot să dezvolte reciproc soluții la
problemele practice ale fiecăreia. În plus, suportul social oferit de specialiști (Dennis & Creedy,
2007) și de către persoane care s-au confruntat cu probleme similare (Brugha et al., 1998) este un
element cheie în depresia postpartum.
Astfel, studiul de față și-a propus să examineze eficiența unei intervenții CBT postpartum de grup
implementată de către un terapeut. Intervenția a abordat simptomatologia depresivă
postpartum (depresia postpartum ușoară și moderată) și aspectele principale ale maternității pe
baza mecanismelor schimbării derivate din terapia cognitivă pentru depresie a lui Beck (CBT-CT,
Beck et al., 1979). Pentru a crește relevanța CBT-CT pentru depresia postpartum, au fost luate în
considerare și integrate în intervenție temele specifice perioadei perinatale (Madar & Băban,
2010; O’Mahen et al., 2013) și temele principale abordate în IPT pentru depresia postpartum.
Cele două teme cheie din IPT pentru depresia postpartum, tranzițiile de rol și relațiile
interpersonale (O’Hara et al., 2000; Mulcahy et al., 2010), au fost abordate din perspectiva CBT-
CT. În urma unei analize tematice, O’Mahen et al. (2013) au identificat teme relevante pentru
CBT în trei domenii majore: sine, maternitate și nivel interpersonal și au subliniat importanța
unor teme precum: mituri despre maternitate, autosacrificiul și gestionarea suportului social.
Adaptarea intervenției CBT-CT pentru a se potrivi nevoilor particulare ale femeilor în perioada
postnatală poate îmbunătăți rezultatele intervenției și poate contribui la creșterea aderenței la
tratament. Obiectivele generale ale programului au fost: (1) reducerea simptomatologiei
depresive postpartum, (2) reducerea nivelului emoțiilor negative disfuncționale și (3) creșterea
nivelului emoțiilor pozitive. De asemenea, s-a testat efectul intervenției și asupra atitudinilor
disfuncționale și a gândurilor automate. Programul a fost derulat de către un terapeut prin 6
ședințe săptămânale de grup de câte 2 ore și o ședință de follow-up la o lună după terminarea
programului.