Parlamentul European

2019-2024

Comisia pentru petiții

9.7.2019

COMUNICARE CĂTRE MEMBRI

Subiect: Petiția nr. 0690/2018, adresată de Lucian Saulenu, de cetățenie română, în

numele Asociației pentru Renaștere Craiova (ARC), privind extinderea
planificată a funcționării centralei nucleare de la Kozlodui din Bulgaria

1. Rezumatul petiției

Petiționarul se opune planurilor de extindere a autorizației de funcționare pentru reactoarele 5

și 6 ale centralei nucleare de la Kozlodui situate în Bulgaria în apropierea graniței cu
România. El solicită reluarea evaluării transfrontaliere a impactului pentru un depozit de
deșeuri, precum și prelungirea duratei de funcționare a două reactoare, respectând astfel
dreptul cetățenilor la informare și consultare, astfel cum se prevede la articolul 6 din
Convenția de la Aarhus. Petiționarul susține că 23 de comunități din România, inclusiv orașul
Craiova, sunt situate în zona de risc nuclear și sunt direct afectate de activitățile de la
Kozlodui. El susține că consultarea și informarea populației din România au fost slab
organizate, fără a se permite o participare reală și fără a se lua în considerare opoziția
publicului în decizia finală. Potrivit petiționarului, autoritățile române și-au exprimat dorința
de a efectua o evaluare a impactului asupra mediului într-un context transfrontalier, dar
Bulgaria a decis să elibereze autorizația în mod unilateral.

2. Admisibilitate

Declarată admisibilă la 19 noiembrie 2018. Comisia a fost invitată să furnizeze informații

[articolul 216 alineatul (6) din Regulamentul de procedură].

3. Răspunsul Comisiei, primit la 9 iulie 2019

Petiția

Petiționarii își exprimă dezacordul și preocupările cu privire la două proiecte separate, legate
de centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria, situată în apropierea Dunării și a frontierei

CM\1185832RO.docx PE639.715v01-00

RO Unită în diversitate RO
 române.

Unul dintre proiecte este construirea unei instalații naționale de depozitare a deșeurilor
radioactive de nivel scăzut sau intermediar.

Al doilea este prelungirea duratei de funcționare a reactoarelor 5 și 6 ale centralei nucleare

Kozlodui.

În ceea ce privește primul proiect, petiționarii susțin că autoritățile bulgare și române au

organizat slab consultările publice transfrontaliere în România. Petiționarul recunoaște că
consultările au fost efectuate în conformitate cu cerințele legale, dar susține că abordarea a
fost pur formală și superficială și nu a luat în considerare opoziția publicului.

În ceea ce privește proiectul de prelungire a duratei de funcționare a reactoarelor 5 și 6 ale

centralei nucleare, petiționarii susțin că, în ciuda faptului că autoritățile române au solicitat
efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului (EIM) transfrontaliere, autoritățile
bulgare au decis în mod unilateral să acorde autorizația fără EIM, considerând că impactul
negativ asupra populației și mediului ar fi „nesemnificativ”. Potrivit petiționarului,
comunitățile din România de lângă Kozlodui nu au fost consultate și, prin urmare, dispozițiile
Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția
Espoo), ratificată în România prin Legea nr. 22/20011, au fost încălcate. Petiționarii au
solicitat autorităților române să lanseze o procedură de investigare conform anexei IV a
Convenția de la Espoo pentru prelungirea licențelor de funcționare a reactoarelor 5 și 6 la
Kozlodui și să reia consultările publice privind construcția NDF fără succes.

Petiționarii solicită acum instituțiilor UE să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii

obligațiilor împotriva României și Bulgariei și să le oblige să reia procedura de evaluare a
impactului la nivel transfrontalier pentru cele două proiecte.

Observațiile Comisiei

Instalație de eliminare a deșeurilor radioactive de nivel scăzut și intermediar (NDF)

Proiectele destinate instalațiilor de eliminare a deșeurilor radioactive de nivel scăzut și mediu

sunt incluse în anexa I la Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte
publice și private asupra mediului2 (Directiva EIM). Pentru astfel de proiecte trebuie efectuată
o evaluare obligatorie a impactului asupra mediului, în conformitate cu articolele 5-10 din
directivă.

1
Legea nr. 22 din 22 februarie 2001 privind ratificarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului
în context transfrontalier, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, Jurnalul Oficial nr. 105 din 1 martie 2001.
2
Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea
efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, JO L 26, 28.1.2012, p.1

PE639.715v01-00 2/5 CM\1185832RO.docx

RO
Proiectul de construcție a NDF pentru deșeurile radioactive de nivel scăzut și mediu a fost
autorizat inițial printr-o decizie EIM emisă în 2011 și ulterior abrogată de instanța națională.
Aceasta a declanșat inițierea unei noi proceduri EIM cu o sferă de aplicare și un conținut
actualizate ale raportului EIM. Prin scrisoarea din 16 martie 2015, Ministerul Mediului și
Apelor din Bulgaria a furnizat autorităților române rezumatul fără caracter tehnic al raportului
EIM actualizat și al evaluării corespunzătoare privind siturile Natura 2000 aflate în apropiere
(anexa la raportul EIM). Prin scrisorile din 24 martie 2015 și 16 mai 2016, autoritățile bulgare
și, respectiv, române s-au informat reciproc cu privire la organizarea de audieri publice pentru
a discuta proiectul. În scrisoarea lor, autoritățile române au solicitat prezența reprezentanților
autorităților bulgare în cadrul audierii publice, cu scopul de a-și concentra prezentarea asupra
unor capitole specifice ale rezumatului fără caracter tehnic, pentru ca publicul român să
primească cele mai relevante informații3.

Conform informațiilor de care dispune Comisia, audierea publică privind proiectul NDF din
România a avut loc la 9 iunie 2016 la Craiova, 120 de participanți au semnat lista de prezență.
Cele 23 întrebări adresate în cadrul ședinței au fost transmise autorităților bulgare, care au
furnizat răspunsuri scrise detaliate4.

Comisia nu a identificat deficiențe în cadrul procedurilor de consultare privind efectele

transfrontaliere ale proiectului. Nu s-a găsit nicio dovadă care să confirme afirmațiile
petiționarului cu privire la o abordare formală și superficială de către autoritățile celor două
state membre.

În plus, la 6 aprilie 2017, Comisia a primit din partea Bulgariei, în conformitate cu articolul
37 din Tratatul Euratom5, date generale privind planul de eliminare a deșeurilor radioactive
provenite de la centrala nucleară. Pe baza acestor date și în urma consultării grupului de
experți6, Comisia a concluzionat că punerea în aplicare a planului de eliminare a deșeurilor
radioactive ale centralei nucleare, în timpul funcționării normale și după închiderea sa
definitivă, precum și în caz de accidente de tip și amploare avute în vedere în datele generale,
nu este susceptibilă să provoace o contaminare radioactivă semnificativă din punctul de
vedere al sănătății, al apei, al solului sau al spațiului aerian al unui alt stat membru7.

3
Toate scrisorile/documentele menționate la prezentul alineat sunt disponibile pe pagina de internet a
Ministerului Mediului și Apelor din Bulgaria, Https: //www.moew.government.bg/bg/priklyuchili-proceduri/
4
În România disponibile la adresa
http://www.anpm.ro/documents/19431/2430660/Annex+1_Eng.pdf/f35d6526-34cb-4958-b25e-9d8a80d75871;
în Bulgaria disponibile la adresa: https://www.moew.government.bg/static/media/ups/tiny/EO_OVOS/Letter_99-
00-217_16-08_2016.pdf și https://www.moew.government.bg/static/media/ups/tiny/EO_OVOS/Anex3.pdf
5
Acest articol prevede că fiecare stat membru are obligația de a furniza Comisiei toate datele generale ale
oricărui proiect de eliminare a materiilor radioactive de orice fel, pentru ca astfel să se poată stabili dacă
derularea unui astfel de proiect poate provoca contaminarea radioactivă a apelor, solului sau spațiului aerian ale
unui alt stat membru.
6
Grup de experți independenți în domeniul radioprotecției și al sănătății publice aflat la dispoziția Comisiei
pentru a ajuta UE să ia decizii privind radioactivitatea. Membrii grupului sunt numiți pentru o perioadă de cinci
ani de către Comitetul științific și tehnic instituit prin Tratatul Euratom, articolul 31.
7
Aviz al Comisiei din 27 septembrie 2017 privind planul de eliminare a deșeurilor radioactive provenite de la
instalația de eliminare națională Radiana, situată în apropierea sitului centralei nucleare de la Kozlodui din
Bulgaria (2017/C 321/02).

CM\1185832RO.docx 3/5 PE639.715v01-00

RO
 În plus, Directiva 2011/70/Euratom8 a Consiliului asigură faptul că statele membre prevăd
măsuri naționale adecvate pentru un nivel ridicat de siguranță a gestionării combustibilului
uzat și a deșeurilor radioactive. Aceasta obligă statele membre să furnizeze informații
necesare publicului și să participe la gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor
radioactive. De asemenea, directiva impune statelor membre să instituie programe naționale
care să stabilească modul în care intenționează să își pună în aplicare politicile naționale
pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a
deșeurilor radioactive. Bulgaria a respectat această obligație, iar la 16 septembrie 2015 a
notificat programul său național care include politica în materie de transparență.

Prelungirea duratei de funcționare a reactoarelor 5 și 6 ale centralei nucleare Kozlodui

În ceea ce privește cel de al doilea proiect, ar trebui remarcat faptul că Convenția de la Espoo
nu prevede aplicarea automată a procedurii sale transfrontaliere. Convenția de la Espoo se
aplică de îndată ce partea de origine (în cazul de față Bulgaria) stabilește efectul
transfrontalier semnificativ potențial al „activității propuse”. Aceasta pre-evaluare se numește
adesea screening. În cazul în care, în urma examinării, autoritățile naționale competente
concluzionează că „activitatea propusă” nu va avea un impact transfrontalier semnificativ, nu
se aplică Convenția de la Espoo.

La 13 martie 2014, autoritățile bulgare au trimis o notificare autorităților române în temeiul

articolul 3 din Convenția de la Espoo privind propunerea de investiții pentru prelungirea
duratei de funcționare a reactoarelor 5 și 6 ale centralei nucleare de la Kozlodui. La 19 mai
2014, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din România a transmis observații cu
privire la proiect (prezentate de petiționar sub formă de anexă la petiția sa). Autoritățile
bulgare au răspuns acestor observații și au furnizat informații detaliate, solicitate de legislația
bulgară, pentru a contribui la decizia de examinare prin care se stabilește dacă este necesară o
evaluare a impactului asupra mediului.

Decizia de examinare concluzionează că nu există efecte semnificative. Această decizie se

bazează pe informațiile factuale furnizate de inițiatorul proiectului, precum și pe rezultatele
unei inspecții efectuate de autorități (inclusiv analiza documentației privind istoricul
exploatării mecanismelor de învechire, a defectelor și avariilor, a sistemului de întreținere
tehnică și reparații, a sistemului de chimie a apei și a inspecție vizuale). Se concluzionează că
starea tehnică a sistemelor, a structurilor de construcții, a clădirilor și a instalațiilor respectă
cerințele de funcționare, proiectare și documentare ale centralei nucleare de la Kozlodui. Mai
multe detalii privind motivația autorităților naționale se găsesc la linkul pus la dispoziție3.

Petiționarul nu a furnizat dovezi specifice în ceea ce privește existența vreunui efect advers
transfrontalier semnificativ.

8
Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru
gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, JO L 199,
2.8.2011, p. 48-56.

PE639.715v01-00 4/5 CM\1185832RO.docx

RO
Pe baza celor de mai sus, Comisia nu are niciun motiv să presupună că legislația UE în
domeniul mediului nu a fost aplicată în mod corect. Prin urmare, nu s-a putut identifica nicio
încălcare a legislației aplicabile în ceea ce privește prelungirea funcționării reactoarelor 5 și 6
ale centralei nucleare de la Kozlodui.

Concluzie

Având în vedere cele de mai sus, Comisia nu intenționează să examineze în continuare

problema descrisă de petiționar.

CM\1185832RO.docx 5/5 PE639.715v01-00

RO