1.

Ce este o taxa vamala si care este efectul acesteia asupra pretului de vanzare;
Faptul ca ii favorizeaza pe agentii economici necompetitivi si ca ii faulteaza pe ceilalti
producatori (cei care folosesc bunul care beneficiaza de protectie in propriul proces
productiv, dar si pe producatorii din secotarele (aparent) neconectate) si pe consumatori
Beneficiile unei TV sunt tranzitorii (redistibuie resurse pe termen scurt, dar pe termen
lung bebeficiul este eliminat de intrarea unor noi agenti economici in resepctivul secor)
Impunerea unei taxe vamale ii afecteaza si pe exportatori, prin uramre nu este o masura
capabila de a elimina deficitul comercial
O masrua de politica comerciala modifica structura economiei (ce se produce si in ce
sectoare vor fi folositi factorii de productie), cu toate acestea nu este capabila sa creeze
prosperitate, i.e., sa creasca productivitatea medie dintr-o economie, ci numai sa transfere
resurse
Orice masura protectionista vine cu niste costuri economice (produse mai putine si mai
scumpe, profitatiblitate mai scazuta pentru importatori si sectoarele productive care nu
beneficiaza de protectie), dar si cu probleme extra-economice (permite si incurajeaza
coruptia, resurse imobilizate pentru lobby si pentru intretinerea aparatului birocratic). Cu
alte cuvinte, o TV nu reprezinta un transfer pur, ci vine la pachet si cu pierderi nete de
bunastare (engl. deaweight loss).

2. Mai jos v-am atasat materialele in baza carora vom discuta saptamana viitoare. Primul
material analizeaza logic cateva argumente protectioniste, in timp ce al doilea material
prezinta principalele caracteristici si discutii referitoare la peisajul actual din comertul
international. Va propun sa incepem cu Hudgings si, in masura in care ne permite timpul,
sa discutam principalele idei cuprinse in articolul din The Economist. Plecand de la eseul
lui Montaigne, saptamana aceasta, am discutat urmatoarele idei:Ce este un bun economic,
ce il deosebeste de un bun liber;Ce este schimbul, teoria fundamentala a schimbului,
cateva implicatii in ceea ce priveste schimbul international si consecintele logice ale unei
decizii de scurtcircuitare a sa (e.g. printr-o taxa vamala);Ce este consumul, productia si
schimbul ca activitate productiva (creatoare de utilitate);Ce vede ochiul economistului vs
ochiul inginerului si al psihologului;Ce este un pret, cum se stabileste acesta pentru un
bun de consum si pentru un factor de productie (bun de capital, munca, natura), ideea ca
preturile bunurilor importate/exportate se supun si ele acelorasi principii.

3. Mai jos veti gasi atasate materialele pentru saptamana viitoare. Ne vom axa discutia pe
articolul lui Rothbard si pe primul capitol din cartea atasata (p. 9 - 31). Rothbard prezinta
o critica a retoricii protectioniste, iar Irwin il completeaza, prezentand cateva discutii
recente (statistici, gradul de deschidere al unei economii, lant international de productie).

De asemenea, v-am atasat si ultima versiune a raportului OMC. Acesta contine ultimele date
statistice si o descriere a actualului peisaj. Va rog sa ii dati un ochi. Consider ca va va fi util in a
formula raspunsuri pentru intrebarile pe care le veti avea la examen. Va rog pe voi sa o cititi, iar
in masura in care nu intelegeti ceva sau in care vreti sa discutam ceva din respectivul raport, sa
ma intrebati. Stiu ca este o lectura mai arida, dar uitati-va macar pe paginile de rezumat si pe
grafice.

Profit de ocazie pentru a face o scurta trecere in revista a principalelor elemente pe care le-am
discutat. Daca nu am atins unul dintre punctele de mai jos si vreti sa il discutam, va rog sa imi
spuneti.

Schimbul international - o discutie ce poate fi facuta atat dintr-o perspectiva economica

(implicatii asupra preturilor si a relatiilor sociale), cat si dintr-o perspectiva etica (schimbul liber
= o componenta inseparabila a dreptului de proprietate);
Free but fair trade (trad. comert liber, dar just);
Diferenta dintre stiintele actiunii umane si stiintele naturii, legatura dintre analiza economica si
cea istorica;
Indivizii si nu tarile fac schimburi internationale, individualismul metodologic in analiza
economica, eroarea agregatelor sociale;
Deficitul comercial nu reprezinta o problema, analogia cu alimentara si cu luarea unui credit de
la banca pentru finantarea unei achizitii, beneficiul unei tari care emite moneda de rezerva,
circuitul logic in economie (Marfa - Bani - Marfa);
Definirea unui act de productie si a unui act de consum, productia precede consumul, exigenta
productiei este consumul;
Legatura dintre exporturi si importuri (exportam pentru a putea importa);
Exporturile si importurile creeaza locuri de munca (industriile din aval care folosesc importurile
ca imputuri)
Imposibilitatea de a impune povara unei taxe vamale numai pe consumator (au de suferit si
producatorii marginali care vor fi eliminati de pe piata);
O taxa vamala reprezinta un beneficiu tranzitoriu chiar si pentru sectoarelor protejate. Per
ansamblu nu se creeaza locuri noi de munca sau locuri de munca mai bine platite (remuneratia
salariala este determinata de produtivitatea marginala a muncii, iar aceasta este dependenta de
cantitatea de capital disponibila per lucrator);
Nu exista un numar limitat de locuri de munca (munca este factorul de productie prin excelenta
“nespecific” si mereu necesar in orice proces productiv imaginabil);
Liberalizare comertului international nu reprezinta o concesie facuta strainilor;
Pierderea de locuri de munca in industrie ca simptom al schimbarilor structurale din economie;
Somajul produs de concurenta importurilor se poate transforma intr-un fenomen cronicizat
numai in masura in care piata muncii este distorsionata de reglementari;
Din punct de vedere statistic (analiza istorica), populatia saraca consuma proportional mai mult
din import. Prin urmare, costrurile protectionismului ii afecteaza preponderent pe cei mai saraci.

4. Saptamana viitoare, vom incepe discutia pe mercantilism. In acest sens, va rog sa cititi
urmatorul text: Rothbard - Mercantilism: Serving the Absolute State, cap. 7, p.211 - 233,
An Austrian Perspective on the History of Economic Thought, vol I.
Capitolul respectiv poate fi accesat la urmatoarea adresa: https://mises.org/…/austrian-
perspective-history-economic-t….

As sugera ca sase dintre voi sa isi aleaga cate un subcapitol si sa il prezinte pe scurt pentru nota.

De asemenea, sunt dispus sa discutam si pe marginea primului capitol din Irwin, Free Trade
Under Fire, ce nu am apucat sa discutam saptamana aceasta.

Profit de ocazie pentru a recapitula pe scurt ce am discutat ieri. Avand in vedere ca am inversat
putin ordinea in care am analizat conceptele ce se regasesc in textul aferent intalnirii de azi, am
rugamitea sa imi semnalati daca nu am acoperit ceva din lista de mai jos cu vreuna din grupe.

Free but fair trade

Daca granitele politice sunt mai mult decat o conventie si daca aceastea modifica in vreun fel
esenta schimbului
Exercitiu de reducere la absurd: breaking up the US / impunerea unor taxe vamale in calea
comertului dintre judetele Romaniei / la nivel de municipiu / de sector / de familie. De ce este
limitata diviziunea muncii (dimensiunea sa extensiva si intensiva).
Interventionismul si centralizarea puterii politice. Stimulentul economic de a uniformiza o
reglementare / impunerea unei taxe in momentul in care nu poti sa ii protejezi printr-o taxa
vamala pe agentii economici nationali de competitiorii straini. Cei din urma sunt mai eficienti,
pentru ca nu au costuri suplimentare ce se datoreaza reglementarii / taxarii (vezi tendintele de
centralizare si uniformizare de la nivelul UE)
Negative railroad
Diferenta de salarii este determinata de diferenta in productivitatea muncii dintre teritorii.
Legatura dintre productivitatea muncii si dotarea cu bunuri de capital. Productivitatea medie a
muncii si nivelul salarial pentru acelasi tip de munca cu aceeasi dotare (frizerie in SUA vs.
frizerie in India). Distinctia dintre bunuri tradabel si non-tradable.
Dumpingul (definitie + caz particular de vanzare sub costuri). Este dumpingul o strategie viabila
(termen scurt & termen lung) sau doar o strategie riscanta. Ce se intampla cu resursele in
momentul in care o firma da faliment. Competitia potentiala (in sens general si sens restrans) si
pretul de monopol. Elasticitatea preturilor si pretul de monopol. Costurile sunt subiective si
sitautii in care “vinzi in pierdere" (stoc perisabil / stoc care isi pierde valoarea de piata;
acoperirea unei parti din costurile fixe; estimare antreprenoriala care duce la forjarea capitalului
fix). Actiunea umana mereu vizeaza optimizarea situtiei din prezent tinand cont de evolutiile
viitoare (sunk costs, cut your losses)
Argumentul industriilor incipiente (infant industry). Poate statul sa aleaga stiintific industriile cu
potential de crestere in viitor. Daca este intotdeauna recomandabil sa adopti / sa incurajezi
adoptarea ultimei tehnologii (raritatea capitalului, i.e. suntem prea saraci, nu ne permite sa
aruncam stocul de capital mostenit pentru a il inlocui cu ultima tehnologie).
Balanta de plati - definitie, componente, dezechilibru in balanta de plati (in sens restrans);
relevanta din ce in ce mai scazuta a balantei de plati in momentul in care te raportezi la un
agregat din ce in ce mai mare (individ - judet - tara - regiune).
Nu in ultimul rand, v-am atasat mai jos primul calup de slideuri de la curs. Reiau sfatul: va
recomand sa le printati si sa luati notite pe marginea lor in timpul prelegerii.
O zi linistita,
Matei.

P.S. Apropo de discutia noastra legata de incurajarea industriilor viitorului, va atasez un raport
FMI - BM - OMC in care sunt prezentate noile caracteristici si recomandari legate de politica
comerciala ce afecteaza e-commence-ul, furnizarea de servicii IT, internet of things si
robotizarea. Acum ca sunteti inarmati cu discutia teoretica, puteti descifra mai bine ce se afla in
spatele acestor politici si ce urmari ar decurge in urma implementarii masurilor mentionate in
acest raport. Daca sunteti interesati, puteti da un och peste summaryi. Cred ca domul profesor va
aduce vorba de acest raport, la curs.

5. Saptamana urmatoare vom discuta in baza materialelor atasate mai jos. Primele 3 pdf-uri
(Rodrik) prezinta o aparare a politicilor protectioniste, iar celelalte doua (Krugman,
Rothbard) prezinta cateva critici aduse acestora.

Profit de ocazie pentru a recapitula pe scurt ce am discutat la ultima noastra intalnire:

Am reluat discutia referitoare la Balanta de Plati;
Am discutat de radacinile ideilor mercantiliste, folosind ca studiu de caz experienta istorica a
catorva state din Europa Occidentala. Daca vreti, a fost o prezentare concreta a masurilor tipice
si a urmarilor economice ce decurg din politica mercantilista;
Problemele legate de fluxuile comerciale sunt doar o parte din intregul pachet pe care il implica
mercantilismul;
O scurta discutie pe originile ordinii feudale si importanta politicilor mercantiliste in
consolidarea puterii politice in epoca post-feudala a monarhiilor centralizate (mercantilism as
state building & a means to financing war);
Astfel, o discutie pe marginea mercantilismului se poate face pe mai multe planuri: mercantilism
as state building; mercantilism ca set de politici specifice (protectionism, subventii, privilegii,
patente de monopol, cresterea fiscalitatii si a capacitatii administrative, manipularea masei
monetare), set de istitutii sepcifice (bresle, companii carora li se acorda monopolul comertului cu
anumite regiuni, banci privilegiate), set de doctrine specifice (pamflete prin care se justifica
acordarea unor privilegii);
Experienta Spaniei ca mercantilism aplicat par excellence (colonii, influx masiv de metale
pretioase, stat discretionar) si esecul pe termen lung (curse of natural resources, importanta
libertatii economice), picking winners and losers (esecul pe termen lung al crescatorilor de ovine
datorat schimbarilor structurale din alte tari)
Experienta Frantei (mercantilismul care merge mana in mana cu centralizare puterii politicei
(intedants), acordarea de privilegii si costurile aferente punerii lor in practica (incalcarea
libertatii cetatenilor prin controale si abuzuri), rigidizarea structurii economice prin privilegiile
acordate breslelor (limitarea competitiei prin controale pret si impunerea standardelor de calitate,
lupta cu inovatia tehnologica pentru mentinerea privilediului de care beneficiaza o anumita
industrie), legatura directa intre cartelizarea sponsorizata de stat si masuri protectioniste (lupta
impotriva tesaturilor de bumbac), privilegiile politice duc la intarzierea progresului economic
(intarzierea revolutiei industriale in Franta);
Experienta Angliei (monopoluri comerciale, e.g. East India Company, preturi minime impuse &
regementarea muncii ca masuri de avantajare a nobililor si a breslelor, succesul pe termen lung al
Angliei ce se datoreaza unui stat mai putin eficient in impunerea controalelor).

6. Saptamana urmatoare vom discuta urmatoarele materiale:

10. Mises - Actiunea Umana, Capitolul VIII. Societatea umană, subcapitolul 4 "Legea
Ricardiana a Asocierii” si subcapitolul 5 “ Efectele diviziunii muncii”. Materialul in limba
romana poate fi accesat la: http://mises.ro/53/ (pentru cei interesati, recomand si subcapitolul 1)
11. Fletcher Ian - "Fatal flaws in the theory of comparative advantage”. Am atasat materialul mai
jos.
Mentionez foarte pe scurt ce am discutata la ultima noastra intalnire:
Cateva argumente neo-mercantiliste si erorile din spatele acestora (competitia internationala
dintre economiile nationale; parteneriat guvern - mediu de business vs. dogmatismul liber
schimbistilor, productie vs. consum; picking winners and losers);
Diferenta dintre teorie si istorie;
Diferenta dintre mijloacele economice si cele politice de a obtine avutie;
Combaterea catorva erori: e bine sa exporti marfa manufacturata vs materie prima; importanta
calcului de profitabilitate; contul de profit si pierdere al unei companii nu este echivalent cu
balanta comerciala
In principiu, cred ca testul anuntat va avea loc pe 26, respectiv 28 noiembrie. Mai discutam de
acest aspect.

Pe langa subcapitolele 4 si 5 din Actiunea Umana, v-as ruga sa dati un ochi si peste subcapitolul
3, Diviziunea Muncii.
Scuze pentru omisiune!

7. Stimati studenti,

La intalnirea noastra de saptamana viitoare vom rezolva cateva probleme prin care vom ilustra
teoria avantajului comparativ. Ramane ca dupa aceasta intalnire, sa dam testul aferent
seminarului. Acesta se va baza pe discutiile noastre purtate in baza discutiilor de pana acum.

Prin urmare, nu aveti niciun material de pregatit pentru intalnirea urmatoare. Daca aveti
nelamuriri din ce am discutat pana acum, astept intrebarile voastre la seminarul de saptamana
viitoare.

Profit de ocazie pentru a recapitula foarte pe scurt ce am discutat saptamana trecuta:

Diviziunea muncii ca fenomen social fundamental - cooperare, specializare, schimb;

Ratiunea + diveristatea naturala ca premise ale specializarii (implicatii: diferenta dintre om si
animal, originea societatii omenesti ca produs al ratiunii si cooperari voluntare)
Diferenta intre specializare si “team work” - speicalizarea ca fenomen ce implica interactiunea
repetata si adaptarea la nevoile semenuluitau vs. colaborare episodica;
Ipotezele avantajului absolut & Ipotezele avantajului relativ;
Un exemplu nemeric pentru avantajul relativ/teoria avantajului comaprativ/legea ricardiana a
asocierii;
Implicatiile legii ricardiene a asocierii (formarea societatii umane, implicatiile egalitatii perfecte
intre indivizi, nu exista individ suficient de ineficient pentru a nu avea un loc in diviziunea
muncii & implicatii pentru economia dezvoltarii, diferenta dintre competitie biologica si
competitie economica & diviziunea muncii, mecanizarea & aparitia specialistilor sunt facute
posibile de diviziunea muncii, specializarea vazuta ca preconditie pentru satisfacerea unor nevoi
inalte);
Cometariu la adresa obiectiilor aduse de Fletcher teoriei avantajului comparativ.

Ramane sa ne vedem saptamana viitoare.