Precizări privind stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziție publică

şi a valorii estimate a unei achiziții

Acest document trebuie citit împreună cu documentul ”Precizări privind stabilirea obiectului
contractului – calificarea contractelor ca fiind contracte de achiziție publică de produse, de lucrări sau
de servicii”.
Acest document are atașat un fișier în format de tip ”.xls”, care reflectă, la nivel operațional,
conceptele conținute de acest document.
Acest document în format de tip ”.xls”, denumit ”Stabilirea valorii estimate a achiziției” trebuie
utilizat în procesul de pregătire a Strategiei de contractare și se constituie ca anexă la Strategia de
contractare.

Page 1 of 22
Cuprins

1. Concepte utilizate: “valoarea estimată a contractului” și „valoarea estimată a

achiziției” .................................................................................................................. 3
2. Precizări privind estimarea valorii unui contract și estimarea valorii unei achiziții ....... 6
3. Precizări privind cumularea valorii estimate a contractelor în vederea stabilirii
modalității de achiziție (procedură de atribuire sau cumpărare directă) ..................... 9
4. Metode de estimare a valorii contractului și a valorii unei achiziții............................ 12
5. Date de intrare pentru stabilirea valorii estimate a contractului ............................... 16
6. Alte elemente relevante pentru stabilirea valorii estimate ....................................... 21

Page 2 of 22
1. Concepte utilizate: “valoarea estimată a contractului” și „valoarea estimată a
achiziției”

Legislația în achiziții publice operează cu următoarele concepte în legătură cu stabilirea valorii

estimate:
i. Valoare estimată a contractului
ii. Valoare estimată a achiziției
Directiva 2014/24 operează, de asemenea, cu aceleași concepte, respectiv:
i. estimated contract value;
ii. estimated value of procurement.
În consecință, atât la nivelul directivelor în achiziții publice, cât și la nivelul legislației naționale,
valoarea estimată a contractului şi valoarea estimată a achiziției sunt două concepte diferite şi, de
regulă, trebuie înțelese, tratate şi planificate separat, în următoarea succesiune logică:
i. determinarea valorii estimate a contractului;
ii. determinarea valorii estimate a achiziției.
Punctul de plecare în determinarea valorii estimate a contractului și a achiziției este întotdeauna
reprezentat de interpretarea necesității Autorității Contractante într-un anumit context și nu doar
necesitatea Autorității Contractante în mod izolat, independent, respectiv prin raportarea necesității
la contextul în care a apărut necesitatea, utilizând dimensiuni precum:
i. dimensiunea funcțională;
ii. dimensiunea temporală;
iii. dimensiunea organizațională.

De regulă:
Valoarea estimată = sume plătibile Contractantului pentru ceea ce trebuie să execute,
calculată pentru livreze, presteze în conformitate cu cerințele din Caietul de sarcini în
îndeplinirea condițiile stabilite prin Contractul inclus în Documentația de atribuire și
obiectului care reprezintă valoarea efectivă a contraprestației în viitorul contract
contractului (ce avem de plată Contractantului). Această valoare se transformă la
finalul procedurii de atribuire în prețul contractului
+ valoarea estimată corespunzătoare eventualelor servicii și produse puse
la dispoziția Contractantului de către Autoritatea Contractantă, în cazul
specificat la art. 16 din Legea nr. 98/2016 și care reprezintă valoare
estimată aferentă realizării obiectului contractului și nu este inclusă
niciodată în sumele plătibile Contractantului, respectiv în prețul
Contractului.
+ valoarea estimată a variațiilor, opțiunilor (modificărilor) anticipate de
Autoritatea Contractantă ca fiind necesare pe perioada derulării
Contractului în aplicarea prevederilor art. 221 din Legea nr. 98/2016, ca
urmare a unor clauze de revizuire a contractului, incluse ca atare în textul
contractului publicat în Documentația de atribuire. Această valoare

Page 3 of 22
 reprezintă bugetul contractului și nu se include în prețul contractului, ci
este asociată realizării obiectului contractului: în pregătirea achiziției
această valoare se utilizează pentru a documenta caracterul diligent al
activității de pregătire pe care se bazează flexibilitatea inclusă în contract
pentru eventuale modificări ale contractului ce sunt anticipate de către
Autoritatea Contractantă ca fiind necesare pentru îndeplinirea obiectului
contractului (a se vedea în acest sens paragraful 109 din Directiva
2014/241)

Nivelul de flexibilitate ce trebuie inclus în contract pentru adaptarea la circumstanțele anticipate în

etapa de pregătire poate fi materializat prin includerea în contract:
i. a unor clauze privind modul de abordare a potențialelor variații, opțiuni în contract în
aplicarea prevederilor art. 221 alin. (1) lit a) și cu luarea în considerare a prevederilor art. 221
alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Clauzele contractuale trebuie exprimate clar, precis și fără
echivoc în contract (spre exemplu creșterea/scăderea cantității, extinderea scopului cu încă o
activitate fără a afecta caracterul contractului, respectiv natura generală a acestuia definită la
art. 221 alin. (11) din Legea nr. 98/2016). Aceste clauze reprezintă materializarea unei
strategii de management a riscului (măsură preventivă de gestionare a riscului) de tipul
REDUCERE ce implică includerea unei măsuri de eliminare a riscului asociat realizării de
achiziții publice în condiții de eficiență economică. În această situație, valoarea estimată a
contractului include expresia monetară a clauzelor de revizuire a prețului clare, precise și fără
echivoc, evaluabile în bani, respectiv echivalentul valoric al modificărilor sau opțiunilor.
ii. a unor clauze ce stabilesc modul de abordare a unor potențiale circumstanțe neprevăzute
care nu pot fi anticipate nici în cazul în care Autoritatea Contractantă a aplicat bunele practici
în domeniu prin raportare la mijloacele disponibile, natura și contextul realizării achiziției și
care reprezintă materializarea unei strategii de management al riscului (măsură corectivă de
gestionare a riscului) de tipul ACCEPTARE, introducând în contract clauze contractuale ce
crează premisele pentru aplicarea prevederilor art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 și
care descriu mecanismul în care sunt achiziționate produsele, serviciile sau lucrările
suplimentare, spre exemplu descrierea modului în care sunt inițiate, analizate, evaluate în
unități monetare și implementate ordinele de schimbare în contract. În această situație este
recomandată includerea în valoarea estimată a contractului a valorii determinate în analiza
riscurilor ca fiind corespunzătoare riscului rezidual după aplicarea măsurilor preventive
(probabilitatea apariției riscului rezidual X impactul în unități monetare = valoarea estimată a

1
Autoritățile contractante se pot confrunta cu situații externe pe care nu le puteau prevedea atunci când au atribuit contractul, în special
când executarea contractului acoperă o perioadă mai lungă. În acest caz, este necesar un anumit grad de flexibilitate pentru adaptarea
contractului la circumstanțele respective fără a desfășura o nouă procedură de achiziție. Noțiunea de circumstanțe neprevăzute se referă la
situațiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligență rezonabilă a procedurii inițiale de către autoritatea contractantă,
luând în considerare mijloacele disponibile, natura și caracteristicile proiectului concret, bunele practici din domeniul în cauză și
necesitatea de a asigura o relație corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire și valoarea sa
previzibilă. Acest lucru nu se aplică însă în cazul în care o modificare conduce la o transformare a naturii achiziției, de exemplu prin
înlocuirea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor care urmează să fie achiziționate cu altele diferite sau prin modificarea fundamentală a
tipului de achiziție, întrucât, în această situație, se poate presupune că modificarea respectivă va influența rezultatul.

Page 4 of 22
 eventualelor suplimentări). Recomandarea este relevantă prin raportare la caracteristicile
asociate descrierii obiectului contractului, respectiv nivelul de maturitate al Caietului de
sarcini în special acolo unde valoarea previzibilă a prețului ce urmează a fi plătit
Contractantului este situat în apropierea pragurilor stabilite la art. 7 din Legea nr. 98/2016 și
există posibilitatea ca prevederile art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016 să devină incidente.

Valoarea estimată corespunzătoare obiectului contractului care va fi inclusă în documentele achiziției

(fișă de date, anunț de participare) la rubrica relevantă este reprezentată de: “prețul contractului” +
valoarea estimată a serviciilor și produselor puse la dispoziția Contractantului de către Autoritatea
Contractantă (valoarea estimată aferentă realizării obiectului contractului) + valoarea estimată a
eventualelor variații, opțiuni (modificări) pentru operaționalizarea cărora sunt create premisele prin
intermediul clauzelor contractuale incluse în contractul din Documentația de atribuire).

Valoarea estimată a contractului ce devine pretul contractului la finalul procedurii este diferită de
bugetul alocat la nivel de Autoritate Contractantă pentru îndeplinirea obiectului contractului, fiind
întotdeauna sub nivelul bugetului alocat, întrucât bugetul alocat îndeplinirii obiectului contractului
include, pe lângă prețul contractului și:
i. sume pentru achiziția de produse și servicii ce urmează a fi puse la dispoziția Contractantului
de Autoritatea Contractantă;
ii. sume pentru implementarea variațiilor și opțiunilor anticipate și precizate ca atare în
contract;
iii. sume pentru abordarea eventualelor suplimentări ce pot fi determinate de circumstanțe pe
care o Autoritate Contractantă diligentă nu le poate determina, dar a căror probabilitate
poate fi determinată prin raportare la caracteristicile achiziției prin utilizarea bunelor practici
în domeniu, spre exemplu (enumerarea nu este limitativă):
a. posibilitatea apariției necesității unor lucrări suplimentare de consolidare a structurii
de rezistență a unei construcții existente în cazul efectuării de intervenții asupra
acesteia, intervenție pentru care documentația a fost elaborată pe bază de expertiză
tehnică;
b. posibilitatea apariției necesității de servicii suplimentare în cazul contractelor ce
includ servicii de decontaminare a mediului înconjurător și nu este permisă prin lege
realizarea în avans de investigații intruzive, iar nivelul efortului necesar poate fi
determinat numai prin raportare la circumstanțele de pe perioada derulării
contractului.

“prețul contractului” + valoarea estimată aferentă realizării obiectului contractului (ce ia forma
serviciilor și produselor puse la dispoziție de Autoritatea Contractantă și necesare pentru executarea
contractului) reprezintă date de intrare pentru stabilirea cerințelor de calificare.

Page 5 of 22
Valoarea estimată = valoarea estimată calculată pentru îndeplinirea obiectului contractului
a achiziției
+ valoarea opțiunilor ce iau forma achiziției de lucrări sau de servicii noi,
în condițiile specificate la art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 (cu
excepția revizuirii prețului pe baza ajustării prețului contractului prin
raportare la contextul economic).

În contextul exercițiului de determinare a valorii estimate, este recomandat ca noțiunea LOT să nu

fie limitată în interpretare la loturile identificate de Autoritatea Contractantă în anunțul de
participare și în Documentația de atribuire, ci cu definiția dela art. 3 alin. (1) lit. dd) din Legea nr.
98/2016. Concret, este recomandat ca noțiunea LOT să fie interpretată în sensul contractelor
distincte/separate care nu sunt în mod necesar definite într-un anunț de participare și în
Documentația de atribuire ca loturi și:
i. care sunt asociate cu/pentru achiziții de produse, servicii și lucrări similare sau
ii. care sunt asociate cu o construcție, investiție prin raportare la fazele succesive cronologice
din ciclul de viață ale unei construcții, investiții – până la momentul utilizării și întreținerii
construcției, investiției. De exemplu, în cazul construcțiilor sau intervențiilor la construcțiile
existente, etapele din ciclul de viață până la momentul utilizării acestora sunt cele
prezentate în HG nr. 907/2016, cu modificările și completările ulterioare.

2. Precizări privind estimarea valorii unui contract și estimarea valorii unei achiziții

La stabilirea valorii estimate a contractului și la stabilirea valorii estimate a achiziției trebuie

asigurată conformitatea cu prevederile Capitolului I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr.
98/2016 și cele ale Capitolului II, Secțiunea a 2-a din HG nr. 395/2016.

Capitolul I, Secțiunea a 4-a, Subsecțiunea 3, Paragraful 3 din nr. Legea 98/2016 privind Modul de
calcul al valorii estimate a achiziției conține o serie de prevederi cu privire la modul în care trebuie
estimată valoarea unei achiziții, în vederea:
i. raportării acesteia la pragurile valorice stabilite de art. 7 din Legea nr. 98/2016 pentru
determinarea procedurii aplicabile,
ii. comunicării acestor informații pieței – în aplicarea principiului transparenței.

În acest sens, legislația:

i. utilizează conceptul de valoare estimată a contractului care urmează să fie atribuit și cel de
valoare estimată a achiziției asociate unui contract care urmează să fie atribuit,

Page 6 of 22
 ii. instituie reguli pentru modul de calcul al valorii estimate.

În cadrul paragrafului mai sus identificat, legiuitorul a stabilit anumite reguli:

i. În aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4)2 și art. 23 alin. (5)3 din HG nr. 395/2016, precum și a
prevederilor art. 44 alin. (5)4 din Legea nr. 98/2016, estimarea valorii achiziției este în
sarcina Autorității Contractante. Drept urmare, Autoritatea Contractantă dispune integral
asupra:
a. modalității în care se organizează și se realizează activitatea de estimare a valorii în
etapa de pregătire a unei proceduri de achiziții;
b. metodelor de estimare a valorii unui contract și a valorii unei achiziții;
c. identificarea și documentarea relațiilor dintre contractele de achiziție de produse,
servicii și lucrări incluse în portofoliile de procese de achiziții publice pentru unul sau
mai mulți ani bugetari, pe criterii funcționale, temporale sau organizaționale.
ii. Momentul în care valoarea estimată a achiziției devine relevantă este momentul lansării
unei proceduri de atribuire asociată achiziției a cărei valoare estimată a fost determinată
(art. 125 din Legea nr. 98/2016). Cu toate acestea, este extrem de important să se obțină o
perspectivă de ansamblu asupra valorii estimate a tuturor necesităților de la nivel de
Autoritate Contractantă, în special:
a. în vederea aplicării corespunzătoare a art. 10 alin. (1)6 din Legea nr. 98/2016;
b. cu luarea în considerare a faptului că orice proiect derulat de Autoritatea
Contractantă, indiferent de sursa de finanțare, nu poate fi asociat cu o unitate
operațională care este responsabilă în mod independent pentru achizițiile sale,
proiectul fiind definit ca o organizație temporară și care nu este separată din punct
de vedere tehnic, geografic sau organizatoric de Autoritatea Contractantă.
i. Valoarea estimată a unei achiziții reprezintă "valoarea totală de plată" (art. 9 alin. (1)7 din
Legea nr. 98/2016) precum și orice forme de opțiuni ale contractului menționate în
documentele achiziției, plus orice forme de prelungiri ale contractului menționate în
documentele achiziției.

2 Art. 1, alin. (4) din HG nr. 395/2016: ”Autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție
publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile.”
3 Art. 23, alin. (5) din HG nr. 395/2016: ”Procesul de evaluare a documentațiilor de atribuire, precum şi a anunțurilor/eratelor aferente

acestora, nu exonerează de răspundere autoritatea contractantă, prevederile art. 1 alin. (4) rămânând aplicabile.”
4 Art. 44, alin. (5) din Legea nr. 98/2016: ”În cazul prevăzut la alin. (4), fiecare autoritate contractantă este responsabilă în mod individual

pentru îndeplinirea obligațiilor sale în temeiul prezentei legi în ceea ce privește activitățile pe care le realizează în nume propriu.”
5 Art. 12 din Legea nr. 98/2016: ”Valoarea estimată a achiziției se determină înainte de inițierea procedurii de atribuire şi este valabilă la

momentul inițierii procedurii de atribuire. Inițierea procedurii de atribuire se realizează prin una dintre următoarele modalități:
a) transmiterea spre publicare a anunțului de participare;
b) în cazul achiziției de servicii sociale ori alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, transmiterea spre publicare a anunțului de
participare ori a anunțului de intenție care este valabil în mod continuu;
c) transmiterea invitației de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.”
6 Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: ”În cazul în care autoritatea contractantă are în structura sa unități operaționale separate, valoarea

estimată se calculează prin luarea în considerare a valorii estimate totale pentru toate unitățile operaționale luate separat.”
7 Art. 9, alin. (1) din Legea nr. 98/2016: ”Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziții având în vedere valoarea

totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opțiuni şi prelungiri ale
contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției.”

Page 7 of 22
 ii. Expresia „valoarea totală de plată” sau „total amount payable” (Articolul 5 - Metode de
calculare a valorii estimate a achizițiilor, paragraful (1)8 din Directiva 24/2014), poate
include, în funcție de contextul achiziției, nu doar orice sumă plătibilă sau anticipată a fi
plătibilă de către Autoritatea Contractantă, ci și orice sume plătibile de către alte entități,
de exemplu cele suportate de către alte persoane în calitate de utilizatori finali ai unui
serviciu.
iii. Estimarea valorii unei achiziții pentru determinarea încadrării în pragurile valorice de la art.
7, alin. (1)9 din Legea nr. 98/2016, se realizează plecând de la valoarea estimată, fără taxa pe
valoarea adăugată (art. 9, alin. (1)10 din Legea nr. 98/2016).
iv. Valoarea estimată a produselor sau serviciilor necesare pentru executarea lucrărilor în
cadrul unui contract de lucrări puse la dispoziția Contractantului (art. 1611 din Legea nr.
98/2016) trebuie inclusă în valoarea estimată a achiziției. Spre exemplu, Autoritatea
Contractantă poate decide, în legătură cu un contract de lucrări, să pună la dispoziția
Contractantului anumite echipamente specifice, inclusiv servicii de instalare pentru acestea,
caz în care valoarea acestor produse și servicii va trebui luată în considerare la determinarea
valorii estimate a achiziției de lucrări. Un alt exemplu în acest caz poate fi situația în care
Autoritatea Contractantă decide să execute, în legătură cu o construcție , anumite lucrări în
regie proprie, dar aflate într-o relație funcțională prin raportare la construcție, atunci
valoarea lucrărilor realizate în regie proprie trebuie luate în considerare la determinarea
valorii estimate a achiziției de lucrări, chiar dacă contractul în regie proprie urmează să fie
realizat în anul bugetar ulterior celui în care a fost lansată procedura în cadrul căreia se
atribuie contracte în legătură cu această construcție sau a fost realizată în anul bugetar
anterior lansării procedurii în legătură cu construcția în cauză. Valoarea estimată a
produselor sau serviciilor necesare pentru executarea lucrărilor și puse la dispoziția
contractantului, deși reprezintă valoare estimată aferentă realizării obiectului contractului
nu se include în prețul contractului.
v. Valoarea premiilor sau primelor pentru ofertanți sau candidați, în cazul în care sunt
acordate, trebuie incluse în valoarea estimată a achiziției.

8 Art. 5, alin (1) din Directiva 24/2014: ”Calcularea valorii estimate a unei achiziții se bazează pe valoarea totală de plată, fără TVA,
estimată de autoritatea contractantă, inclusiv eventualele opțiuni și reînnoiri ale contractelor, astfel cum s-a stabilit în mod explicit în
documentele achiziției.”
9 Art. 7, alin. (1) din Legea nr. 98: ”Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică în cazul atribuirii contractelor de

achiziție publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice:
a) 23.227.215 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de lucrări;
b) 600.129 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii;
c) 3.334.050 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice,
prevăzute în anexa nr. 2.”
10 Art. 9, alin. (1) din Legea nr. 98/2016: ”Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziții având în vedere valoarea

totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opțiuni şi prelungiri ale
contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției.”
11 Art. 16 din Legea nr. 98/2016: ”În cazul contractelor de achiziție publică de lucrări valoarea estimată a achiziției se calculează luând în

considerare atât costul lucrărilor, cât şi valoarea totală estimată a produselor şi serviciilor puse la dispoziția contractantului de către
autoritatea contractantă, necesare pentru executarea lucrărilor.”

Page 8 of 22
 vi. Reguli privind cumularea valorii estimate pentru stabilirea modalității de achiziție
(procedură de atribuire sau cumpărare directă).

Relevanța regulilor privind valoarea estimată trebuie abordată prin raportare la determinarea
interesului operatorilor economici de a participa la o achiziție, atât ca parte a pieței unice europene
(în cazul procedurilor peste praguri) cât și ca parte a pieței naționale (în cazul procedurilor
simplificate sau a achizițiilor directe).

3. Precizări privind cumularea valorii estimate a contractelor în vederea stabilirii

modalității de achiziție (procedură de atribuire sau cumpărare directă)

Ca regulă generală, punctul de plecare în determinarea valorii estimate relevante pentru stabilirea
încadrării în pragurile valorice stabilite la Secțiunea 4, Subsecțiunea 1, Paragraful 1 - Praguri din
Legea nr. 98/2016 este valoarea contractului care urmează să fie atribuit și care este inclus în mod
explicit în documentele achiziției.

Asociate acestei reguli, există situații în care sunt aplicabile:

a. Reguli pentru cumularea valorilor estimate ale contractelor individuale, cu scopul:
i. de a împiedica autoritățile contractante să evite aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de lege ca urmare a divizării achizițiilor în contracte distincte de valori mai mici,
astfel încât fiecare dintre acestea să se situeze sub un anume prag valoric aplicabil;
ii. asigurării eficacității legislației privind achizițiile publice;
iii. de a asigura participarea oricărui operator economic interesat.
b. O precizare expresă care interzice, "divizarea contractului" în mod deliberat cu scopul de a evita
aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege (art. 11, alin. (2)12 din Legea nr.
98/2016).

Regulile pentru cumularea valorilor estimate a contractelor individuale în vederea obținerii valorii
estimate a achiziției adresează trei aspecte:
i. ASPECTUL TEMPORAL
- cumularea valorilor in situatii precum cele enumerate mai jos:
a. diferitelor contracte de produse sau servicii cu caracter de regularitate/reînnoibile
într-o anumită perioadă de timp (art. 2013 din Legea nr. 98/2016), valoarea estimată
a achiziţiei se calculându-se:

12 Art. 11, alin. (2) din Legea nr. 98/2016: ”Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe
contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a
contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege.”
13 Art. 20 din Legea nr. 98/2016: ”În cazul contractelor de achiziție publică de produse sau de servicii cu caracter de regularitate ori care se

intenționează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, valoarea estimată a achiziției se calculează pe baza următoarelor:

Page 9 of 22
 i. fie pe baza ultimelor 12 luni anterior lansării procedurii sau anului bugetar anterior,
ii. fie pe baza următoarelor 12 luni, utilizând ca referință prima livrare planificată;
b. contractelor de servicii care urmează să fie atribuite în viitor (maximum 3 ani de la
încheierea contractului inițial) și care constau în repetarea unor servicii similare
prevăzute în contractul atribuit inițial și care sunt conforme cu cerințele prevăzute în
documentele achiziției elaborate cu ocazia atribuirii contractului inițial (în vederea
aplicării art. 104 alin. (8)14 din Legea nr. 98/2016);
c. contractelor de lucrări care urmează să fie atribuite în viitor (maximum 3 ani de la
încheierea contractului inițial) și care constau în repetarea unor lucrări similare prevăzute
în contractul atribuit inițial și sunt conforme cu cerințele prevăzute în documentele
achiziției elaborate cu ocazia atribuirii contractului inițial (în vederea aplicării art. 104,
alin. (8)15 din Legea nr. 98/2016).
ii. ASPECTUL FUNCȚIONAL
a. cumularea valorilor contractelor care vor fi atribuite pentru a îndeplini o necesitate unică
de produse, servicii sau construcție:
- contracte cu împărțite pe loturi, conform art. 1716 și art. 1817 din Legea nr. 98/2016;
b. modificări ale contractelor de produse, lucrări și servicii pe care o Autoritate Contractantă
diligentă le poate anticipa prin suplimentarea cantităților inițiale - suplimentare necesară
pentru îndeplinirea contractului inițial - în vederea creării premiselor pentru aplicarea
prevederilor art. 221 alin. (1) lit. b)18 din Legea nr. 98/2016 și evitarea efectuării de

a) fie valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată,
acolo unde este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative şi valorice care pot surveni într-un interval de 12 luni de la data
contractului inițial;
b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un interval de 12 luni de la prima livrare.”
14
Art. 104, alin. (8) din Legea nr. 98/2016: ”Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare atunci când, ulterior atribuirii unui contract de achiziție publică de lucrări sau de servicii, autoritatea
contractantă intenționează să achiziționeze lucrări sau servicii noi şi numai dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:
a) atribuirea se face contractantului inițial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare
prevăzute în contractul atribuit inițial şi sunt conforme cu cerințele prevăzute în documentele achiziției elaborate cu ocazia atribuirii
contractului inițial;
b) valoarea estimată a contractului inițial de lucrări sau servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor sau serviciilor
noi care pot fi achiziționate ulterior; [...]”
15 Idem 13
16
Art. 17 din Legea nr. 98/2016:
”(1) În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze o construcție sau servicii, iar atribuirea contractelor poate fi
realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor.
(2) În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin.
(1), procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot, indiferent de valoarea estimată a
acestuia.”
17
Art. 18 din Legea nr. 98/2016:
”(1) În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată
pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor.
(2) În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin.
(1), procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot.
(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), prin produse similare se înţelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare;
b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în
sectorul respectiv.”
18 Art. 221, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 98/2016: ”Contractele de achiziţie publică/Acordurile-cadru pot fi modificate, fără organizarea unei

noi proceduri de atribuire, în următoarele situaţii:

b) atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
(i) devine necesară achiziţionarea de la contractantul iniţial a unor produse, servicii sau lucrări suplimentare care nu au fost incluse în
contractul iniţial, dar care au devenit strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

Page 10 of 22
 modificări substanțiale ale contractului care urmează să fie atribuit (art. 221 alin. (7) lit. a)19)
din Legea nr. 98/2016.
iii. ASPECTUL ORGANIZAȚIONAL
- cumularea valorilor contractelor care sunt atribuite de unități operaționale separate
(definite la art. 3 alin. (1) lit. ccc20) din Legea nr. 98/2016) aflate în structura Autorității
Contractante și care nu sunt responsabile în mod independent pentru o parte din sau pentru
toate achizițiile publice de produse, lucrări și servicii.

În toate situațiile de mai sus, valorile contractelor individuale trebuie cumulate. Acolo unde această
valoare cumulată a contractelor depășește pragurile valorice pentru:
i. achiziția directă
ii. procedura simplificată
iii. procedură care necesită publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
procedurile de atribuire prevăzute de lege trebuie să se aplice tuturor contractelor care sunt legate
de operațiunea de cumulare a valorilor, chiar dacă, în mod individual, fiecare se încadrează sub
aceste praguri.

Valoarea estimată se fundamentează pornind de la cerințele din Caietul de sarcini/Documentul

descriptiv și clauzele contractuale care guvernează viitoarea relație contractuală și cu utilizarea de
informații obținute din:
a. analiza şi cercetarea pieței, inclusiv contextul macro şi micro-economic,
b. datele istorice existente la nivel de Autoritate Contractantă şi cele disponibile ca urmare a
schimbului de informații cu alte autorități contractante,
c. analiza riscurilor.

Estimarea valorii unui contract presupune realizarea evaluării în termeni monetari a rezultatului
contractului și se realizează în următoarele etape:
i. definirea ipotezelor care au stat la baza determinării cantității de activități/produse sau resurse
necesare realizării activităților incluse în Caietul de sarcini/Documentul descriptiv,
ii. determinarea metodică a corespondentului monetar al necesității incluse în Caietului de
sarcini/Documentul descriptiv în termeni cantitativi și calitativi.

(ii) schimbarea contractantului este imposibilă;

(iii) orice majorare a preţului contractului reprezentând valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare nu va depăşi 50% din
valoarea contractului iniţial;”
19 Art. 221, alin. (7), lit. a) din Legea nr. 98/2016: ”O modificare a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru pe perioada de valabilitate

este considerată modificare substanțială în sensul alin. (1) lit. e) atunci când este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiţii:
a) modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire inițială, ar fi permis selecția altor
candidați decât cei selectați iniţial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alți
participanți la procedura de atribuire;”
20 Art. 3, alin (1), lit. ccc) din Legea nr. 98/2016: ”unitate operațională separată - structură din cadrul autorității

contractante, separată din punct de vedere tehnic, geografic sau organizatoric de alte structuri ale autorității contractante;”

Page 11 of 22
Odată ce ipotezele au fost stabilite și documentate și cantitățile de resurse identificate, aceste
resurse trebuie să fie cuantificate monetar, în vederea determinării corespondentului valoric, sub
formă de valoare estimată pentru efortul cantitativ anticipat de Autoritatea Contractantă ca fiind
necesar pentru îndeplinirea necesităților sale.
Scopul acestei activități constă în analizarea și cuantificarea diferitelor tipuri de cost, astfel încât
resursele necesare estimate să fie suficiente pentru realizarea activităților în cadrul contractului.
Determinarea valorii estimate este o activitate care se desfășoară metodic, în cadrul grupului de
lucru/echipei multidisciplinare, întrucât este necesar să se utilizeze expertiza tuturor membrilor în
determinarea resurselor necesare pentru realizarea activităților în contract și care pot influența
valoarea estimată a unei achiziții.

4. Metode de estimare a valorii contractului și a valorii unei achiziții

În practică se utilizează următoarele metode de estimare a valorii:

i. Estimarea valorii prin analogie
Aceasta metodă utilizează, ca date de intrare pentru determinarea valorii estimate, informații
privind costurile efective înregistrate de o Autoritate Contractantă sau de orice alte organizații în
realizarea de activități similare sau în satisfacerea de necesități similare în condiții similare.
Estimarea valorii unui contract, respectiv a unei achiziții, prin analogie este aplicabilă în practică
în situații precum cele în care (lista este orientativă și nu limitativă):
a. cerințele incluse în Documentația de atribuire nu pot fi definite cu suficientă precizie
de către Autoritatea Contractantă. Poate fi cazul achizițiilor în care obiectul
contractului sau specificațiile tehnice sunt dificil de definit sau a situațiilor în care
Autoritatea Contractantă intenționează să folosească clauze contractuale de
revizuire a prețului contractului care îi permit recurgerea la eventuale modificări sau
opţiuni pe parcursul implementării contractului.
b. există achiziții anterioare similare cu achiziția în cauză în ceea ce privește elemente
cum ar fi, dar fără a se limita la obiectul, activitățile și rezultatele contractului.
Deși nu este consumatoare de timp și este mai puțin costisitoare decât alte metode de estimare
a valorii, această metodă este mai puțin precisă. Membrii grupului de lucru/echipei
multidisciplinare, care realizează aceste estimări, trebuie să dețină cel puțin competențele
necesare pentru a determina similaritatea situațiilor și a putea compara costurile asociate
achizițiilor similare anterioare cu cele asociate achiziției în cauză.
ii. Estimarea parametrică a valorii utilizează parametri standard care definesc nivelul de efort
material și financiar pentru realizarea unei activități sau cerințe din Caietul de
sarcini/Documentul descriptiv.

Page 12 of 22
 Estimarea parametrică are în centru ideea că există o relație de cauzalitate între anumite
caracteristici fizice ale rezultatului unui contract și costurile obținerii acelor caracteristici,
existând posibilitatea exprimării acestei relații de cauzalitate prin intermediul unei relații
matematice.
În practică, utilizarea estimării parametrice necesită cel puțin existența următoarelor
circumstanțe:
a. O caracteristică identificată ca fiind rezultatul unui contract prezintă similarități cu un
rezultat al unui contract anterior, costurile obținerii acestei caracteristici fiind relativ
cunoscute,
b. În plus față de similaritate, caracteristicile sunt exprimate sub formă de parametri,
c. O identificare clară a parametrului care poate lua forme:
- de tipul celor de natură fizică – greutate, dimensiuni, durată;
- de tipul celor de performanță – consumul de energie din surse regenerabile,
consumul de energie electrică etc.;
- de tipul celor generați de mediul în care urmează să se implementeze contractul
– spre exemplu, rata inflației.
De exemplu, se poate utiliza estimarea parametrică a costurilor pentru participarea unei
persoane la un curs de formare profesională, pornind de la ideea că acest cost include, în
structura sa, elemente precum o parte din onorariul formatorilor pentru disciplina/specializarea
relevantă și nivelul de pregătire necesar precum și utilizarea infrastructurii necesare
(echipamentele și materialele de curs, locul de derulare a sesiunii de formare, cota de profit pe
piața de profil etc.), cu luarea în considerare a duratei cursului.
Prin înmulțirea costului pentru formarea unei singure persoane cu numărul de persoane care
trebuie să participe la sesiunea de formare, se obține costul estimat pentru activitatea de
formare profesională.
Modelarea parametrică este metoda utilizată cel mai frecvent, cu precădere în estimarea valorii
contractelor de lucrări, în special a celor care includ atât activitatea de proiectare, cât și cea de
execuție a lucrărilor, costurile asociate unei construcții putând fi estimate pe baza unui anumit
cost pe metru pătrat pentru a ajunge la costul total. Precizia acestei metode depinde de
corectitudinea datelor istorice disponibile și de felul în care pot fi cuantificați parametrii utilizați
pentru modelare.
iii. Estimarea descendentă (de la întreg la componentele întregului) a valorii, este o metodă
utilizată atunci când valoarea estimată este deja stabilită (de exemplu: a fost inclusă ca atare
într-un buget relevant pentru contextul satisfacerii necesității Autorității Contractante și nu
există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare) și trebuie identificate valorile
monetare corespunzătoare unei activități specifice.
Practic, în acest caz, valoarea totală estimată determină sfera de cuprindere a
activităților/rezultatelor sau cerințelor din contract, pornind de la respectivul buget aflat la

Page 13 of 22
 dispoziție. Bugetul fix reprezintă dată de intrare în estimarea descendentă și este descompus
pentru a determina numărul sau cantitatea de activități care pot fi realizate în cadrul
respectivului contract în limitele bugetului existent, împreună cu informații din exercițiile
anterioare legate de costul activităților incluse în sfera de cuprindere a contractului.
Membrii grupului de lucru/echipei multidisciplinare decid sfera de cuprindere a activităților și
rezultatelor în contract în limitele bugetului.
iv. Estimarea ascendentă (de la componenta ce constituie cea mai mică diviziune la întreg) a
valorii este o metodă de estimare care pornește de la datele de intrare ale fiecărei activități
incluse în sfera de cuprindere a unui contract, adică pornind de jos în sus, utilizând
cumularea progresivă - însumarea acestora, pentru a ajunge la valoarea estimată totală.
Estimarea ascendentă are în vedere complexitatea fiecărei activități incluse în sfera de
cuprindere a contractului, utilizând ca date de intrare informații detaliate despre resursele
necesare activităților din cadrul contractului, spre exemplu: personalul, echipamentele,
materialele, logistica etc.
Membrii grupului de lucru/echipei multidisciplinare, care sunt responsabili pentru o anumită
activitate din cadrul contractului sau care au expertiză într-un domeniu specific legat de
activitățile incluse în contract, realizează estimările, plecând de la activitățile incluse în contract,
aflate la un nivel de detaliere care să permită asocierea resurselor și costurilor acestora.
Estimările de cost pentru activitățile/grupurile de activități aflate la următorul nivel de cumulare
sunt adăugate, pentru a crea estimări pentru fiecare nivel superior din structura detaliată
orientată pe activități inclusă în sfera de cuprindere a contractului și, în cele din urmă, pentru
întregul contract și întreaga achiziție (în cazul în care este aplicabil – spre exemplu: acolo unde se
are în vedere posibilitatea aplicării prevederilor art. 10421 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 ,
respectiv atribuirea, prin negociere fără publicare a unui contract nou de servicii sau lucrări,
aceluiași contractant).
În estimarea costurilor asociate fiecărei activități care corespunde celui mai detaliat nivel, sunt
utilizate, ca date de intrare atât costurile din achizițiile anterioare pentru diverse componente
sau servicii executate de terți, cât și informații rezultate din analiza și cercetarea pieței.

21 Art. 104, alin. (8) din Legea nr. 98/2016: ”Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare atunci când, ulterior atribuirii unui contract de achiziţie publică de lucrări sau de servicii, autoritatea
contractantă intenționează să achiziționeze lucrări sau servicii noi şi numai dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare
prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerințele prevăzute în documentele achiziției elaborate cu ocazia atribuirii
contractului iniţial;
b) valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări sau servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor sau serviciilor
noi care pot fi achiziționate ulterior;
c) în anunțul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are
dreptul de a opta pentru achiziţionarea ulterioară de noi lucrări, respectiv noi servicii, de la operatorul economic a cărui ofertă va fi
declarată câștigătoare în cadrul procedurii respective;
d) procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare este aplicată într-un interval care nu poate depăşi 3 ani de
la încheierea contractului iniţial.”

Page 14 of 22
Pentru exemplificare, în continuare este prezentată metoda ascendentă de determinare a valorii estimate pentru achiziții publice de servicii:

Page 15 of 22
5. Date de intrare pentru stabilirea valorii estimate a contractului

Pentru determinarea valorii estimate asociate îndeplinirii obiectului unui contract în condițiile
contractuale stabilite, asociate realizării indicatorilor de performanță stabiliți și beneficiilor pe care o
autoritate contractantă urmează să le obțină după aplicarea criteriului de atribuire, în cazul utilizării
metodei ascendente de estimare a valorii contractului, se pornește de la datele de intrare
disponibile la momentul realizării estimării.

Datele de intrare pot lua diverse forme, cum ar fi, dar fără a se limita la:
i. Activitățile solicitate prin Caietul de sarcini/Documentul descriptiv care contribuie la
îndeplinirea obiectului contractului și cerințele minime asociate acestora. Aceste informații
sunt necesare pentru estimarea valorică a fiecărei activități.
ii. Resursele necesare fiecărei activități. Fiecărei resurse identificate îi este atribuită o unitate
de măsură. Membrii grupului de lucru/echipei multidisciplinare trebuie să aibă acces la
informații legate de valoarea monetară pe unitate de resursă (spre exemplu: costul
manoperei/personalului sau al utilajelor/echipamentelor utilizate pe unitatea de timp, costul
materialelor şi materiilor prime pe unitatea de măsură, costul transportului pe unitatea de
masă, valoarea unitară pentru fiecare componentă/subansamblu).
iii. Durata contractului și durata estimată pentru fiecare activitate cuprinsă în Caietul de
sarcini/ Documentul descriptiv, respectiv în sfera de cuprindere a contractului.
Determinarea duratei activităților din contract este relevantă pentru estimarea costurilor
fiecărei activități, atunci când prin intermediul modalităților de plată incluse în clauzele
contractuale este necesară luarea în calcul a unei cote care corespunde costului de finanțare
a realizării activităților. Este, în special, cazul contractelor în care plata se realizează pe bază
de rezultate acceptate de Autoritatea Contractantă sau pe stadii ale activităților. Durata
activităților unui contract este relevantă în situațiile în care potențialul contractant trebuie să
suporte aceste costuri până la acceptarea rezultatelor de către Autoritatea Contractantă sau
de către alți factori interesați relevanți prin raportare la obiectul contractului. Spre exemplu,
în cazul unui contract care presupune furnizarea unui echipament în termen de 6 luni de la
semnarea contractului, potențialul contractant trebuie să suporte costurile cu dezvoltarea și
fabricarea echipamentului până la momentul livrării. În acest sens, în cazul în care
contractantul va recurge la contractarea unui credit pentru acoperirea acestor cheltuieli,
valoarea estimată ar trebui să includă și eventualele comisioane și dobânzi bancare asociate
creditului respectiv.
iv. Istoricul estimărilor de cost pentru diferite categorii de resurse care pot fi obținute din
surse primare sau surse secundare.

Page 16 of 22
În aplicarea prevederilor art. 1222 din Legea nr. 98/2016, analiza datelor de intrare trebuie realizată
cu luarea în considerare a informațiilor obținute din analiza și cercetarea pieței sau din experiența
anterioară a Autorității Contractante sau a altor autorități contractante. Cu titlu exemplificativ,
tabelul de mai jos include un grup de repere, sub formă de întrebări care pot fi utilizate în analiza
datelor de intrare, în vederea alinierii estimării la contextul realizării achiziției, pentru asigurarea
valabilității valorii estimate la momentul inițierii procedurii de achiziție.

Descriere reper Întrebări referitoare la conținut

Istoricul prețurilor plătite de Care au fost prețurile plătite în ultimul an de către Autoritatea
Autoritatea Contractantă Contractantă sau de către alte autorități contractante pentru
sau de către alte autorități același obiect al contractului şi ce modificări au intervenit pe piața
contractante în ultimul an relevantă de atunci şi până în prezent?
Există diferențe istorice între prețurile plătite de către Autoritatea
Contractantă față de cele plătite de alte autorități contractante?
Care este motivul?
Când au fost realizate achizițiile trecute? Mai sunt de actualitate
prețurile plătite de Autoritatea Contractantă în cadrul unor
contracte pentru produse/servicii/lucrări similare? Există informații
referitoare la condițiile de piață care au influențat prețurile la acel
moment?
Cum au fost prețurile din ofertele necâștigătoare în comparație cu
cel din oferta câștigătoare în cadrul achizițiilor de
produse/servicii/lucrări similare?
Nivelul istoric al cererii Ce cantități au fost solicitate de către Autoritatea Contractantă în
pentru cadrul fiecărei achiziții similare?
produsele/serviciile/lucrările
Ce cantități au fost achiziționate de către Autoritatea Contractantă
respective
în cadrul contractelor similare?
Condiții competitive actuale Câți operatori economici acționează pe acea piață de profil
și structura pieței vizate de adresată? Prin raportare la achiziție, este piața de profil adresată
Autoritatea Contractantă una de nișă, redusă ca dimensiune și număr de ofertanți sau este
aceasta caracterizată ca fiind extinsă și cu un număr mare de
ofertanți? Prin raportarea necesității Autorității Contractante la
dimensiunea pieței de profil, se așteaptă ca necesitatea să fie
relevantă pentru majoritatea operatorilor economici ce acționează
pe acea piață sau pentru un anumit număr de operatori economici?
De exemplu daca piața poate fi segmentată într-un număr finit de
segmente (să presupunem 5), ce proporție din întreg reprezentat în
segmente ar putea manifesta interes pentru achiziție (o cincime,
doua cincimi, trei cincimi...etc.)?
Câte Autorități Contractante sau alți cumpărători care
achiziționează aceleași produse/servicii/lucrări sunt pe piață? Care
este structura de piață? Care este echilibrul de forțe de pe piața de
profil adresată așa cum a fost acesta determinat prin analiza și

22
Art. 12 din Legea nr. 98/2016: ”Valoarea estimată a achiziției se determină înainte de inițierea procedurii de atribuire şi este valabilă la
momentul inițierii procedurii de atribuire. [...]”

Page 17 of 22
 Descriere reper Întrebări referitoare la conținut
cercetarea pieței? Care dintre participanții la achiziție au cea mai
mare putere de piață prin raportare la cantitatea ce face obiectul
achiziției, a caracteristicilor acesteia etc.?
Nivelul general al cererii Care este raportul dintre cantitățile pe care Autoritatea
pentru Contractantă intenționează să le cumpere față de cantitățile pe care
produsele/serviciile/lucrările alte autorități contractante le-au cumpărat în ultimul an în cazul
respective unei achiziții similare?
Prin raportare la volumul tranzacțiilor pe piața de profil adresată
achiziția ce urmează a fi realizată reprezintă o pondere
semnificativă sau este irelevantă? De exemplu, dacă volumul
tranzacțiilor realizate de alte autorități contractante (să
presupunem 1 milion unitati momentare) reprezintă întregul, ce
proporție din întreg reprezintă achiziția Autorității Contractante
(1%, 10%, 5%) sau Autoritatea Contractantă acționează pe o
structură de piață tip monopson?
Volumul de achiziții similare care urmează să fie realizate de către
Autoritatea Contractantă justifică un preț mai mic decât prețul de
piață datorită economiilor de scară ce ar putea fi realizate de către
potențialii contractanți?
Volumul de produse/servicii/lucrări achiziționat de către
Autoritatea Contractantă ar putea fi atât de mare încât să
determine depășirea capacității maxime de producție/realizare a
serviciilor/lucrărilor a potențialilor contractanți?
Tendințe în ceea ce privește Cererea pentru produsele/serviciile/lucrările respective va fi mai
nivelul cererii şi al ofertei mare sau mai mică la momentul atribuirii contractului decât în
pentru prezent?
produsele/serviciile/lucrările
Oferta pentru produsele/serviciile/lucrările respective va urma
respective
aceleași tendințe cu cererea?
Caracterul sezonier al cererii Cererea şi oferta pentru produsele/serviciile/lucrările respective au
și al ofertei un caracter sezonier? Dacă da, această caracteristică a fost luată în
calcul la stabilirea valorii estimate?
Ar putea avea contractul, care urmează să fie atribuit, valori
estimate diferite în funcție de momentul în care se realizează
achiziția?
Factori externi care sunt de Ce factori rezultați din analiza STEEPLE (de natură socio-culturală,
așteptat să influențeze tehnologică, economică, de mediu, politică, juridică și etică) ar
prețul contractului putea determina creșterea sau micșorarea prețurilor în viitorul
apropiat (Dinamica indicatorilor macroeconomici - PIB, inflație,
șomaj etc.? Fluctuații ale cursului de schimb? Nivelul taxelor și
impozitelor? Apariția unor noi tehnologii? Obligativitatea
respectării politicilor ecologice și de protecție a mediului
înconjurător? Decizii politice cu impact economic general?
Modificări legislative în domeniul concurenței, al fiscalității, al
protecției proprietății intelectuale? Reglementările din domeniul
dreptului muncii, privind salarizarea, protecția socială și securitatea
în muncă? Schimbări în ceea ce privește atitudinile, valorile, modele

Page 18 of 22
 Descriere reper Întrebări referitoare la conținut
de consum și educația populației? Greve? Criza forței de muncă?)
Ar putea exista costuri suplimentare generate de un deficit de
materii prime?
Strategii de preț ale Care sunt strategiile de stabilire a prețurilor folosite de către
potențialilor contractanți potențialii contractanți? Potențialii contractanți pentru
produsele/serviciile/lucrările respective folosesc o strategie de preț
bazată pe costuri (ce constă în acoperirea costurilor de producție, la
care se adaugă o valoare suplimentară pentru asigurarea unei
marje rezonabile de profit)? Potențialii contractanți pentru
produsele/serviciile/lucrările respective folosesc o strategie de preț
corelată cu cererea (de tipul prețului de penetrare pe piață, adică
acel preț stabilit în momentul lansării produsului, de regulă la un
nivel scăzut, în scopul cuceririi unor segmente cât mai largi de piață
sau descurajării și/sau eliminării concurenței)?
Potențiali ofertanți pentru De la care dintre potențialii ofertanți din piață pentru
produsele/serviciile/lucrările produsele/serviciile/lucrările respective, se așteptă Autoritatea
respective Contractantă să primească oferte? Din aplicarea “Modelului pentru
analiza perspectivei potențialilor ofertanți asupra relațiilor
contractuale cu autoritatea contractantă” a reieșit că achiziția este
sau nu relevantă pentru operatorii economici ce dețin cote
semnificative de piață sau sunt lideri în domeniu sau achiziția ar
putea fi neatractivă pentru aceștia?
De la care dintre potențialii ofertanți din piață pentru
produsele/serviciile/lucrările respective, se așteptă Autoritatea
Contractantă să nu primească oferte și de ce?
Caracteristicile obiectului Ce caracteristici disting un produs/serviciu/lucrare de altul(a) prin
contractului raportare la cele general disponibile pe piață și prin compararea
acestora cu necesitatea efectivă a Autorității Contractante?
Ce fel de produs/serviciu/lucrare se potrivește cel mai bine
necesităților Autorității Contractante? Poate fi satisfacută
necesitatea Autorității Contractante prin intermediul
produselor/serviciilor general disponibile pe piață? Sunt necesare
personalizări și adaptări ale produselor, serviciilor, lucrărilor
disponibile pe piață în mod curent, cum ar fi, dar fără a se limita la:
operațiuni de instalare într-un mediu personalizat la nivel de
Autoritate Contractantă, la necesitatea de instruiri suplimentare în
plus față de cele oferite prin pachetele asociate
produselor/serviciilor disponibile la modul general pe piață? Dacă
este necesară adaptarea, în ce proporție ar trebui să se realizeze?
Necesitatea Autorității Contractante presupune dezvoltarea
integrală a unui concept?
Prețurile practicate de potențialii contractanți reflectă
caracteristicile produselor/serviciilor/lucrărilor respectiv(e) sau cele
al produselor/serviciilor oferite în mod normal pe piață?
Există diferențe semnificative între cerințele/criteriile din
documentațiile de atribuire pentru achizițiile similare anterioare și

Page 19 of 22
 Descriere reper Întrebări referitoare la conținut
cerințele din Documentația de atribuire în cauză?
Caracteristicile lanțului de Care sunt nivelurile subsecvente ale lanțului de aprovizionare
aprovizionare care pentru potențialii contractanți pentru produsele/serviciile/lucrările
corespunde obiectului respective?
contractului
Care a fost perioada de livrare/prestare/realizare în cadrul
contractelor similare?
Ar putea exista blocaje la nivelul lanțului de subcontractare care ar
determina costuri suplimentare?
Care sunt perioadele de livrare/prestare/realizare oferite de
potențialii contractanți pentru produsele/serviciile/lucrările
respective?
Clauze contractuale Care sunt metodele de stabilire a prețurilor utilizate în contractele
referitoare la preț și termeni anterioare pentru produse/servicii/lucrări similare de către
comerciali Autoritatea Contractantă sau de către alte autorități contractante?
Ce termeni comerciali (spre exemplu INCOTERMS 2010) au fost
utilizați în contractele anterioare pentru achiziții similare de către
Autoritatea Contractantă sau de către alte autorități contractante?
Dificultăți sau Care a fost rata neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către
disfuncționalități în operatorii economici care au fost implicați în contracte similare?
implementarea contractelor Sunt aceste riscuri acoperite? Dacă da, care este prețul măsurilor?
Ce probleme de performanță au fost întâlnite de obicei în cazul
operatorilor economici care au fost implicați în contracte similare?
Au existat achiziții similare caracterizate de sancțiuni pentru
neîndeplinirea obligațiilor sau de depășiri de cost la momentul
finalizării contractului?

Valoarea estimată asociată atribuirii contractului, reprezintă referință pentru:

i. Stabilirea modalităţii de atribuire – Capitolul III: Modalităţi de atribuire din Legea nr.
98/2016;
ii. Demonstrarea îndeplinirii condiţiilor stabilite prin lege pentru aplicarea procedurilor de
atribuire care implică publicitatea contractului la nivelul pieţei unice europene – art. 144
alin. (2)23 din Legea nr. 98/2016;
24
iii. Demonstrarea conformității cu prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016 referitoare la
divizarea contractelor;

23 Art. 144, alin. (2) din Legea nr. 98/2016: ”Publicarea anunțului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este
obligatorie în toate situațiile în care valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru este mai mare sau
egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1).”
24 Art. 17 din Legea nr. 98/2016:

”(1) În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze o construcție sau servicii, iar atribuirea
contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea
globală estimată a tuturor loturilor.

Page 20 of 22
 iv. Realizarea revizuirii contractelor sau a modificărilor la contract – respectiv aplicarea
prevederilor art. 221 din Legea nr. 98/2016.

În cazul în care, în mod rezonabil, este previzibil că un contract, care urmează să fie atribuit, va fi
prelungit, reînnoit sau urmat de un alt contract pentru servicii sau lucrări noi, calculul valorii estimate
asociate unui contract, care urmează să fie atribuit, reprezintă suma dintre:
i. valoarea estimată a contractului care urmează să fie atribuit,
ii. valoarea estimată pentru orice contracte similare care pot fi prevăzute în mod rezonabil pe
baza evidențelor existente la nivel de Autoritate Contractantă într-un orizont de timp pe care
Autoritatea Contractantă îl consideră relevant.

6. Alte elemente relevante pentru stabilirea valorii estimate

Legea nr. 98/2016 oferă Autorității Contracrante, prin intermediul art. 141 alin (1), dreptul de a
determina dacă lucrările, bunurile sau serviciile care satisfac necesitatea Autorității Contractante și
fac obiectul achiziției se achiziționează:
i. prin utilizarea unui singur contract;
ii. prin utilizarea unui număr de contracte, respectiv "loturi" separate, care pot fi atribuite unor
operatori economici diferiți.
În plus, este necesară însușirea de către autoritățile contractante a prevederilor art. 11 din Legea nr.
98/2016, având în vedere că este interzisă:
i. utilizarea de metode de calcul a valorii estimate a achiziției pentru a evita aplicarea
procedurilor;
ii. divizarea contractului în mai multe contracte distincte de valoare mai mică pentru a evita
aplicarea procedurilor;
iii. subevaluarea valorii estimate a contractului cu scopul de a evita aplicarea procedurilor.

Pentru scopul determinării valorii estimate a contractului și a valorii estimate a achiziției, Autoritatea
Contractantă trebuie să aibă în vedere atât necesitatea identificată de Autoritatea Contractantă și
contextul necesității, cât și:
i. prevederile art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016;
ii. definiția contractului de achiziție publică de lucrări, de produse și de servicii – art. 3, alin. (1),
lit. (m), (n), (o) din Legea nr. 98/2016;
iii. stabilirea obiectului contractului, cu luarea în considerare a elementelor ce au stat la baza
calificării contractului ca fiind de achiziție publică de lucrări, de produse sau de servicii

(2) În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragurile valorice corespunzătoare
prevăzute la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot,
indiferent de valoarea estimată a acestuia.”

Page 21 of 22
 (utilizați și informațiile incluse în STABILIREA OBIECTULUI CONTRACTULUI – CALIFICAREA
CONTRACTELOR CA FIIND CONTRACTE DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ DE PRODUSE, DE LUCRĂRI
SAU DE SERVICII;
iv. definiția lotului –art. 3, alin. (1), lit. dd) din Legea nr. 98/2016;
v. accepțiunea noțiunii LOT în contextul valorii estimate, descrisă la paragraful anterior.

Astfel, pentru stabilirea valorii estimate utilizate ca referință în alegerea procedurii și modalității de
atribuire trebuie documentate în etapa de pregătire cel puțin răspunsurile la următoarele întrebări,
în următoarea secvență:

Nr. Întrebare Documentare asociată răspunsului la întrebări

1 Ce și cât achiziționez? Descrierea cantitativă și calitativă a necesității
Autorității Contractante prin intermediul contractelor
de achiziție de produse, servicii și lucrări și contextul
necesității
2 Care este obiectul fiecărui contract și Calificarea obiectului contractului – calificarea
a tuturor contractelor prin care contractului ca fiind contract de achiziție publică de
satisfac necesitatea? produse, lucrări, servicii
3 Se exercită opțiunea privind Stabilirea criteriilor cantitative sau calitative și a
recurgerea la atribuirea pe loturi – loturilor
pentru produse/lucrări/servicii
similare?
4 Se exercită opțiunea privind Daca nu se exercită opțiunea, se atribuie un singur
satisfacerea necesității prin contract pentru toate etapele de dezvoltare.
atribuirea de contracte ce corespund
Daca se exercită opțiunea, se califică contractele
tuturor etapelor din ciclul de viață al
pentru fiecare din etapele de dezvoltare a
unei investiții/construcții până la
investiției/construcției prin raportare la obiectul
momentul utilizării acesteia în cazul
contractului și legislația specifică, spre exemplu
unei construcții noi sau a intervenției
prevederile HG nr. 907/2016, cu modificările și
la o construcție existentă?
completările ulterioare.
5 Care este valoarea estimată a Determinarea valorii estimate a contractului (valoare
fiecăruia și tuturor contractelor? – estimată ce corespunde fie contractului unic, fie
indiferent daca este un contract unic, fiecăruia și tututor loturilor în care este impărțit
sau un contract impartit in loturi obiectul contractului, prin utilizarea accepțiunii
furnizate la definiția din Legea nr. 98/2016 pentru lot.)
6 Care este valoarea estimată a Determinarea valorii estimate a achiziției.
achiziției ce urmează a fi utilizată ca
referință pentru alegerea procedurii?

Page 22 of 22