Taxelevamale

Ministerul Educației ,Culturii și Cercetării Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea :” Construcții , Geodezie și Cadastru”
Catedra : „Drept ”
Referat
La Disciplina: Drept vamal
Tema: Taxele vamale
A elaborat : st. gr. DP-1707, Stanciu Alexandrina

A verificat : conf.univ. Ursu Viorica
Chișinău 2019
Cuprins:
1. Istoricul taxelor vamale ...............................................................................................................3
2.Noțiuni generale privind taxele vamale ........................................................................................5
3.Scopul și modul de stabilire şi de aplicare a taxei vamale ...........................................................6
4. Clasificarea taxelor vamale .........................................................................................................8
4.1 În funcție de trăsăturile de fond și de formă ..........................................................................9
4.2 În funcţie de obiectul impunerii .............................................................................................9
4.3 În funcție de scop .................................................................................................................11
4.4 În funcție de metoda de calculare. .......................................................................................13
4.5 În funcţie de modul de stabilire ...........................................................................................17
Bibliografia: ...................................................................................................................................20
2
1. Istoricul taxelor vamale
Apariţia taxei vamale se împleteşte organic cu formarea şi conturarea statelor în perioada de
început a orâduirii sclavagistc. Apariţia taxelor vamale alături de un complex sistem de impozite
se justifica, iniţial, printr-un scop pur fiscal, ca sursă de venituri ale aparatului de stat, dcrivnd din
dreptul suveran al statului, fiind menite să aducă la suportarca cheltuielilor bugetare determinate
de exerciţiul funcţiilor statului. 1
a) Documentele istorice care atestă dezvoltarea impunerilor vamale şi apariţia unui regim
vamal se referă la perioadele incipiente ale dezvoltării statelor. Astfel, se menţionează că statele
greceşti în perioada secolelor V-VI î.e.n. acordau o deosebită atenţie reglementării comerţuilui.
Vămile şi taxele comerciale constituiau un capital important în veniturile diferitelor polisuri.
Economia naturală coexista încă alături de economia bazată pe relaţii de marfă-bani care începea
o ascensiune vertiginoasă pînă la apariţia chiar a unui capital comercial şi cămătăresc. În Atena,
spre exemplu, se atestă obţinerea unor venituri mari de pe urma comerţuilui de tranzit. Vama cra
2 % pentru mărfurile de import şi export în afara diferitelor taxe pentru piaţă.
În Egipt, în secolul lll î.e.n., exploatarea populaţiei cu ajutorul sistemului fiscal ia proporţii
uriaşe. Alături de impunerea directă rcprczentnd uncle dări cu caracter permanent sau temporar,
care erau comune pentru toată populaţia sau plătite numai de anumite categorii rcstmse de
contribuabili, exista şi impunerea indirectă, important izvor de venituri. În acest scop, fiinţau
centre vamale la Pehesion, în Alexandria şi Elefontiua. 2
În regatul Seleucizilor, impunerea indirectă devine principalul izvor de venituri. Existau taxe
pentru încheierea tranzacţiilor de schimb, taxe vamale care se percepeau la hotarele ţării, în
interiorul ţării, pe drumurile care duceau spre deşert, la trecerile peste Eufrat, în porturile maritime.
Taxele vamale erau foarte mari, generând deseori conflicte. Perceperea taxelor vamale cădea în
sarcina autorităţilor locale (administraţia oraşelor, şefii de triburi).
În Asia şi mai ales în China, sub dinastia Han (secolele II-I î.e.n.), se realizează unificarea
politică stabilă a Chinei şi dezvoltarea relaţiei marfă-bani, a comerţului intern şi extern. În scopul
dezvoltării economice șe-au desfiinţat barierele vamale.
În Imperiul roman, în condiţiile economiei dominate de circumstanțe ale economiei
naturale, cresc cheltuielile ncproductive ale statului determinate de dezvoltarea oraşului, astfel
determinâd şi dezvoltarea sistemului de impunere. Perceperea impozitelor indirecte este realizată
de funcţionarea statului-întocmindu-se sistemul concesionării impozitelor, din care se îmbogăţeau
cavalerii şi alte categorii sociale din provincii.3
1
https://www.scribd.com/document/92104113/Istoricul-Taxelor-Vamale-Slonovschi-Dumitru
2
Gheorghe Caraiani, Reglementări interne și internaționale privind vămuirea mărfurilor, Lumina Lex 1997, pag.22
3
3
În concluzie, în epoca sclavagistă statul se transformă într-o maşină uriaşă pentru stoarcerea
de impozite şi taxe, constituind o piedică serioasă în calea dezvoltării economice.
b) Dezvoltarea relaţiilor comerciale determinată de un amplu proces de adâncire a diviziunii
muncii, de creştere a productivităţii, apariţia banilor şi consolidarea centrelor comerciale,
determină o creştere a rolului fiscal al taxelor vamale, dar şi dobândirea unei noi valenţe, taxele
vamale devenind instrumente protecţioniste ale economici. Feudalismul caracterizat dc fărmiţare,
face din taxele vamale şi alte impozite o barieră în calea schimburilor comerciale.4
În China, în perioada imperiului Tang, sec. VlI-VIII, comerţul exterior ia o deosebită
amploare. Guvernanţii imperiului caută să realizeze cât mai multe venituri din comerţ, în acest
scop înfiinţând Administraţia transporturilor de sare şi fier care percepea impozite pe aceste
mărfuri. În porturi, s-au înfiinţat vămi care percepeau taxe vamale comerciale. În sec. X-XII
(dinastia Sun), comerţul s-a dezvoltat în special în interiorul ţării, comerţul exterior fiind îngrădit
de existenţa triburilor tibetana, dar comerţul vechilor oraşe maritime continuă să înflorească.
Relaţiile marfă-bani iau o amploare deosebită, taxele vamale aducând vistieriei uriaşe venituri.
În Europa, dezvoltarea producţiei de mărfuri la oraşe şi sate, specializarea şi dezvoltarea
meşteşugurilor determină, începnd cu sec.XIII, o lărgire a comerţului şi relaţiilor de schimb,
formarea unor pieţe imense, a târgurilor. Comerţul se concentrează îndeosebi în două regiuni
bazinul Mării Mediterane punct de legătură pentru comerţul ţărilor vest-enropene cu ţările
Orientului, şi bazinul Mării Nordului şi al Balticii. Condiţiile caracteristice pentru epoca
feudalismului au împiedicat în mare măsură dezvoltarea relaţiilor comerciale. Poscsiunilc fiecărui
senior erau înconjurate de diferite bariere vamale, unde negustorii plăteau importante taxe .
Vadurile şi drumurile erau împânzite de bariere vamale. În sec. XVI, de pildă, pe Rin existau 64
bariere vamale, pe Elba 35, pe Dunăre 77.5
c) În vremea capitalismului, taxele vamale devin alături dc convenţiile comerciale
principalele mijloace de politică comercială, servind pentru protejarea industriilor nou apărute,
transformându-se în instrumente ale politicii protecţioniste agresive.
d) În perioada postbelică, în evoluţia politicii comerciale se desprind trei tendinţe principale:
tendinţa de liberalizare a comerţului internaţional, însoţită de o revenire a protecţionismului:
multiplicarea şi lărgirea acordurilor regionale dc integrare economică şi a aranjamentelor
comerciale preferenţiale: aplicarea „unui regim preferenţial schimburilor comerciale cu ţările în
curs de dezvoltare. În condiţiile actuale de creştere a interdependenţci economice între naţiuni, se
manifestă o tendinţă obiectivă de reducere a taxelor vamale.6
4
5
https://www.scribd.com/document/92104113/Istoricul-Taxelor-Vamale-Slonovschi-Dumitru
6
4
2.Noțiuni generale privind taxele vamale
Pe parcursul evoluţiei sale, taxa vamală devine dintr-un instrument fiscal un mijloc complex
de politică comercială, care este unul dintre cele mai utilizate mijloace pentru protejarea economiei
naţionale. În ciuda faptului că taxa, după natura acțiunii sale, este o categorie economică, aplicarea
sa poate avea atât caracter economic, cât și politic. Introducerea de taxe ar putea fi un mijloc de
presiuni economice asupra unor state, sau poate crea anumite clauze favorabile pentru altele, din
motive politice.7 Din categoria impozitelor indirecte fac parte și taxele vamale care, la rândul lor,
se clasifică după mai multe criterii. Diversitatea taxelor vamale este condiţionată de aceea că ele
sunt cele mai răspândite impozite. Datorită unei varietăți mari de taxe vamale, este posibil a fi
realizate măsurile stabilite de reglementare tarifară a operațiunilor de import-export. Numai prin
aplicarea anumitor taxe în diferite situații concrete, se pot atinge obiectivele înaintate de politica
vamală și comercială a statului. 8
Taxa vamală reprezintă un impozit indirect perceput de către stat în momentul trecerii
mărfurilor peste granițele vamale ale ţării respective. Taxele vamale fac parte din cea mai
răspândită şi cunoscută categorie de venituri bugetare.Taxele vamale fiind reglementate în virtutea
necesităţi fondului bănesc al statului și sunt din punct de vedere juridic, obligaţii financiar-
bugetare. Prin obligaţie bugetar-financiară în acest context se va înţelege îndatorirea de a plăti în
contul bugetului statului taxele vamale reglementate ca venituri ale bugetului. Caracterul
obligatoriu al taxelor vamale este prevăzut în formulare expresă.9
Conform legislației Republicii Moldova definim taxă vamală ca un impozit încasat de
organul vamal conform tarifului vamal de import.10
Taxa vamala apare ca un important instrument al politicii fiscale, deși astăzi acest caracter
este mult atenuat. Ea se constituie în special în calitatea sa de impozit prelevat asupra tranzacțiilor
cu produse ce trec frontiera astfel încat perceperea sa este avantajoasa pentru stat deoarece taxa
vamala majoreaza veniturile bugetului de stat. Taxele vamale se constituie ca instrument de
coordonare statala a activitatii de comert exterior.11
Obligatia de a plăti taxele vamale este o obligatie juridică deoarece este prevăzută de normele
juridice în vigoare şi potrivit acestora neîndeplinirea obligaţiei respective atrage răspunderea
juridică şi silită de a plăti taxele neachitate integral sau la termen legal. Această obligaţie apare în
cadrul raporturilor juridico-financiare de venituri bugetare. Beneficiarul acestei obligaţii
7
Inna Pascalu ,Veronica Bujor,NOTE DE CURS DREPT VAMAL,Chișinău 2013,p.15
8
Radu Ghenadie „Drept vamal comunitar”. Proiect - Implementarea acordului de parteneriat şi cooperare RM-UE,
Chişinău 2001,p123
9
Caraiani Gherghe, Manualul pentru declarații și experți vamali, Lumina Lex 2001,pag.14
10
Legea Republicii Moldova nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, ediţie specială din 01.01.2007.
11
http://www.scritub.com/economie/finante/Definitia-clasificarea-si-func134221698.php
5
financiaro-bugetare de a plăti taxele vamale este exclusiv statul, reprezentat prin organele
flnanciar-bancare cărora li s-a atribuit competenţa de a încasa taxele vamale. Plata taxelor vamale
alimentează fondul bugetar de stat. Forma de concretizare a acestei obligaţii este forma bănească
şi se individualizează printr-un titlu de creanţă financiar-bugetară, act juridic prin care se constată
şi individualizează obilgaţia bănească a fiecarui subiect taxabil.12
Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful
vamal. Pentru serviciile acordate de lucrătorii vamali (oformarea documentelor, păstrarea
mărfurilor în depozitele vamale, etc) se percep taxe pentru efectuarea procedurilor vamale.
Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii
vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu
legislaţia. Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu
excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel. Mijloacele băneşti
încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat şi se utilizează în volum deplin
la finanţarea activităţii vamale.13 Taxele vamale percepute asupra importul produselor produc
efecte complexe care se înscriu în sfera pur financiară, dar şi efecte economice şi comerciale.
Astfel taxele vamale au următoarele efecte:
a) efect asupra venitului bugetar de formare a veniturilor statului;
b) efect de protejare a economiei naţionale sau producţiei interne;
c) efect de redistribuire a veniturilor dintre diferite categorii de panicipanţi la activitatea
economică (producători. consumatori, stat);
d) efect asupra raportului de schimb al ţării;
e) efecte de competitivitate;
f) efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale;
g) efecte asupra balanţei de plăţi;
h) efecte asupra costurilor.14
3.Scopul și modul de stabilire şi de aplicare a taxei vamale
Taxele vamale sunt un impozit indirect, care apar ca urmare a intervenţiei statului în
comerţul internaţional. Această intervenţie a statului în economie se realizează pe doua căi: direct
şi indirect. Pe cale directă statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau
exporturilor (este vorba de contingentări, prohibiţii etc.), fie prin reglementarea schimburilor.
Intervenţia directă ridică probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relaţiile dintre state
12
13
https://conspecte.com/Contabitlitate/taxelevamale.html?fbclid=IwAR1MSp77MFolmYWZyT1Im7u2rteZCfd8IJ7
hYuXbpEiSPlIFb80KcGC5g1Y
14
6
şi poate avea efecte păguboase asupra raporturilor economice în perioadele următoare. Intervenţia
indirectă se realizează prin taxele vamale, adică prin impozitarea schimburilor internaţionale. Ceea
ce se impune este valoarea în vamă a produselor care fac obiectul tranzacţiei externe. Cota de
impunere, adică nivelul taxei vamale, este prevăzută prin lege.15
Taxele vamale au dobândit o importanțã deosebitã datoritã influenței lor pozitive asupra
economiei naționale. Prin intermediul lor se pot stimula exporturile, schimburile economice și
tehnico-știintifice între țãri. Tot taxele vamale au un rol activ în politica de asigurare a necesarului
de materii prime și materiale deficitare. Taxele vamale fac parte din sistemul impozitelor indirecte.
Nivelul taxelor vamale depinde de nevoia de protectie pe piața internă. Cuantumul acestora va fi
cu atat mai ridicat cu cât condițiile de pe piață internă sunt mai defavorabile față de cele ale
exportatorilor straini. De asemenea, fixarea nivelului taxelor vamale depinde și de diferențele
existente între costul și prețul marfurilor pe piața interna și piața externa. Datorita faptului că taxele
vamale sunt achitate bugetului public de importator și ca acesta le transfera asupra prețului de
vânzare al marfurilor, cel care suportă în final este cumparatorul.16
Taxa vamală devine astfel pe parcursul evoluţiei sale dintr-un instrument fiscal un mijloc
complex de politică comercială, unul din cele mai utillzate instrumente pentru protejarea
economiei naţionale. Astfel politica vamală contribuie la stimularea şi diversifcarea producției
interne şi exportului, la satisfacerea cerinţelor economiei naţionale cu materii prime şi alte mărfuri
de import, la lărgirea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifnce internaţionale. Valențele taxei
vamale ca instrument de politică comercială se conturează odată cu dezvoltarea industriei şi
interesului statului de a proteja industria proprie de concurenţa străină. Deci, apare protectionismul
vamal cu taxe mari la produse manufacturate şi taxe mici la materiile prime, încurajându-se astfel
importul de materii prime şi dezvoltarea noilor industrii.17 Așadar scopul aplicării taxelor vamale
este :
 optimizarea structurii importului de mărfuri;
 echilibrarea importului şi exportului de mărfuri;
 protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;
 crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia
mondiala.18
Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament și se
aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este
15
http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Taxele-vamale-impozite-indirec92934.php
16
17
18
https://conspecte.com/Contabitlitate/taxelevamale.html?fbclid=IwAR1MSp77MFolmYWZyT1Im7u2rteZCfd8IJ7
hYuXbpEiSPlIFb80KcGC5g1Y
7
parte. Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.Taxele vamale se
aplică conform anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege. Taxa pentru efectuarea
procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele aduse de către agenţii economici
autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile internaţionale, organizate în teritoriul zonelor economice
libere. Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care face parte
integrantă din prezenta lege iar taxa pentru efectuarea controlului electronic al mărfurilor
(încărcăturilor) plasate în regim vamal de tranzit şi transportate cu mijloace de transport auto, cu
excepţia celor transportate sub acoperirea Carnetului TIR, se stabileşte conform anexei nr.3, care
face parte integrantă din prezenta lege.19
Prin utilizarea taxelor vamale într-o economie de piață, se produc anumite efecte asupra
funcționării economiei. Motivațiile de percepere a taxelor vamale sunt nenumarate.
Printre aceste motivaţii se pot enumera:
-protecţia tarifară susţine ramuri care sunt importante din punct de vedere social. strategic
sau economic, nepermițând ca acestea să fie efectuate în mod nefavorabil de concurenta străină;
-prin taxa vamală se protejează forța de muncă şi locurile de muncă din anumite ramuri în
faţa concurenţei cu produse reahzate în străinătate la costuri mai reduse;
-taxa vamală conduce la reducerea importurilor iar prin aceasta se stimulează productia
internă şi se majorează utilizarea forţei de muncă şi veniturile producătorilor.
-taxele vamale pot fi utilizate pentru diversificarea structurii industriale a unei ţări, dacă o
ţară doreşte să pdroducă pe plan intern anumite produse, cel puţin pentru o perioadă de timp. 20
O asemenea producţie trebuie apărată de concurenţa din străinătate, stabilirea taxelor vamale
este necesară în lumea contemporană pentru ca țările să aibă posibilităţi de negocieri comerciale
reciproce bilaterale şi multilaterale. În cadrul negocierilor comerciale, statele îşi acordă concesii
ce constă în reducerea reciprocă a nivelului taxelor vamale la importul anumitor produse.21
4. Clasificarea taxelor vamale
În practica fiscală internațională, întâlnim o diversitate de impozite, care se deosebesc ca
formă si conținut. De aceea, pentru a identifica ușor efectele diferitelor categorii de impozite în
plan economic, financiar, social și politic, este necesară gruparea acestora pe baza următoarelor
criterii: trăsăturile de fond și de formă ale impozitelor; obiectul asupra cărora se așază; scopul
urmărit de stat prin institirea lor; frecvența perceperii acestora; instituția care le administrează.22
19
20
21
22
Minea M. Şt. Dreptul finanţelor publice. Cluj-Napoca: Accent, 1999,p.172
8
4.1 În funcție de trăsăturile de fond și de formă, impozitele se grupează, se clasifică în
directe şi indirecte. Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau/și
juridice, în funcție de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor legale de impunere și se percep
direct de la subiectul impozitului în anumite termene precis stabilite. De regulă, în cazul acestor
impozite, subiectul și suportatorul impozitului sunt una și aceeași persoană. Impozitele indirecte
se percep cu ocazia vânzării unor bunuri și a prestării unor servicii, fiind vărsate la bugetul public
de către producători, comercianți sau prestatori de servicii și sunt suportate de către consumatorii
bunurilor și serviciilor impozabile.
În cazul acestor impozite, prin lege, se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei
persoane fizice sau juridice decât suportatorului acestora. Din categoria impozitelor indirecte fac
parte și taxele vamale care, la rândul lor, se clasifică după mai multe criterii. Diversitatea taxelor
vamale este condiţionată de faptul că ele sunt „cele mai răspândite impozite”23
4.2 În funcţie de obiectul impunerii, deosebim următoarele categorii de taxe vamale:
1. Taxele vamale de import – sunt acele impozite percepute de stat asupra mărfurilor de
origine străină, care sunt solicitate de a trece frontiera vamală, pentru a fi puse în circulaţie liberă.
Acest tip de taxe vamale sunt cele mai răspândite și reprezintă principalul mijloc de protecţie
vamală dintr-un stat. Natura economică a taxei vamale de import este similară cu cea a taxelor de
consumație percepute asupra mărfurilor din producția autohtonă. Perceperea lor conduce la
majorarea prețului produsului importat, care astfel ajunge la un nivel ce depășește frecvent prețul
acestuia din țara exportatoare. 24
Taxele vamale de import se percep asupra mărfurilor importul când trec graniţele vamale ale
ţării importatoare, sunt achitate de firmele importatoare şi sunt incluse în preţurile de desfacere pe
piaţa internă importatoare fiind în cea mai mare parte suportate de consumatorii finali.25
Nivelul taxelor de import este determinat de raportul de cerere și ofertă din țara importatoare,
dar și de coordonatele politicii economice și fiscale pe care această țară o promovează. Tot din
această categorie de taxe fac parte şi suprataxele vamale .Acestea, la rândul lor, pot fi introduse în
cazuri bine justificate, ca, de exemplu, în situaţia de dezechilibru în balanţa de plăţi. Aceste taxe
se introduc pe o perioadă determinată şi trebuie eliminate imediat ce dispar cauzele introducerii
lor. Suprataxele trebuie introduse asupra produselor importate din toate ţările și nu trebuie să aibă
un caracter discriminatoriu. Pentru a exclude riscul, ca întreprinderile comerciale de stat să aplice
în practică o politică comercială bazată pe alte considerente decât cele comerciale legate direct de
23
Minea M. Şt. Dreptul finanţelor publice. Cluj-Napoca: Accent, 1999,p.172
24
Moldovan A.T. Drept vamal. București: C.H. Beck, 2006,p.120
25
Mladen C. Drept vamal: Auxiliar curricular pentru specialitatea lucrător vamal. București: Ed. Economică,
2000,p.33
9
preţ-calitate, statutul GATT prevede ca părţile contractante să practice prin aceste întreprinderi
numai acţiuni fondate pe criterii comerciale. 26
2. Taxele vamale de export sunt acele taxe care se percep asupra mărfurilor care sunt
exportate din teritoriul statului. Una din metodele de limitare a exportului este utilizarea taxei de
export asupra bunurilor naționale. Taxa de export se plătește pentru mărfurile vândute agenților
economici străini și care sunt exportate în afara teritoriului vamal al țării de utilizare. Autorii Gh.
Caraiani și C. Cazacu specifică originea mărfurilor scoase: „Taxele vamale de export se percep de
către stat asupra mărfurilor indigene, la exportul lor în străinătate”. În acest caz, taxa de export
poate îndeplini mai multe funcții: protecționistă, fiscală, de reglementare, și politică.27
Taxele vamale de export se percep asupra mărfurilor indigene la exportul acestora, au
răspândire limitată, fiind percepute la un nomenclator redus de mărfuri şi pe timp limitat, în scopul
obţinerii unor venituri bugetare suplimentare, fie al limitării exportului unor produse de bază în
vederea prelucrării la intern.28
În unele țări, taxa de export este stabilită pentru o perioadă determinată de timp, de obicei,
în caz că este un deficit de materii prime în țară. Acest lucru creează un obstacol în calea exportului
de materii prime pe piața externă, pentru că atunci când se exportă, prețul ridicat al materiilor
prime afectează competitivitatea lor pe piața internațională. Astfel, producătorul intern beneficiază
de un câștig suplimentar nu numai prin creșterea oportunităților de primire a materiei prime, dar
și dintr-o anumită stabilizare a prețurilor pe piața internă prin imposibilitatea de a efectua
operațiuni de export.29
Desigur, statul ar putea fi interesat în stabilirea unui tarif vamal de export având necesitatea
de a crește veniturile bugetare, adică prin realizarea funcției fiscale a taxei de export. Taxa de
exportare are o mai mare aplicabilitate în țările în care o mare parte din produsul intern brut este
vândut pe piața mondială. În cazul în care țara care exportă mărfurile de pe piața mondială deține
un monopol de stabilire a prețului pentru un produs, ea poate folosi taxa de export în avantajul său.
În acest caz, dimensiunea optimă a taxei de export va fi direct proporțională cu numărul de țări
importatoare, care depind de importurile de acest produs pe piața națională.30
Trebuie de menționat că tariful de export este folosit în principal de țările în curs de
dezvoltare și cu economii în tranziție. Țările industrial-dezvoltate folosesc foarte rar, iar în unele
țări taxa de export este chiar interzisă prin Constituție – principalul act legislativ (Argentina,
26
27
Caraiani Gh., Cazacu C. Vămuirea mărfurilor de export-import. București: Ed. Economică, 1996,p.42
28
2000,p.31
29
Tofan Mihaela „Drept European”, Bucureşti 2008,p.85
30
Toma Georgescu “Tehnici de comert exterior”, Universitatea Romana Americana“ 1995,p.165
10
Statele Unite ale Americii). Prin urmare, accentul în aceste cazuri se mută spre utilizarea
reglementărilor netarifare (licențe, cote, contingente). 31
Utilizarea mecanismului taxelor de export trebuie să se bazeze pe principiul de „descaladare”
a nivelului taxelor vamale, adică, nivelul taxelor ar trebui să depindă de gradul de prelucrare a
mărfurilor de export, dar conform următorului principiu: cu cât mai mic în produs este gradul
valorii adăugate, cu atât mai mici trebuie să fie și taxele vamale. Creșterea prețurilor la bunurile
de export prin utilizarea taxelor de export duce la căutarea, de către exportatorii potențiali, a căilor
de reducere a taxelor vamale. Astfel, putem concluziona că, împreună cu efectele pozitive care
sunt obținute prin utilizarea taxelor de export, apar și efecte negative, subminează potențialul țării
de export, încălcarea structurii comerțului exterior, inflația etc. 32
3. Taxele vamale de tranzit se percep de către stat asupra mărfurilor străine, care tranzitează
teritoriul vamal al ţării respective. Nici această categorie de taxe nu are o răspândire prea mare, iar
chiar dacă se încasează, nu sunt mari întrucât, în general, tranzitul aduce venituri însemnate ţărilor,
prin care trec mărfurile străine spre ţările importatoare, ca urmare a folosirii căilor ferate sau a
altor mijloace de transport, a porturilor ţării, prin care tranzitează. Literatura de specialitate
menţionează, că anume numărul mic al taxelor de tranzit se justifică prin aceea că marfa aflată sub
acest regim vamal are scopul de a tranzita teritoriul ţării respective, dar nu pentru a fi introdusă în
circulaţie liberă. Am putea menţiona că introducerea abuzivă a taxelor de tranzit duce la stoparea
stabilirii relaţiilor comerciale internaţionale.33
Taxele vamale de tranzit se percep asupra mărfurilor străine aflate în trecere pe teritoriul
vamal al ţării respective. Importanţa lor este mică, fiind desfiinţate în majoritatea ţărilor, deoarece
tranzitul aduce alte avantaje precum ţara de tranzit. 34
Taxele vamale de tranzit au o aplicabilitate foarte restrânsă deoarece statele sunt interesate
a încuraja tranzitul de mărfuri spre a obţine venituri în valută, sub forma taxelor pentru transportul
acestor mărfuri pe căile ferate, rutiere sau pe apă.35
4.3 După scopul lor, taxele vamale se împart în:
1. Taxele vamale generale, sunt stabilite în tariful vamal și au scopuri generale ale
reglementării tarifar vamale. De regulă, stabilirea acestor taxe se face în mod individual de fiecare
stat. Conform teoriei comerțului internațional, specializarea țării pe piața mondială, cu o producție
31
Toma Georgescu “Tehnici de comert exterior”, Universitatea Romana Americana“ 1995,p.166
32
Caraiani Gh. Reglementări interne și internaționale privind vămuirea mărfurilor. București: Lumina Lex,
1997,p.34
33
1997,p.34
34
2000,p.33
35
Condor Ioan,Condor Cristea, Dreptu vamal și fiscal, Ed. Lumina Lex 2002, pag.11
11
de export specifică, face posibilă nu numai realizarea avantajelor competitive ale țării, dar, de
asemenea, de a importa bunuri care nu sunt rezonabile de a fi produse.
2. Taxele vamale sezoniere sunt practicate de Ţările Europene în cadrul politicii agrare.
Practicarea unor taxe vamale mari se face la începutul recoltei, pentru a proteja producţia internă,
iar în perioada de vârf a recoltei, aceste taxe sunt mici şi favorizează importul. Se stabilesc pentru
anumite bunuri pe o perioadă de cel mult șase luni de la data aplicării acesteia. În general, utilizarea
taxei sezoniere are un caracter operativ, adică, rezolvă probleme tactice specifice. Taxa sezonieră
este considerată o excepție de la regimul preferențial sau privilegiat, inclusiv alte acorduri de liber
schimb, uniuni vamale, cooperări industriale și alte acorduri internaționale similare, în cazul în
care este prevăzută în astfel de acorduri. Analiza acestui instrument arată că taxa sezonieră are, în
mod clar, funcția protecționistă și, prin urmare, utilizarea ei ar trebui să fie întotdeauna analizată
în ceea ce privește consecințele. 36
3. Taxele vamale excepționale, o condiție obligatorie de aplicare a acestora este prezența
unei daune considerabile unor ramuri ale economiei naționale sau ale producătorilor autohtoni, ca
rezultat al introducerii mărfurilor de origine străină. Determinarea conceptului de „daună
considerabilă” o conține Codul antidumping al GATT-OMC din 1994. Dauna se apreciază în baza
analizei importului, stabilirea legăturii cauzale dintre importul de mărfuri și ramura industriei
naționale. Din categoria taxelor excepționale fac parte taxele speciale, antidumping și
compensatorii. 37
4. Taxe vamale fiscale sunt acele taxe, care se percep cu singurul scop de a alimenta bugetul
statului cu sume pe care organele vamale le încasează. Taxele vamale fiscale au fost utilizate de
state până la începutul industriei, ele nu constituie o trăsătură caracteristică a politicii comerciale
contemporane, deşi orice taxă vamală are în acelaşi timp o însemnătate fiscală, fiind o sursă de
venituri. 38
Taxe vamale fiscale sunt taxe vamale de obicei mai scăzute, care se percep cu singurul scop
de a aduce un anumit venit statului. Taxele vamale fiscale nu constituie o trăsătură caracteristică a
politicii comerciale contemporane, deşi orice taxă vamală are în acelaşi timp şi o însemnătate
fiscală, mm o sursă de venituri.39
36
. Caraiani Gh. Reglementări interne și internaționale privind vămuirea mărfurilor. București: Lumina Lex,
1997,p.35
37
Erhan I., Cârnaț T. Drept vamal comunitar. Chișinău: Print-Caro SRL, 2011,p.265
38
39
2000,p.34
12
5. Taxe vamale protecţioniste sunt acele taxe, ce au ca principal scop crearea unei bariere
pentru mărfurile străine, prin care se urmăreşte eliminarea concurenţei străine pe piaţa ţării
respective şi înfăptuirea expansiunii pe pieţele externe .40
6. Taxe vamale de retorsiune (de răspuns), reprezintă răspunsul dat unui alt stat, care impune
restricţii la importul de mărfuri din alt stat. Sunt aplicate ca represalii și ca răspuns la politica
neloială a altor state 41
Taxe vamale de restorsiune aplicate drept răspuns la utilizarea de către
statul partener de politici discriminatorii contra produselor sale exportate pe piaţa respectivă sau
de politici considerate neloiale.42
Taxele vamale de retorsiune se percep ca taxe vamale suplimentare, peste taxele vamale în
vigoare. Taxele de retorsiune au ca scop anihilarea efectelor negative pe care le produce politica
comercială neloială. Nu se pot percepe decât după ce s-a declanșat o procedură de anchetă prin
care să se facă dovadă că a avut loc o astfel de practică neloială care a produs un prejudiciu grav
sau poate să producă un astfel de prejudiciu. În baza celor două coduri de conduită negociate în
cadrul GATT-OMC: Codul antidumping și Codul privind subvențiile de export și taxele
compensatorii, ele au un nivel prestabilit, care nu poate fi depășit. Ca urmare a acestor trăsături
caracteristice, aceste taxe de retorsiune au o dublă natură: tarifară și netarifară .43
Aceste taxe se stabilesc la nivele foarte ridicate pentru produsele importate din cealaltă țară
pentru a se opri intrarea mărfurilor și valorificarea lor pe piața naționala.Taxele vamale de
retorsiune nu se pot percepe decât numai dupa ce s-a efectuat o anchetă prin care sa se dovedească
ca a avut loc o politică comercială neloiala ce a produs un prejudiciu grav țării importatoare.44
7. Taxe vamale de egalizare, sunt taxele care au scopul de a egala prețul mărfurilor străine
cu prețul mărfii interne, sunt puțin răspândite și practic au caracterul protecționist.
8. Taxe vamale de contingent, se aplică asupra anumitor contingente de marfă și presupun
încasarea taxei vamale până când se epuizează lotul de marfă contingentat. 45
4.4 În funcție de metoda de calculare (Conform Legii Republicii Moldova cu privire la
tariful vamal). Potrivit acestui criteriu, se diferențiază următoarele tipuri de taxe vamale: ad
valorem, specifice, combinate,excepționale. Acest lucru face posibilă acoperirea tuturor aspectelor
legate de metodele de calcul ale impozitului. În unele cazuri, în scopul de diferențiere a traficului
de mărfuri din anumite țări, pentru același grup de produse, pot fi utilizate diferite tipuri de taxe.
40
41
42
2000,p.34
43
Belu M., Joldeș C., Marinaș L. Sistemul vamal. București: Ed. Economică, 2003,168
44
http://www.qreferat.com/referate/economie/Clasificarea-taxelor-vamale918.php#_ftn2
45
Belu M., Joldeș C., Marinaș L. Sistemul vamal. București: Ed. Economică, 2003,168
13
1. Taxe vamale ad valorem – se stabilesc sub forma unui procent din valoarea mărfii. Taxe
ad-valorem se prelevă sub forma unui procent determinat asupra valorii mărfii importate, ele au
avantajul că „nu necesită un tarif vamal prea detaliat, iar din punct de vedere al veniturilor
bugetare, acestea se aliniază în mod automat asupra preţurilor, fiind calculate sub formă de procent.
Dacă taxarea se face conform declaraţiei importatorului ,acesta are interesul fie a declara un preţ
cât mai redus, pentru a plăti o taxă cât mai mică. Pentru înlăturarea abuzurilor şi dificultăţilor la
stabilirea valorii impozabile, în uncle ţări s-a luat măsura dreptului de premţiune prioritar al statului
de a cumpăra marfa importată când organele vamale consideră valoarea declarată de un importator
ncsmceră. O altă metodă este elaborarea unor liste cu valori medii. 46
Aceste taxe vamale „au avantaj că nu necesită un tarif vamal prea detaliat” ,iar din punctul
de vedere al veniturilor bugetare, acestea se aliniază în mod automat asupra preţurilor. Această
taxă este utilizată, de obicei, asupra bunurilor care au diferite caracteristici de calitate în cadrul
aceluiași grup de produse. Valoarea sa este direct proporțională cu prețul. În cazul în care mărfurile
sunt supuse la o taxă dată, baza de calcul a valorii taxei este valoarea în vamă a mărfurilor. 47
Avantajul unei taxe ad valorem este că datorită ei se menține un nivel fix de protecție a pieței
interne, indiferent de fluctuațiile prețurilor la mărfuri, în acest caz se schimbă doar veniturile
bugetare. De exemplu, în cazul în care taxa este de 10% din prețul mărfii, atunci la prețul mărfii
de 100 euro, veniturile bugetare vor fi de 10 euro. Prin creșterea prețului mărfii până la 200 de
euro, veniturile bugetare vor crește la 20 de euro. În cazul în care prețul mărfii va scade la 50 de
euro, și veniturile bugetare se vor reduce la 5 euro. Dar, indiferent de nivelul prețurilor de
impozitare, taxa ad valorem rămâne aceeași – 10%. Prin urmare, printr-o tendință de creștere pe
termen lung a prețurilor, de regulă, se urmărește o încercare de a crește nivelul taxelor ad valorem
în tariful vamal. Această tendință este o caracteristică a politicii vamale moderne în majoritatea
țărilor dezvoltate. 48
Unul din factorii de răspândire a taxelor ad valorem a fost faptul că acestea pot fi folosite ca
un mijloc de protecție a bugetului de stat în condițiile de inflație. Un alt factor, care a stimulat
aplicarea taxei ad valorem, a fost creșterea rolului comerțului exterior. Creșterea fluxurilor
comerciale, extinderea nomenclaturii mărfurilor de comerț au condus la necesitatea elaborării unei
metode simple, dar eficiente de calcul al taxelor vamale. În plus, aplicarea unei taxe ad valorem
simplifică sistemul de clasificare a mărfurilor în tariful vamal, ceea ce îl face nu așa de complicat
și complex. Cu ajutorul procedurii de calculare a taxelor ad valorem, se realizează atât efectul
fiscal, precum și efectul protecționist. Mai mult decât atât, se urmărește un model definit, cu cât
46
2000,p.33
47
Popa I., Tranzactii internationale. Politici, tehnici, instrumente, Ed. Recif, Bucuresti, 1992, pag. 17
48
http://www.qreferat.com/referate/economie/Clasificarea-taxelor-vamale918.php#_ftn2
14
mai mare este nivelul taxei, cu atât mai mare este probabilitatea de aplicare a taxei ca mijloc de
protejare a pieței naționale.49
Neajunsul taxei ad valorem constă în aceea că este precedată de stabilirea valorii în vamă a
mărfurilor. Având în vedere că prețul mărfii poate fluctua sub influența anumitor factori economici
(cursul de schimb, rata dobânzii etc.), și administrativi (reglementarea vamală, prețurile
orientative, conceptul prețurilor minime etc.), utilizarea taxei ad valorem este subiectivă și poate
fi o sursă de abuz. În acest caz, abuzul poate fi atât din partea agenților economici, cât și din cea a
autorităților vamale. Importatorul este întotdeauna cointeresat a subestima costul mărfurilor,
deoarece reducerea obiectului impozitării va minimiza cheltuielile în vamă, iar autoritățile vamale
sunt întotdeauna tentate să ridice valoarea importurilor, deoarece în acest caz veniturile statului
cresc. Această contradicție este obiectivă, deoarece baza ei este punerea în aplicare a intereselor
economice ale diferiților subiecți ai relațiilor vamale. Soluția la această problemă constă în
justificarea și concretizarea categoriei economice, ca valoarea în vamă. 50
2. Taxe vamale specifice, sunt acele taxe care constau dintr-o sumă specifică de bani,
raportată la o unitate de măsură, de volum. Aplicarea acestor taxe presupune existenţa unui tarif
vamal detaliat, cu o descriere amănunţită a mărfurilor. Taxa specifică se plătește în sumă fixă de
bani pe o unitate cantitativă a mărfurilor și a altor obiecte impozabile; volum, masă, metri, unitate
etc. Taxele specifice sunt, în general, aplicate produselor standardizate și are avantajul față de
taxele ad valorem în termeni de administrare, deoarece elimină posibilitatea de abuz. Diferențe de
natură tehnică în aplicarea taxelor ad valorem și taxelor specifice nu sunt, deoarece în spatele
diferențelor organizaționale și tehnice stau obiective comerciale, politice și economice. Astfel,
nivelul de protecție tarifară prin taxele specifice este foarte afectat de fluctuațiile prețurilor la
mărfuri. 51
Deci, în condițiile de fluctuație a prețurilor, efectele aplicării taxelor sunt diferite: în cazul
creșterii prețului, suma plătită ca taxă ad valorem, crește proporțional cu creșterea costurilor
bunurilor, în timp ce taxa specifică rămâne neschimbată. În schimb, dacă prețurile la mărfuri cad,
suma plătită ca taxă ad valorem se micșorează, iar ca taxă specifică rămâne neschimbată, adică,
când prețurile scad, mai eficientă este utilizarea taxelor specifice, iar când prețurile cresc, mai
eficientă este utilizarea taxelor ad valorem. Independența taxei specifice, față de prețul bunurilor,
o lipsește de o anumită elasticitate și reduce eficiența aplicării sale în scopurile comercial-politice.
Desigur, ca și la aplicarea taxelor ad valorem, funcționalitatea taxelor specifice depinde de
nivelul taxei vamale. Odată cu creșterea nivelului taxei specifice, scade efectul fiscal și crește
49
Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1996,p.101
50
Gh.Caraiani, C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1996,p.102
51
2000,p33
15
efectul de protecție. Cu scopul de a înlătura neajunsurile tipurilor de taxe anterioare, datorită
reacției lor la fluctuațiile de preț, sunt introduse următoarele taxe: taxele combinate și taxele
excepționale. 52
3. Taxă combinată (alternativă), combină ambele tipuri anterioare de taxe vamale, dar taxele
se plătesc conform celei mai mari sume indicate. Adică, ea este mai degrabă alternativă decât
combinată, din cauza mecanismului specific de calculare. Procedura achitării taxelor pentru
bunurile care sunt impozitate cu o taxă combinată se efectuează în trei etape. Primul pas este
calcularea după schema taxei ad valorem. În a doua etapă se calculează valoarea impozitului după
sistemul taxei specifice. Trebuie remarcat faptul că secvența poate fi diferită, adică prima poate fi
taxa specifică, iar apoi ad valorem. În acest caz, secvența nu contează. În a treia etapă se compară
rezultatele taxelor ad valorem și specifice, și cea mai mare din ele trebuie plătită. Deci, nu se
folosesc ambele tipuri de taxe, dar alternativ se aplică cea mai mare taxă. 53
Practica de utilizare a acestui tip de taxă arată că scopul utilizării sale este atât funcția fiscală
cât și de protecție, dar efectul dominant este de a proteja producătorii interni de concurența
bunurilor străine. Aplicarea taxei specifice și a taxei combinate elimină posibilitatea de a reduce
valoarea în vamă a mărfurilor și, prin urmare, posibilitatea de evaziune de la achitarea taxelor
vamale de către subiecții activității economice externe, cu ajutorul utilizării unui instrument, cum
ar fi prețul mărfii. Răspândirea acestor taxe pe un număr tot mai mare de poziții tarifare atrage o
reacție negativă a importatorilor: țara importă produse de calitate mai joasă sau care au o valoare
în vamă scăzută, ceea ce, la rândul său, face posibilă minimizarea taxelor vamale și permite să
păstreze rata de rentabilitate a acestor produse la un anumit nivel. În această situație, în primul
rând, pierde consumatorul. Prin urmare, atunci când se utilizează acest tip de taxă, în stat ar trebui
să fie în mod clar elaborat un sistem de indicatori de reglementare a calității mărfurilor importate.54
4. Taxele vamale excepţională – care se divizează în:
– taxa specială – aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă, la introducerea
pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii, care cauzează sau pot
cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
– taxa antidumping – percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la
preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sunt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
52
2000,p33
53
. Mladen C. Drept vamal: Auxiliar curricular pentru specialitatea lucrător vamal. București: Ed. Economică,
2000,p.34
54
Gheorghe Coroiani „Reglementări interne şi internaţionale privind vămuirea mărfurilor”, Bucureşti 1997, Editura
Lumina Lex,p.203
16
identice sau similare, ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare. Taxa antidumping se aplică asupra mărfurilor, furnizate de toți
exportatorii, care sunt obiectul importurilor de dumping și care produce daune economiei
naționale. Cota taxelor antidumping nu trebuie să depășească mărimea marjei de dumping.55
Taxe antidumping taxe vamale suplimentare percepute de stat peste taxele vamale obişnuite,
cu scopul de a amhlla efectele dumpingului practicat de anumite ţări pe piaţa internaţională. Se
aplică şi în cazul dumpingului valutar.56
– taxa compensatorie – se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare, ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare. Cota taxei compensatorii nu trebuie să depășească mărimea
subvențiilor specifice a statului străin, calculate pe unitatea de măsură a produsului de export. În
concluzie, putem menționa ca, datorită unei varietăți mari de taxe vamale, este posibil de realizat
măsurile stabilite de reglementarea tarifară a operațiunilor de import-export. Numai prin aplicarea
anumitor taxe în diferite situații concrete, se pot atinge obiectivele înaintate de politica vamală și
comercială a statului. 57
Taxe vamale compensatorii -se percep de stat asupra importurilor provenite din ţara care
subvenţionează produse sau acordă prima de export. De regulă nivelul acestor taxe nu depăşeşte
nivelul primei de export sau subvenții acordate exportului. 58
4.5 În funcţie de modul de stabilire, deosebim următoarele categorii de taxe vamale:
1. Taxele vamale autonome sunt stabilite de stat în mod independent, fără o înţelegere
prealabilă cu alte state, percepându-se, de regulă, asupra mărfurilor provenite din ţările, cu care
statul importator nu are încheiate convenţii şi nu se aplică clauza naţiunii celei mai favorizate. În
unele ţări rustice, se fixează pentru aceeaşi marfă impunerii mai multe categorii de taxe autonome:
maxime, intermediare, minime, perceperea lor făcându-se în funcţie de politica promovată de
statul respectiv în relaţiile cu alte state. Aceste taxe sunt larg răspândite în ţările dezvoltate.59
55
56
2000,p.35
57
58
2000,p.34
59
2000,p.35
17
2. Taxele vamale convenţionale – sunt acele taxe, al căror nivel a fost convenit de stat prin
înţelegere cu alte state 60
. Taxe vamale convenţionale al căror nivel a fost convenit de stat prin
înţelegere cu alte state conform celor stipulate cu acordurile comerciale încheiate deci, pe perioada
valabilităţi acordului comercial, statul stabileşte pentru anumite marfuri taxe vamale mai reduse
în comparaţie cu cele autonome şi se percep de regulă asupra mărfurilor ce provin din ţările ce
beneficiază de clauza națiunii celei mai favorizate. 61
Aceste taxe se percep, de regulă, asupra
mărfurilor, ce provin din ţările ce beneficiază de clauza naţiunii celei mai favorizate. În literatura
de specialitate, taxele vamale se mai clasifică şi în funcţie de plătitorii taxelor vamale:
– Taxele vamale percepute de la persoanele fizice.
– Taxele vamale percepute de la persoanele juridice.
În dependență de țara de origine, avem:
– Taxe vamale minimale (de bază).
– Taxe vamale maximale (generale).
– Taxe vamale preferenţiale se aplică de un stat pentru importurile din state ce se bucură de
un regim comercial mai favorabil decât cel aplicat în mod larg ţărilor care beneficiază de clauza
naţiunii celei mai favorizate. 62
Taxe vamale preferențiale (de favoare) – sunt taxe foarte reduse
(uneori chiar zero) care se aplică tuturor sau numai anumitor mărfuri importate din anumite țări și
care nu se extind asupra mărfurilor provenind din celelalte . Aceste taxe pot fi unilaterale sau
reciproce și se clasifică în:
a) Taxe vamale preferenţiale, aplicate de ţările dezvoltate la importul de produse din toate
ţările în curs de dezvoltare.
b) Taxe vamale preferenţiale, aplicate de anumite state dezvoltate la importul din unele ţări
în curs de dezvoltare pentru anumite produse.
c) Taxe vamale preferenţiale, aplicate de ţările în curs de dezvoltare la importul din alte state
în curs de dezvoltare. 63
După criteriul de state implicate în beneficierea de taxe vamale preferenţiale, se disting:
– Taxe vamale bilaterale – se stabilesc între două ţări în mod reciproc sau unilateral.
– Taxe vamale multilaterale – vizează mai multe ţări, fie în cadrul regional, fie în cadrul
unei instituţii internaţionale, indiferent de principiul reciprocităţii”. La rândul lor, preferințele
vamale multilaterale pot fi clasificate în:
60
1997,p.35
61
2000,p.34
62
2000,p.34
63
18
– Taxe vamale preferenţiale generalizate, acordate de o ţară donatoare, de preferinţă unui
grup de ţări în curs de dezvoltare.
– Taxe vamale preferenţiale, acordate în mod colectiv de o grupare a ţărilor dezvoltate unei
singure ţări în curs de dezvoltare beneficiară. 64
64
2000,p.35
19
Bibliografia:
1. Legea Republicii Moldova nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 01.01.2007.
2. Belu M., Joldeș C., Marinaș L. Sistemul vamal. București: Ed. Economică, 2003
3. Bujor Veronica ,Inna Pascalu , NOTE DE CURS DREPT VAMAL,Chișinău 2013
4. Caraiani Gh. Reglementări interne și internaționale privind vămuirea mărfurilor.
București: Lumina Lex, 1997
5. Caraiani Gh. C.Cazacu “Vamuirea marfurilor de export-import, Bucuresti 1996
6. Caraiani Gheorghe „Reglementări interne şi internaţionale privind vămuirea mărfurilor”,
Bucureşti 1997, Editura Lumina Lex
7. Caraiani Gherghe, Manualul pentru declarații și experți vamali, Lumina Lex 2001
8. Condor Ioan,Condor Cristea, Dreptu vamal și fiscal, Ed. Lumina Lex 2002
9. Erhan I., Cârnaț T. Drept vamal comunitar. Chișinău: Print-Caro SRL, 2011
10. Georgescu “Tehnici de comert exterior”, Universitatea Romana Americana“ 1995
11. Mladen C. Drept vamal: Auxiliar curricular pentru specialitatea lucrător vamal.
București: Ed. Economică, 2000
12. Moldovan A.T. Drept vamal. București: C.H. Beck, 2006
13. Minea M. Şt. Dreptul finanţelor publice. Cluj-Napoca: Accent, 1999
14. Radu Ghenadie „Drept vamal comunitar”. Proiect - Implementarea acordului de
parteneriat şi cooperare RM-UE, Chişinău 2001
15. Tofan Mihaela „Drept European”, Bucureşti 2008
16. Toma Georgescu “Tehnici de comert exterior”, Universitatea Romana Americana“ 1995
17. http://www.scritub.com/economie/finante/Definitia-clasificarea-si-func134221698.php
18. http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Taxele-vamale-impozite-
indirec92934.php
19. https://conspecte.com/Contabitlitate/taxelevamale.html?fbclid=IwAR1MSp77MFolmYW
ZyT1Im7u2rteZCfd8IJ7hYuXbpEiSPlIFb80KcGC5g1Y
20. https://www.scribd.com/document/92104113/Istoricul-Taxelor-Vamale-Slonovschi-
Dumitru
21. http://www.qreferat.com/referate/economie/Clasificarea-taxelor-vamale918.php#_ftn2
20

Taxelevamale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Taxelevamale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației ,Culturii și Cercetării Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Tema: Taxele vamale

A elaborat : st. gr. DP-1707, Stanciu Alexandrina

S-ar putea să vă placă și