MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

STUDIU INDIVIDUAL
LA DISCIPLINA ,,ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ,,

Autor:
Elevul grupei FA1606G
ȚENU Igor

Conducător:
Olesea STRATU

Chişinău, 2019
 I.Analiza utilizării potențialului tehnic și a reflectării în principalii indicatori
ai performanței economico-financiari a firmei.

Întreprinderea este un sistem supus mereu schimbarilor , influiențelor factorilor externi și

interni , de aceea pentru o bună activitate și dezvoltare este nevoie de o analiză permanentă a
tuturor sferelor întreprinderii. Inclusiv totalitatea analizelor ce trebuie îndeplinite pe parcursul
activității ,întreprinderea trebuie sa efectuieze analiza utilizării potențialului tehnic (Mij Fixe).

Mijloacele fixe reprezintă acea parte a patrimoniului care în procesul de muncă la mai multe
cicluri de producţie , se uzează treptat şi ca urmare îşi transmite valoarea asupra produsului creat
nu dintr-o dată ci treptat , corespunzător perioadei de funcţionare şi cantităţii de produse realizate
pe tot parcursul utilizării lui , capitalului fix nu-şi schimbă forma fizică .Mijloacele fixe sunt
implicate in toate activitățile întreprinderii și sunt clasificate după mai multe criterii:

( a ) Destinaţia în procesul de producţie :

 construcţii ;
 instalaţii tehnice , mijloace de transport , animalele şi plantaţiile ;
 mobilierul , aparatura birotică , echipamentele de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale .
Ponderea fiecărei categorii în volumul totalului de capital fix variază în funcţie de
particularităţile fiecărei ramuri sau domeniu de activitate .

Indiferent de particularităţile ramurii , un rol important în volumul de capital fix trebuie să-l
aibă acele utilaje care asigură promovarea progresului tehnic , creşterea gradului de
mecanizare , automatizare şi cibernetizare a proceselor de producţie , care asigură implicit
creşterea eficienţei economice a folosirii capitalului fix .

( b ) Modul de participare la procesul de producţie :

 capital fix direct productiv ;

 capital fix indirect productiv ;
Capitalul fix direct productiv este legat nemijlocit de procesul de producţie ( maşini , utilaje
de producţie , clădirile secţiilor , mijloace de transport , etc. ) iar capitalul fix indirect productiv
se materializează în construcţii social-culturale şi care au o participare importantă la desfăşurarea
în bune condiţii a proceselor de producţie .
( c ) Locul pe care îl ocupă în procesul de producţie :

 Capital fix activ ;

 Capital fix pasiv ;
Capitalul fix activ este cel care reprezintă în mod efectiv procesul de producţie , aşa cum
este cazul utilajelor , instalaţiilor de lucru , construcţiilor speciale , aparatelor şi instalaţiilor de
măsură şi control , etc.

Capitalul fix pasiv are cu preponderenţă rolul de a asigura condiţiile necesare desfăşurării
proceselor de producţie şi de muncă , de a proteja activităţile umane , aşa cum este cazul
clădirilor . În cazul structurii capitalului fix al oricărei unităţi economice , capitalul fix activ
trebuie să deţină un loc important , dar nici cel pasiv nu trebuie redus sub o anumită limită ,
deoarece poate influenţa în mod negativ desfăşurarea procesului de producţie .

( d ) Apartenenţă :

 Capital fix propriu ;

 Capitalul fix închiriat ;
În cazul declanşării unei activităţi economice când capitalul bănesc este redus apare
necesitatea ca agentul economic să închirieze , pe termen limitat anumite utilaje , ca apoi pe
baza profitului realizat să-şi achiziţioneze propriile utilaje , instalaţiile de lucru , etc.

Închirierea unor utilaje este avantajoasă şi atunci când nivelul de producţie este redus şi
aceasta se limitează numai la o perioadă timp care se situează sub durata de serviciu a
utilajului respectiv , ceea ce nu justifică din punct de vedere economic achiziţionarea unui
anumit tip de utilaje .

Pornind de la general spre particular , analiza potențialului tehnologic este determinată de

următorii indicii:

a.Modificarea absolută a mijloacelor fixe:

fi  fi1  fi0 sau F  F1  F2

unde :

f i = reprezintă valoarea mijloacelor fixe din categoria „ i ”

F = reprezintă valoarea mijloacelor fixe totale ;

b. Modificarea relativă a mijloacelor fixe:

F% F1  F0 100
F0

c. Coeficientul intrărilor de mijloace fixe :

𝐼
K I  ∗ 100
unde :
I = valoarea intrărilor de mijloace
𝐹
fixe .

d. Coeficientul ieşirilor de mijloace fixe :

𝐸
K I  ∗ 100 unde :
E = valoarea ieşirilor de mijloace
𝐹
fixe .

Valoarea acestor indicatori se judecă în strânsă corelaţie cu evoluţia cifrei de afaceri şi cu
faza de maturitate a întreprinderilor . Devansarea mijloacelor fixe de către ritmul cifrei de
afaceri constituie , ca regulă generală , expresia folosirii eficiente a mijloacelor de muncă
disponibile pentru întreprinderile aflate în faza de maturitate . Faza de demaraj sau creştere
poate justifica devansarea ritmului cifrei de afaceri de către cel al mijloacelor fixe .
Studiul stării funcţionale a mijloacelor fixe se realizează cu ajutorul indicatorilor:

A. Numărul utilajelor înlocuite cu utilaje moderne . Acest indicator se poate calcula pe

grupe de utilaje şi pe total unitate economică .Cum orice achiziţie de noi utilaje necesită
un efort investiţional , fiecare utilaj trebuie să fie justificat de un calcul economic prin
care să se demonstreze că acesta duce la creştere producţiei , fie la reducerea
cheltuielilor materiale sau de muncă , pe unitatea de produs .

În cazul în care efortul pentru achiziţionarea de utilaje mai performante nu este

susţinut şi de rezultate corespunzătoare înseamnă că promovarea progresului tehnic nu se
justifică din punct de vedere economic şi deci , nu se acceptă .
B. Coeficientul de reînnoire , care exprimă raportul dintre mijloacele fixe intrate prin
investiţii şi valoarea totală a acestora (sau de inventar) :
unde :
𝐼𝑁𝑉
K r  ∗ 100 Inv. = investiţii ;
𝑉𝑚 Vm = valoarea medie a activelor fixe .

Dinamica coeficientului de reînnoire trebuie să fie cât mai apropiată de aceea a

coeficientului de uzură .

C. Ponderea utilajelor modernizate în numărul total de utilaje :

P U 
𝑁𝑈
∗ 100 unde :
𝑁𝑡 Nu  numărul utilajelor utilizate ;
N t  numărul total al utilajelor .

D. Coeficientul de uzură al capitalului fix :

K U  ∗ 100
𝐴 unde :
A = amortizarea totală ;
𝑉𝑖
Vi = valoarea de inventar a capitalului fix

Evoluţia acestei rate exprimă politica de investiţii a firmei : îmbătrânirea mijloacelor fixe
(creşterea ratei) , menţinerea stării lor (stabilirea ratei) , respectiv întinerirea mijloacelor
disponibile (diminuarea ratei) .

Din această categorie de indicatori mai fac parte : gradul de mecanizare pe muncitor , care
se determină prin raportarea valorii utilajelor mecanizate la numărul total de muncitori ;
consumul de energie pe muncitor calculat prin raportarea consumului anual de energie , în
expresie valorică sau naturală , la numărul total de muncitori , etc
II. Studiu de caz 1:În baza datelor evidenței contabile și fișei de evidență a materialelor
consumate, să se calculeze indicatorii ce caracterizează eficiența utilizării resurselor
materiale și evoluția în dinamică , în baza veniturilor din vânzarea produselor.Formulați
concluzii:

Tabelul 2.1.
Indicatori Sem. Con. Anul de gestiune Abatere (+ -)
Programat Efectiv
Consumul total de CM 135235111 122478125 -12756986
materiale
Volumul prod.fabricate VPF 122556121 140258123 +17702002
Consumul specific de mat. Csm 1,11 0,87 -0,23
Randamentul resurselor Rrm 0,90 1,14 +0,24
materiale consumate

𝑉𝑃𝐹 122556121
Rrm= = = 0,90 (programat)
𝐶𝑀 135235111

𝑉𝑃𝐹 140258123
Rrm=
𝐶𝑀
= = 1,14 (efectiv)
122478125

𝐶𝑀 135235111
Csm=
𝑉𝑃𝐹
= = 1,11 (programat)
122556121

𝐶𝑀 122478125
Csm=
𝑉𝑃𝐹
= = 0,87 (efectiv)
140258123

În baza datelor din tabelul 2.1. se poate constata că entitatea prin faptul că a micșorat
consumul pecific de materiale cu 0,23 lei a ajuns la majorarea randamentului resurselor de
materiale prime cu 0,24 lei. Îtreprinderea nu înregistreza rezerve.
 III. Studiu de caz 2

Nr.cal Nr.substit. Factorii VPF C. inf factor. Rezult. Den.fac

culat ▲Tu/h ▲Wh tori.
1 0 2724842 44,97 122556121 x x x
2 1 3033495 44,97 136416270 136416270-122556121 +13860149 ▲Tu/h
3 2 3033495 46.23 140258123 140258123-136416270 +3841853 ▲Wh
Total x x x x x x x

Ieșind din rezultatele obținute în tabel afirm că atât modificarea fondului de timp efectiv
lucrat în utilaj-ore cât și modificarea productivității medii pe utilaj ore au contribuit la
majorarea Volumului Produției Fabricate contribuind respectiv cu +13860149 lei și 3841853
lei .Întreprinderea nu înregistrează rezerve.