Conferinţa matematică

„Matematica în viaţa noastră”

Obiective operaţionale:
Să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele matematice în viaţa cotidiană;
Să rezolve diverse situaţii-problemă;
Să manifeste independenţă în gîndire şi acţiune în procesul rezolvării de probleme;
Să manifeste curiozitate şi imaginaţie în crearea strategiilor de rezolvare a
problemelor.
Tehnologii didactice:
Proiect, Proiectorul multimedia, Aplicaţia PowerPoint

Evocare
Prezint diapozitive în aplicaţia PowerPoint
Curiozităţi în lumea matematicii
„ Matematica-i o artă de a spune multe cu simboluri puţine “
Ce este matematica?
• Matematica pură este ştiinţa în care noi nu ştim despre ce vorbim şi nici dacă
este adevărat cea ce spunem. (Bertrand Russell)
• Matematica poate să descopere o anumită ordine chiar şi în haos. (Gh.Stein)
• Matematica reprezintă în sine o colecţie de rezultate, care pot fi aplicate la
orice. (Bertrand Russell)
Aforizme
 O gluma matematică reuşită este mai bună decît o duzină de lucrări
mediocre; ea este totodată şi cea mai bună matematică. (John E.Littlewood)
 Cînd doi oameni, avind fiecare cîte un măr, fac schimb, ei vor rămîne cu cîte
un măr fiecare, dar cînd doi oameni fac schimb de idei, aceasta înseamna că
... ei n-au mere. (Din aritmetica schimbului)
 Logica este arta de a face greşeli cu fermitate. (J Kratch)
 Crucea pusă lîngă numele unora mulţi o iau drept plus. (S. E. Lec)
 Există zerouri cărora li se pare, că sunt elipse, şi în jurul lor se învîrte toată
lumea. (S.E.Lec)
 Geometria este arta de a judeca pe desene rău efectuate.
 Cu cît mai puţin Dumnezeu se amestecă în chestiunile ce ţin de domeniul
ştiinţei, cu atît este mai bine pentru ştiinţă şi pentru autoritatea lui
Dumnezeu. (Leonhard Euler)
Legi importante şi reguli de aur
 Legea I a disputei: Nu te angaja niciodată în dispută cu un prost, căci
oamenii ar putea să nu observe deosebirea dintre voi.
 Legea II a disputei: Cine strigă mai tare, aceluia i se dă cuvîntul.
 Legea întrebărilor: Întrebările mărunte se rezolvă rapid, iar cele importante
nu se rezolvă nicicînd.
 Legea cheltuelilor: Cheltuelile tind să se egaleze cu veniturile.
 Legea costului: Compromisul întotdeauna ne costă mai scump decît oricare
alte alternative.
  Legea 8/10/12: Opt oameni se descurcă cu munca a zece oameni mai bine
decît douăsprezece.
 Legea competenţei:
Dacă eşti competent într-un domeniu, aceasta nu înseamnă, că nu vei face
prostii în alte domenii.

Axiome şi teoreme
 Axiome: Volumul total de minte pe globul pămîntesc este o mărime
constantă, iar populatia creşte.
 Atunci cînd toate modalităţile dumneavoastră de a efectua experimentul vor
ieşua, citiţi instucţia.
 Teorema despre adîncimea băltoacei: Nu poţi spune nimic despre
adîncimea unei băltoace, pînă nu cazi în ea.
Logica
Cu cât mai mult înveţi, cu atât mai mult ştii.
Cu cât mai mult ştii, cu atât mai mult uiţi.
Dacă mai mult uiţi, mai puţin ştii.
Iar dacă mai puţin ştii, mai puţin uiţi.
Dar dacă mai puţin uiţi, mai mult ştii.
Atunci pentru ce să înveţi?
Matematica... în viaţă
 Matematica la serviciu:
 Şef inteligent+angajat inteligent=profit
 Şef inteligent+angajat incompetent=producţie
 Şef incompetent +angajat inteligent=promovare
 Şef incompetent+angajat incompetent=muncă peste program.

Realizarea sensului

Fiecare grup de elevi prezintă cîte un proiect:

1. Pitagora. Teorema lui Pitagora aplicată în construcţie.
2. Teorema înălţimii aplicată în construcţie.
3. Thales. Teorema lui Thales
4. Viete. Teorema lui Viete aplicată în rezolvarea problemelor din cotidian.
5. Arii. Aplicarea formuleleor în rezolvarea problemelor din viaţă.
6. Rezolvarea problemelor cu ajutorul sistemelor de ecuaţii.
7. L’Hospitali, aplicarea derivatelor în economie, fizică.
8. Progresii aritmetice şi progresii geometrice aplicate în rezolvarea
problemelor din viaţă.

Reflexia
Prezint diapozitive în aplicaţia PowerPoint

Din istoria … matematicienilor.

1. Odată Hilbert, împreună cu soţia sa, a organizat un dineu. După sosirea unui
oaspete, doamna Hilbert şi-a chemat soţul într-o parte şi i-a spus:
-David, du-te, te rog, şi-ţi schimbă cravata.
Hilbert dispăruse. Se scurseră o oră, dar el tot nu-şi mai facea apariţia. Stapina
casei, îngrijorată, se porni în cautarea soţului. Privind şi în dormitor, descoperi spre
mirarea ei ca Hilbert dormea in pat.Trezindu-se el şi-a amintit că după ce şi-a scos
cravata, continua, după inerţie, să se dezbrace mai departe, si după ce s-a îmbrăcat
în pijama, s-a culcat in pat.

2. Cică în coşul unui aerostat, luat de vânt ce pierdea din înălţime, se aflau
Sherlock Holmes şi doctorul Watson. Călătorii lui, în momentul când pierduseră
orice orientare, au zărit un om.
– Domnule, spuneţi-mi, vă rog, măcar aproximativ, unde ne aflăm? – întrebă
Holmes.
– De ce aproximativ, domnule? Vă pot spune precis. Vă aflaţi în coşul
aerostatului.
În acest moment o rafală de vânt zmunci aerostatul în sus.
– Să-l ia naiba de matematician, – bolmoji Holmes.
– Sunt uimit, ca de obicei, – spuse Watson, – cum de aţi aflat, că omul acesta este
un matematician?
– Păi, faptul este evident, – zice Holmes, – răspunsul lui este pe cât de exact, pe
atât şi de inutil.

3. Marele compozitor german Ludwig van Beethoven aşa şi nu a mai reuşit nici
odată să se familiarizeze cu toate operaţiile aritmetice. Înmulţirea şi împărţirea au
fost pentru el o taină nedescoperită. De exemplu, pentru a înmulţi 12 la 60,
genialul compozitor îl aduna pe 12 de 60 de ori la rând.
Este drept că, matematicienii nu s-au lăsat "îndatoraţi" faţă de arta muzicii. Astfel,
pentru marele matematician austriac Georg Vega, muzica era într-atât de străină,
încât el spunea:
– Nu există nici muzică bună, nici muzică rea. Există doar numai zgomot mult şi
zgomot puţin.

4. Odată Isaac Newton a vrut să-şi fiarbă un ou de găină, fără a întrerupe lucrul. Îşi
lua un cronometru pentru a fierbe oul numai în timp de trei minute. Era, însă,
preocupat de problema sa matematică, pe care încerca s-o rezolve în acel
moment. Când îşi aduse aminte, mare-i fu mirarea: a pus ceasul la fiert, iar în
mână ţinea oul ca să numere minutele.

5. Marele fizician Josiah Gibbs, fiind un om foarte retras, nu scotea, de obicei, nici
o vorbă la consiliile ştiinţifice ale universităţii unde el preda. La una din şedinţele
în cadrul căreia se discuta întrebarea cărui obiect trebuie de rezervat mai mult
spaţiu în noul program de studiu: matematicii sau limbilor străine. Gibbs n-a
răbdat, totuşi, şi a luat cuvântul:
– Matematica tot este limbaj, – a spus el.