Apicultura

05.09.2011

BIOLOGIA APICOLA

 Matca
 Albina lucratoare
 Trantori

- fiecare albina stie ce are de facut in functie de varsta pe care o are

- o albina traieste aprox. 40- 45 zile

Albinele fac parte din regnul animal clasa insectelor, genul Apis. Acesta contine 4
specii:
1. Apis dorsata ( albina indiana) construieste un singur figure si masoara 100x75
cm
2. Apis florea – acelasi areal cu apis dorsata dar fagurele este mai mic.
3. Apis cerana – populeaza China si Siberia cu tendinta de locuri cu albina
europeana
4. Apis melifera – meligera, creste la noi in tara
- lingustica
- cerana
- caucazica

Trei tipuri de celule dintr- un stup:

- celule hexagonale – albine lucratoare
- celule rotunjite - trantori
- botca - matca

Primul individ
a) Albina lucratoare. Intr-o colonie se gasesc intre 20-60.000 de indivizi,
cateva sute de trantori si o matca. Albinele lucratoare sunt female care
au fost hranite diferentiat fata de matca iar organelle lor sexuale s-au
atrofiat.
Matca Albina lucratoare Trantor

Ou 3 3 3
Larva 8 10 13
Nimfa 5 8 8
16 zile 21 zile 24 zile
Matca poate depune 1000-2000 oua/zi
Fagurii negrii – atunci cand albinele trec dintr-un stadium in altul in cellule, naparlesc,
celulele se micsoreaza dupa eclozarea mai multor generatii.

Partile corpului

- corp
- torace
- abdomen
- 2 perechi de aripi
- 3 perechi de picioare

Functiile principale

Nutritia. Albina are nevoie de doua alimente: NECTAR si POLEN pe care le

transforma in miere respective pastura si apa. Ele nu sunt consummate ca atare ci dupa
cum urmeaza:
- larvele consuma un amestec de pastura, miere si secretii din gura
albinei
- albina lucratoare si trantorii – pastura si miere
- matca – laptisor de matca ( poate trai 4-5 ani)
La sistemul digestiv intalnim:
- aparatul bucal care are rolul de supt si lins
- esofagul
- gusa – produce miere – se afla in partea anterioara a abdomenului - separa
substantele dulci : glucoza si fructoza
- intestinul
[ mierea de fl. Soarelui are mai multa glucoza. Mierea nu se strica daca o incalzim la
temperature mai mari de 40 grade C. nectarul are 80% apa]
Respiratia. Albina nu are plamani ci un system de trahei care duce aerul direct la
tesuturi. Respiratia se realizeaza prin miscari de pompare a abdomenului.
Circulatia. Albina are circulatia asigurata prin intermediul hemolimfei (sangele
albinei). Sistemul muscular are are rolul de a furniza miscarea necesara zborului.
Secretia de ceara se realizeaza cu ajutorul glandelor ceriere. Aceasta se afla pe partea
anterioara a abdomenului in numar de 8. In anumite conditii pentru a cladi faguri
familia trebuuie sa indeplineasca 3 conditii concomitant: caldura, cules, albina tanara.
Aparatul vulnerant este format din 2 glande : una acida si una alcalina, ce secreta
veninul depozitat in punga cu venin. Prezinta ac numai albinele lucratoare si matcile,
inteapa numai albinele lucratoare, matca inteapa doar in cazul in care are o rivala.
Reproductia. Matca este singura femela fertile din stup. In 10 zile de la eclozare iese
la imperecherre, fenomenul are loc in aer si se imperecheaza cu 5, 6 > 10 trantori.
Acumuleaza materialul seminal intr-un rezervor numit spermateca. Acesta ii ajunge
pe toata perioada vietii. Depune 2 tipuri de oua : fecundate [ matci, albine lucratoare],
nefecundate [ trantori].

Evolutia familiei de albine pe perioada unui an.

1. Perioada inlocuirii albinei batrane care a iernat cu albina tanara din
ianuarie – februarie si inceteaza cand familia inceteaza numeric –
inceputul lui aprilie.
2. Perioada cresterii numerice aprilie – mai, dezvoltarea fiind in stransa
legatura cu culesul de nectar. Cand familia a ajuns la dezvoltarea
maxima se produce roirea.
3. Perioada descresterii numerice august - octombrie si formarea “
corpului gras” – rezerva de vitamine si minerale pe interiorul
abdomenului, se formeaza numai la albinele care ierneaza.
4. Perioada iernii cand temperature scade sub 10 grade C, se formeaza
ghemul de iernare. In lipsa puietului temperaturaa din interiorul
ghemului variaza intre 14- 27 grade C, cand apare puietul se mentine
constanta 34-35 grade C.

12.09.2011
Unelte si utilaje apicole

Unelte si scule strict necesare:

- masca apicola
- afumatorul apicol cu putregai, iasca ( se taie felii pt a se usca), fire de
bumbac rasucite( ATENTIE le agita), ciocani de porumb.
- Dalta apicola
- Stupii
Stupul stas – RA 1001 – vertical
- soclu
- corp stas
- 2 caturi
- podisor ( deasupra plasa pt aerisire)
- capac
- bloc de urdinis
[ NU se foloseste polistiren, tine umezeala!!! albina nu are nevoie de apa pe timp de
iarna]
Stupul multietajat. Pe acelasi soclu punem 3 corpuri de ¾, podisor, capac.
Stupul orizontal. Sistem stas – se apropie cel mai mult de cum se dezvolta ele in
natura.
- peria apicola( par natural)
- nucleul de imperechere ( capacitate 6 rame)
- unelte pt insarmat rame si fixat faguri. Se folosesc 5 sarme pt insarmat
o rama( o rama se tine 3 ani in stup)
- calapod apicol – cu o degajare pt diferite tipuri de rame.
- pinten apicol
- stupul Layens
Unelte pt extras miere:
- centrifuga
- tava pt descapacit
- cutit de descapacit ( bagat in apa calda)
- furculita
- sita de strecurat
2 sisteme de centrifugare : tangential si radial
Unelte pt recoltare polen( trebuie uscat dupa ce este recoltat seara) :
- colectorul de polen - se monteaza pe urdinis
- uscatorul de polen
Unelte pt colectat propolis ( il depun pe podisor):
- colectorul de propolis
Unelte pt colectat venin:
- generatorul de impulsuri
Colector format din : plutex, grila, geam

26.09.2011
Intretinerea si ingrijirea albinelor

Lucrari de primavara in stupina

- albina nu hiberneaza, ierneaza printre rame, temperatura din interiorul
ghemului 18-24 grade C, cand raman fara hrana se pune turta de zahar
sau miere zaharisita daca nu avem putem prepara mierea cu zahar
pudra- ATENTIE ! nu ajunge 1 luna ci 2-3 saptamani.
Revizia sumara de primavara se face in momnetul in care albina executa zborul de
curatire si se urmareste cate intervale ocupa familia, prezenta hranei si starea generala
a cuibului( diaree, mucegai,soareci). Zborul de curatire se face la temperaturi de peste
15 grade C, se curata zapada din fata urdinisului sau se face un pat de paie. Ridicam
capacele si podisoarele si le obligam sa faca zborul de curatire.
Urmarim:
- ai aiba hrana si sa ajunga la ea
 - starea generala – soareci, pete de diaree, mucegai
Revizia generala de primavara, se constata:
- puterea familiei
- calitatea si cantitatea hranei
- calitatea matcii dupa puietul depus ( matcile mai batrane oua mai
tarziu)
- calitatea cuibului ( fagurii sa nu aiba pete de diaree sau mucegai,
soareci)

Curatarea si dezinfectarea stupilor este de preferrabil sa se faca in fiecare primavara

dupa urmatoarea formula:
- curatare mecanica prin raclare cu un spaclu
- curatare chimica cu soda caustica, 1 lingura /10 litrii cu care se spala
interiorul cutiei
- dezinfectie termica cu o lampa de gaz se parleste interiorul stupului.

Asigurarea hranei albinelor pe perioada de primavara se face astfel:

- hranirea energetica prin asezarea turtelor cu miere si serbat deasupra
cuibului, cand se incalzeste putem face descapacire in cuib si dupa
diafragma iar cand aduc polen stimulare cu sirop de zahar sau sirop de
miere in hranitor.
- februarie- martie – turta, serbet – hranesc matca care incepe sa oua, se
descapaceste mierea, sirop 1:1 ( 1 l apa, 1 kg zahar), stimulare la 2
zile > 1l apa , 1 kg zahar se dau in clocot si apoi se lasa la racit. la 4-5
l se pune 1 pliculet de sare de lamaie sau PROTOFIL, le protejeaza
intestinul, ceai de ceapa.
Stimularea si culesurile timpurii
Tipuri de cules:
- salcam: infloreste in mai – iunie si dureaza 8-14 zile
- tei: iunie – iulie, 15-30 zile
- faneata: iulie 20-30 zile
- floarea soarelui: iunie – iulie 8-30 zile
In functie de unde tinem stupii se face un plan cu ce infloreste local.

Perioada de pragatire a familiilor pana la culesul principal.

perioada scurta 35-65 zile ( salcie, rapita,salcam)
perioada lunga 85-140 zile ( tei, floarea soarelui, faneata)
Largirea cuibului
La inceput largirea cuibului se face cu faguri mai inchisi la culoare, eventual cu
coronite de miere, stropiti cu sirop. Ulterior se pot introduce si faguri mai noi, la fel
stropiti cu sirop.
La inceputul culesului principal se introduc faguri artificiali, la margine.
In a 2 a parte a primaverii cand deja avem o cantitate mai mare de puiet, largirea se
face prin introducerea ramei goale in centru ( spargerea cuibului).
Reinnoirea cuibului se face prin topirea ramelor vechi si deformate si introducerea in
perioada culesului de faguri artificiali. Vom ajunge in luna mai la un stup pe 10 rame
si gasim rezerva de miere, coronite de miere si introducem in cuib rame pt cladit
numai in caz de cules.
Productia de ceara se realizeaza din :
- rame claditoare
- curatarea ramelor de crescaturi
- curatarea fundului stupilor si fagurii vechi de reforma.

03.10.2011
Lucrari de vara
I
1. Largirea cuibului
2. Cand familiile ajung la dezvoltare maxima pt a preveni roitul se ridica
periodic faguri cu puiet capacit
3. Uniformizarea puterii familiilor:
- se face inainte de culesul principal >daca avem familii dezvoltate
mediu se iau rame cu puiet de la cele dezvoltate foarte bine, familiile
slabe nu-le ajutam .
4. Asigurarea ventilatiei si umbririi stupilor.
 5. Inlocuirea matcilor batrane
6. Selectarea si eliminarea de la reproductie a familiilor roitoare. O
familie normala trebuie sa umple 10 rame jos cu puiet si miere si 2
caturi unde va depozita mierea. O familie roitoare ocupa 8-9 rame si
apoi face botci. In aprilie dupa ce infloreste rapita roiesc – botcile de
roire ies pe fiecare rama.
II
Deplasarea in pastoral, trebuiesc urmarite mai multe aspecte:
- recunoasterea vetrelor de stupina( la culesul de rapita si salcam – loc insorit), cules
de vara – loc umbros- alegem 2 vetre sa fim siguri
- asigurarea spatiului de refugiu al albinelor la transport – se refugiaza
unde gasesc aer. se fac guri de aerisire in lateral cu plasa- se da
podisorul la o parte, se pune plasa, mijloacele de transport
neacoperite.
- asigurarea ramelor si a capacelor, ultima rama se bate in cuie de stup
- materiale de protectie pt manipulanti
- verificarea stupilor dupa deplasare si asezarea lor pe varta temporara
- introducerea ramelor artificiale in timpul culesului, am ajuns cu stupul
pe 10 rame, se pune o rama la crescut, la roi se cresc cel putin 5 rame.

Lucrari de toamna in stupina

1. Obtinerea familiilor puternice prin inlocuirea matcilor batrane, stimulare dupa

diafragma, asigurarea rezervelor de hrana necesare iernarii prin hranire de
completare, unei familii fiindu –i necesare 18 kg de hrana pt iernare. Asezarea
rezervelor de hrana se poate face : unilateral, bilateral, central.
2. Asigurarea unui regim optim de temperatura si ventilatie:
a) restrangerea cuibului ( eliminarea fagurilor cu rezerveinsuficiente de
miere si fara puiet)
b) gruparea famiilor in acelasi stup ( la stupii orizontali)
c) impachetarea cu materiaale izolatoare si absorbante ( celuloza,
papura,paie,lana)

Ingrijirea famiilor pe timp de iarna

1. Controlul auditiv se poate face cu ajutorul unui tub ( unul din capete
se introduce in stup, celalalt la ureche). Putem auzi urmatoarele
sunete: zumzet puternic uniform- familie sanatoasa; zumzet ca un
fosnet de frunze uscate – lipsa hrana; zumzet plangator- lipsa matca.
 2. Controlul vizual pe baza resturilor de pe fundul stupilor pe care le
recoltam cu ajutorul unui carlig introdus pe urdinis, intalnim:
mortatlitate ridicata – alibine uzate; albine umede la pipait, mucegaite
- se umbla la ventilatia stupului( se mareste urdinisul si se desface
sita de aerisire); excremente de soareci - impachetaj tocat; pe vatra de
iernare trebuie asigurata linistea deoarece orice zgomot determina
hranirea in exces a albinelor.
Lipsa de hrana se suplineste pe perioada de iarna cu:
- faguri cu miere sau miere cristalizata pusa in tifon sau punga ( subtire,
se inteapa)
- serbet de zahar ( se inteapa pe partea care ia contact cu ramele)
- se pune rama cu miere deasupra, culcata
10.10.2011
Reproductia si ameliorarea albinelor

Genetica albinelor este stiinta care studiaza modul de transmitere a caracterelor de la

parinti la urmasi, se deosebeste de alte categorii prin 2 caracteristici:
1. Poliandria matcilor consta in imperecherea acestora cu mai multi
trantori iar materialul seminal este pastrat intr-un rezervor numit
spermateca, matca fiind prolifica mai multi ani.
2. Partenogeneza consta in capacitatea de a se dezvolta din gametul
femel chiar daca nu a fost fecundat, un organism viabil.
Ameliorarea albinelor reprezinta actiunea continua de imbunatarire a insusirilor
productive ale familiei de albine.

Criterii de selectie:
1. Productia de miere → caiet al stupinei
2. Productia de ceara
3. Predispozitia la roire
4. Irascibilitatea

[Primul an se face bonitarea ( se dau calificative Foarte Bune, Bune, Slabe), anul
urmator se urmareste inmultirea din famiile foarte bune la care se renunta la
productie]

Inmultirea familiilor de albine

Roirea naturala reprezinta o divizare a familiiei de baza ce are urmatoarele avantaje:
1. Familii mai sanatoase
 2. Albine de toate varstele ceea ce ii da roiului posibilitatea instalarii
immediate intr-un stup.
3. Energie remarcabila in cresterea ramelor
Dezavantaje:
1. perpetuarea instinctului de roire
2. lipsa planificarii obtinerii roiurilor
Depistarea famillilor pregatite sa roiasca:
1. In zona inferioara apar botcile
2. Se reduce suprafata ouata de matca
3. Cuibul este blocat cu miere si pastura
4. Botcile sunt capacite si roiul iese din stup

Roiul iese din stup si se aseaza provizoriu pt cateva ore chiar zile in jurul stupinei,
pana ce gaseste o locatie difenitiva. Prinderea roiului se face cu o roinita sau chiar cu
stupul direct.

Ingrijirea roilor
se urmareste inceperea ouatului de catre matca, se stimuleaza cu sirop de miere sau
zahar si se introduc faguri la cladit. Familia care a roit I se strange cuibul, in special
ramele cu puiet si se urmareste imperecherea matcii tinere.

Roirea artificiala
a) Roi la pachet de 1 - 1,5 kg albine, o matca imperecheata si hrana
necesara pe timpul transportului. Se scutura in ladita de transport cu
precadere fagurii cu puiet pt a forma roiul din albine tinere.
b) Roi pe faguri 3,4,6 faguri in functie de peioada formarii lor. Daca ii
formam in aprilie – mai pot fi mai mici, in iulie – august trebuie sa fie
mai mari. Se mai pot vinde roi pe faguri. ( 15 aprilie – 15 mai)

Cresterea matcilor
familia de albine creste matci in mod natural numai in 3 situatii:
1. cand roieste( botci de roire) - sunt foarte numeroase – se obtin prin
introducea de rame cu puiet
2. cand matca nu mai este corespunzatoare( botci de schimbare linistita)
– apar maxim 1 sau 2 – se fac mai greu, sunt hranite cel mai bine, sunt
cele mai mari
3. matca dispare subit ( botci de salvare) - apar unde s-a depus ultima
oara puiet, se fac asemeni unui colier pe rama - sunt de cea mai slaba
calitate
Cresterea matcilor artificial
1. Pregatirea familiei starter ce trebuie sa fie o familie puternica pe care
o ajutam cu 2 saptamani inainte cu puiet, se organizeaza familia, se
elimina matca.
2. se introduc botcile artificiale in familia pornitoare
3. scoaterea celuleor cu larve de 1 zi din familia de prasila
4. transvazarea propriu-zisa
5. introducerea in nuclee de imperechere sau custi de eclozionare dupa
10 zile de la transvazare.
18.10.2011

Produsele apicole

Mierea este un compus din fructoza, glucoza, enzime, vitamine si substante minerale
si volatile. Este de 2 origini:
- animala – este secretata de paraziti ai bradului, salciei si apoi culeasa
de catre albine ( mierea de mana)
- vegetala – se obtine din nectarul din flori.
Mierea de mana se poate detecta prin amestecarea intr-un pahar transparent a
urmatoarelor: - o parte alcool, o parte miere, o parte apa → daca se formeaza firicele
(aglomerari) mierea este de mana si nu e buna pt iernat.
Caracteristicile mierii:
1. Culoarea depinde de sortimentul floral precum si de vechimea
ramelor:
rapita – alba untoasa
salcam – alb,gaben,verzui
fl. soarelui – galben, portocaliu
mana - rosiatica →negru
2. Aroma depinde de sortimentul floral, mai predominanta la
tei,menta,ceapa.
3. Consistenta. Mierea de salcam este fluida deoarece fructoza este in
procent mai mare decat glucoza, in rest toate sortimentele de miere
cristalizeaza.
Extractia mierii – mare grija la umiditate si furtisag
Ceara este o secretia a albinelor lucratoare respectiv a glandelor ceriere. Surse de
ceara: - razuiala de pe fundul stupilor, fagurasii dintre rame, descapaceala de laa
extractie, fagurii reformati, ramele claditoare.
Extractia cerii: se inmoaie fagurii in apa de ploaie cu o zi inainte de topire. Se topesc
intr-un ceaun in care am adaugat 1/3 apa. se strecoara ceara topita printrr-un tifon sau
panza de sac dupa care se stoarce si se preseaza camasile larvare.
Nectarul cu umiditate pana la 80% este recoltat din flori, transportat in gusa si odata
ajuns in stup este ingurgitat si regurgitat de mai multe ori pana ajunge la umiditate de
40% , restul de 20% se evapora din celula.

Polenul
Granulele de polen aduse in stup pe piciorusele albinelor sunt un amestec de pulberi
de polen si miere ce ii da rezistenta la transport. Odata colectat este adus in stup,
depozitat in celule, unde sufera o fermentatie lactica. recoltarea se face cu colectorul
de polen. Dupa recoltare aceasta trebuie uscat pt a nu se deprecia.

Pastura este rezultatul fermentarii lactice a polenului. Se recolteaza prin scurtarea

celulelor cu pastura si cu ajutorul unui bat de chibrit se scot ghemotoacele de pastura.
( mare grija la gaselnita, o mananca)
Laptisorul de matca este hrana pe care o ofera albinele larvelor de lucratoare si de
trantor in varsta de 0 -3 zile iar matcii pe toata durata vietii.
Producerea laptisorului
a) inventarierea familiilor sanatoase si puternice
b) intarirea familiilor cu faguri cu puiet capacit
c) introducerea ramea port – botci
d) transvazarea
e) recoltarea botcilor dupa 72 de ore de la introducere.
Propolisul este un produs recoltat de albine de pe mugurii plantelor, format din
substante rasinoase, aromate la care se mai adauga ceara si secretii glandulare. Se
recolteaza prin razuire de pe marginea stupului si a podisorului sau a colectorului de
propolis.

tinctura de propolis 1 l alcool + 300 gr propolis ( afectiuni gastrice, cicatrizant, rani)

Apilarnilul este un triturat larvar de trantori obtinut in a 10 a zi de la dezvoltarea
larvelor.
Producere
a) obtinerea fagurilor cu celulle de trantori
b) izolarea matcii pe acesti faguri pt a fi insamnatati
c) stimularea familiei
d) recultarea in a 10 a zi de la insamnatare ( inainte de capacire)

Veninul de albine este un produs al albinelor stocat in punga cu venin. Colectorul de

venin este foemat din : generator de impulsuri si placa activa. Placa activa din grila de
colectare, placa de sticla, membrana de cauciuc.
24.10.2011
Boli si daunatori ai familiei de albine

1. Loca americana - boala contagioasa care ataca puietul albinelor,

moartea survenind dupa capacire. Boala se poaate trata dar bacilul
poate trai 20- 40 ani . Inbolnavirea se realizeaza prin intermediul
albinelor hoate ce ataca stupii slabiti de boala sau s emai pot
imbolnavi prin cumpararea de stupi sau materiale apicole. se
recunoaste dupa aspectul fagurilor. Larvele avand la inceput un aspect
galben,mai tarziu devenind maronii. Boala se poate trata cu antibiotice
TETRACICLINA 1g/1litru sirop se administreaza de 3 ori la interval
de 1 saptamana. Se constata un miros acru de putrefactie. Capacelele
celulelor gaurite , iar la introducerea unui bat in celulele cu puiet mort
acesta se intinde.
2. Loca europeana – este o boala contagioasa a puietului necapacit, apare
mai rar decat loca americana si este mai putin rezistenta ca aceasta.
Boala apare in aprilie - mai. Se constata un miros de acru in stup si
sunt afectate larvele de 3 , 4 zile. Combatere: STREPTOMICINA 1
gr/ 1 litru sirop 3 tratamente la interval de o saptamana si dezinfectie
riguroasa.
3. Boala neagra – Paralizia se recunoaste prin aparitia albinelor negre
fara perisori pe torace si abdomen, posibile cauze:
- intoxicatii cu miere de mana
- lipsa apei
- ridicare atemperaturii in interiorul stupului
Simptome:
- inegrirea albinelor
- albine moarte in fata urdinisului care au aripile in forma de acoperis
Combatere : remedierea factorilor favorizanti prin inlocuirea treptata a fagurilor ,
dezinfectie, stimulare cu sirop 2 , 3 zile cate 100 ml
4. Puietul in sac – boala contagioasa a puietului prin care acesta ia forma
unui sac plin cu lichid tinut de un bat. Boala apare dupa capacirea
puietului si se poate confunda cu loca americana cu deosebirea ca
aceasta, puietul in sac, dispare daca stimulam familia, in plus, nu
miroase.

Boli parazitare
NOSEMOZA – agentul patologic traieste in mod normal in intestinul albinelor iar
cand intalneste conditii prielnice se inmulteste peste masura si determina boala. Se
manifesta prin tulburari digestive ( diaree) si nervoase ( paralizie)
Cauze :
- miere de mana
- familii slabe
- iernare pe miere necapacita
- ierni lungi si fara ferestre calduroase
Tratament: Se inlatura factorii favorizanti apoi se trateaza cu FUMIDIL B in sirop de
zahar.
VAROZA – afecteaza atata adultii cat si puietul. Femelele de varoa paraziteaza atat
adultii sugandu-le hemolimfa si introducand in corpul albinei toxine precum si un
virus ce determina paralizia gazdei. La puiet prin sugerea hemolimfei determina
aparitia albinelor fara aripi cu picioare diforme care cad pe fundul stupului si chiar se
tarasc in fata acestuia.
Depistarea bolii direct pe albine sau prin descapacirea puietului de trantor.
Combatere cu VARACHET, MAVRIROL
BRAULOZA este o boala parazitara mai rar intalnita si mai putin periculoasa decat
varoza. adultii de braula paraziteaza albinele obligandu-le sa regurgiteze hrana sau se
fixeaza pe matca si odata cu hranirea acesteia mananca si ei.
ASCOSFEROZA este o boala produsa de ciuperci ce ataca puietul albinelor, se mai
numeste puiet varos deoarece larvele iau forma unor pietricele de var. Ca orice
ciuperca dispare in momentul in care eliminam umiditatea excesiva prin:
- ridicarea stupilor de pe sol
- deschiderea fantelor de aerisire
- eliminarea ramelor cu puiet afectat
- inlocuirea matcilor
- zahar farin

DAUNATORII FAMILIEI DE ALBINE

Gaselnita – fluture de culoare maro inchis 9-17mm care dupa iesirea din gogosi
depune cca 1000 de oua in gramezi de 100-200 . Din oua ies larve ce se hranesc cu
faguri cca 30 zile. dupa care ingogoseaza si ciclul se reia.
Metode de combatere:
- gazare cu sulf a ramelor
- expunerea lor la o temperatura sub 0 grade C.
Viespile intra in stup cand temperatura este mai scazuta de 15 grade C. se pot instala
in stupina, sticle cu 2 degete de sirop fara dop.

Frunicile:
- distrugerea musuroaielor
- cordoane de sare imrejurul stupilor
- picioarele suporturilor intrudse in vase cu apa

Pasarile – prigorile , ciocanitorile

Soarecii intra in specila iarna producand pagube ata prin consumarea albinelor cat si
prin deranjarea familiei. Se instaleaza gratii la urdinis iar daca a intrat in stup se
urmareste scoaterea lui.

31.10.2011

Plantele melifere

Clasificarea plantelor melifere

In functie de perioada de inflorire:
- de primavara – februarie – martie -timpurii: alunul, anin, salcie, corn
- de primavara – aprilie – mai : pomi fructiferi, salcam, salcioara
- de vara : iunie- iulie : tei , floarea soarelui, coriandru
- toamna – august – septembrie: busuioc de miriste, izma
- tarzii de toamna: floarea soarelui pentru siloz, fanete
Pot fi plante polenifere ca alunul, porumbul, canepa, nectarifere : mazariche, bumbac
si nectaropolenifere.

Influneta factorilor de mediu asupra sceretiei necatrului

1. Tipul solului – fiecare planta prefera un anumit tip de sol in functie de
substantele nutritive pe care le cere, de ex. salcamul prefera soluri
nisipoase, fl. soarelui soluri cernoziomice.
2. Varsta plantelor - la arbori: varsta optima la salcam 10 -30 de ani, tei
15 – 40 ani.
3. Altitudinea si expozitia masivului
altitudinea diferita determina o esalonare a culesului. Daca la padurile de salcam de la
campie culesul dureaza 8 -10 zile in zona de deal poate dura 14 – 18 zile.
 4. Temperatura – sceretia incepe la 10 grade celssius, devine optima intre
20- 32 grade, scade la 35 grade si inceteaza dupa aceasta; rapita
secreta nectar si la 20 grade celsius.
5. Precipitatiile – ploi moderate si umiditate atmosferica au influenta
benefica asupra secretiei de nectar, in schimb secetele influenteaza
negativ productia.

Flora melofera

1. Salcamul alb a fost introdus in tara la inceputul sec. XVIII ca planta

ornament. Infloreste in prima decada a lunii mai si se prelungeste pana
la sfarsitul lunii iunie. O influenta hotaratoare o are temperatura in
perioada infloririi salcamului. Productia de nectar este de 1000 – 2000
kg in functie de varsta plantelor, precipitatii si temperatura. Un stup
puternic poate avea spor la cantar de 4 – 5 kg/zi. Durata de inflorire
poate fi intre 7 – 14 zile. Incarcatura de stupi la hectar 10 -12 familii.

2. Teiul - 3 tipuri – teiul cu frunza mare 800 kg/ha

teiul pucios 1000 kg/ha
teiul argintiu 1200 kg/ha
Durata de inflorire la cele 3 specii este intre 15 – 30 zile. Culesul la tei este foarte
capricios depinzand de conditiile meteo foarte mult in special de temperatura.
3. Floarea soarelui are o perioada de inflorire de 2 – 3 saptamani,
inflorirea incepand de la baza calatidului. Incarcatura la hectar 1-2
familii.
4. Salcia infloreste in martie – aprilie furnizand un cules de nectar si
polen, destul de timpuriu ceea ce determina dezvoltarea rapida a
familiilor. productia medie 150 kg/ha. [ este bine sa avem o salcie in
curte , cresterea de puiet se bazeaza pe polen]
5. Pomii fructiferi infloresc in aprilie – mai. In anii favorabili se pot
obtine chiar culesuri de productie, sunt foarte buni din pdv al
stimularii familiei.
6. Rapita de toamna infloreste in a 2 a jumatate a lunii aprilie si dureaza
pana la inflorirea salcamului 30 – 40 zile. Se obtin productii
insemnate la familiile puternice precum si o dezvoltare buna a
familiilor medii si slabe. productia de miere 30 - 40 kg
7. Lucerna infloreste in a 2 a jumatate a lunii mai, constituind un cules
de intretinere. La culesurile semincere se pot obtine prodictii la ha de
30 kg neirigata si 200 la lucerna irigata.
8. Facelia, planta adusa din America de N, infloreste la 44 – 45 zile dupa
semanat, astfel pt. a dirija inflorirea ei dupa salcam cand floarea este
deficitara. Productia medie 100 – 200 kg/ha, poate fi cultivata in jurul
stupului. ( se semana cu 55 zile inainte de 25 mai)
9. Mustarul infloreste la 20 – 25 zile dupa rapita de toamna si poate
asigura o productie de 40 – 50 kg/ha. – cules de productie
10. Zmeurul infloreste iunie – iulie asigurand productie de 50 – 250
kg/ha.
11. Levantica infloreste iunie – august fiind o excelenta planta cultivata
in jurul stupului.
12. Busuiocul de miriste infloreste din iunie pana in septembrie, uneori
trealizandu-se culesuri de productie dar foarte important asigura cules
de intretinere in perioada de toamna.
13.Menta( are frunza rotunda) si izma ( frunza creata). Asigura culesuri
in iulie – august, productia la ha 220 kg.