O scrisoare pierduta

-comedia-

I.L. Caragiale

Reprezentata pe scena in 1884, comedia “O

Reprezentata “O scrisoare pierduta”
pierduta” de I.L. Caragiale este a treia
dintre cele patru scrise de autor, o capodopera a genului dramatic.
dramatic.

Ca specie, opera este o comedie de moravuri , in care sunt satirizate aspecte ale
societatii contemporane autorului, find inspirata din farsa electorala din anul 1883.
1883.

Comedia  este o specie a genului dramatic  ce starneste rasul prin surprinderea unor
moravuri , a unor tipuri umane  sau a unor situatii neasteptate , avand un fnal ericit .
Personajele  comediei sunt inerioare . Conictul comic  este realizat prin contrastul intre
aparenta si esenta . Sunt prezentate ormele comicului - umorul
umorul,, ironia
ironia si
 si dierite tipuri de
comic (
 (de
de situatie,
situatie, de caracter , de limbaj si
limbaj si de nume.
nume.

Incadrandu-se in categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor deecte

omenesti , piesa prezinta aspecte din viata politica  (lupta pentru putere in conte!tul alegerilor
pentru Camera si de amilie (relatia dintre "ipatescu si #oe a unor reprezentanti corupti ai
politicianismului romanesc.

Titlul pune in evidenta contrastul comic  dintre aparenta si esenta . Instr ument al

santajului politic , $o scrisoare pierduta” devine pretetul dramatic al comediei. !rticolul
ne"otarat  indica atat banalitatea intamplarii,
intamplarii, cat si repetabilitatea
repetabilitatea ei
 ei (pierderile succesive ale
scrisorii.

 "e!tul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene, find construit su% orma
 "e!tul
unui sc"im# de replici  intre persoana&e.

Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice,

scenice, dovada find
lista cu $Persoanele ” de la inceputul piesei si didascaliile , singurele interventii directe ale
autorului in piesa. Creatia impune anumite limite  in ceea ce priveste amploarea timpului si
spatiului  de desasurare a actiunii. !ctiunea comediei este plasata in „capitala unuiunui judet de
munte, in zilele noastre” , adica la sarsitul secolului al %&%'lea , in perioada electorala,
intr-un
intr-un interval de trei zile.

(cena initiala din actul & (epozitiunea  prezinta persoana&ele Stean "ipatescu si

'ristanda, care citesc ziarul lui Catavencu- $Racnetul Carpatilor” si numara steagurile. )enirea
lui Tra"anac"e  cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza
conictul dramatic principal  si constituie intriga comediei . !ctul && marceaza inceputul
con)ictului secundar, reprezentat de grupul *aruridi-+ranzovenescu,
*aruridi-+ranzovenescu, care se teme de tradarea
preectului. aca "ipatescu ii ceruse lui 'ristanda arestarea lui Catavencu si percezitia locuintei
pentru a gasi scrisoarea, #oe dimpotriva, ordona eli%erarea lui. In actul al &&&'lea (punctul
culminant , actiunea se muta in sala mare a 'rimariei unde au loc discursurile candidatilor
*aruridi si Catavencu, in cadrul intrunirii electorale. Intre timp, "raanace
"raanace gaseste o polita
alsifcata de cel din urma, pe care intentioneaza sa o oloseasca pentru contrasanta&. Incercarea
lui Catavencu de a vor%i in pu%lic despre scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat in sala de
'ristanda. In incaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de
Cetateanul turmentat, care o duce destinatarei. !ctul al &)'lea (deznodamantul  aduce
rezolvarea conictului initial , pentru ca scrisoarea a&unge la #oe, iar Catavencu se supune
conditiilor ei. Intervine un alt persona&, andanace, a carui propulsare politica este cauzata de o
poveste asemanatoare- o scrisoare compromitatoare. ste ales in unanimitate si totul se inceie
cu estivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se impaca.
i mpaca.
 Personajele comediei au trasaturi care inlesnesc incadrarea lor tipologica. Caragiale  este
considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura romana. In $ O scrisoare pierduta”se
intalnesc cele noua tipuri de personaje  precizate si de Pompiliu Constantinescu  in articolul
$Comediile lui Caragiale ”- tipul incoronatului ("raanace, tipul primului amorez si al
donjuanului ("ipatescu, tipul cochetei si al adulterinei (#oe, tipul politic si al demagogului
("ipatescu, Catavencu, *aruridi, +ranzovenescu, "raanace, andanace, tipul cetateanului
(Cetateanul turmentat, tipul functionarului ('ristanda ), tipul condentului ('ristanda, "ipatescu,
+ranzovenescu, tipul raisoneurului ('ristanda (( 
fac
eobi
ecț
iiî
nor
iceî
mpr
ejur
are
,ca
rer
efle
cte
ază
 î
nde
lung,s
punându-
șigândur
ie.
l

'e de alta parte insa, scriitorul depaseste cadrul comediei clasice , avand capacitatea de
a individualiza persona&ele prin comportament , particularitati de lim#aj , nume, dar si prin
com#inarea elementelor de statut social si psi"ologic .

&ndicatiile scenice  contureaza indirect  persoan&ele, prin semnifcatia, in plan moral sau

intentional, a gesturilor si a mimicii. In lista cu $Persoanele” de la inceputul piesei se precizeaza,
pe de alta parte, alaturi de numele semnifcative , si statutul social  sau ocupatia
personajelor , ceea ce sugereaza apartenenta la o tipologie .

Principalul mod de epunere  este dialogul , prin care personajele isi dezvaluie intentiile,
sentimentele, opiniile. 'rin dialog se prezinta evolutia actiunii dramatice, se denesc relatiile
dintre personaje si se realizeaza caracterizarea directa sau indirecta. In dialogul dramatic, stilul
este marcat de oralitate lim#ajul oral  este mai spontan, mai putin ela#orat , find marcat de
orme populare , eprimari eliptice , eclamatii , simplitatea razelor  etc.

Cum structura undamentala a te!tului este dialogica , prezenta monologului dramatic

(discursurile electorale *aruridi-Catavencu si aparte*-ului (interventiile lui /ita este mai
restransa.

(ursele comicului  sunt diverse si servesc intentia autorului de a satiriza deectele

omenesti puse in evidenta pe undalul alegerilor electorale .

Comicul de moravuri  vizeaza viata de amilie  (triungiul con&ugal #oe-"raanace-

 "ipatescu si viata politica  (santa&ul, alsifcarea listelor electorale, satisacerea intereselor
personale.

Comicul de intentie , atitudinea scriitorului ata de persona&e, se identifca prin lim%a&ul lor-
utilizarea neologismului re)ecta adancimea contrastului comic. aca persoan&e care doar
pronunta gresit ('ristanda, Cetateanul turmentat sunt ironizate, am%itiosul si sno%ul Catavencu
este satirizat- el pronunta corect, insa atri%uie sensuri gresite neologismului. andanace,
$alesul” este singurul persona& grotesc- este incapa%il de a asimila neologismul, nici macar in mod
incorect.

Comicul de situatie  sustine tensiunea dramatica  prin intamplarile neprevazute ,

construite dupa sc"eme clasice , cum ar f pierderile si gasirile succesive ale scrisorii ori evolutia
inversa a lui Catavencu.

Comicul de caracter  relieeaza deectele general'umane  pe care Caragiale le

sanctioneaza  prin ras, ca de e!emplu demagogia lui Catavencu, prostia lui *aruridi, senilitatea
lui andanace.

Comicul de nume  este o orma prin care autorul sugereaza dominanta de caracter, originea
sau rolul persona&elor in desasurarea actiunii. Spre e!emplu, numele lui traanace provine de la
cuvantul $trahana”, o coca moale, ceea ce sugereaza ca persoan&ul este modelat de $enteres”.

'rin comicul de lim#aj  se realizeaza caracterizarea indirecta a persona&elor si se

evidentiaza incultura persona&elor. 0cest tip de comic se valideaza prin pronuntari gresite ale
neologismelor, e!primari conuze, cu a%ateri de la normele literare ori ticuri ver%ale ($ Aveti
 putintica rabdare”.
 In concluzie, piesa provoaca rasul prin intermediul acestor ele mente, dar in acelasi timp
atrage si atentia cititorilor1spectatorilor in mod critic asupra $comediei umane”. Lumea eroilor lui
Caragialeeste alcatuita dintr-o galerie de arivisti care urmaresc doar mentinerea sau do%andirea
unor unctii politice sau a unui statut social nemeritat.