Importanța activitățiilor ludice în cadrul orei de educației fizică

1 Introducere

Viața noastră nu poate fi concepută fără joc. Nu este caracteristic numai

copilului, ci însoțește omul pe tot parcursul vieții sale. „DUM LUDERE
VIDEMUR – DISCIMUS” –„Deşi pare că ne jucăm - învăţăm”-exprimă în
câteva cuvinte marea şi indiscutabila valoare o jocurilor, ne dovedeşte
importanţa deosebită instructiv – educativă a jocurilor, precum si marea lor
valoare pedagogică, cunoscută şi apreciată din cele mai vechi timpuri ale
umanităţii.Jocul este un elementvitalalcopilăriei,
careacompaniazăevoluţiaumană. Înlegăturăcuvaloareajocului, există, îngeneral,
douăopiniiradicale.
Specialiştiicarestudiazădezvoltareacopilului, pedagogii, care se ocupă de
educaţiapreşcolarilorşi a şcolarilormici,uniipărinţiconsiderăjoaca,jocurile,cacel
mai bunmod de însuşireaunorconcepte, deprinderi,
cerinţecarevorfundamentaulteriorpregătireaînşcoalăşipentruviaţă.
Altăcategorie de adulţi, fărăresponsabilităţiîneducareacopiilor, care au
uitatsaupoatenuau fost lăsaţisă se joacecânderau la vârsta acestei activităţi
apreciază joaca, jocurile, ca pe o pierdere de vreme, ca pe un comportament
inutil, o preocuparezgomotoasăşidezordonată, fărăvaloareeducativă, într-
olumetot mai concurentăşi mai pretenţioasă. Şiastfel, din activitateacotidiană, de
acasă, din uneleprograme de educaţie a celormici, este exclusăjoaca.
Oricinepoatesăobservecât de „serios” se joacăcopii, şi o facpentrucă le place,
pentrucă se bucură, provocaţi la întrecereînjoacă, spiritulludicalcopiilor se
transformăîntr-oadevăratăactivitatea de muncă.O parte dintrepărinţisaueducatori,
marcaţi de solicitărilesuperioarealevieţii, pretindcopiilor, de foartetimpuriu, să-
şiînsuşeascăcunoştinţe, deprinderi, comportamenteelevate,
prinmetodecareeludeazăcaleaspecifică de formare la aceastăvârstă,
respectivjoaca: acestfapteliminăjocul din educaţiaformală a copiilor de
vârstămicăşimijlocie.Din păcateexistăşi o altăexplicaţieaexcluderiiactivităţii de
joacă: mediulînconjurător, ambientul, cartierul, strada, etc.
nuoferăîntotdeaunaspaţiuleducativnormal, dimpotrivă, aici se
potîntâmplaevenimentecareaducgravedeserviciieducaţiei.Astfel,
copiiinupotaveaanumiteexperienţe de joacăpecaregeneraţiileanterioare le-au
avut: einu se potjucaînparcuri,descoperindnatura, nu se potbucura de
undeleprovocate de aruncareapietrelorînapă, nuconstruiesccastele din nisip, nu
se caţărăîncopaci, nusarpestebuşteniirăsturnaţi, nuescaladeazăgarduri,
nualergăuniidupăalţii, etc.Mânaţi de
moftulcalculatoruluişialniveluluiînaltalaşteptă-rilorpărinţilorfaţă de
performanţelecopilului, acestadevineprizonierulsedentarismuluisau un
consumatorpasivaltelevizoruluişialjocurilorpecomputer.Înfelulacesta,
şcolarulşişcolarulmicîşipierd un dreptnatural, specificvârstei, şianume, dreptul la
joacă.Pentrucopiijocul este cel mai eficient, agreabilşiactivmod de
asimilareainformaţiilor, deprinderilorşicomportamentelor.
Trecândprindiversetipurişinivelurialejocului, copiiiprogresează,
joacarepetatădeterminăînsuşireaunorconcepteşiacţiuninoi, deoarececopiii se
plictisescrepedeşiprimescprovocărileinedite, eipracticinvestigheazăsinguri,
ceeacevorsăştie, ceeacepotsăînveţe.
Este binecunoscutăinsistenţa,
perseverenţacopiilorînaînvăţasăpedalezepebicicletă, în a duce la capăt o
construcţie, în a desfăşura o activitate de joacăalături de alţicopii.Prinjoacă,
interacţionândcumaterialenaturale, cuobiecte, cuparteneri,
repetânduneledeprinderişirăspunzândunoranumitesarcini, copiievoluează,
dobândindînţelegereşicontrolasupramediuluiînconjurător, se realizeazăastfel, o
„integrarenaturalăîntrefuncţiilesistemuluinervoscentralşiuneledomenii de
învăţare , se crează un tip de
integrarefoarteimportantîndezvoltareapersonalităţii”, Shore (1997).
Prinjoacă paralel cuefectul de amuzament, distractiv, copiiiacumulează o
mulţime de cunoştinţe de bazădesprelumeaînconjurătoare,
elementenecesareînînvăţareaulterioarăîndomeniulştiinţelor, artei, sportului,
comunicării; joacaînaerliberfavorizeazăcontactul ne
mijlocitculumeamaterialăşifaciliteazăînţelegereaunorfenomenelegate de
relaţiilefizicealecorpuluiumancunatura; jocurile de rol, de situaţie,
dezvoltămemoria, gândirea, creativitatea, limbajul;
prinjocurilecolectivesociabilitateacopiilordevine mai activă; jocurile de mişcare
– jocuri de competiţie, jocuricureguli – dezvoltăpotenţialul motor,
îmbogăţescexperienţamotrică a copiilor, stimulândapetitulpentruîntrecere,
autodepăşiredevenindterenulafirmăriisportiveulterioare.

1.1 Noțiune jocului

În dicționarele lingvistice, cuvintele joc, a se juca reprezintă multiple sensuri:

activite sau acțiune exercitată cu precădere de copil, interpretare a rolului într-o
piesă(joc scenic), amuzament, un sens figurat, simularea(a juca o comedie),
ocuparea unei anumite poziții ierarhice( a juca un rol conducător), riscul( a juca
cu viața).
Jocul este o activitate specific umană, dominată în copilărie, prin care omul își
satisface imediat, după posibilități, propriile dorințe, acționând conștient și liber
în lumea imaginară ce își creează singur.Elementul principal al jocului este
mișcarea. Atât la om cât și la animale, jocul reprezintă în mare măsură exersarea
mișcărilor și activităților necesare pentru susținerea vieții.Jocurilepotimplica un
singurjucător, dar mai des implică o competițieîntredoisau mai mulțijucători.De
obiceisunt mai multealegeripecarejucătorul le poateface,
câttimprespectăregulile.Înfuncţie de obiectiveleurmărite, jocul de mişcarepoate
fi folositcu succesînaproapetoateverigelelecţiei. Înşcoală,
scopul luiîlconstituieîndeplinireaunorsarciniinstructiv-educativeprecizate de
programa de învăţământpentrufiecareclasă.

1.2 Rolulșicaracteristicilejocului

Dezvoltareapsihologicășifizică a copiluluinu se realizeazăde la sine,

înmodinstinctiveciprininstrumentefundamentale: joculșiimitația. Jocul este
folosit de copilchiar de lanaștereși este primaluiformă de activitate,
imitațiaaparenumaidupacâtevaluni.Cercetărilepsihologice au
pusînevidențănumeroaseelementpsihicecareformeazăcuajutorulacesteiforme de
activitate. Școlarul este considerat o
personalitateînformarecaregândeșteșiacționează. Joculare un
rolterapeuticpentrucopiiicarenu au dezvoltatspiritul de inițiativășicurajul de
aintraîncompetiție. Prinjoc el se eliberează de
vechiulcopiltimidșiintrăcutoateforțeleîndinamismuljocul.
Fiindînsoțite de veselieși de veselieși de bunaădispoziție,
împletitearmonioscufactoriinaturali de mediu, activitățileludicefavorizează:
- o dezvoltareechilibrată a sistemuluinervosalcopilului
- o mai bunăstimulare a proceselormetabolice
- îmbunătățeștefincțiileaparatuluirespirator, circulator, contribuind la
fortificareaorganismului
- infuențeazădezvoltareadeprinderilormotrice de bazășiaplicative
-stimuleazădezvoltarecalitățiilorefizice,
dezvoltareafizicăarmonioasăînstrânsălegăturășiinterdependențăcustimulareatutur
orcelorelaltecomponentealeeducației: intelectuală, morală, estetică.
Peplanpsihic, prinjoc se poatefortificavoințașiatenția.
Copilulpoatedeveniperseverentși se poateconcentra mai multșifărăpreamultefort,
stimulându-icreativitatea, poaterespectacuușurințăregurileimpuseîncadrul
jocului.Conștientizarea , că un joc câștigat pe căi nepermise, în dauna colegilor
lor, nu este în concordanță cu profilul moral al individului și nici în etica
sportivă, astfel dezvoltând respectul față de strădăniile celorlați, față de mincă, și
executarea în viitor o muncă de calitate. Jocul, influențează omul pe parcursul
intregii vieții sale; spiritul de echipă, preseverența, spiritul de sacrificiu, curajul,
să suporte cu demnitate înfrângerile, reușind apoi să guste și stisfacțiile victoriei.
Totodată, în timpul practicării a jocului, alături de trăsăturile de caracter pozitive
se dezvăluie și cele negative. Astfel coexistă onestitatea cu viclenia, modestia cu
orgoliul, lipsa de interes cu egoismul care rezultă în apariția conflictelor pe
terenul de sport. Rolul profesorului asigură prevenirea și rezolvarea acestor
situații.Corectorganizatesiconduse, jocurile de
miscarepotpreintampinaaparitiasimanifestareaunortrasaturinegativeca:
sentimentul de izolare, irascibilitatea, egoismul, ingamfarea, incapatanarea
etc.Înacestsens un jocorganizatare un efect mai puternicdecâtcelspontan.
Peplanfizic, joculajută la dezvoltareaarmonioasă a musculaturii, un
statutcorpralacorect,laformareaşiperfecţionareadeprinderilormotrice de bază,
aplicativeşispecificeramurilorsportive, dezvoltareacalităţilormotrice de bază.
Fiecaredintreacestesarcinigenerale se individualizează, se exprimă printre
alteleparticulareprivinddezvoltareauneicalităţimotrice,
auneideprinderimotrice.Calitățilemotricesuntînsușirialeorganismuluicareoferăind
ividuluiposibilitateaexecutăriideiferiteloractemotrice, legate de
activitateazilnică, câtși de ceasportivă.
Dezvoltareaacestoratrebuiesăsteaîncentrulpreocupărilorpreofesorilor de
educațiefizicăiarperfecționarealorreprezintăunul din
principaleleobiectivealeprocesului de pregătirefizică a școlarului.
Înrealizareaacestorsarcini de bazăexistă o relaţie de
interdependenţăîncadruljocului de mişcare. Fiindcomplex, bineorientatşicondus,
acestatrebuiesărealizezeînacelaşitimpşideprinderişicalităţimotricesaupsihice.Ana
lizatprinprismabiologică, psihologică, socială, jocul este o metodăşi un mijloc de
formare, de dezvoltare a personalităţii copilului, un exerciţiu de viaţă, de
pregătire pentru intrarea în lumea reală.