Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LIGNITUL
ACTIVITATEA MINIERA
APRILIE 2016
1
Cuprins
1. Date generale..............................................................................................................................................3
9. Analiza diagnostic......................................................................................................................................17
12. Concluzii................................................................................................................................................24
2
1. Date generale
Arealul de răspândire a zăcământului de lignit din Oltenia aparţine din punct de vedere geografic
Subcarpaţilor Olteniei şi Podişului Getic, paralel cu marginea sudică a Carpaţilor Meridionali,
(Fig. 1.) 1.
Subcarpaţii delimitează la nord depozitele purtătoare de cărbuni, fiind alcătuiţi din
formaţiuni neogene cu structuri cutate. Morfologic sunt caracterizaţi de depresiuni intracolinare
(sinclinale) de natură tectonică sau de eroziune şi culmi deluroase (anticlinale).
Podişul getic se dezvoltă la periferia Subcarpaţilor şi se individuali zează prin culmi
deluroase cu altitudini ce scad treptat de la Nord la Sud.
15 16 19
17 18
11
10
6 7 8
9
10
6 11
3 4 8
5 2
4 5 9 12
3 7
2 13 14
1
PERIMETRE DE EXPLOATARE LA ZI
1. Husnicioara, 2. Lupoaia, 3. Rosiuta, 4. Jilt Nord, 5. Jilt Sud, 6. Tismana II, 7. Tismana I, 8. Gârla, 9. Rovinari Est, 10. Pinoasa, 11. Rosia, 12. Pesteana Nord, 13. Urdari, 14. Pesteana Sud,
15. Seciuri, 16. Ruget, 17. Oltet, 18. Berbesti, 19. Panga.
PERIMETRE DE EXPLOATARE SUBTERANA
1. Zegujani, 2. Horasti, 3. Leurda, 4. Plostina, 5. Lupoaia, 6. Rosiuta, 7. Tehomir, 8. Farcasesti, 9. Urdari, 10. Albeni, 11. Cerna.
Fig. 1. Încadrarea în regiune a perimetrelor în care se exploatează zăcământul de lignit din Oltenia
Aparţinând zonei subcarpatice, clima este temperat continentală, temperatura medie anuala
având uşoare diferenţe doar între zonele colinare şi cele de depresiune şi luncă.
1
Realizat Oprea Scorţariu, PROD-MIN 24-26 iunie 2002
3
Astfel, în zonele colinare, temperaturile medii anuale au valori cuprinse între 9 - 10 C, iar
în depresiuni între 10 - 11 C.
Temperaturile minime variază în zona luncilor între -2 C şi -3 C iar în zona colinară între
-1 C şi -2 C.
Temperaturile medii lunare oscilează între -2,5 C în luna ianuarie şi +22.6 C în luna
iulie.
Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 600 şi 800 mm, înregistrându -se valori
maxime în lunile mai şi iunie, iar cele mai reduse în lunile februarie şi martie.
Condiţiile climaterice prin precipitaţiile bogate sunt favorabile acumulării apelor subterane.
Unitatea structurală majoră din care fac parte zăcămintele din Nordul Olteniei este “Depresiunea
Getică”, (Fig. 2.) 2 o depresiune premontană, care a preluat funcţia de arie de sedimentare,
evoluând ca atare în Paleogen şi Neogen.
2
Fragment din Harta Geologică a României scara 1:1 000 000
4
Depresiunea premontană, formată în timpul mişcărilor Laramice, a suportat ulterior un proces de
sedimentare care a început din Paleogen şi pe parcursul căruia s-au remarcat mai multe
discontinuităţi, care nu au un caracter general.
Formaţiunile sedimentare ale Depresiunii Getice corespund intervalului Paleogen -
Cuaternar şi însumează grosimi de mii de metrii.
Ultimele studii întreprinse pe parcursul mai multor ani de N. Ţicleanu et. al. între 1985-1987 şi I.
Andreescu et. al. au dus la împărţirea depozitelor Dacian - Romaniene în trei formaţiuni
litostratigrafice. Această împărţire reprezintă o fragmentare locală a depozitelor amintite
Formaţiunea de Jiu Motru înglobându-le pe celelalte două (Formaţiunea de Berbeşti şi
Formaţiunea de Cîndeşti), cu diferenţe litostratigrafice specifice fiecărei zone. De asemenea se
poate constata caracterul comprehensiv al formaţiunii de Jiu - Motru ce include atât dacianul cât
şi romanianul.
Zăcămintele de lignit exploatabile industrial în Oltenia sunt grupate pe bazine miniere în principal
după structura geologică şi după beneficiari.
Bazinul minier Rovinari cu perimetrele Tismana I, Tismana II, Rovinari Est, Gârla,
Pinoasa, Roşia de Jiu, Peşteana Nord, Peşteana Sud, accesul cu principalele centre industriale se
poate realiza:
Rutier
E79 - Targu Jiu – Rovinari – Bâlteni – Turceni - Filiaşi - Craiova
Cale Ferată
Targu Jiu – Rovinari – Turceni – Filiaşi – Craiova
Bazinul minier Motru cu perimetrele Lupoaia, Roşiuţa, accesul cu principalele centre
industriale se poate realiza:
Rutier
DN67 - Targu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin
Cale Ferată
Motru – Strehaia – Filiaşi – Craiova
5
Motru – Strehaia – Filiaşi – Turceni
Bazinul minier Jilţ cu perimetrele Jilţ Nord, Jilţ Sud, Tehomir accesul cu principalele
centre industriale se poate realiza:
Rutier
DN67 - Targu Jiu – Calnic – DJ673 – Mătăsari – Turceni – E79 – Filiaş - Craiova
Cale Ferată
Dragoteşti – Turceni – Filiaşi – Craiova
Motru – Strehaia – Filiaşi – Turceni
LIGNITUL
Descrierea generală a istoriei exploatării zăcămintelor analizate
Activitatea de extracţie a lignitului în Bazinul Minier al Olteniei se desfăşoară pe teritoriul a trei judeţe,
Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea, în 17 perimetre miniere din care 16 perimetre exploatate prin lucrări miniere la
zi şi 1 perimetru exploatat prin lucrări miniere subterane. Coordonarea activităţii de exploatare se
realizează prin Unităţi Miniere de Cariera care administrativ pot grupa mai multe perimetre.
6
Capacitatea de producţie proiectată este de 35 milioane tone/an lignit energetic, fiind determinată de
dotarea tehnică, baza materială şi condiţiile tehnologice.
Baza materială este constituită din rezervele de lignit cantonate în perimetrele miniere concesionate care
se cifrează la cca. 300 milioane tone lignit energetic, teritorial administrativ fiind repartizate astfel: Gorj -
88%, Mehedinţi –2%, Vâlcea – 10%. Puterea calorifică a lignitului exploatat este cuprinsă între 1,7-2,2
Gcal/t, conţinutul de sulf al lignitului încadrându-se în intervalul 0,5% -1,5 %.
Consumatorii lignitului exploatat în aceste perimetrele sunt termocentralele Rovinari, Turceni, Craiova şi
Işalniţa, precum şi centralele termice, CET Halânga, CET Govora, CET Arad, CET Oradea, COLTERM
Timişoara, UATA Motru, şi Instituţiile Publice şi consumatorii casnici din regiune.
7
Scurtă descriere generală a zăcămintelor de lignit din Oltenia
Zăcămintele de lignit din Oltenia se prezintă ca o formaţiune geologică complexă şi continuă ce se extinde
în arealul cuprins între Dunăre şi Olt.
Prin lucrările de cercetare executate au fost identificate un număr de 22 de strate de lignit din care cele
situate la extremităţi au o dezvoltare limitată.
Complexele stratelor exploatabile cuprind stratele I-XVI care prezintă dezvoltare maximă în zona centrală
a bazinului între râurile Motru şi Jiu.
Zonal complexele stratelor productive se prezintă astfel:
complexul stratelor I-IV zona Husnicioara;
complexul I-IV zona Berbeşti;
complexul V-VII şi VIII-XII zona Rovinari;
complexul V -XII zona Motru – Jilţ.
Din punct de vedere al repartiţiei geografice, teritorial administrative şi al considerentelor de ordin
tehnico-economic zăcămintele de lignit din Oltenia au fost grupate în următoarele bazine miniere:
Husnicioara; Motru; Jilţ; Rovinari; Berbeşti.
Volumul resurselor de lignit din Oltenia se apropie de cifra de 1 miliard de tone, dar din păcate
cercetările pentru promovarea acestora ca rezerve si pregătirea deschiderii unor noi capacităţi de producţie
în momentul epuizării celor existente nu a reprezentat o preocupare pentru managementul activităţilor
extractive din ultimi 5 ani, renunţându-se nejustificat şi la strategia în domeniu existenta la data preluării
conducerii.
8
6. Perimetre miniere aflate in exploatare si funcţiune
Bazinul minier Rovinari este cel mai important din punct de vedere economic datorită amplasamentului
său limitrof circular faţă de Termocentrala Rovinari. Lignitul rezultat din exploatările miniere este livrat
direct pe banda transportoare în depozitul Termocentralei.
Bazinul Minier Motru Jilţ este bazinul cel mai complex din punct de vedere al condiţiilor geologice şi al
metodelor de exploatare. Activitatea minieră la începuturile sale în acest bazin a fost preponderent
realizată prin lucrări miniere subterane, în ultimii 20 de ani această pondere s-a modificat definitiv în
prezent exploatarea realizându-se numai prin lucrări miniere la zi.
9
Fig. 5. Bazinul minier Motru Jilţ
Producţia de lignit realizată în acest bazin minier este destinată Termocentralelor Turceni, Işalniţa şi
Craiova II, dar de-a lungul timpului beneficiar importanţi au fost, Termocentrala Halânga, UATAA
Motru, CET Timişoara.
Exploatările miniere la zi de mare capacitate care funcţionează în bazinul minier Motru Jilţ sunt:
Lupoaia, Roşiuţa I, Jilţ Nord, Jilţ Sud.
Bazinul minier Ruget Berbeşti este amplasat în interfluviul Amaradia Tărâia, bazinul mai purtând şi acest
nume în literatura de specialitate. Geografic bazinul este amplasat în zona colinară limitrof graniţei dintre
judeţele Gorj şi Vâlcea.
Exploatările miniere la zi de mare capacitate care funcţionează în bazinul minier Ruget Berbeşti sunt:
Olteţ, Panga, Berbeşti Vest.
Aceste exploatări au produs de la data punerii in funcţiune şi până în prezent o cantitate de cca. 90
milioane tone de lignit si au excavat pentru obţinerea acestei producţii cca. 550 milioane de metri cubi de
10
steril. Raportul mediu de descopertă de cca. 1/6,2 t/m3 se datorează amplasamentului acestor perimetre în
zona colinară.
Alături de exploatările de mare capacitate prezentate în acest bazin minier mai este în vigoare o Licenţă
de exploatare şi o Licenţă de explorare a unor societăţi cu capital privat.
11
Fig. 7. Bazinul minier Mehedinţi
12
7. Mine, cariere închise
H. G. pentru
Nr. Perimetre miniere la care s- Data încetării
aprobare Stadiul actual al eventualelor lucrări
crt.. a încetat activitatea activităţii
închidere
13
8. Situaţia actuală a Complexului Energetic Oltenia
În aceiaşi perioadă analizată costul unitar de producţie a scăzut de la 205,33 lei/MWh la 191,05 lei/MWh.
Preț
revenire
lei/MWh 217,87 194,36 189,07
PRODUCŢIA DE ENERGIE [MWh]
Specificație Anii SE SE SE Se CE
Turceni Rovinari Craiova Ișalnița Oltenia
RAAN Drobeta Turnu Severin, dificultăţile financiare au condus societatea în insolvenţă cu şanse reduse
de redresare.
CET Govora a preluat prin transfer de activitate exploatările miniere din bazinul minier Berbeşti.
14
CET Oradea, datorita distanţei şi costurilor de transport foarte mari a preferat achiziţionarea
combustibilului (cărbune) din Ungaria şi din zona exploatărilor miniere din judeţul Bihor, urmând ca
începând cu anul 2017 să funcţioneze cu gaze.
CET Arad , a schimbat tipul de combustibil, în prezent funcţionând pe gaze.
COLTERM Timişoara similar CET Oradea datorită distantei mari şi a costurilor de transport s-a reorientat
către producătorii locali de lignit.
Reorientarea acestor consumatori tradiţionali spre alte tipuri de combustibil sau surse de aprovizionare
locala au condus la necesitatea redimensionării capacităţilor de producţie minieră ale Complexului
Energetic Oltenia S.A.
Situaţia bazei materiale (resurse / rezerve) deţinută de Complexul Energetic Oltenia –S.A. este prezentată
în Tabelul 2 şi Tabelul 3.
În această situaţie se află perimetrele: Pinoasa, Jilţ Sud, Jilţ Nord, Roşiuţa, Rosia de Jiu
În funcţie de consumul propriu şi de cererea de lignit pe piaţă, în perioada 2016-2030, CEO poate
dimensiona optim producţia pentru a face faţă oricăror provocări.
Astfel cu toate că începând cu anul 2016 se vor închide succesiv capacităţi de producţie datorita epuizării
rezervelor cazul perimetrelor Rovinari Est, Garla, Peşteana Nord sau condiţiilor tehnico-economice
nefavorabile Husnicioara şi Lupoaia, extinderea actualelor perimetre fezabile în zone adiacente fronturilor
actuale de lucru, precum şi deschiderea unor noi perimetre amplasate limitrof actualelor perimetre pentru
15
a se realiza cât mai eficient transferul de tehnologie, face posibilă realizarea unui grad de asigurare de
peste 30 de ani.
În cadrul perimetrelor existente licenţele de exploatare pot fi prelungite cu perioade succesive de câte 5
ani până la epuizarea rezervelor, urmând ca în funcţie de evoluţia cadrului legislativ din România
activitatea de exploatare să continue în extinderea perimetrelor actuale sau Complexul Energetic Oltenia
să solicite concesionarea unor noi perimetre de exploatare situate limitrof celor existente.
16
9. Analiza diagnostic
În anul 2012 s-a înfiinţat Complexul Energetic Oltenia S.A. În perioada 2012-2015 activitatea de
extracţie a lignitului din Oltenia a înregistrat un declin sever condiţionat în principal de scăderea cereri
de energie electrica şi termica la nivel naţional. Astfel nivelul producţiei de lignit în anul 2015 faţă de
anul 2012 a scăzut cu 7,2 milioane tone.
Această scădere s-a reflectat şi în valoarea indicatorilor de eficienţă economică prezentaţi în tabelul 4.
Tabel 4
INDICATOR [UM] 2012 2013 2014 2015
Carbune extras [mii tone] 29.690,43 22.596,00 21.501,43 22.405,18
În urma măsurilor de restructurare propuse prin programul 2016-2020 costul unitar total pe tona de
lignit exploatat va înregistra o scădere semnificativă.
În funcţie de consumul propriu şi de cererea de lignit pe piaţă, în perioada 2016-2030, CEO poate
dimensiona optim producţia pentru a face faţă oricăror provocări.
17
Reprezentarea grafică a evoluţiei numărului de personal în activitatea minieră în perioada 2013-2015
este prezentat în figura 8.
14000 12816
12100
12000
10000 10218
8000
6000 ACTIVITATEA MINIERA
4000
2000
0
2013
2014
2015
Programele anuale de investiţii întocmite pentru activitatea miniera din cadrul Complexului Energetic
Oltenia -SA au fost elaborate ţinând cont de prevederile Programelor Anuale de Exploatare (necesar
de lucrări, servicii, produse, achiziţii terenuri şi gospodării, etc.).
Realizările sunt prezentate în tabelul 6.
Sursele de finanţare sunt cele cuprinse în propunerea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al
Complexului Energetic Oltenia, transmisă spre aprobare la Ministerul Energiei.
2. Investiţii noi;
(Tabelul 6)
18
Urmare a analizei diagnostic şi a costului de producţie realizat în anul 2015 clasificarea Unităţilor
Miniere de Carieră se prezintă conform Tabel 7.
Din situaţia prezentată rezultă că sunt exploatări miniere care au înregistrat profit pe intervalul de
analiză, respectiv: Cariera Tismana, Cariera Roşiuţa, Cariera Lupoaia, Cariera Roşia de Jiu, dar si
unităţi care au depăşit semnificativ cheltuielile de exploatare cum ar fi: Cariera Berbeşti, Cariera Jilţ
Sud, Cariera Pinoasa, Cariera Peşteana.
Tabel 7
19
Nr. crt. Unitatea Minieră Valoare
1 UMC Tismana 41,70
2 UMC Roşiuţa 42,61
3 UMC Lupoaia 44,93
4 UMC Roşia 48,87
5 UMC Jilţ Nord 53,10
6 UMC Husnicioara 57,94
7 UMC Rovinari 57,95
8 UMC Peşteana 59,28
9 UMC Pinoasa 61,82
10 UMC Jilţ Sud 67,98
11 UMC Berbeşti (3 luni) 126,74
TOTAL 52,34
Aşa cum se observa în totalul costului unitar 50% reprezintă cheltuielile cu personalul. Cheltuielile cu
energia reprezintă 15%, înregistrând un nivel ridicat datorită menţinerii în exploatare a unui număr
mare de utilaje miniere, a unor capacităţi de transport şi de depunere steril supradimensionate raportate
la posibilităţile utilajelor de excavare.
Reducerea acestor cheltuieli alături de cele privind prestaţiile efectuate de terţi şi internalizarea
acestora va conduce la realizarea unui cost unitar care să poată conduce la realizarea unui cost redus al
energiei electrice.
20
10. Obiectivul Activităţii Miniere din Complexul Energetic Oltenia
Programarea producţiei de energie electrică s-a realizat pentru perioada 2016-2030 ANEXA 3 şi 4
Valorile proiectate în stabilirea evoluţiei producţiei în perioada analizată sunt cele care au rezultat din
clasamentul celor mai eficiente grupuri energetice care realizează cele mai mici consumuri specifice,
(încărcările acestora realizându-se în ordinea de merit), alimentate din exploatările miniere cu costurile
cele mai mici astfel încât costurile unitare şi costurile totale să fie minime.
Costul de producţie al energiei electrice ANEXA 5, înregistrează schimbări majore în structura sa care
atrag după sine şi măsuri corespunzătoare din partea managementului.
Evoluţia blocurilor energetice în perioada 2016-2030 ANEXA 5.1. scoate in evidenţă atât durata de
viaţă a blocurilor energetice existente cât şi numărul de blocuri energetice închise până în prezent.
Blocurile energetice Brăila 1 şi 2, Turceni 1 şi 6 s-au retras din exploatare la 31.12.2015
Blocul energetic Işalniţa 8 se va retrage din exploatare în anul 2028
Blocul energetic Turceni 3 se va retrage din exploatare în anul 2029
Blocurile energetice Rovinari 1 şi 2, Turceni 2 şi 8, Işalniţa 1,2,3,4,5 şi 6 s-au retras din exploatare şi
valorificat în anii anteriori.
Valoarea lucrărilor de reabilitare a blocurilor energetice în perioada 2016-2030 este de cca 1,8 mld lei.
21
Valoarea lucrărilor de mentenanţă [LN3.2.] în perioada 2016-2030 este de cca 500 mil. lei
Valorile pentru refacerea mediului sunt condiţionate de soluţiile alese pentru metodele de închidere şi
de destinaţia finală a suprafeţelor rezultate in urma efectuării închiderilor. Ponderea cheltuielilor de
închidere în structura cheltuielilor de investiţii este prezentată în ANEXA 7.3.
Analizând dotarea tehnică pentru activitatea minieră a Complexului Energetic Oltenia ANEXA 9, se
constată faptul că utilajele de carieră (excavatoare, maşini de haldat, transportoare de mare capacitate)
sunt uzate fizic şi moral, iar o parte dintre ele în perioada analizată îşi epuizaseră durata de viaţă
recomandată de proiectantul acestora.
Astfel, constatăm că numărul utilajelor de carieră scade de la 577 bucăţi în anul 2016, la 408 bucăţi în
anul 2030, pe fondul închiderii unor capacităţi de producţie şi epuizării duratei de viaţă.
Numărul total al utilajelor miniere se reduce cu cca. 30% cu implicaţie directă în reducerea costurilor
de exploatare şi mentenanţă, energia electrică, certificatele verzi, vor scădea cu impact pozitiv în
costul tonei de cărbune.
Economia consumului de energie în activitatea minieră ANEXA 10 este de 46% în perioada 2016 –
2030 respectiv o economie a costurilor cu consumul de energie electrică pentru activitatea minieră de
47%.
22
11. Prognoza preţului de vânzare al energiei electrice
Pentru modelarea cât mai fidelă a evoluţiei costului unitar şi costului de producţie în activitatea de
exploatare a lignitului din cadrul Complexului Energetic Oltenia în vederea stabilirii masurilor
necesare realizării Obiectivului General şi Obiectivelor specifice, Preţul de vânzare [lei/MWh] a fost
prognozat în baza următoarelor ipoteze:
1. Închiderea unor capacități cu un cost de producție mai mare decât al Complexului Energetic
Oltenia (Ex. Iernut 280 lei/MWh, CE Hunedoara 400 lei/MWh etc.)
2. Închiderea unor capacități care nu respecta legislația referitoare la mediu.
3. Prognoza în creștere a consumului de energie electrică la nivel național.
4. Eliminarea subvențiilor producătorilor de energie din surse regenerabile.
5. Implementarea mecanismului pentru Piața de capacități.
23
12. Concluzii
3. Exploatările miniere care își vor înceta activitatea vor fi: Cariera Husnicioara (furnizor captiv –
RAAN insolvență), Rovinari si Peșteana (datorită epuizării rezervelor si creșterii raportului de
descopertă fapt ce le face neviabile financiar).
Pentru ca rezultatele estimate să se realizeze este necesar ca pentru toate carierele viabile din
Complexul Energetic Oltenia să se adopte hotărâri de guvern conform legii 255/2010 referitoare la
exproprierea pentru cauză de utilitate publica după cum urmează:
24
Măsuri de ordin legislativ care condiţionează realizarea programului propus:
1. Aplicarea Legii 255/2010 conform graficului prezentat pentru carierele Jilţ Sud, Rosia de Jiu,
Pinoasa, Tismana si Roșiuţa;
2. Modificarea OUG 107/2002 privind tariful apei pentru care solicitam plata consumului.
25
Grup de lucru:
Laurenţiu Ion CIOBOTARICA * Director General Complexul Energetic Oltenia SA
Daniel ANTONIE * Director Divizia Miniera
Constantin BĂLĂŞOIU * Specialist energie
Ionel ILIE * Specialist energie
Ion PETRONIU * Specialist dezvoltare
Radu Cristian POP * Specialist analize economice
Dumitru UNGUREANU * Specialist minier
Ion PARASCHIVU * Specialist utilaje miniere
Radu GUGU * Specialist utilaje miniere
Adrian PETRESCU * Specialist dezvoltare
Daniel OLARU * Specialist analize economice
Georgeta POCIOVĂLISTEANU * Specialist bugete
Constanţa STOIA * Specialist analize economice
Gabriela Liliana POPESCU * Specialist resurse umane
Dorina JIANU * Specialist legislaţie
Oprea-Vasile SCORTARIU * Specialist minerit si geologie
Ştefan Viorel POPESCU * Specialist proiectare minieră
Dumitru PARVULESCU * reprezentant sindical
Gheorghe Adrian MARCIUC * reprezentant sindical
26
ANEXA 3
27
ANEXA 4
Evoluţia consumului specific de combustibil
28
ANEXA 5
29
ANEXA 5.1.
30
ANEXA 7.3.
În perioada 2016-2030 încetează activitatea de exploatare în perimetrele Husnicioara, Lupoaia, Rovinari Est, Gârla, Peşteana Nord. Ponderea totală a lucrărilor
de închidere din totalul lucrărilor de investiţii pentru perioada 2016-2030 este de 2%.
31
ANEXA 9
32
ANEXA 10
33