WacquesMartell Marele Dictionar al Bolilor si Afectiunilor EDITIE NOUA, REVIZUITA $I ADAUGITA Editura AscendentSS secques rte Le grand dictionnaire des malaises et des maladies ‘Nowvalle tion revue et augmentée (©2007 -faons Quinaesence ‘Rue dea Baxldonne- 13678 Aubugne Cedex Prance "Tel (+38) 0642 189094- Fax (35) 0442 189099 info@holoconepte Pourle Cauda: fitions Atma internatonses 12409 boul ent Bourassa, bur 200 Québec (Qube) G16 4E2 — canada ‘Tl (61) 448 990-0808 - Fax (+4) 418 990-1115 Cour Ifo@atmaca— Ste Web swwwatmaca ‘Tous drots de reprotucion ade tradition eserves pour tous pays. Descrierea CIP a tecil Nationale a RomAniet MARTEL, JACQUES Marele dictionar al bolilor si afecsiunilor : cauzele subtile ale imbotnavirii / Jacques Mertel ; trad: Doina Anghel. - Bucuresti: Ascendent, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-1859-69-9 {-Anghel, Doina (trad) 61 Béitor: Clara Toma Coperta si tehnoredactare: Magda CSprara Toate drepturile apartin Editurii Ascendent. ‘Reproducerea integrala sau partials, sub orice forma, a textului din aceasta carte este scendent. posibilé doar cu acordul scris al Editu Copyright@2012 Editura Ascendent wonwedituraascendentiro E-mail: office@editura ascendentroMoree Dctonar el Bolles Afecthllor- Cele subtle ae imbolnvit 3 Exprimari... editoriale despre Vindecare Eu cred ca Stinitatea este o zestre cu care venim pe lume fiecare; Sursa creatoare, tn inteligenta $1 generozitatea ei, ne-a inzestrat cu tot ceea ce avem. nevoie pentru c&latoria viesii -hart’, ghizi, indicatoare si resurse de toate felurile; Starea de sinitate este efectul capacitatii noasire de a ne ne conecta la planul fnalt a c&rui parte important suntem tofi. Uneor! ins, stim bine, desi ne propunem o fint& si un drum bun pentru a ajunge la ea, se tntdmpla si ne Taticim; 0 alee ce ne pare mai scurtd, mai frumoasd sau mai... ricoroasa decat drurmul ales initial, ne atrage, o wim pe acolo si incepem s4 ne tndepartam de calea inigiali; ne putem indeparta pusin doar, iar cand vedem cf aleea nu duce nicaieri, ne intoarcem; sau ne indepartim atat de mult, ict nu mai ramane timp pentru tntoarcere chiar dacd avem resurse; ori avem timp. dar resursele cu care am fost inzestrafi la inceputul calatoriei viefii sunt (de) limitate. ‘Sndtatea se termina acolo unde incepe dizarmonia, conflictul cu tine fnsusi $1 cu cella, frica, netncrederea, necredinga, vinovatia, resentimentul, uitarea fubiii lar toate acestea incep s& se manifeste in viata noastf& odati cu deconectarea de la resursele indestultoare cu care am fost inzestrati, prin ignorarea legilor 5i principiilor universului. Am fost creaji ca Trup, Minte, Suflet. Fiecare din aceste pari ale noastre sunt stréns conectate intre ele si conectate la Sursa creatoare, Cénd legitura dintre aceste parti slabeste, sau cind este distrusé, fiinta noastra ca intreg pierde contactul cu Sursa, $i atunci, singurele esurse pe care ne putem baza sunt cele interioarre, din zestea inifiala. Cand mintea noastra sufera, pentru ci nu tnfelege ceva, pentru ci e epuizats, suprasolicitat, insuficient folosité, pentru c& se aflf in conflict cu inima sau pentru alte motive, suferd tn egali masura si sufletul si trupul, Cand inima noastra plange, pentru ca se simte ranitd, pentru c se simte dezamagit, pentru case simte tnsingurat& sau pentru alte motive, suferd in egala masura si trupul si mintea, Cand trupul nostru e bolnay, pentru ca a fost neingrijt, pentru ca a fost agresat, pentru cd a fost intoxicat, sau pentru alte motive, sufera in egal masura si mintea si sufletul, Cand macar una din aceste parti este in suferint’, manifestim, cel mai adesea si cei mai multi dintre noi, netncredere, fricd, indoial, conflict interior, vinovatjie, adic exact acele manifestari care stau la originea bolii. Intram intr- un cere vicios, pe o spirald descendent, fntr-un labirint intortocheat si intunecos, Odatd rataciti si deconectafi de la Cale si de la Surs&, provizile devin din ce in ce mai sirace, noi din ce n ce mai speria. Boala, starea de ru, ne fin cu ochii fn pmant, tris, cu bragele fncrucisate ori cu elen docques Morte atarnand pe langa not a neputinfS, Cutm iesirea cu disperare si ajungem adesea s8 raticim si mat mult, si ne afundim si mai tare, Nu orice luminis este locul unde trebuie si ajungem si nt orice favor e timaduitor. Ca si putem iesi din funditura unde am ajuns, bolnavi find, este nevole si facem 0 “cale -Intoarsa” cu mintea si cu inima, si ne amintim acea decizie, acel act, acel gind, acea emotie, acel conflict, acea slibiciune, acea traum’, acea temere, etc. care ne-a determmnat si facem primul pas ce ne-a indepirtat de calea cea bund si de s&natate. lesirea din cercul vicios se poate face printr-un pas lateral, nicidecum prin continuarea mersului tnainte. lesirea dintr-un labirint fntunecat se poate face prin inspiratie, nicidecum prin clutarea unor repere corbecdind, lesirea dintr-o spiral descendent se poate face printr-un salt in ‘nalsime ori prin urcusul treapt& cu treaptd, nicidecum prin sp&turi fn adncime. lesirea dintr-o prapastie adgnc’, atat de adancd fncét ecoul strigtului tu nu " ajunge nicdieri, se poate face doar prin zbor. Vindecarea presupune credinfi fn sursa creatoare si increderea In resursele interioare. Odata cei ajuns, cu mintea si cu inima, la acel punct in care ai pierdut calea cea buna, regisirea el si reluarea calatoriei este posibil’. Totul este ca, chiar si atunci cand resursele trupului de a strabate drumul inapoi sunt limitate ori aproape inexisteste, si ai credin3 si increderea c& vei reusi - prin {intuifie, printr-un pas lateral, prin salt in indlfime sau prin zbor... Vindecarea nu o gisesti neaptrat la capatul unei cli vindecttoare, Vindecarea este cel mai adssca, chiar Calea spre Vindecare. lar Calea spre Vindecare trece intotdeauna >rin punctul unde mintea, inima si trupul se unesc si devin Una cu Energia Creatoare si cu lubirea, Vindecarea este tn Tine. Sper din toata ¥ ci aceasta lucrare al cdrel editor am bucuria si fiu, i te ghideze citre acel loc din tine insufi/insafi unde vei gsi resursa timaduitoare cu care ai fost inzestrat(a). ‘Sandtate si Armonie vi doresc ! Clara Toma, editor wwwexprimariwordpress.com\ ; ‘Morel Ditonaro Boller Afectunlor «Count subtle bola! 5 Multumiri As dori si mulfumesc tn mod special doamnd Lucie Bernier, pentru munca el de colaborator in tofi acesti ani de producfie z crf. Experienta sa de via}, cea de psihoterapist, formarea ei in abordarea metafizicii de boli si stari de rau, spiritul de sinteza si intuifia au contribuit semnificctiv la finalizarea acestei crfi, (lucie.bernier@atma.ca ) O muljumire special domnului Claude Sabbah care de peste 40 de ani, prin expertiza sa exceptional’, marea sa experienfa si predare asupra biologiei totale 2 flingelor vil, sub forma de povesti naturale, au activat in mine un impuls s& merg chiar mai departe fn cercetarea si concluziile pe care LE-AM efectuat pan fn aceasta zi, Mintea sa deschisa si iubirea lui pentru fiinga umand sunt un exemplu de perpetuat pentru mine, in special stiind c& iubirea este singurul vindecator in munca pe care o efectuim pentru rezolvarea conflictelor care au adus boala s& se manifeste. As vrea s4 fi mulgumese si Domnulut George Wright, psiboterapeut si prieten apropiat, pentru sprijinul constant si incurajarea pe care mi-a oferit-o fata de munca depusé, care de multe ori mi se prea lung’ si prea laborioasa in anil de producjie a c&rtil. (Www groupe-ace.com george@groupe-ace.com } i mulumese lui Gerard Athias pentru lucravile efectuate tn stabilirea unei liste de cuvinte asociate cu conflicte, precum si identificarea etimologic’ a denumirii de boli care sunt o sursd valoroasa de infermatii care pot facilita constientizarea conflictului de la originea bolii si pentru ca ne-a permis si utiizam aceste informatiiin dictionar. (Www.athiasnet) De asemenea, vreau si mulfumesc urmatoarelor persoane pentru participarea lor la realizarea acestei c&rsi: Mme Nicole Gagné M, Jean Dumas, Mme Ginette Plante Mme Ginette Caron Mme Denise Quintal ‘Mme Danielle East M, Simon Alarie Mme Louise Drouin M, Paul-fimile Drouin M, Laurent Chiasson Mme Denise Boucher M. Bob Lenghan M, Pierre Couture Mme Fleurette Couture Mme Nicole Cloutier Mme Catherine Guin Dr Amaury Leclerc Tatalui meu: Noé Martelw Jocques Met! Aceastd carte este dedicaté celor care cauté AdevérulMoree Diconarl Boor Afectunor- Couel subtle oe mbolnviit 7 PREFATA Accept| ¥ si ma vindec A constientiza ce sunt si ce sunt pe cale sé devin este mereu extrem de captivant, cu atét mai mult atunci cand ceea ce descopar despre mine este frumos sl pozitiv, Ce se intémpla insa cand descoperirile care rezult& dintr-un proces de autocunoastere ma pun fn fata faptului de a vedea fafete ascunse ale personalititii mele, care implics i necesitatea de a deveni constient’ de afecsiunile de care sunt atinsa, care s-au instalat Sn inter‘orul corpului meu? Ei bine, este ceea ce s-a tntémplat de-a lungul altimilor ani, in care am realizat ci maladille s-au instalat subtil, din cauza emofillor prost gestionate, cand, fnvasand si armonizez acest varte] emotional, am reusit s& dobandesc puterea de ama vindeca, Bineingeles, acceptarea faptulul de a-m! prelua responsabilitatea in ceca ce priveste sanatatea mea, a fost un proces Indelung, de introspectie si revizulre a valorilor, dar care mi-a dat certitudinea c& am puterea dea ma vindeca. ‘Am avut privilegiul, din 1988, de al cunoaste pe Jacques Martel si de a dobandi cunostinge de-a lungul conferinfelor si atelierelor finute de acesta. Jacques m-a ajutat st accept ca boala, oricare ar fi ea, este o experien}a pozitiva, Intrucat ea este o ocazie pentru mine de a mé opri, de ama interoga asupra a cea ce se intémpla fa viata mea, Boala mi-a dat ocazia sa invaf s cer ajutorul, lucru pe care eu jl evitam, Am invéfat sa imi reamintesc ca a cidea este omenesc, dar a te putea ridica este divin si c8, pentru a te vindeca, este esenfial si te deschizi catre cellayi, cdtre tine fnsui si mai ales citre lubire. Aceasta carte este un exceptional instrument de transformare, este 0 fereastra deschisa citre lumea emofilor, care este inci usin cunoscut8. Dandu- mi dreptul si ma iubesc gi si ma accept traversand toate emotiile traite, am facut ‘un pas important catre armonie, pace, iubire. e durata acestor ani cat am colaborat cu Jacquésla nasterea acestel clr, ‘am fost surprinsa si constat cantitatea foarte mare de timp investit’, fara si mai ‘amintesc de energia depusa pentru a canaliza aceste informayi Ceea,ce doresc fiecaruia, este sa devina din ce fn ce mai autonom, din ce in ce mai capabil de a afla de unde provin bolile si afectiunite care ft afecteazi. Aceasta recunoastere va servi procesului de preventie si va aduce schimbatrile necesare in viafé pentru recuperarea sanatajil. Mult’ sanaitate ! Lucie Bernier, psihoterapeut, coordonator al fucrétritw socques Mere! INTRODUCERE ‘Smitatea a fost intotdeauna un subiect de preocupare pentru mine. De fapt, chiar de la 0 varsta frageda, am inceput si ma confrunt cu probleme de sindtate, fird stiu exact cauza. Mama mea, de asemenea, s-a confruntat cu situatii dificle, care, au necesitat diverse ingrijiri (operagiuni, tratamente), si mulfi ani de spitalizare In cazul meu, cum na se putea gis! exact ceea de ce sufér, o indoial& plana constant: m& géndeam ci aceste probleme ar putea fi psihologice. Mi-am zis atunci: sau “este doar in mintea mea’, sauvexist un motiv pentru ceea ce se {ntémpla”, Am decis s optez pentru a doua si atunci am inceput s& cercetez ce m- aadus si traiesc toate aceste nelinisti in 1978, am inceput si lucrez in domeniul sinatapi, mai precisa suplimentelor alimentare. Am realizat atunci, de unul singur, in timpul consultdrilor individuale pe care le ddeam, ci ar putea exista o legiturd tntre ‘emofii, ginduri si boli. Am inceput intuitiv, si descopar legaturi intre anumite emofil si anumite boll. Tn 1988, atunci cind m-am fnscris la cursuri pentru dezvoltarea personal, am descoperit cea ce se numeste astdzi, abordarea metafizici de boli si stari de rau. Imi aduc aminte cum fmpreund cu un grup consultam compilatia de nelinisti si de boli dezvoltate fn cartea lui Louise Hay. Observam cum oamenti fnzepeau ancheta asupra lor insist sau pe alfii ca si verifice validitatea a ceea c= fnainta Louise, tofi vizibil pasionati.de a descoperi noi cdi de cercetare pentru a intelege mai bine ceea ce traiesc. De atunci, interesul meu in aceastd abordare a continuat s& creasc’, in special pentru ca m-am reorientat profesional in acest domeniu specific de crestere personal. De attnci, nu m-am oprit din a incerca s& verific, prin intermediul consultatilor individuale, claselor sau atelierelor de lucru pe care le conduc, relevanta acestor date cu privire la boli si tari de rau. Chiar si ast, am. uneori, fie la magazinul alimentar sau la xerox, pun fntrebari oamenilor cu care ‘ma intalnesc pentru a incerca sa ingeleg ceea ce traiesc ei im acel moment, pentru a gist link-ul cu boli si stari de ru. Se uit la mine cu un aer uimit si tn acelasi timp curios, fntrebandu-se daca sunt clarvazator sau un extraterestru pentr a reusi s& stiu aga de multe despre ef fard ca ei s& tmi i zis prea multe. De fapt, atunci cAnd stim s& decodm boli si stiri de rau si ci stim la ce fel de emofii sau ganduri sunt legate, este foarte usor si infelegi sisi fi spul unei persoane ceea ce traieste, Atunci le zic oameailor cd este pur si simplu cunoasterea functionarii a omulul 91 a legiturilor tntre ginduri, emofil $i boala. Intr-un fel Je explic oS am putea avea un calculator umplut cu aceste date, si apoi si cerem cuiva si tsi spun boala sau nelinistea, iar informatia despre viata personal a acestuia ar aparea clar, cu toate ca ei pot fi constienti sau nu de aceste fapte, Deci, nu este vorba de clarviziune, este pur si simplu cunoastere. Astizi, cu experienta si cunostinfele acumulate, pot afirma ca este imposibil ca o persoana si sufere de diabet fara ca ea si nu resimt3 in viata sa, un.‘Moree Dielonar el Baler Afeeunilr- Courle subtle bots 2 sentiment de tristefe profunda sau de dezgust puternic fa de o situaie pe care a trdit-o. Pentru mine este imposibil ca o persoan’ si sufere de probleme la ficat far ca ea si resimta furle, frustrare, fasa de ea insisi sau de fasa de alsil, $1 aga mai departe. Mi-a fost facutd de citeva ori remarcd urmatoare: ,atunci cand, decodezi boli, faci special in aga fel incat s& se lege” pi urmeaz .toatd lumea traleste furie, frustrare, chinuri si respingeri”. Acestora, le rspund c& mu toatd Jumea reactioneaza la fel. De exemplu, am crescut intr-o familie de doisprezece copii, cu un tat alocolic si o mama depresiva. Frasii si suroriile mele au avut aceeasi pringi ca mine, dar flecare copil, inclusiv eu, va fi sau nu afectat, intr-un fel diferit din motivul interpretarit sale propria trairii ca paring lui. De ce? Pentru c& suntem tofi diferisi si constientizam lucrurile diferit, fiecare pe drumu! lui Astfel, fenomenul de respingere poate declansa 0 boal’ lao persoana dar nu neaparat si la cealalté, Asta depinde de felul in care m-am. simtit afectat, constient sau inconstient, Daca stresul meu psthologic este suficient de mare, el va fi transpus, de citre crefer, fntr-un stres biologic sub forma de boala. In unul din atelierele mele despre abordarea metafizicd de boli si stiri de rau, cu ocazia unui salon despre sinatatea natural, bolile si starile de ru pe care oamenii le-au impartisit cu mine au fost decodate destul de repede si cu precizie, spre marea mea fericire. Pugin timp dup’, o prietend care a fost public la acest atelier imi spune: ,Jacques, ar trebui si fi atent cand raspunzi ‘oamenillor si le dai un réspuns direct si rapid. Persoansle din jurul meu au avut impresia ci atelierul este aranjat dinainte, pentru a funcfiona”. Bincingeles e& ni nu incape indoiala sa fi fost astfel, alc trebuie ingeles urmatorul lucru: ~ in primul rand, persoana afectati de boald stie c& ceea ce se spune este adevarat pentru ea, dar poate nu este asa evident gi pentru ceilalfi care nu sunt afectafi personal, = fn al doflea rand, cea ce este now si apare pentru prima oard in constiinfa poate sa ne para ireal. $4 negi aceasta realitats poate sii fie si un fel ase proteja pentru a nu se simi responsabil de ceea ce ni se ntmpla. ‘Aceasta este o anecdota care ilustreazi foarte bine aceasta constatare. Celebrul inventator Thomas Edison a facut cunostinga cu membrii Congresulul american pentru a le prezenta cea mai noua inventie a sa, phonographul, 0 ‘masinarie vorbitoare. S-a raportat c& atunci cand a pus in functiune invengia, unit membri ai congresului lau acuzat c& ar fi un impostor, si spundnd ca trebuie si fie o scamatorie sau ceva necurat, pentru ca pentru ei era imposibil ca 0 voce de om sa poaté iesi dintr-o cutie. Timpurile s-au schimbat. $i de aceea este important si ramai deschis la idei noi care ar putea aduce raspunsuri inovante la multe din probleme. Multe persoane in Statele Unite si in Europa au dezvoltat aceasta abordare a legaturii existente intre conflicte, emofii, ganduri si boal, si asta face ca acest domeniu de investigare sa fie cunoscut nu numat in Quebec dar sin alte colfuri ale Iu ‘Spun des fn cursul conferinfelor mele, ci am un mental foarte puternic, dar si 0 intuitie puternica si c cea mare proba a viefii mele a fost, si este in continuare sii le conciliez pe ambele. Formarea mea ca inginer electrician m-a dusn Jecques Marte! la a coneretiza aspectul logic i rational a lucrurilor. Fizica m-a invijat ci la fiecare cauz’ este legat un fapt real. Aceastd lege a cauzalitii, mai tarziu, am putut si 0 aplic domeniulul emofilor si a gandurilor, chiar dack sunt mai puyin tangibile ca fizica, Dar este asta adevarat? Chiar si intr-un domeniu care deriva din fizicd, cum e electricitatea, Iucrdim cu ceva care ochiul omului nu Ia vézut hiclodata: electricitatea, De fapt, Iucraim cu efecte ca lumina, cAldura, inductia electromagnetics, s.am.d, fn acelasi fel, gandurile si emofiile nu sunt neaparat fizice tn sensul proprit a cuvéntului, dar pot avea repercusiuni fizice sub forma de boala si neliniste. De aceea unul din scopurile acestei carti este de a arta ci la ceva care nu este vizibil asa cum sunt gandurile si emotiile, réspund reactiifizice misurabile care de multe ori se prezint sub forma de boala si neliniste. Pot si miisor cat de infuriat ma simt? Nu! Dar pot si imi mAsor temperatura atunci cind am febr8, Pot si masor faptul c& de multe ori am impresia ci trebuie si lupt pentru a obfine ceea ce vreau? Nu! Dar pot masura scderea de globule rosii atunel c&nd sufér de anemie, Pot si masor faptul c& fericirea nu circuld suficient ‘tn viaja mea? Nu! Dar pot masura nivelul meu de colesterol si si vad ci e prea ridicat, si asa mai departe. Atunct dac& prind constiinga de ganduri si de emosii care au dus la dezvoltare de boli si stiri de rau, se poate ca schimband aceste ‘g€nduri si emofii si mi regésesc stindtatea? Afirm ca dal Totodatl, se poate ca treaba si fie mai complex’ decat imi dau seama ‘constient. De aceea se poate si am nevoie si apelez la alti oameni lucrand in domeniul medical sau altor oameni folosind alte metode profesionale pentru @ mi ajuta si efectuez schimbarea tn viata mea. Dac& trebule si m& operez si ci {ngeleg ce m-a adus s& traiesc o astfel de situatie, este posibil si fmi revin mult ‘mai repede decat o altd persoand care nu a vrut sa stie ce se intampli in viata lui sau pur si simplu la ignorat. In plus, daci nu am infeles mesajul din boala mea, operatia sau ‘tratamentul va face sd para c& boala dispare, dar aceasta va putea si repercuteze sub un alt aspect, oaltd forma asupra corpului meu, mai tarziu, Este de sperat ca din ce in ce mat mult firme vor lua aminte de beneficille care le aduce sa Isi ajute angajatii in parcursul lor personal, pe plan emotional. Asta va permite si scadi numérul de accidente fn firma, si rata de absent, si va reste eficacitatea indivicuali. Dac viata mea personali, familialé sau profestonala face s& nu mi simt bine vis-a-vis de mine, sunt mai multe ganse si ‘mi ,atrag’, chiar si inconstient, o boal& sau un accident pentru a putea pleca tn concedia sau ca sa primesc ingrijire personal. Ideea de a face un dictionar mi-a venit in 1990, si fn 1991 m-am pus pe treaba. Atunci, habar nu aveam de muntii de munca care aveau si ma astepte, si mulfumesc cd a fost asa, cici daca stiam, nu as fi pus tn miscare acest prolect. Dar mi-am zis fiecare lucru la timpul! lui! O s8 reusesc; voi munci pana voi fi suficent de satisfacut pentru a publica aceasta lucrare.” Mentionez acest lucru, pentru ci a fost nevoie de foarte mult& munca, si volngd pentru a face aceste schimbari asupra sa. Un scrlitor american a scris intr-o 2i: ,doar cei curajosi si cel aventurosi vor trece prin experientaul Maree DisionorBotior# Aeunilor Court subi einbolnvidl ” cu Dumnezeu”. Ce inteleg eu din acest pasaj este c& determinarea mea de a trece peste obstacole si curajul de a experimenta cai noi pentru mine, imi vor procura anumite stiri de reusita si stare de bine. Aceasta stare de bine corespunde s&natati fizice, mentale si emosionale. Din 1978 pang 1988, am lucrat in domeniul complementelor alimentare numite, metoda orthomoleculare, aceasta semnificd ,s& oferi organismului nutrienti necesari, cum ar fi vitaminele, mineralele si altele sub forma de alimente sau suplimente alimentare pentru a te mengine la o sénditate optimala’, ‘Ma bazam atunci pe niste lucrari de psihiatrii si alti doctori, biochimisti si diversi cfutatori canadieni si americani care, prin experiente, au demonstrat c& dac& dai nutriengit-necesari, se poate imbundtaji, ba chiar vindeca in unele cazuri sindtatea fizicé, mental& si emofionald, De fapt, exist mai multe abordari pentru a obfine o sinditate optima si fiecare are importanta lui fiecare actionand fntr~ un fel sau altul asupra toate aspectelor corpului nostru, In 1996, am vazut un reportaj la televizor despre "Columbia-Presbyterian Eospital” din New York, unde era vorba despre un pacient, domnul Joseph Randazzo care avea sa fie operat pentru trei by-passuri coronare. Acest pacient a beneficiat de sedinje de vizualizare, de tratament energetic, de reflexologie inainte de operatie. In timpul operatiei beneficia de tratament energic. Dupa operafie, tot acest pacient a participat din nou la sedinte de vizualizare, a primit tra-amente energetice si de reflexologie pentru a putea s& se recupereze mal repede. Aceste interventit si-au dus fructul cc pacientul s-a recuperat mult mai repede dupa aceasta interventie decdt ar fi ficut-o un alt pacient tn conditii normale, Doc:orul practicant, Mehmet, 02, mentiona faptul ci face aceeasi experienf cu alti 200 de pacienti pentru a analiza rezultatul si de a adauga aceste terapii alternative tratamentului medical conventional. ‘Aceasté carte se vrea deci ca un complement adus tuturor abordarilor, fie ele medicale sau in legatura cu metodele alternative. Cartea trateazi deci abordarea alopat, mai mult medicinal, sicea a abordari holistice care cuprinde mai mult aspectul fizic, mental, emofioxal si spiritual al fiinjei mele, Imi doresc cu ardoare ca tofi profesionistii sinatapi, la orice nivel ar fiei, si se foloseasca de acest dictionar in completarea practicii lor, ca un oblect al muncii si investigatiei, pentru a-si ajuta pacientii in procesul lor de vindecare, Personal, am experimentat operatile, medicina traditional’, medicamentele, acupunctura, tratamentele energetice, radiestezia, naturopatia, masajele, terapia prin culori, dietetica, vitaminoterapia, esentele florale al2 Dr. Bach, chiropractica, ortoterapia, iridologia, psihoterapia, rebirth-ul (respirafie _constientp), homeopatia sam.d. Stiu cd dac& o tehnicd era valabila pentru toatd lumea, aceasta ar fi singura folosita, Dar nu este cazul, cdci fiinfa umand este animalul de pe planeta care are cele mai multe posibiltati dar si cea mai mare complexitate. Acesta e motivul pentru care trebuie s& fncere 58 Infeleg de unul singur ceea ce trafesc ajutat de ceilalti la nevoie, in domeniul respectiv competentei lor. Acelasi autor pe care Iam mengionat si mai sus scria o data: ,TREBUIE SA INVATAM DE LA CEI CARE $TIU", Astfel eu trebuie s8 caut ce este cel mai bunny Jocques Mort! din flecare profesie, Cand sunt fafa fn fai cu un medic, ma gandese c& el stie gi ‘mai multe decat mine despre medicina si cd trebuie s& fiu atent la ce are sé imi spuna si la ce imi propune, lasandu-mi libertatea de a alege singur continuarea orientarli mele. La fel cdnd sunt in fata unui acupunctor, sunt atent la ce imi zice sau la tratamentul pe care il propune, pentru ci el stie mai bine cum functioneaza echilibrul energetic al corpului meu vis-a-vis de meridianele mele. $i asa mai departe pentru toate celalalte profesil. Intr-o zi, o doamné mi spunea ca ea nu crede in toate povestile despre ‘ganduri si emofi in legatura cu bolile. Iam raspuns ca nu este nevoie si creada. Dupi ce i-am citit cdteva terte care se raportau unor boli si stiri de rau pe care le avuse sau le mai avea, am putut s8 remarc cd atitudinea sa se schimbase si c& era ‘mai receptiva la aceasta abordare. De fapt, este o parte din mine care stie ce se {ntémpla si stie c& ceea ce se spune despre mine corespunde la ceea ce traiesc si A nu este doar o intamplare, Aici trebuie sd fim prudenti: nu trebuie si ma sime Vinovat de ceea ce mi se tntampla si s& cred c mi se spune ci vina mea daca sunt bolnay, Sunt responsabil de cea ce mi se intampls, dar in majoritatea cazurilor, ‘hu este vina mea, Este necunoasterea legilor care regizeazi gindurile i ‘emotiile asupra corpulul fizic cea care md face sd traiesc stiri de rau si de boli, Trebuie deci sa aflu calea mea personale, sau in sensul mai larg, a c&ii mele spirituale. Acolo unde am descoperit ca este prea pusin’ dragoste sau deloc, trebuie si redescopir ca dragostea exist’ totugi. Nu @ evident, o % Imi spunefi! Dar chiar asa e. Daca mp arunc de la un balcon si imi rup un picior, o si zic ci Dumnezeu m-a pedepsit? De fapt, exist’ o lege care se cheam® legea sgravitafiei care are tendintz de a mi duce inapoi spre pimant. Aceasti lege nu e nicl bun§, nici rea, este legea gravitajiei. Pot s# argumentez cit vreau si si ma ‘supir pe ea pentru c& din ceuza el mi-am rupt piciorul; asta nu va schimba nimic, ici, LEGEA E LEGE. Astfel explicdim cd toate bolle vin dintr-o lipsi dé dragoste, Se zice ci dragostea vindecd tot. Atunci, daca e adevirat, n-ar ajunge si aducem ragoste ca sf ne vindecam: Este adevarat, in unele cazuri, De fapt, € ca si cum dragostea ar trebui si {ntre prin anumite'poryi pentru ca vindecarea s& alb& loc, prin aceste porti care au fost inchise dragostei in momentul rénilor mele anterioare. lati o arie intreaga de descoperiri siluari aminte! Aceasti carte nu are ca scop direct si aduca solutii bolilor si starilor de "iu, ci mai degraba pentru z ma ajuta sa aflu c& boala sau starea de rau pe care 0 resimt vine din gandurile $1 emotiile mele, si din acest moment, pot si imi ofer sansele care le consider necesare pentru a aduce schimbari fn viata mea, ‘Simplul fapt de a sti de unde provine starea mea de ru sau boala mea, poate si aduc& schimbari in corpul meu fizic. In unele cazuri chiar, schimbarea ozitiva poate sa fie de 50% si poate chiar s& mearga pani la 100%, adici vvindecarea completa. Pentru mine, atunci cdnd am luat cursuri de dezvoltare personala ta 1988 si am putut si descopar schimbarile care aveau loc in mine, am avutMoree Oietlonar of Bator Afetunlor- Cauele suttieoeimbolnvics 2 sentimentuf c& fncepeam si renasc si am vizut cum apare la orizont speranta unor zile mai bune. Aveam in sférsit un mijloc prin care si procesez.schimbari importante in viata mea si si vad rezultatele. Trebuia si actionez cdci eram intr-o reactie in raport cu autoritatea si traiam foarte multe respingeri, abandon si neinfelegere. Stiam toate aceste Iucruri, dar mai trebuia s4 si gisesc un mijloc de a le schimba, de a vindeca ranile mele interioare. De aceea m-am implicat in acest domeniu de activitate care este dezvoltarea personal’. Munca ‘mea imi permitea s& lucrez asupra mea in acelasi timp t1 care luctam sa i ajut si pe ceilalfi si isi deschid’ constiinta. Cred cu sinceritate c& fiecare dintru noi poate si isi ia soarta in mani din ce in ce mai autonom si cd fiecare dintre poate accede la un nivel de infelepeiune, dragoste si libertate superioarat Toti o meritam. Dictionarul se vrea ca un obiect al deschiderii constiintel si a cutirll de sine, Atunci cénd se fntamplé ceva in legiturd cu’ siinitatea mea, erg si citesc ce e scris in dictionare pentru a fi si mai constient de ceea ce se Intamplé. Finga umand are tendinfa facilé de a oculta, adica de a face si dispar din memoria sa constientd ceea ce fl deranjeazA. Astfel, atunci cfnd citesc din dicflonar, 0 fac cu ochii cuiva care doreste si invefe si si fie si mai constient despre ceea ce i se intampla, Partea mea mentala si intelectual ia informatia cu si lucrez. Cdci singura mea putere adevaratd, este puterea sunt creatorul vietii mele. $i cu cat sunt mai constient de asta, eu att mai mult pot s8 fae schimbirile potrivite. De un secol, si mai precis fn ultimii 50 de ani, am facut un salt extraordinar in domeniul tehnologic, ceea ce a permis, binetnfeles n unele cazuri, s4 ne amelioreze conditile de vial. In ciuda acestor progrese, nu ne dam bine seama ci stiinfa nu are rispuns la tot si c& exist’, pe pimant, multe femei si barbati care suferd de boli. Ca traim fatr-o fara industrializat& sau in dezvoltare, trebuie sa hum aminte de noi insisi si s& ne confruntam cu intrebarile urmatoare: Cine sunt? Unde ma duc? Care e scopul meu in via}? Este important si ma folosesc de carte ca de un instrument pentru infelegere, investigare si transformare. Dac imi vin idei not in timp ce citesc texte'e, pot foarte bine si le completez cu propriile mele cuvinte. Dietionarul acesta trebuie si devin’ un instrument viu la care fiecare dintre not igi poate aduce contributia. Astfel unele pasaje din carte, au fost redactate la cererea anumitor persoane. VA urez deci Lectura plicuta’ Jacques Martel Psychotherapeut16. ™ 8 19. 20. a 22, 23, 24, 25, 26. 2. 28. 29. 30. 3h 32, 33, 34. ‘CUPRINS. ASCUIPA SANGE Vezi: SANGE. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Vez!: CREIER.. [ACIDITATE GASTRICA Vezi STOMAC-ARSUR ACIDOZA Vezi: si GUTA, REUMATISM. [ACNE Vez: PIELE nun 'ACRODERMATITA Véri: PILE. [ACROMEGALIE Vezl: OS wn ACROKERATOZA Vezi:PIELE. [ACUFENA Vezl: URECHI ‘ACUMULARE LICHID SINOVIAL Vezl: BURSITA.. [AFAZIA Vez si: ALEXIA CONGENITALA, VORBIRE.. AFONIA SAU STINGEREA VOCIL ARTA Veci: GURA — AFTA, . AHILE Vezi: TENDONUL LUI AHILE.. ALCOOLISM Vezi si: ALERGII [IN GENERAL], CANCER LA LIMBA, FUMAT, DEPENDENTA, DROGURI, SANGE — HIPOGLICEMIE. ALEXIF CONGENITALK (cecitate verbal8). ALERGIE Veri si: ALCOOLISM, ASTI. ALERGIE LA ANIMALE (In general ALERGIE LA ANTIBIOTICE ALERGIE LA ARAHIDE (unt sau ulef) ALERGIE LACAL.... ALERGIE LA CAINI ALERGIE LA CAPSUN ALERGIE — FEBRA FANULUI(alergia le polen) ALERGIE LA LAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE ALERGIE LA INTEPATURI DE VIESPE SAU DE ALBINA, ALERGIE LA PENE esr ALERGIE LA PESTI SAU FRUCTE DE MARE. ALERGIE LA PISICI ALERGIE LA POLEN Vezi: LERGIE ~ FEBRA FANULUI. ALERGIE LA PRAF.... ALERGIA LA SOARE.. ALOPECIE Vezi: PAR — CALVITIE. ALUNITA Vezi: PIELE — MELANOM. $2 52 gxbeee 2288Ssauae‘Moree Dicionr ol olor Afecunilor- Covel subtle imbalnvick s 35. 36. 37. 38. 39. 40. a a. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. she sz 53. 5a. 55; 56. 57, 58. 59, 60. a. 62, 63. 6a, 65. 66. ALZHEIMER (boala lui.) Vezi si: AMNEZIE, SENILITATE.. AMENOREE {absenta menstruatiei) Vezi: MENSTRUATIE — AMENOREE AMFETAMINA (consum de...) Vezi: DROGURI.. AMIGDALE — AMIGDALITA Veci si: GAT, INFECTII AMIOTROFIE Vezi: ATROFIE ‘AMINEZIE Vezi si: MEMORIE [PIERDEREA MEMORIEI}. ‘AMORTEALA, AMPUTARE Veri si: AUTOMUTILARE ANCHILOZA (stare de...) Vez! si: ARTICULATI [IN GENERAL], PARALIZIE (IN GENERAL)... ANDROPAUZA Vezi si: PROSTATA / [IN GENERAL) /| [AFECTIUNI ALE ANEMIE Vezi: SANGE — ANEMIE.. ANEVRISM (arterial) Vezi si: SANGE — HEMORAGIE.. ANGINA {in general) Vezi si: GAT [OURERI DE...} ANGINA PECTORALA Vez! si: INIMAY / [IN GENERAL] / INFARCT [DE MIOCARD}. ANGIOM (In general) Vez! si: PIELE — ANGIOM PLAN, SANGE — CIRCULATIE SANGUINA, SISTEM LIMEFATIC... ANGIOM PLAN Vezl: PIELE — PETE OE VINV.. ANGOASA Vezi si: ANXIETATE CLAUSTROFOBIE ANOREXIE MENTALA Vez: APETIT[PIERDEREA APETITULUL GREUTATE [EXCES DE... ANTRAX Vezi: PIELE— ANTRAX. — ANURIE.. BULIMIE, ANUS... - ANUS — ABCES ANAL Veli: ABCES N GENERAL}... ‘ANUS — MANCARIMI ANALE Vez! i: PIELE— MANCARIME. ‘ANUS — DURERI ANALE Vez! s: DURERE. ‘ANUS ~ FISURI ANALE... [ANUS — FISTULE ANALE Vez i: FISTULE. ANXIETATE Veo! si: ANGOASA, NERV! [CRIZA DE...], NERVOZITATE, SANGE — HIPOGLICEMIE, APATIE etl gi: SANGE— ANEMIE /HIPOGLICEMIE / MONONUCLEGZA [APENDICITA Ver! si: ANEXA Il, PERITONITA. [APETIT (exces de...) Vez i: BULIMIE, SANGE — HIPOGLICEMIE.. APETIT(lipsa poftel de m&ncare) Vezi sl: ANOREXIE. APNE IN SOMN Vezi: RESPIRTIE [AFECTIUNI LEGATE DE.gees nm Rp. TB. 74, 1B. 76. 7. 73. 80. a. 22, 83, 8a. a5. 86, 87. 38. 89. 90. 9 92. 93. 94. 95. 96. 9. 98. 99. 1100. 101 102. APOPLEXIE Vezi: CREIER — APOPLEXIE.. ARITMIE CARDIACA Vezi: INIMAY — “ARITHAE CARDIACA... ARSURI Vez is ACCIDENT, PIELE [IN GENERAL]. [ARSURI LA STOMAC Vezl:STOMAC — ARSURI LA STOMAC. ARTERE Vez: SANGE — ARTERE ARTERIOSCLEROZK Vers: SANGE/ ARTERE/CIRCULATIE SANGUINA ARTICULATII (in general) Vez gi: ARTRITA — ARTROZA, ARTICULATII~ ENTORSA. : ARTICULATII TEMPORO-MANDIBULARE Vezi: GURA [afectiuni ale...J, MAXIARE [DURERI DE Jonson ARTRITA (in general) Vex sl: ARTICULATH (IN GENERAL), INFLAMATI ARTRITA — ARTROZA Versi: ARTICULATI, OASE [ARTRITA DEGETELOR Vez: DEGETE — ARTRITA.. ARTRITA GUTOASA Vezi: SUTA AARTRITA— POLIARTRITA REUMATOID/ ARTROZA Vert: ARTRITA — ARTROZA... ASFIKIE Vezi:RESPIRATIE— ASFIKIE ASTENIE NERVOASA Vezi: BURNOUT ASTIGMATISM Vezt: OCH — ASTIGMATISM . ASTM Veri sis ALERGIL, PLAMANI [AFECTIUNILA. ASTMUL BEBELUSULUI.... ATAC CARDIAC Vez!: INIMA¥ — INFARCT (... DE MIOCARD]. [ATAXIE LU! RIEDREICH... [ATROFIE Vers: MUSCHI— MIOPATI. AUTISM. AUTOUIZA Vezi SINUCIDER AUTOMUTILARE Vez: AMPUTARE ‘AUZ Veri: URECH! — SURZENIE. /AVORT SPONTAN Veri: NASTERE— AVORT. AXIUA Vez gi: MIROS CORPORAL. BACTERIE MANCATOARE DE CARNE (infecie cu. BALONARE Vezi i: TOMAC /[IN GENERAL] / GAZ BBASEDOW (boala lu.) Vest GLANDA TIROIDA — BOALA LUI BASEDOW..99 BAZIN Vez i: $OLDURI [2FECTIUNI ALE, PELVIS. BASICA Vez CHIST PELE /IN GENERAL] /[AFECTIUNI ALE] osvosevoo---99 BASICK Vert PIELE~ BASIC BATATURI LA PICIOARE Vezi: PICIOARE — BATATURI.Moree Disloar ol Botior afer Coutle uti aleinboleich a 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 10. m. 12. 13. m4. 15. n6. ™. 8. 9. 20. an 22, 23. a. 2s. 126. vy. 28. 129. 130. Bt 12. 133. 34. ‘35. 136. 337. 338. 139. BATATURI Vezi PICIOARE ~ BATATURL... BAUTORI DE LAPTE (sindromul..) Veri si: ACIDOZA, APATIE BALBAIALA Vez sl: GURA, GAT [IN GENERAL} . BAZAITIN URECHI Ver: URECH! — BAZAITIN URECHI. BETIE Vezl: ALCOOUSM BILIARI (calculi...) Vezi: CALCULI BILIAR BOALA BAISER Ver: MONONUCLEOZA INFECTIOASA BOALA CARNIITOCATE, SINDROMUL BARBEQUE BOALA BECHTEREWS..... BOALA HANSEN Vert: LEPRA : BOALA IMUNITARA Veri: SISTEM IMUNITA BOALA LA COPIL Veri si: BOLILE COPILARIEI... BOALA LUI ADDISON Vez i: GLANDE SUPRARENALE BOALA LUI BOUILARD Vezi: REUMATISM oncom SOALA LUI DUPUYTREN Vez: MAIN: BOALA LUI DUPYTREN BOALA LUI FRIEDREICH Vez: ATAXIA FRIEDEICH. BOALA LUI HODGKIN Vezi: HODGKIN BOALA LUI MENIERE Vez: MENIERE. BOALA LUI PARKINSON Vez! CREIER-PARKINSON.. BOALA LUI RAYNAUD Vezi: RAYNAUD vesnsnseonn BOALA.. BOALA CRONICA vezi! CRONIC BOALK IMAGINARA Versi: POHONORIA. BOALK INCURABILA crise BOALA INFANTILA Ver BOLI ALE COPILARIE.. BOALA KARMICK... BOALA MENTALA Vert BOALA PSIHOSOMATICA. BOALA SOMNULUI Ver: NARCOLEPSIE... BOALK TRANSMISA SEXUAL Vez: VENERICA (BOALA..) BOALA VACII NEBUNE Vezi: CREIER- CREUTZFELD-JAKOE.. BOALA VENERICA Ver: VENERICA BOLI AUTO-IMUNE Vez! SISTEM IMUNITAR. BOLI EREDITARE Ver! si: INFIRMITATI CONGENITALE BOLILE COPILARIEI (IN GENERAL} Vert s: BOALA LA COPA. BOLILE COPILARIEI -RUBEOLK.. BOLILE COPILARIE}- RUJEOLA. \EBUNIE, NEVROZA, PSIHOZA ..40. 141. 12. 103. 144. as. 146. 147. a8. a9. 150. 151. 152. 153. 184. 155. 156. 157. 158, 159. 160. 161. 162, 163. 164. 165. 166. 167. 168, 169. 70. ™. m. ‘BOLILE COPILARIE!- SCARLATINA.... ‘BOLILE COPILARIE! - TUSEA MAGAREASCA.... BOLILE COPILARIE!- VARICELA on - BOUILLAUD (boala lui...) Vezi: REUMATISM.... BRADICARDIE Vezi: INIMAY — ARITMIE CARDIACA BRATE (in general) BRATE (afectiuni la...). BRIGHT (boala lui...) Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE] ... BRONHII (in general) Vea si: LAMAN BRONHII — BRONSITA Vezi si: PLAMANI (AFECTIUNI LA. BRONHOPNEUMONIE Vez si: PLAMANI [AFECTIUNI ALE... BRUXISM Vezi: DINTI [SCRASNIT DIN DINTI..J BTS (BOLI TRANSMISIBILE SEXUAL) Vezi: VENERICE, 18011. BUCAL (herpes..) Vezl: HERPES [..BUCAL) BUERGER (boala lui...) Vezi si: BRAT, FUMAT, INFLAMATIE, PICIOARE, SANGE — CIRCULATIE SANGUINA. BUFEURI DE CALDURA Vezl: MENOPAUZA.. oe : BURNETT (sindromul lu.) Vezk: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL own BURNOUT SAU EPUIZARE Vezi gi: ASTENIE NERVOASA, DEPRESIE BURSITA Vez si: ARTRITE, BRATE fofectiuni ole .., COATE, UMER, INFLAMATIE, GENUNCH.., TENDONUL LU! AHILE BURTA SAU ABDOMEN Vez! si: BALONARE [...A ABDOMENULUI), INTESTINE [AFECTIUNI ALE. BULIMIA Vez! si: ANOREXIE, APETIT [EXCES DE. L GREUTATE [EXCES 08. ae BURTA (durere de...) Vez": DURERE DE BURTA veiw BUZE... BUZE USCATE, CRAPATE.. ‘CAECUM Vezi: APENDICITA CALCANEUM Vezi: CALCAI oe CALCULI (in general} Vezi si: CALCULI/BILIARI/RENALI... ‘CALCULI BILIARI SAU LITIZA BILIARA Vez: FICAT (DURERE DE FICAT], SPLINA. (CALCULI RENAL! SAU LITAZA RENALK Ver RINICH. ‘CALOZITATE Vez: PIELE, PICIOARE ~CALUS $1 BATATURI ‘CALVITIE Vezi: PAR — CALVITIE.. ‘CANAL CARPIAN (sindromul..) Vezi: CRAMPA SCRIITORULU! CANCER (in general) Vezi si: TUMORA (TUMORI)...Moree Dinar Boor Afectualor- Cauele subtle ce boli 173. 174. 175. 176. 7. 7B. 179. Bo. 81 12. 183. 184. 185. 186. 187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. Zo, 202, 203. 204. 205. ‘CANCER AL ALUNITEI Vez: PIELE ~ MELANOM MALIGN. CANCER AL BRONHILOR Vez: BRONHII— BRONSIT.... : ‘CANCER AL COLONULU! Vezi si: INTESTIN [DURERE DE..]/ CONSTIPATIE. CANCER LA ESOFAG Vert: ESOFAG, CANCER LA FARINGE Vezi: GAT — FARINGE.. CANCER LA FICAT Vezi: FICAT [DURERE DE...].. CANCER AL GANGLIONILOR fal sistemului GANGLION [.. UMEATIC) CANCER LA GAT Ver st GAT — FARINGE ‘CANCER AL GURI ‘CANCER AL INTESTINULUI{n general) Vea CANCER Li COLON, INTESTINE [DURERE DE ..] COLON / INTESTIN SUBTIRE. ‘CANCER LA INTESTINUL SUBTIRE Veri:INTESTINUL SUBTRE IDURERE LA.. CANCER LA LARINGE Vez! FUMAT, GAT [DURERE DE] ‘CANCER LA LIMBK Veri: ALCOOLISM, FUMAT.. ‘CANCER LA MANDIBULK Veri: MANDIBULA [DURERE DE... CANCER LA OASE Vert: OASE [CANCER LA OASE.. imfatic) Vezi: ADENITA, ADENOPATIE, 421 122 122 122 123 123 123 124 CANCER LA OVARE Vezi: OVARE [DURERE DE... 2, CANCER LA PANCREAS Vezl: PANCREAS [DURERE DE... 224 CANCER AL PIELII Vezi: PIELE— MELANOM MALIGN. 224 CANCER LA PIEPT Vezi: CANCER LA SAN... 2A CANCER LA PLAMANI Vez: BRONHI BRONSITA, FUMAT, PLAMANI [DURERE DE. : 24 CANCER LA PROSTATA Vezi: PROSTATA [DURERE DE... 125 CANCER LA RECT Vezi: INTESTINE — RECT. CANCER LA SANGE Vezi: SANGE — LEUCEMIE CANCER LA SAN Vezi: SANI [DURERE DE... CANCER LA STOMAC Vezi si: STOMAC [DURERE DE..J CANCER LA TESTICULE Vez! si: TESTICULE [DURERE DE. ‘CANCER LA UTER (col si corp) Vezi si: UTE! CANDIDA Vezi si: INFECT INFLAMATIA MUCOASELOR vn. CANDIDOZA Vezi: CANDIDA, INFLAMATIE, VAGINITA.. CANDIDOZA BUCALA vezi si GURA, CANDIDA, GAT, INFECT ‘CANGRENA Vezi: SANGE — CANGRENA CAP (in general)... CAP (durerid 125 125 125 27 27 28 129 29 129 930 130 130206. 207. 208. 209. 210. am. 2. 28. 2a. 215, 216. 27. 218. 219. 220. 21. 222, 223, 224. 225, 226. 227, 228. 229, 230. 231. 232. 233. 234. 235. 236. 237. 238. 239, 2a0. 2a, ‘CAP — MIGRENE CARDIACA (crizd...) Vezi:INIMA¥ — inrarcr CCARIE DENTARA Vez: DIVTI — CARIE DENTARA CAROTIDA Vez: SANGE — ARTERE... CATARACTA Vedt! OCH! — CATARACTA vr CADERE DE PRESIUNE Verk TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE {TENSIUNE PREA MICA). CCALBILIARE Vezt: VEZICA BILIARA chtcat CALOURA (acces de CALDURK..) Veo: FEBRA CALDURI (a avea...) Vezis MENOPAUZA. chscar. CEAFA (righ) Vedi ss COLOANA VERTEBRALA, GAT CEARCANE (LA OCHI..) Vez OCHI — CEARCANE.... CCECITATE Vez: OCHI [DURERI DE... CCEFALEE Vezi: CAP [DURERI DE... CELULITA, i CHARCOT (boala Ii...) SAU SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA CCHEAG DE SANGE Ver! : SANGE COAGULAT, TROMBOZA.. CCHERATITA Veri: OCHI— CHERATITA... (HIST Vez si: OVARE AFECTIUNI ELE], TUMORA . CHLAMYDIA (infectie cu...) Vezi: BOLI VENERICE... CICATRICE Veri: PIELE — CICATRICE rn CICLU MENSTRUAL (dureri de...) Vezi: MENSTRUATIE [DURERI DE.. e CIFOZA Vezi: COLOANA YERTEBRALA [DEVIATIE A.., SPATE [DURERE DE. CINEPATIE Vezi: RAU DE TRANSPORT sn CINETOZA Vest: RAU DE TRANSPORT. CIRCULATIE SANGUINA Yezi: SANGE — CIRCULATIE SANGUINA.. CIROZE (.. a ficatului) Vezi FICAT — CIROZA [A FICATULUI] CASTITA Vez: VEZICK — cISTITA CASTOCEL Vezi: PROLAPS! ‘CIUPERCI Veri: PICIOARE — MIcoza CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de..) Vez: DROGUR/ CLAUDICATIE (mers schiopétat) Versi: SISTEM LOCOMOTOR CLAUSTROFOBIE Vez! s: ANGOASK.. ee CLAVICULA (durere de.., fracturd a...) Vezi si: UMERI, OASE — FRACTURY CLEPTOMANIE Vezi si: DEPENDENTA, NEVROZA..... : DE MIOCARD]... 132Moree Dielonar of Bater ! Afetunilor- Coutele subtle oe nbolnii a 202. 223. 245. 246. 247. 228, 229, 250. 251. 252. 253. 254, 255. 256: 257. 258. 259. 260. 261, 262, 263, 264, 265. 266. 267. 268. 269, 270. an. 2. ‘7. 27a, 25. 276, 2m. CCOAGULARE DEFICITARA Vezi: SANGE COAGULAT.. CCOAPSE (in general) Vez! si: PICIOARE /[IN GENERAL] / IDURERE DE... CCOAPSE (durere de...) Vezi: PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA. COASTE.. ‘COATE (IN GENERAL) Veci si: ARTICULATH COATE — EPICONDILITA. COCAINA {consum de...) Vezi: DROGUR.. COCCIS Vezl: SPATE [DURERE DE..] COCOSAT Vez UMERI LASAIT.. ‘COL UTERIN (cancer de...) Vezi: CANCER LA UTER [COL. ‘COLESTEROL Vezi: SANGE — COLESTEROL ..n COLICA NEFRETICA...... | COLIC Vez: INTESTINE — COLIC. COLITA (mucozitatea colonului) Vez: INTESTINE — COLITA COLITA HEMORAGICA Vezi: INTESTINE — COLIT/ COLOANA VERTEBRALA (In general) Vez I: SPATE. COLOANA VERTEBRALA (deviatie a ...) (in general)... COLOANA VERTEBRALA (dleviatie a..) — COCOSAT Vezi: UMERI LASATI. COLOANA VERTEBRALA (deviatie a..) ~ CIFOZA ‘COLOANA VERTEBRALA — DISC DEPLASAT Vezi: HERNIE DISCAL COLOANA VERTEBRALA (deviatie a.) — LORDOZA COLOANA VERTEBRALA (deviatie a...) — SCOLIOZA. COLON (cancer de...) Vezl: CANCER DE COLON. ‘COMA Vezi: ACCIDENT, CREIER — SINCOPA, LESIN ‘COMEDOANE Vezi: PIELE-~ PUNCTE NEGRE. COMOTIE (...a retinei) Vezi: OCHI — COMOTIA RETINE| COMOTIE CEREBRALA Vezi: CREIER [COMOTIE. COMPULSIE NERVOASA..... é CONDUCTE LACRIMALE Vezi: LACRINA CONGENITAL Vezi: MALFORMATII CONGENITALE, BOLI EREDITARE.... CONGESTIE(.. la creier /.. ficat /...nas//.. plimani) Vez si: CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [4.V.C] oar CONJUNCTIVITA Vezi: OCH! — CONJUNCTIVITA.. CONSTIPATIE Veci: INTESTINE — CONSTIPATIE CONTUZII Vezi: PIELE — VANATAL COPIL CIANOTIC (ALBASTRU) COPIL HIPERACTIV Vezi: HIPERACTIVITATE, ‘coRPI..278. 279. 280. 28. 282, 283. 284. 285. 286, 287, 288, 289. 290. 291. 292. 293. 294, 295. 296. 297. 298. 299. 300. 301, 302. 303. 304. 30s. CCOPIL MORT LA NASTERE Vezi: NASTERE — AVORT. CCORIZA Vezi: RACEALA [LA CREIER.. CORONAR Vezt:INIMAY — TROMBOZA CORONARIANA. CCORP (in general) Vezi: AVEXA CORZ| VOCALE Vez GAT— LARINGITA, CANCER LA LARINGE, VOCE — RAGUSEALA... CCOSURI (pe corp) Vezk PELE — COSURI. CCRAMPA SCRITORULUI Veo! si: DEGETE (IN GENERAL), (MAIN (IN GENERAL), INCHEIETURA MAINIL CRAMPE ... . ‘CRAMPE ABDOMINALE Vezi si: ABDOMEN. ‘CRAMPE MUSCULARE (ir general. ‘CRANIU Veri: CREIER— COMOTIE CEREBRALA, (05 — FRACTURA [OSOASA ‘CRAPATURI Vezt:PIELE — CRAPATURI.. CCREIER (in general. CCREIER (abees CREIER ~ ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AVC) Vez si: INFARCT [IN GENERAL], SANGE/ {IN GENERAL] / ARTERE / CIRCULATIA SANGUINA, TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE . CCREIER — APOPLEXIE Veri: CREIER— ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.V.C] /SINCOPA, SANGE — HEMORAGIE. CCREIER (comotie) SAU COMOTIE CEREBRALA., CCREIER — (congestie a crelerului..) Vez: CONGESTIE. ‘CREIER — CREUTZFELD-JAKOB (boala...) SAU BOALA VACII NEBUNE. CCREIER (durere Io.) CREIER — ECHIUIBRU (pierdereaechibrull) SAU AMETEALA.. CCREIER — ENCEFALITA.. CCREIER — EPILEPSIE rn CCREIER ~ HEMIPLEGIE Vezi: CREIER /[ABCES AL..]/ ‘ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.V.C]. CCREIER — HIDROCEFALI CREIER— HUNTINGTON fboala lui) seu [COREE a lui -) Vezi: CREIER ~ TICURI CCREIER — MENINGITA Vezi: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR, CAP.. CCREIER — PARALIZIE CEREBRAL...Moree Dettonar al Bolo! Afetunlor- Cauele subtle oleimbolnih 3006. 307. 308. 309. 310. 3m 32. 33. 3u. 3. 316. 37. 318. 319. 320. 2 322, 323. 324, 35. 326. 327. 328. 329. 330. 331, 332, 333. 334. 335. 336. a7. 338, 339. 340. 1. DEPOZITE DE CALCU... CCREIER — PARKINSON (bole i CCREIER — SINCOPK. CCREIER — SINDROMUL ADAMS-STOKES Vez: CREIER — EPLEPSIC / SINCOPA, VERTU. CCREIER ~ STARE VEGETATIVA CRONICA Vest CRONICA [@OALA._). ‘crete — TICURI CREIER (tumor la...) CCREVASA CUTANATA Vez: PELE — RIDUR RICA CARDIACA Vest: INIMAW — INFARCT fu. DE MIQCARD] CCRIZA DE FICAT Vez: INDIGESTIE wu CROHN (boala lui...) Vezi: INTESTINE— CROHN [boala lui CERONICA (boald cron.) oon (CRUP Vest: GAT — LARINGITA... CCRUSTA Veri PELE — ECZEMA . CCUADRIPLEGIE Vest: PARALIZIE [IN GENERAL...) CCULPABILITATE Veet: ACCIDENT. CCUPEROZK Vez: PIELE — ACNE ROZACEE.. CURBATUR CUSHING (sindromul lui...} Vezi si ‘GLANDE SUPRARENALE CUTICULE Vezi: DEGETE — CUTICULE. DALTONIAN Vezi: CHI ~ DALTONISM [NON-PERCEPTIA CULORILOR]. DECALCIFIERE Vez 51: OASE — OSTEOPOROZA DEFICIENTA DE AUZ Veoi: URECH-SURDITATE.... DEGETE (in general). DEGETE — DEGETUL MARE.. DEGETE ~ DEGETUL ARATATOR. DEGETE—DEGETUL MLOCIU, DEGETE — DEGETUL INELARUL.. DEGETE — DEGETUL MIC. . DDEGETE - ARTRITA LA DEGETE Vez: ARTRITA [IN GENERAL. DEGETE — CUTICULE DEGETE DE LA PICIOARE.. DEMENTA Vezi: ALZEIMER [BOALA ‘WUL...], SENILITATE, DEMINERALIZARE GENERALA Ver! si 0S — DECALCIFIERE DEPENDENTA Vezi: ALCOOLISM, FUMAT, DROGUR} .. DEPIGMENTARE Vect:PIELE— LEUCODERMI Vezi gi: NERVI, TREMURAT ...359. 360. 361. 362. 363. 364. 365. 366. 367. 368. 369. 370. am. ar. 373 374. 375. . DERMATITA Vezt: PIELE— DERMATITA, . DERMATITA SEBOREICA Vez PIELE — ECZEMA. DESHIDRATAREA CORPLLUI DIABET Vezi: SANGE — DIABET. . DIGESTIE (durere de..) Yezi: INDIGESTIE . DINTI (in general). |. DINTE (abces ta r&dacine dintelui..) 5. DINT! (durere de... : 7. DINTI — PROTEZA, IMPLANT DENTAR..., DINTI (serasnirea dintile.. DEPRESIE Vezi: NEURASTENIE...csnnesnonnninrnnnnnntenn DESPRINDEREA DINTILOR Vezi: DINT! [DURERE DE... DIAFRAGMA... DIAREE Vez: INTESTINE — DIAREE.. DIAREEA CALATORULUI Veri: INTESTINE— DIAREE.. DIFTERIE Vez! si: GAT, LARINGE.. DINTI (carie dentard). — BRUXISM, Vezi si: AUTORITARISM, MAXILARE [DURERE DE. DINTI(simbolism al dint or.) DINTI - MASEA DE MINTE INCLUSA Vez! si: DINTI— SIMBOUSMUL wo xvnsun¥89 DISC DEPLASAT Vezi: HERNIE DISCALA DISC INTERVERTEBRAL Vezi: SPATE [OURERE DE ERNIE DE O'SC.. DISCARTROZA Ver: DISC INTERVERTEBRAL. ISLEXI DISLOCARE Ver OASE — DISLOCARE.. a DISMENOREE Vezi: MENSTRUATIE [ouREA! DE. DISTROFIE MUSCULARA Vezi: MUSCHI — DISTROFIE MUSCULARA ..rssnesins 191 DIVERTICULITA Vezi: INTESTINE — DIVERTICULITA.. DIZENTERIE Vezi: INTESTINE / DIAREE / DIZENTERLE.. DREPTATE (eu am...)... = DROGURI Veli: DEPENDENTA.. DUODEN Vea! si: INTESTINE [DURERE DE. DUPUYTREN Vezi: MAIN— BOALA DUPUYTREN... DURERE... DURERE CARDIACA Veet INIMAW — PROBLEME CARDIACE.. "]/tOMBAGO,Moree Ocionar Boor Afecunior- Covel subtle ae imbolniit 376. 3m 378. 379. 380. 381 382. 383. 384. 385. 386. 387. 388. 389. 390. 3a. 392. 393. 3. EPIDEMIE 2. EPISTAXIS Vezi: NAS [SANGERARE NAZALA. 3. EPUIZARE Vezi: BURNOUT. | ERECTIE — DISFUNCTH ERECTILE Vezl: IMPOTENTA... 5. ERITEM SOLAR Vezi: INSOLATIE. .ERUPTIE(.. de cosuri) Veo: PELE — ERUPTIE[.. DE COSLRI) . ESOFAG.... ). EUTANASIE Vez! gi: MOARTE... ECHILIBRU (pierderea...) SAU AMETEALA Vezi: CREIER— ECHILIBRU [PIERDEREA ECHILIBRULUI].... ECHIMOZA Vezi: PIELE — VANATAL ECLAMPSIE Vezi: SARCINA — ECLAMPSI ECTROPION Vezi: PLEOAPE [IN GENERAL ECZEMA Vezi: PIELE — ECZEMA....... EDEM... EGOCENTRISM EJACULARE PRECOCE ENBOUIE Vez: SANGE — CIRCULATIA SANGUINA/ COAGULARE EMBOLIE ARTERIALA Vezi: SANGE — ARTERE. EMBOLIE CEREBRALA Vezi: CREIER, DURERE DE. EMBOLIE PULMONARA Vezi: PLAMANI [DURERE DE. EMISFERA DREAPTA SI STANGA Veri: CREIER [IN GENERAL]. EMOTIVITATE, EMPIEM Vezi: ABCES. ENCEFALITA Vezt: CREIER ~ ENCEFALITA. ENCEFALOMIELITA FIBROMIALGICA \Veri: OBOSEALA CRONICA [SINDROM DE... ENDOMETRIOZA.. ENTERITA Vezi: INTESTINE— GASTRO-ENTERITA ENTORSA Vezi: ARTICULATI — ENTORSA.. ENUREZIE Veri: INCONTINENT/ EPICONDILITA Vez: COATE — EPICONDILITA EPIFIZA Vezi: GLANDA PINEALA EPIGLOTA Vezi si: GAT — LARINGE, ESOFAG... EPILEPSIE Vezi: CREIER— EPILEPSIE.. ERUCTATIE Vezi si: STOMAC [IN GENERAL...ato. an. a. 403. au. ans. ane, an. an, ang, aa. a2. a3. 42a, 425, 426. a7. . FANTA VULVARA Vezi: VULVA . FEMININE (afectiuni. 1. FEMUR Vez: PICIOR — PARTEA SUPERIOARA 2. FERMENTATIE Veri: 3. ESE. sean on .FIBRILATIE VENTRICULARA Vezi: INIMA¥ — ARITMIE CARDIACA.. . FIBROMIALGIE Vezi si: CBOSEALA CRONICA [SINDROM DE...] . FICAT (ab ces 1.) ann 1. FICAT — CIROZA {... a ficatulul). “ Jocques Morte! EWING (sarcomul lui...) Vezi: OASE [CANCER DE..] — SARCOMUL LU! EWING.. EXCES DE APETIT Vezi: APETIT [EXCES DE... EXCES DE GREUTATE Veri: GREUTATE [EXCES DI EXCRESCENTA Vezi: POLI... EXHIBITIONISM wee EXOFTALMIE Vert: OCH! [DURERE DE.) : EXTENUARE Vez $i: OBOSEALA [IN GENERAL), SANGE — HIPOGLICEMIE, TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE [PREA SCAZUTA].. EXTINCTIA A VOCII Vezi: AFONIE, FALLOPE (trompete lui.) Vezi: SALPINGITA. 7 FANTA PALATINA— GURA DE LUP- CONGENITALA. 201 202 FARINGITA Vert: GAT — FaRINGITA FASCIITA NECROZANTA Vest: BACTERIE CARE MANANCA DIN CARNE. FATA Vezi si: PIELE / ACNE / COSURI / PUNCTE NEGRE «1... FATALASATA, MOALE socom FEBLITA Ve: SANGE — FEBLITA, FEBRA (In general) Vezi si: CALDURA [SENZATIE DE..] FEBRA (HERPES FEBRIL.) Vez si: HERPESY [IN GENERAL / [ORAL] /.. LABIAL FEBRA FANULUI Vez: ALERGIE — FEBRA FANULU! FEMININ (principiu...) Vezi si: MASCULIN {PRINCIPIU...]... STOMAC [DURERI DE... FIBROM UTERIN si CHIST FEMININ Vezi si: CHIST.. FIBROMATOZA Vezi: MUSCHI—- FIBROMATOZA. FIBROZA CHISTICA Veri: MUCOVISCIDOZA.. FIBROZA Vez: SCLEROZA FICAT (congestie la.) Vezi: CONGESTIE.... FICAT (crizi de...) Vezl gt INDIGESTIE xn.‘ef Maree Dioner Boor Afetunilor- Causéle sutilcle nbolnivii) ” aaa. 445. a6. 447. a8. ag. 460, 461. 482, 463, 46a. 465. 466. 467. 468. 469. 470. an. an. 473. 474. 475. 476. an. |. FOBIE Vert ss ANGOASA, CLAUSTROFOBIE, FURIE. |. FRACTURA Vezi si: OASE — FRACTURA [... OSOASA].. |. FRICA Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE].... 5. FRIG - HIPOTERMIIE.... 3. FRIG, FRISON. . FRILOZITATE, FICAT (durere de...) Vezi si: CALCULI BILIARI, ICTER.. FICAT — HEPATITA Vezi si: ALCOOLISM, INFECTIE, INFLAIAATIE, ICTER. FICAT (pietre la.) Vez: CALCULI BILIARI FISTULA : : FISTULE ANALE Veal: ANUS — FISTULE ANALE. FISURI ANALE Vezi: ANUS — FISURI ANAL FLATULENTA Veri: GAZE... FOLICULITA Vezi: PAR [BOLI DE... FRIGIDITATE Vezi si: FEMININE [AFECTIUNI FRIGURI DE BALTA Vezi: MALARIA. FRUNTE..... FUMAT Vezi: BUERGER [BOALA LUI...], CANCER LA LIMBA, DEPENDENTA, PLAMAN FURIE Vezi: ANEXA ll, DURERE, FICAT, INFECTI FURNICATURI.... FURUNCULI Ver! PIELE — FURUNCULL FURUNCULI VAGINAL! Vezi PIELE ~ FURUNCULI VAGINAL earonr 219 ‘GAMBE Vezi: PICIOARE -GAMBE-PARTEA INFERIOARA GANGLION (.. imfatie) Vezis: ADENITA, ADENOPATI, CANCER AL. GANGLIONILOR [...AL SISTEMULUI LIMFATIC, LIMEA 220 GASTRITA Ver: STOMAC — GASTRITA.. (GASTRO-ENTERITA Vezi INTESTINE — GASTRO-ENTERITE nnn GAT (in general, partea exterioara) = GAT — TORTICOLIS Vez! si: COLOANA VERTEBRALA — PARTEA DE SUS A SPATELUI, CEAFA [..INTEPENIT] nnn GAT (in interior) {in general) Vezi si: GLANDA TIROIDA [in general]. GAT (durere de ...) Vezi si: AMIGDALE, INFLAMATIA MUCOASELOR. GAT — FARINGE Vez it POLIPh onsen GAT —FARINGITA Veri i: ANGINA, ANEXA Il, RACEALA. GAT — LARINGE Vez si: AFONIE, CANCER LA LARINGE, RAGUSEALA GAT — LARINGITA Vez i: ANEXA II, RAGUSEALA, INFLAMATI487. 488. GILES DE LA TOURETTE [sindromul 490, 491. ag2. 493. 3. GAT - NOD IN GAT.. 1. GAT (senzatia de a avea ceva in. GAZE (durerlprovacate de.) SAU FLATULENTA SAU METEORISM 1. GEAMAN Vezi: NASTERE [FELUL IN CARE A DECURS NASTEREA ME - GELINEAU (sindromul lui 1. GENTTALE(ongane..) (in general). 5. GENITALE (afectiuni ale crganelor...| Vez si: FRIGIDITATE, GLANDE (afectun’ ale.) Vers: ADENOM.. . GLANDA PANCREATICA Vezi: PANCREAS... . GLANDA TIROIDA {in gener). . GLANDA TIROIDA — GUSA, . GLANDATIROIDA— GUSA EXOLFTALMICA Vezi si: BALONARE, UMFLAREA / [EN GENERAL /[.. A ABDOMENULUI] Vezi: NARCOLEPSIE. GELOZIE, IMPOTENTA, VENERICE [BOU. 7 GGENUNCHI (in general) Vet i:PICIOARE GENUNCHI (afectiuni ale... GENUNCHI — MENISC... vezi si: CREIER — TICURI, COMPULSIE NERVOASA, OBSESIE GINGII (DURERI DE...) Vez! si: ABCES, GURA [IN GENERAL DINT! [IN GENERAL. — 231 GINGII — GINGIVITA ACLTA vr 232 GINGII (singerarea gingior..) Vez gi: SANGE — SANGERARI 233 GINGIVITA Vezi: GINGII— GINGIVITA ACUTA GGLANDE (In general 233 233 234 234 230 234 235 236 GLANDE LACRIMALE Vez: PLANS. LANDA PINEALK SAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA.. GLANDA PITUITARA SAU HIPOFIZA., GGLANDE SALIVARE Vez! $: OREION, SALIVA... GGLANDE SUBLINGUALE Vezi: GLANDE SALIVARE. GLANDE SUPRARENALE Vezi si: ADDISON BOALA LUI.., CUSHING {SINDROMUL LUL.,), FRICA, STRES GLANDE — TIMUS Vezi si D4, SISTEM IMUNITA 237 238 239 GLANDA TIROIDA ~ BAS:DOW (boala@ lui.) SAU GUSA EXOFTALMICA. 240 2a Vezi: GLANDA TIROIDA, EASEDOW BOALA A LUI. 5 5 5 5‘Morel Ditonro Bolo Afetunilor-Couzle sobs ole inbolnviet 508. 509. 510. sft 512. 58. 514. 515. 516. 57. 518. 519. 524. 525. 526. 827 528, 529. 530, |. GRIPA SPANIOLA Vezi: CREIER — ENCEFALITA GLANDA TIROIDA — HIPERTIROIDIE... GLANDA TIROIDA — HIPOTIROIDIE GLANDA TIROIDA — TIROIDITA. GLAUCOM Vezi: OCHI — GLAUCOM.. GLEZNE Vezi si: ARTICULATI.. GLOB OCULAR Vezi: OCH! [IN GENERAL]. GLOBULE SANGUINE Vezi: SANGE GONADE Vezi si: OVARE, TESTICUL — GRASIME, OBEZITATE Vez! sl: GREUTATE [EXCES DE. so. 245 GREATA SI VARSATURI Vez! sl: SARCINA [AFECTIUNI ALE. GREUTATE (exces de...) Vez si: GRASIME. GGRIPA Vex si: CREIER — ENCEFALITA, STRANUT, FEBRA, [MUSCHI, RESPIRATIE, REPIRATIE [BOL! DE..., CAP [DURERE DE.. GRIPA AVIARA Vezi si: GRIPA GURA (in generel) Vezi si: GINGI.. {GURA (afectiun le gurl.) Vez si: CANCER LA GURA, SANCRU (IN GENERALJ, HERPES GURA —AFTA.. : GURA — HALENA (respiratie urét mirositoare...) SAU HALITOZA * Vezi si: GINGII— GINGIVITA, GAT [DURERE DE...], NAS [AFECTIUNI ALE...] ... 253, GGuRA — CERUL GURII, PALAT. 256 USA Vezi GLANDA TIROIDA — GUSA.. 254 GUST (tulburdr ale gustull) Vezi ss GAT, LIMBA, NA 284 GGUTA Vez i: ACIDOZA, CALCULI RENA 254 H.T.A (hipertensiune arterials) Vest: TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE 256 |. HALENA Vezi: CURA —HALENA ( RESPIRATIE URAT MIRCSITOARE sn 258 HALUCINATII Vez si: ALCOOLISM, DEPENDENT, OROGLI 256 3. HASIS (consum de...) Vezi: DROGURI. 257 HEMATOM Vezt SANGE — HEMATOM . 251 . HEMATURIE Vezi: SANGE— HEMATURI. 257 HEMIPLEGIE Vez: CREIER — HEMIPLEGIE 231 . HEMORAGIE CEREBRALA Vez: CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [AV.C). 257538. 539. 540. Sat. 542. 343. 546. 5a7- 548. 549. ._ HIPEREMOTIVITATE Vezl: EMOTIVITATE.... 553. 554. 555. 556. 557. 558. 559. 560. 561. 362. 563. 564. 565. 566. 367, 568, . HIPERMETROPIE Vezi: OCHI — HIPERMETROPIE. s sno HEMOROWZI Ver! s: ANUS, SARCINA, INFLAMATIE, INTESTINE— CONSTIPATIE, SANGE / SANGERARI / VARICE, TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE. 257 HEMORAGIE Vezi: SANGE — HEMORAGIE. HEPATITA Vez: FICAT — HEPATITA HERNIE : = ERNIE OE DISC Veu 3: SPATE [DURERE OF. HEROINA (consum de...) Vezi: DROGURI. HERPES (in genera. Buca, labial) Vea GUR HERPES GENITAL SAU HERPES VAGINAL Vezi si: PIELE — MANCARIME, VAGIN— VAGINA HIOROFOBIE Veck TURBARE HIGROMA Vezi: BURSITA, GENUNCHI [DURERE DE. HIPERACTIVITATE Ver! is AGITATE. ‘HIPERCOLESTEROLEMIE Vezi: SANGE — COLESTEROL... 258 258 258 260 262 262 262 263 263 263 263 HIPERGLICEMIE Vezi: SANGE — DIABE} HIPEROREXIE Vezi: BULIMIE... 263, HIPERSALIVATIE Vezi: SAUIVA — HIPER $1 HIPOSALIVATIE. ne 263, HIPERSOMNIE Vezi: NARCOLEPSIE. 263, HIPERTENSIUNE Vez: TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE HIPERTERMIE Vezl: FEBRA won HIPERTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA — HIPERTIROIDIE.. 263, 263 263 HIPERTROFIE oncom nes 263 HIPERVENTILATIE (supraoxigenare) Vez st ACIOOZA, ANXIETATE, FEBRA. 264, HIPOACUZIE Vezi: URECK! — SURDITATE. HIPOCONORIE (\POHONDRIA) Vezi si: AGORAFOBIE, ANXIETATE, DEPRESIE. HIPOGLICEMIE Vezi: SANGE — HIPOGLICEMIE. HIPOFIZA Vezi: GLANDA PITUITARA.. 1 264 265 265 HIPOSALIVATIE Vez: SALWA— HIPER $1 HIPOSALIVATI 265 HIPOTENSIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE. 265 HIPOTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA — HIPOTIROIDIE.... 265, HISTEROPTOZA Vezi: PROLAPS 265 I } I; i i : ; ; ; ; ; ‘Morel Dison ol olor sAfeeyunlr-Couzte subtle ibn ” 569. 570. sm. Sr. 573. 574. 596. 597. 598. 599. . IMPOTENTA Veri si: ANGOASA, ANKIETATE, FRICA.. .INCONTINENTA (.. fecal, ..urinar) Vea si: VEZICA [AFECTIUNI ALE. > INFARCT (.. de miocard) Vezi: INIMAY — INFARCT [. DE MIOCARO} . 3. INFECTHI (in general) Vezi si: ANEXA IN, DURERE, FEBRA, . INIMAY (in general) Ver! si: SANGE... 1. INIMAY — ANGINA PECTORALA, ANGOR Vez 2. INIMAY — ARITMIE CARDIACA. 3. INIMAY (durere...) Vezi: GREATA |. INIMAY — INFARCT (... de miocard) Vezi si: INFARCT [IN GENERAL] 5. INIMAY — MIOCARDITA.. HODGKIN (boala lui.) Vezi si: CANCER AL GANGLIONILOR [.. A SISTEMULU! LIMFATIC], SANGE ~ LEUCOPENEE.. HOLERA Vezi: INTESTINE — DIAREE HOMOSEXUAL... HUNTINGTON Vezi CREIER — HUNTINGTON [BOALA A LI ICTER (GALBINAREA) Vezi gi: FICAT [AFECTIUNI ALE..], SANGE/ [AFECTIUNI ALE..] / CIRCULATIE SANGUINA., ILEITA (BOALA LUI CROHN) Veri: INTESTINE — CROHN [BDALA A LU INELAR Veri: DEGETE — INELAR 3. IMPACIENTA Vezi si: FRIGIDITATE, NERVOZITATE, SANGE — HIPOGLICEMIE... INCONTINENTA LA COPII- Veri: PIPIIN PAT. INDEX VezI: DEGETE— INDEX. INDIGESTIE Vez! si: OTRAVIRE [.. PRIN MANCARE], DURERE DE BURTA, GREATA, SALMONELA. INFARCT (IN GENERAL... INFARCT (cerebral) Vezi: CREIER — ACCIDENT VASCULAIRE CEREBRAL [A.V.C.]. INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR... INFECTI URINARE Vezi: URINA [INFECTH URINARE]..... INFECTII VAGINALE Vezi: VAGIN — VAGINITA, INFECTII VIRALE Vezi: INFECTII [IN GENERAL]. INFLAMATIA Vezi si: ANEXA I ANGINA PECTORALA. INIMAY — PERICARDITA.... INIMA® — PROBLEME CARDIACE... INIMA® — TAHICARDIE Veo: INIMAY — ARITRIE CARDIACA. INIMAY — TROMBOZA CORONARIANA.. 28 279 279 279604. 605. 608, 607. 608. 60s. 610. 6m. or, 68. 61a. 6s. 616. on. 8. 619. 620. ea. 622. 623. 624, 62s, 626. 627, 28. 629. 630. 631 INSOLATIE Vez! si: ACCIDENT, CALDURA, PIELE |. INSOMINIE .. 1281 _INSUFICIENTA CARDIACA Vez INIMAW [PROBLEME CARDIACE] 282 INTESTINE (afectiuni ale...) Vezi si: CANCER COLON / LAINTESTIN /COLITA/.... 282 282 INTESTINE (cancer la...) Vezi: CANCER LA INTESTINE. INTESTINE — COLICA Vezisi: GAZE... 283 INTESTINE — COLITA(muconlti Vez! INFLAMATIE, INTESTINE — COLON. 1 283 INTESTINE — COLON (afeqiun ale.) Vel si CANCER DE COLON. INTESTINE — CONSTIPATIE Vezi si: CANCER LA COLON... INTESTINE— CROHN (boala lui.) SAU ILEITA Vezi si APENDICITA, INTESTINE — DIAREE... sins 285, INTESTINE — DIAREE INTESTINE — DIVERTICULITA.. INTESTINE — DIZENTERI Vel INTESTINE COLICI/ DIAREE, INTESTINE — GASTRO-ENTERITA Vezi si: STOMAC/ [AFECTIUNI ALE...] / GASTRITA, INTESTINE — DIAREE, GREATA. INTESTINE — RECT Vezi s: ANUS... INTESTINE — TENIA .. INTESTIN SUBTIRE (afectiuni ale...) Vezi si: INTESTINE — COLITA.. INTESTIN SUBTIRE — RECTOCOLITA HEMORAGICA Veri si: INTESTINE — COUTA.. INTOLERANTALA GLUTEN : INTOXICATIE Vezi: OTRAVIRE [... PRIN MANCARE]... INTRERUPERE VOLUNTARA A SARCINII Vezi; NASTERE — AVORT. ISTERIE Vezi si: LESIN, NERVI [CRIZA DE..], NEVROZA ‘IMBATRANIRE (afectiunilegate de..)... ‘MBATRANIRE PATOLOGICA Vezi: SENILITATE. INDOIALA INCHEIETURA vec ARTICULATH INCHEIETURA MAINII Vez si: ARTICULATI .. INCHEIETURA MAINII —SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN ... INGALBENIRE Ved! ICTER nem KAPOSI (sarcomul ul... Vezi si: SIDA KILLIAN (polip al lu.) Vezi: NAS — KILLIAN (POLIP AL LUI..} {ABI Vezi: VULVA, 289 290 290‘Morel Dilonr ol Boer feelurilr Covel subtle noni 632. 633. 634. 635, 636. 637. 638. 649. 650, 651 652. 653. 654. 655. 656. 657. 658. 659. 660, . LESIN SAU PIERDEREA CUNOSTINTEI Vex ss CREIER — SINGOPA, COMA, . LEUCOPENIE Ver: SANGE — LEUCOPENE ... . LEUCOREE Ver s: CANDIDA, INFECT, PIELE— MANCARIME, |. LEZIUNI Vez!: PIELE — LEZIUNI. - UIGAMENTE Vezi: ARTICULATI! — ENTORSE 1. LIMBA (cancer la..) Vezi: CANCER LA LIMBA . LINEA (afectiuni limtatice) Vezi $l: CANCER LA GANGLION! .LUXATIE Vez i: ACCIDENT, FURIE, DURERE, OASE. LABIRINTITA Vert: CREIER — ECHILIBRU [PIERDERE...] LACRIMI Vert: PLANS. LARINGE Vezi: GAT — LARINGE .. LARINGITA Vezt: GAT — LARINGITA. LARINGE (cancer la...) Vezi: CANCER LA LARINGE. LEN LEPRA Vedi s: CRONICA [BOALA.., NERV PIELE /(1N GENERAL] / IAFECTIUNIALE..J. LESBIANA Vez: HOMOSEXUALITATE LEUCEMIE Vezi: SANGE — LEUCEMIE.. SALPINGITA... LIMBA Vezi si: GUST [TULBURARI DE... [4 A SISTEMULUI LIMFATIC], GANGLION [... IMFATIC, INFECT, INFLAMATIE, EDEM, SISTEM IMUNITAR... UMFATISM, LIMFOM Vezi: HODGKIN [BOALA A LUI...].. POM {in general) Vez i: CHIST.. LITIAZA BILIARA Vezl: CALCULI BILIAR UTIAZA RENALA Vezi: CALCULI RENAL. LOCOMOTIE Vezi: SISTEM LOCOMOTOR .. LOMBAGO Vezi: SPATE [DURERE DE...] - ZONA LOMBARA.. LOMBALGIE Vezi: SPATE [DURERE DE...] — ZONA LOMBARA 0.10 LORDOZA Vezt: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE A ..] — LORDOZA LSD (consum de..) Vezl: DROGUR LUMBAGO Vez!: SPATE [DURERE DE...] — ZONA LOMBAFA... LUPUS Vezi: PIELE — LUPUS. LUPUS ERITEMATOS CRONIC Ver: IELE — LUPUS... MALABSORBTIE INTESTINALA Vezi:INTESTINE.. MALARIA SAU PALUDISMUL Ver i:COMA,FEBRA, SANGELE..665. 666, 667. 668. 669. 670. on. on. 673, 67a. 675. 676. on. 6. 679. 680. 6a, 682. 683. 684, 685. 686. 687. 688, 689. 690. 601. 602. 693. 694. 695. 696. 658. 609. 700. |. METRORAGIE Vezi: MENSTRUATIE-MENORAGIE MALFORMATIE (IN GENERAL)..(A INIMI. MALFORMATI CONGENITALE. MAMELE Vezi: SAN MANIACO-DEPRESIE Vezi PSIHOZA.. MANIE Vez i: ANGOASA, ANXIETATE MARIJUANA (CONSUM DE...) Vezi: DROG. MASOCHISM Vezi: SADOMASOCHISM.. MASTITA Vezt SAN-MASTITA... IMASTOIDITA Vez gi: FEBRA, INFLAMATI, URECHL-OTITA MASTOZA Vert: SAU. MAXILARE... MADUVA SPINARI Vea! gt SCLEROZA IN PLAC. MADUVA OSOASA Ver! SANGE... MAINT (IN GENERAL) MAINI (ARTROZA MAINILOR) - Vez ZLARTRITA. ‘MAINI- BOALA LUI DUPUYTREN - Ver s: DEGETE. MANCARIME Vez: PIELE —~ MANCARIME MANCARIME & ANUSULUI Vezl: ANUS — MANCARIME ANALA.... MANCARIME VAGINALA Vezl: VAGIN (IN GENERAL cm MRTREATA Ver! si: PAR [AFECTIUNI ALE. MEDIACALCOZA Vest: ARTEROSCLEROZA MEDICINA. MELANCOLIE Vezi si: ANGOASA, DEPRESIE, PSIHOZA, SUICID.. MELANOM Vezi :MELANOM MALIGN.... MEMORIE (DEFICITARA) Vezi si: ALZHEIMER, AMINEZIE. MENIERE (BOALA LUI} Vezi si: ACUFENA, VERTH, SURDITATE...... MENINGITA Veut: CREIER-MENINGITA MENOPAUZA (DIFICULTAT! ALE...) MENISC Vezi: GENUNCH' (DURERE DE... MENSTRUATIE-AMENOREE.. 'MENSTRUATIE (DURERE MENSTRUALA).. MENSTRUATIE-METRORAGIE Vezi $i: FIBROM. [MENSTRUATIE- SINDROM PREMENSTRUAL (SPM) Vez si: DURERE.. MESCALINA (CONSUM CE...) Vezi: DROG ‘METABOLISM LENT Vez! GREUTATE (EXCES DE. METEORISM Vez: GAZ..ee eo ee NEE EEE EEE EEE Moree Diionoro Boor Afecuniler« Coutle bea imbolnis} 702. 703. 704. 705. 706. 707. 708. 709. 70. ™ ma. 78. 74. 75. 76. 77. 78, 79. no. Ri. m2. 3. pa. ps. rs. 77. m8. ns. 730. 7. "TR. 733. 73a. 735. 736. MIASTENIE Vezi: MUSCHI ~ MIASTENIE. i IMICOZA (pe piles capulu fre dep si unghi) Vea PAR MICOZA.. MICOZz (... fa degetele de la picloare) SAU PICIOR DE ATLET Vert: PICIOARE — micozA IMIGRENE Vezt: CAP-MIGRENE MULOCUL SPATELUI Vezi: SPATE.. MIOCARDITA Vezt: INIMAW — MIOCARDITA.. [MIOM UTERIN vezi: FIBROM $1.CHIST. MIOPATIE Vezi: MUSCHI — MIOPATI. MIOPIE Vezi: OCH — MIOPI MIOZITA Vezi: MUSCHI — MIOZITA, MIROS Vezt NAS MIROS CORPORAL $1 TRANSPIRATIE Vez gf NAS. MANA. (MNONUCLEOZA INFECTIOASA) Vez: SANGE-MCNONUCLEOZA MOARTE Veui si: AGORAFOBIE, ANXIETATE, EUTANASIE. MOARTEA SUBITA A NOU-NASCUTULUL...00.0 MONGOLISM SAU TRISOMIE 21 SAU SINDROM DOWN... MONONUCLEOZA Vert: SANGE-MONONUCLEOZA INFECTIOASA. MUCOVISCIDOZK SAU FIBROZK CHISTICA Ver! s: PANCREAS, PLANANI MUCOZITATI ALE COLONULUI Vert INTESTINE-COLITA MUSCHI QW GENERAL). MUSCHI—CONVULSII Vets: CREIER-EPILEPSIE. [MUSCHL-DISTROFIE MUSCULARA.. MUSCHI — FIBROMATOZA MUSCHI — MIASTENIE... MUSCHI— MIOPATE... MuUscH — mioziTA.. MUSCHI — TETANOS Vezi si: MUSCHI— TRISMUS. 316 MUSCHI— TRISMUS vez! si: MUSCHI— TETANOS 316 NANISM-— GIGANTISM Vezi si: OASE — ACROMEGALE... 317 NARCOLEPSIE - BOALA SOMNULUI Vez! gi: COMA, LESIN, INSOMNIE, SOMNOLENTA... INAS (in general) Vez i: MIROS CORPORAL. NAS (afectiuni ale.) eonnn NAS CARE CURGE IN GAT. NAS (congestie) Vezi: CONGESTEE.. NAS — KILLIAN (polip al lu.) Vezi si: TUMORA737. 738. R9. 740. 7a. a2. 783. 706. a7. 708. 749. 750. 751. 782. 753. 7384: 758. 786. 787. 758. 759. 760. 761 782. 783. 764. 765. 766. 767. 768. 769. INAS (sangerar..). NAS — SINUZITA NAS (tnt) Vert STRANUT INAS (sfordit) Vez: SEORATT nu : INASTERE (Felul In care s-a petrecut nasterea mea, ca $i co Veri si: NASTERE fea marti). vo BD NASTEREA PREMATURA.... NEBUNIE Vezi si: PSIHOZA.. . NEFRITA Vezi: RINICHI — NEFRITA NEFRITA CRONICA Vezi: BRIGHT [BOALA A LUI... 327 NEFROPATIE Vezi: RINICHI— NEFRITA sn S2T NEUNISTE.. NEMULTUMIR NERV! (in general). NERV! (cri2é de...) Vezi st ISTERIE, NEVROZA. [NERVI — NEVRALGIE Ver! s: DURERE.. [NERVI — NEVRITA. NERV OPTIC Vezi: NERVI— NEVRITA. NERVUL SCIATIC Vezi si: DURERE, SPATE / [AFECTIUNI ALE J / ZONA LOMBARA, PICIOARE / [IN GENERAL] / [AFECTIUNI ALE... NERVOZITATE.. NEURASTENIA Ver! : BURNOUT, DEPRESIE, OBOSEALA [IV GENERAL] NEUROPATIE Vezk SISTEM NERVOS. NEVOIE (In general) Vezt: DEPENDENTA.. NEVRALGIE Vez: NERVI — NEVRALGIE. NEVRITA Vezi: NERV! ~ NEVRITA... NEVROZA Vez si: ANGOASA, ISTERIE, OBSESIE. NISTAGMUS Vezi: OCHI — NISTAGMUS .. Noouu NOSTALGIE Vez! si: MELANCOLIE. ‘ASE (fa general ‘ASE (afectiuni ate.) ‘ASE — ACROMEGAUE.. OASE (boalé a oaselor) Vezi: ANEXA IV. OASE (cancer Ia.) Vez CANCER [IN GENERAL] (ASE (cancer la oase...) — SARCOMUL LUI EWING Veri si: CANCER [IN GENERAL . : ‘ : : : ;“ 9 ‘TM. OASE— DIFORMITATE.. 772. OASE — DISLOCARE 773. OASE — FRACTURA (...osoasi) Vezi i SPATE — FRACTURI 774. OASE — OSTEOMIELITA 7. 76. T71. OBICEIURI Vezi: DEPENDENTA 78. 779- 780. OBRAZ (a-5iroade interiorul obrazul 781. OBSESIE. 782. OCHI Vezi: OCH! (IN GENERAL 783. OCHI(IN GENERAL) 784, OCHI(afectuni ale.) 785. OCHI (afectuni ale copilor). 786. OCHI— ASTIGMATISM 787. OCHI— CATARACTA 788. OCHI— CEARCANE. 789. OCHI— CHERATITA Vezi 790. OCHI — COMOTIA RETINIANA Vezi si: CREIER — COMOTE... 791. OCHI— CONJUNCTIVITA 792. OCH — DALTONISM (non-perceperea culorilor) 793. OCHI— DEZUPIREA DE RETINA 794. OCH! — DEGENERESCENTA RETINIANA (macular8). 195. OCH = GLAUCOMensnsnns 796. OCH!- HIPERMETROPIE $1 PREZBITISM TOT. OCH MIOPIE 798. OCHI-NISTAGMUS or. OCHI — PUPILE 7 se 353 802, OCHI — RETINITA PIGMENTARA SAU RETINOPATIA PIGMENTARA .. 805, OCHI — STRABISM DIVERGENT Morse Disionro Bolo! Afectunlor- Covel subtle nbolnvich ” ALE VERTEBRELOR. ‘ASE — OSTEOPOROZA... OBEZITATE Vezi: GREUTATE [EXCES DE... 3. OBOSEALA {Tn general se . OBOSEALA CRONICA (sindromul de..) SAU ENCEFALOMIELITA MIALGICK Vez i: CRONICA [BOALA.., FIBROMIALGIE. ~) Ven: GURA [AFECTIUNI ALE], INFLAMATIE, ULCER... 351 799. OCHI — ORBIRE... 352 800. OCHI — PTERIGION..... 353, 354 803. OCI — STRABISM (in general) 354 804. OCHI — STRABISM CONVERGENT. 354, 355807. 808. 809. Bro. an. 82. 813. 814. 215. 86. 817. 818. 819. 820. B21. 822, 823, 824. 825, 826. 827, 828. 829. 830. 831, 832, 833. 834, 835. 836. 837. 838. 839. B40. Bat. (OCH USCATI Vezl: OCHI(AFECTIUNI ALE... OMBILIC (BURIC), OMBILICALA (HERNIE..) Vets: OMOPLET... OMUCIDERE enon (OPIUM (consum de.) Veri DROGURI ‘OPRESIUNE. COPRESIUNE PULMONARA oe OREION Vezi si: GLANDE SALIVARE, INFECT cena BOLILE COPILARIEL.. ORGANE GENITALE Vezi: GENITALE [ORGANE...]. ORGELET Vez! si: FURUNCLL. ORHITA Vezir TESTICULE [IN GENERAL)... OTITA Vezi: URECH! — OTITA... OTRAVIRE (... prin alimentatie) OVARE (in general) Vexsi: FEMININE AFECTIUNL. OVARE (afectiuni ale ovarelo.. PALAI Vezi: GURA — PALAT... PALPITATI Ves NIMAW — ARITRAE CARDIACA PALUDISM Vezi: MALARIE. PANARITIU. “ PANCREAS Versi SANGE / DIABET / HIPOGLICEMIE oe 36 PANCREAS — PANCREATITA Vez: ANEXA Icon PANICA (atac de...) Vezi: FRICA..... PARAUIZIE (in general). PARALIZIE CEREBRALA Ve: CREIER — PARALIZIE CEREBRALA 364 PARALIZIE INFANTILA Vez: POLIOMIELITA PARANOIA Vezi: PSIHOZA— PARANOIA... PARKINSON (boala lui.) Veo CREIER ~ PARKINSON [BOALA A LU]. 364 PAROTIDE Vezl: GLANDELE SALIVARE... 364 PARTEADREAPTA Vez MASCULIN[PRINCIPI. J. 364 PARTEA STANGA Veri: FEMININ [PRINCIPI 365 PAR (in general)... 365 PAR (boll de... se 365 PAR — CALVITIE 1366 PAR GRIZONAT.. 367 PAR — PELADA.. 368aaah see 55 56 58 Maree Dioner a Boiler Afeeunilr~ Court subtle ale imbolniil 39 a2. 843. PAR DE PE CORP Vezi si: PARUL CAPULUI [PIEROEREA a Baa. 845. 846. 847. 848. Bas. 850. 851 852. 853, 854. 855, 856, 857. 858. 839. 860. 861. 862, 363, 864. 865, 86. 867, 868, 869, 870. an. 872. 873, 874. PAR (pierderea...) Vezi: PAR — CALVITIE PAR- PECINGINE Vet PAR [PIERDEREA..]/CALVITIE /PELAD, PEDICULOZA Vert: PADUCHT PEDICULOZA PUBIANA Vez gi: VENERICE (BOLI. PELADA Vert: PAR — PELADA. PELVIS VezisBAZIN, SOLDURI PENIS afectiun ale PERETE (ANATOMIC)... PERICARDITA Vert: NIMAW — PERICAROITA PERITONITA Ver si: APENDICITA... PERONEU Ver: PICIOR — PARTEA INFERIOARA PETE ROSII Ver: PIELE (AFECTIUM ALE... PETE DE VIN Vert: PIELE — PETE DE VIN. PICIOARE {in general)..... PICIOARE (afectiuni ale)... PICIOARE - GANDE (in general Vez si SISTEM LOCOMOTOR PICIOARE — GAMBE (afecyiuni ale.) PICIOARE — GAMBE ~ PARTEA INFERIOARA (PULPA) . PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA (COAPSE) Vet i: COAPSE [IN GENERAL). PICIOARE ~ VARICE Vez: SANGE — VARICE PICIOR DE ATLET Vezi: PICIOARE— MICOZA.. PICIOARE ~ BATATURI, DURILLON Ver! si: PIELE — CALOZITATE PICIOARE — MICOZA (.. tre degetele dela pcioare) SAU PICIOR DE ATLET Ver: PIELE /IN GENERAL] /[AFECTIUMI ALE.) SISTEM IMUNITAR. ene 378 PICIOR — SPINA CALCANEANA Ver gi: CALCAL... sos 378 PICIOARE — VERUCI PLANTARE Ver! i PICIOARE — DUPILLOW vo 378 PIELE (in general) 379 PIELE (afeciuni ae... 380 PIELE — ACNEE Vee! PIELE / COSURI / PUNCTE NEGRE, FATA 382 PIELE — ACNEE ROZACEE SAU CUPEROZA ‘Vezi si: PIELE / COSURI / PUNCTE NEGRE, FAT? ws esersestnees SOS, PIELE— ACROCHERATOZA Ver! gi: PIELE — ACRODERMATIT Aven 384 PIELE — ACRODERMATITA nen ae 384 PIELE— ALBINISM Vezi si: PIELE — VITILIGO 384875. 876. 87. a8. 880. 881. 882. 883. 884. 8a, 886. 887. 888, 889, 890. 891. 892. 893, 804. 895. 896. 897. 898. 899. 900. 901. 902. 903. 904, 905. 906, 907, 908. ~ Jacques Mertel PIELE — ANTRAX Vea! :PIELE— FURUNCUUL.. PIELE — BASIC! 0. PIELE — CALOZITATE Versi: PICIOARE— DURILLON $1 BATATURT PIELE—CICATRICE.. PIELE — COSURI Vezi si: HERPES /[.. In GENERAL, BUCAL|, PIELE — ACNE. PIELE — CRAPATURI PIELE — DEGERATURI Ve si: FRIG [INGHET..] . PIELE — DERMATITA, PIELE — DERMATITA SEBOREICA.. PIELE — ECZEMA. so PIELE — EPIDERMITA Veu si: ANEXA I, HERPES, PIELE.. PIELE — ERUPTIE (... de cosuri) Vezi si: PIELE — MANCARIME.. PIELE — FURUNCULI Vezi si: INFLAMATIE. PIELE — FURUNCULI VAGINAL PIELE — SCABIE (RAIE ) PIELE — IMPETIGO. PIELE — KERATOZA Vez! sl: PIELE — ACROKERATOZA, PICIOARE / DURILLON / BATATURI PIELE — LEUCODERMIE Vezi gi CICATRICE, PIELE — ALBINISM / VITILIGO .. PIELE — UIPOM.. PIELE — LUPUS (eritematos eroni PIELE — MANCARIME Vez i: PIELE — ERUPTIE [.. COSURI] PIELE — MANCARIME TN ZONA ANUSULUI Vezi: ANUS — MANCARIME. PIELE — MELANOM MAUGN cunor PIELE — PETE DE VIN, ANGIOM MATUR SAU PLAN. PIELE — PSORIAZIS PILE — PUNCTE NEGRE Ved! i FATA vn PIELE — SCLERODERMIE Vezi si: SISTEM IMUNITAR .. PIELE — URTICARIE : PIELE — VARICELA Ves ss BOLILE COPIARIEI — VARICELA, PIELE — VANATAl nrnsnsonsensnen PIELE — VERGETURI PIELE — VERUCI, NEGIn general) Vel si TUMOR! PIELE ~ VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE — VERUCI PLANTARE PIELE — VITILIGO soe 385 386 387 387 388 389 389 391 391 392 392 393 393Setar terteaeeneeaearea 1 2 3 [Moree Diionr Boor Afecuniler- Count subtle oe bole “ 909. 910. om. on. 913. ou. 9. m6. ov. 918. 919. 920. 97 922. 923. 25, 926. 97. 928, 929. 930. 931. 932. 933. 934. 935. 936. 937. 938. 939. 940. 91, 92. 943. PIELEA CAPULUI Vezi: PAR — PIELE ~ MANCARIME, MTREATA PIEPT : PIEPT (angin8 la.) Vezi: ANGINA PECTORALA. PIERDEREA CUNOSTINTEI Vezi: LESI PIERDEREA POFTEI DE MANCARE Vez: POFTA DE MANCARE PIETRE LA RINICHI Vezi: CALCULI RENAL. PINEALA Vezi: GLANDA PINEALA . PIOREE (gingivité expulsiva) Ve «« PIPLIN PAT » Vezi si: INCONTINENTA [.. FECALA, ... URINARA].. PIREXIE Vezi: FEBRA PITUITARA Vezi: GLANDA PITUITARA. PLAGA Vezi: ACCIDENT. PLAMANI (In general) Veci si: BRONSI PLAMAN! (afeciun’ ae.) Vel si: ASTM, BRONSII — BRONSITA, SCLEROZA PLAMANI — BOALA LEGIONARILOR.... PLAMANI (cancer la...) Vezi CANCER LA PLAMANI. PLAMANI — CONGESTIE Vezi: CONGESTI PLAMANI — EMFIZEM PULMONAR... PLAMANI — PNEUMONIE $1 PLEUREZEE.. PLANS.. . PLEOAPE (in general) Vez! i: TRASATURI... PLEOAPE (clipit a.) PLEUREZIE Vez: PLAMANI — PNEUMONTE S1 PLEUREZI PLEURITA Vezi: PLAMANI — PNEUMONIE SI PLEUREZIE PLICTISEALA Vezi si: DEPRESIE, MELANCOLIE. PLOMBA Vezi: DINTI — CARIE DENTARA... PNEUMONIE Vez: PLAMANI— PNEUMONIE SI PLEUREZIC. PNEUMOPATIE Vezi: CONGESTIE.... POINT DE COTE SAU DURERE IRADIANTA, POLIARTRITA CRONICA EVOLUTIVA Vezi: ARTRITA — POLIARTRITA REUMATOIDA, POLIOMIELITA, POLIOREXIE Vezi: BULIMIE POUPI... PRESIUNE ARTERIALA SAU SANGUINA Vezi: TENSIUNE ARTERIALA, st944. 945. 906. 9a7. 98. sas. 950. 951. 952, 953, 954. 955. 956. 957. 958. 959. 960. 96. 962. 963, 964. 965. 966. 967. 968. 969. 970. on. on. 973. 974. 75: 976. 97. 978. PREZBITISM Vezi: OCHI—~ HIPERMETROPIE Si PREZBITISM wenn PRINCIPIUL MASCULIN Vez! gi: FEMININ. ern PROBLEME CARDIACE Vez: INIMAW ~ PROBLEME CARDIACE PROBLEME LEGATE DE PALPITATII Vezi: INIMAY — ARITMIE CARDIACA.. PROLAPSUL (cobordrea unui organ) Vezi $1: PROSTATA [COBORARE DE...}. PROSTATA {in general).. PROSTATA (afectiuni ale...) PROSTATA (coborére..) Ver si PROLAPS.. PROSTATA — PROSTATITA Vez! gi: ANEXA Il, INFECTIE, INFLAMATIE... PRURIT Vezi: PIELE — MANCARIME. PSIHOSOMATICR (boal8.) Vez: BOALA PSIHOSOMATICA PSIHOZA (In general)... PSIHOZA— PARANOIA... PSIHOZA — SCHIZOFRENIE PSORIASIS Vezi: PIELE — PSORIASIS... PUBIANA (pilozitate) 7 PUBIS osu.) Visi ACCIDENT, OASE ~ FRACTURI|.. OSOASE), TENDOANE nn ULS(anomai ale_) VezLINIDMAW ARITMIE CARDIACA PUNCTE NEGRE Vezi: PIELE — PUNCTE NEGRE. RAHITISM, RANA Vezir “ACCIDENT, TAIETURA.. RANCHIUNA, RAYNAUD (boale a lui.) Vez! sl: SANGE — CIRCULATIE SANGUINA non RACEALA~RINITA Ver! s: ALERGIE — FEBRA FANULU. RAGUSEALA Ver lz AFONIE RAGUSEALA Vezl: GAT — RAGUSEALA RAU DE AER Vezi:RAU CE MARE... AU DE ALTITUDINE Ver:RAU DE MUNTE. AU DE CAP Vezl:CAP.. RAU DE CRLATORIE VeriRAU DE TRANSPORT. RAU DE GAT Veul;GAT- FARINGITA AU DE INIMA Vezi:GRETUR.. AU DE MUNTE Veri i: APETTT, BALONAR, GRETUR, AMETEL. RAU DE MARE - Veri si: RAU DE TRANSPORT. RAU DE MASINA Veri:RAU DE MARE....Maree Dictonar Boor 5 Afethnor- Cael subie ale imbolnvil 979. 980. 981. 982. 983. 984. 985. 986. 987. 988, 989. 990. 99. 992. 993. 994. 995. 996. 997. 998. 999. 1000. 1001 1003. 1004. 1005, 4008, 1007. 1008, 1009, 1010. RAU DE TRANSPORT - Vezi si: ANXIETATE, RAU DE MARE, GRETUR, AMETEL ens RAU DE SPATE Vezi: SPATE IN GENERAL.. RAU DE STOMAC Vez! si: INTESTINE. RAUTATE Vez! sl: DREPTATE (EU AM.) RAGAIT, ERUCTATIE Vezi: ERUCTATIE... RECT Vezi: INTESTINE RECT .. REGRETE... RESPIRATIE (In general). AESPIRATIE(afectiuni de.) Vert ASTM, GAT (AFECTIUN| ALE... [MOARTE SUBITA A NOU-NASCUTULUI, PLAMANI [AFECTIUNI ALE. RESPIRATIE — ASFIXIE Vezi si: ASTM, RESPIRATIE [AFECTIUNI DE. RESPIRATIE — SUFOCARE RESPIRATIE — TRAHEITA. RETENTIA APE] Vez! si: EDEM. RETINITA PIGMENTARA Vezi: OCHI-~ RETINITA PIGMENTARA .. RETINOPATIE PIGMENTARA Vezi: OCH! — RETINITA PIGIMENTARA.. RETRAGEREA IN SINE. REUMATISM Vezi si: ARTRITA ARTICULATII, INFLAMATIL RIDURI oe RIGIOITATE(. articular, muscular) — POUARTRITA REUMATOID: RINICHI (probleme renale) Vezi si: CALCULI/ (IN GENERAL] / RENALI, FRICA.. 430 RINICHI — ANURIE Vers: RINICHI[PROBLEME RENALE}. 432 RINICHI— NEFRITA Vez! si: FURIE, INFLAMATIE, FRICA RINICHI — PIETRE LA RINICHI Vezi:CALCULI RENAL. RINICHI (durere fn zona...) (iumbago) Vezi: SPATE / [DURERI DE..]/Z0NA INFERIOARA. RINITA Vezi: RACEALA |. CREIER... RINOFARINGITA Vezi: GAT — FARINGITA...... ITM CARDIAC (tulburlde..) Vez: INIMAW — ARITHMIE CARDIACA, ROSEATA Vezi: PIELE (AFECTIUNI ALE... ROTULA... 7 RUBEOLA Vezi: BOLILE COPILARIE!... RUJEOLA Veri: BOLILE COPILARIEL.. SARCOIDOZA.“ “ Jacques Marte! ton, SARCOMUL LUI EWING Vezi: OASE [CANCER OE. SARCOMUL LUI EWING. 1012. SACRU (OS) Vezi: SPATE — PARTEA INFERIOARA 4013. SADISM Ver: SADOMASOCHISM 1014. SADOMASOCHISM... 1015. SALIVA (in general} Vd! s: GLANDE SALIVARE, OREION... 1016. SALIVA — HIPER $1 HIPOSAUIVTE Vez si: GURA.. sn 1017. SALMONELOZA SAU FEBRA TIFOIDA Vezi si: OTRAVIRE [... PRIN MANCARE], INDIGESTIE, INFECTII [IN GENERAL], INTESTINE — DIAREE, GRETURI.. 1018. SALPINGITA Vezi si: CRONICA [BOALA...], FEMININE [AFECTIUNI...J, INFECTH [IN GENERAL 1019. SARCINA (afectiuni in.. 437 1020. SARCINA (... PrelUN git) nn .nene 1 437 1021. SARCINA — ECLAMPSIE Vezi si: CREIER —. ~ EPLLEPSIE, TENSIUNE ARTERIALA— HIPERTENSIUNE o 438 7022. SARCINA ECTOPICA SAU EXTRAUTERINA. 1023. i: NASTERE — AVORT.... 102s. SARCINA FALSA. 1025, SANGE (in general. . 1026. SANGE {afectiuni al SANGE / ANEMIE / LEUCEMIE.. 7027. SANGE — ANEMIE Vezi si: SANGE / CIRCULATIA SANGUINA / LEUCEMIE 1028. SANGE — ARTERE... a 1029. SANGE — CANGRENA Vezi si: AMPUTARE, INFECTU .... 1030. SANGE — CIRCULATIE SANGUINA Vezi si: INIMA¥, RAYNAUD [BOALA ALU.) 1031. SANGE COAGULAT|(... in vene sau in artere), CHEAG Vedi si: SANGE -TROMBOZA 1032. SANGE — COLESTEROL Vez! sl: ‘SANGE/ IN GENERAL] / CIRCULATIA SANGELUI.. a 1033. SANGE — DIABET (. zahart) Ved si BOLI EREDITARE, SANGE - HIPOGLICEMIE. 4034. SANGE (in scaun..) Vezi i 1035. SANGE — FEBLITA 1036. ANGE — HEMATOM Ver: ACCIDENT, SANE /(IN GENERAL] CIRCULATIA SANGUINA, 4037. SANGE — HEMATURIE Vezi si: ADENOM, VEZICA / [AFECTIUNI ALE...] / CISTITA, URINA [INFECT URINARE]. 436 vezi si: NASTERE, GRETURI, SANGE — DIABET. INGE— SANGERARI..9 9 Marae Dilonar ol Boar 9 Afeeuntor- Covet ube ole imbolnvit as 1038. SANGE — HEMOFILIE Vezi si: BOL! EREDITARE, SANGE / (IN GENERAL] / [AFECTIUNI ALE..] /CIRCULATIE SANGUINA / DIABET. 1039. SANGE — HEMORAGIE.. 1040. SANGE — HIPOGLICEMIE Vezi si: ALERGII [IN GENERAL], CCREIER — ECHILIBRU [PIERDERE OE..], SANGE— DIABET... 1041. SANGE — LEUCEMIE Vezi si: CANCER [IN GENERAL }, SANGE / ANEMIE / CIRCULATIE SANGUINA. 1042. SANGE — LEUCOPENEE. = 1043. SANGE — MONONUCLEOZA INFECTIOASA Vers ANGINA, OBOSEALA, INFECTI fin general], SPLINA, CAP [DURER! DE...) +1044. SANGE — PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE Vezi st SANGE COAGULAT — TROMBOZA. 1045. SANGE — SANGERAR... 1046. SANGE — SEPTICEMIE. 1047. SANGE — TROMBOZA Vezi si: SANGE /CRCULATIE SANGUINA / COAGULARE 1048. SANGE — VARICE 1049, SANGERAR| Vez: SANGE — SANGERAR +1050. SANGERARI NAZALE Vezi: NAS [SANGERARI 1051. SANGERARI GINGIVALE Vezi: GINGII [SANGERARI ALE +1052. SANI(in general) 1053. SANI (afectiuni ale...) (dures, chisturi) Vers: CANCER LA SAN, SAN — MaSTITA _ 1054, SANI — ALAPTARE (ficult de.) Veli: SANT — MASTITA 1055. SANI (cancer la...) Vezi: CANCER LA SAI 1056. SANI — MASTITA. 1057. SCABIE, RAIE Vezi: PIELE — SCABIE SAU RAIE. +1058. SCARLATINA Veri: BOLILE COPILARIEI 457 457 1059. SCHELET Vezi: OASE: 460 1060, SCHIZOFRENIE Vezi: PSIHOZA — SCHIZOFREMIE.. 460 1061. SCIATIC (nervul.. Vezi: NERVUL SCIATIC.. 460 1062. SCLERODERMIE Vezi: PIELE — SCLERODERMIE .. 460 “1063. SCLEROZA Vezi si: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR... 460 1064. SCLEROZA IN PLACI AB 1055. SCLEROZA — LATERALA AMIOTROFICR Vex: CHARCOT OALA LU 463 1066. SCOLIOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIERI ALE..] ~ SCOLIOZA weno A63» 6 Jecque Morte! 1067, SCRASNIT DIN DINTI Vezi: DINTI [SCRASNIT Dit -MAXILARE [DURERE DE... +4068. SCRUPULE.... 4069, SCURGERI VAGINALE Ver: LEUCORE 1070. SENECTUTE Vezi: BATRANETE {AFECTIUNI DE... 1071. SENIUTATE.. 1072, SEPTICEMIE Veri: SANGE — SEPTICEMIEE. 47a, SETE Vez: INSOLATIE,FINICH[ROBLEME RENALE), SANGE — DIABET....43 +1074. SEXUALE (DEVIATII $1 PEFVERSIUNI IN GENERAL) 464 41075. SEXUALE (FRUSTRARI, LIFSA DORINTEL...) Veri si: EIACULARE PRECOCE 464 1076. SEXUALA (HARTUIRE..) 865 1077. SFORAIT. oe B65 1078. SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENTE! DOBANDITE}. 1079, SIFIUS Vez: VENERICE [894] 1080, SINCOPA Vez: CREIER — SINCOPA 1081, SINDROMUL BAUTORILOR DE LAPTE Vezi aiurort ‘DE, € LAPTE [SINDROMUL 1082. SINDROMUL LUI BURNETT Vezi: ‘AUTOR! ‘DE LAPTE, [SINDROMUL 1083, SINDROMUL CANALULUICARPIAN Vez: CRAMPA SCRITORULU 1084. SINDROMUL LUI CUSHING Vezl: CUSHING [SINDROMUL LUL.... 1085, SINDROMUL DOWN Vez MONGOLISM.. 487 1086. SINDROMUL LU! GELINEAU Vezi: NARCOLEPSIE.. 487 1087. SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POLIRADICULONEVAITA ACUTA Vezi si: SISTEM IMUNITAR. 1088, SINDROMUL IMUNODEACIENTEt { DOBANDITE Vezi:. SIDA 1089, SINDRMUL MARFAN... 1090. SINDROMUL DE OBOSEPLA CRONICK Vi ‘Vezi: OBOSEALA CRONICA [siNoROM De..1 1091. SINDROMUL PREMENSTRUAL Vecl: MENSTRUATIE~ SINDROM PREMENSTRUAL 1052. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (SBA. SAU PNEUMOPATIE ATIPICA Vezi si: PLAMAN — PNEUMONIE, RESPIRATIE 1093, SINDROM DE SUPRAUTLZARE Vec! s: SPATE [AFECTIUAI ALE. 487 467 487 487 1 AT INFLAMATII, TENDOANE. 469 1094, SINDROMUL UNGHIILOR GALSENE Veci: UNGHI GALBENE [SINDROM AL... 469‘Morel Dieonro Bolo Afecunlr- Coulee mbolnlit ” 1095. SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Vezi: INCHEIETURA MAINII — SINOROMUL DE TUNEL CARPIAN.. 4096. SINUCIDERE Vez! ANGOASA, ANNIETATE, MELANCOLE. 1097. SINUS PILONIDAL Vezi si: SPATE / [AFECTIUNI ALE...] / PARTEA INFERIOARA A SPATELUL INFECTI [IN GENERAL, 1098. SINUZITA Vel: NAS — SINUZITA.... 1099, SISTEM IMUNITAR Vezt si SIDA 1100, SISTEM LOCOMOTOR Ver! si: OASE ‘101. SISTEM LIMFATIC Veu!s: GANGLION! [LIMFATIC.. 1102. SISTEMUL NERVOS Vezi si: NERVI [IN GENERALJ.... 1103. SLABICIUNE (STARE DE...) Vezi si: ASTENIE NERVOASA +104. SLABIREA Vezi:.si: ANOREXIE, EXCES DE GREUTATE).... 105. SOMN (BOALA SOMNULUI...) Vezi: NARCOLEPSIE. 1106. SOMN (TULBURARIDE..) Vez: NSOMINIE ‘107. SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL).. 1108, SOMNOLENTA.. 1109, SPASM : tio. SPASMOFILE Ver i TETANIE.. tii, SPATE (in general) ‘m2. SPATE (durere...) — PARTEA SUPERIOARA (71 vertebre cenvicale) ‘m3. SPATE (durere de...) — MULOCUL SPATELUI (12 vertebre dorsale). ‘mg. SPATE (dureri de...) ~ ZONA LOMBARA. 11. SPATE— FRACTURA A VERTEBRELOR Vez/: 116, SPLINA.. ‘1117. S.P.M, (sindrom premenstrual) Vezi: MENSTRUATIE — SINDROM PREMENSTRUAL.. 118. S.R.AS. Vert SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER ‘19. STARE DE RAU. i 120. STARE VEGETATIVA CRONICA Vez VEGETATIVA CRONICA...... ‘21, STANGACI.. 122, STERILITATEA... ‘23, STERN. : "24. STRABISM Vez: OCH! — STRABISM.. 125. STRES. : 1126. STOMAC (in general). - “ ‘727. STOMAC (durere de...) Vezi si: STOMAC— ARSURI LA. ‘STOMAC... 469 469 CREIER — STARE“ m8, 1129. 1130. ng. 1132, 1133. 1134, 135. 136. 37. 1138. 139. mao, a. aa, a3. naa. nas. 146, a7. 48. gg. 50. st. M52. 153. N54. 155. 156. 187. 158. 159. 60. 6. 62. 163, 164. STOMAC — AEROFAGIE.. STOMAC (cancer la.) Veti: CANCER LA STOMAC SSTOMAC— ARSURI LA STOMAC... : STOMAC — GASTRITA Veo! si: INFLAMATIE. STRANUT... SUBLINGUALE (gland. Veo: GLANDE SALIVARE. SSUFOCARE Vezi: RESPIRATIE— SUFOCARE .. SUGHIT. SUPARARE Vezl: MELANCOLEE.. SUPRAPONDERAL Vez: GREUTATE [EXCES DE. SUPRAOXIGENARE Vezi: HIPERVENTILATIE.. SUPRARENALE Vezt: GLANDE. SUPTUL DEGETULUI.. SUROITATE Vezi: URECH— SURDITATE... ‘SURDO-MUT Vezi si: URECHI — SURDITATE. SALAZION Vez PLEOAPE SANCRU fn general) Vai ULCER) Iv GENERAL). SANCRL— ULCER BUCAL heroes) Vz? GURA [OURERE OF. SSOLDURI Vez si: BAZIN SOLDURI (dureride..).. ‘TABAGISM Vezi: FUMAT “TAHICARDIE Vez: INIMW — ARITMIE CARDIACA.. TALAMUS “TARTRU Vert DIN] [AFCTIUNI ALE. ‘TRIETURA Vezi: ACCIDENT... TENDINITA Vezi: TENDON (IN GENERAL]. TENDON (in genera). ‘TENDONUL LUI AHILE... TENIA Vezi: INTESTINE — TENIA TENIS ELBOW Veri: COATE— EPICONDILITA.. TENSIUNE ARTERIALA™ HIPERTENSIUNE. ‘TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE TESTICULE (in general eas PENIS [AFECTIUNI ALE... TESTICULE (cancer de... Vez: CANCER DE TESTICULE.. TETANIE orn : TETANOS Vez: MUSCH ~ TETANOS. TETRAPLEGIE Veri: PARALIZE IN GENERAL]! 15, Moree Diener o Bolo $1 Afetunor- Cael ie oe imbolnévitt nbs. 166. ‘67. 68. 169. 170. an. 7. m7. 174. 175. 176. 17 we. 81 1182. 1183, 84. 185, ‘86. 187. 88, 89. M90. ng 92. 193. 9g, M95, 1196, 197. 198, 1199, 9. TRISMUS Vezt: MUSCHI — TRISMUS. 80. TIBIA Vezi: PICIOARE— PARTEA INFERIOARK ... TICURI Vezi: CREIER — TICURI. TIMIDITATE .. TIMPANISM, TIMUS Vezi: GLANDA — TIMUS. TIROIDA Vezi: GLANDA TIROIDA IN GENERAL. ‘TOROPEALA Vezi: AMORTEALA. ‘TORSIUNE DE TESTICULE Vezi: TESTICULE [IN GENERAL)... TORTICOLIS Vezi: GAT — TORTICOUI. : TOXICOMANIA Vezi si: ALCOOLISM, FUMAT, COMPULSIE NERVOASA, DEPENDANTA, DROGURI, PLAMANI [IN GENERAL] ..o-. TRAHEITA Vezi: RESPIRATIE ~ TRAHEITA. : TRAHEOBRONSITA Veci: BRONSITA, RESPIRATIE — TRANEITA TRANSPIRATIE Vezl: MIROS CORPORAL wenn TREMURAT Vezi gl: PARKINSON [BOALA A LUL.J TRISOMIE 21 Vezl: MONGOLISM.. TRISTETE Vert st SUPARARE, MELANCOLIE, SANGE / COLESTEROL / DIABET / HIPOGLICEME... TROMBOANGEITA OBLITERANTA Vez: BUERGER [BOALA LUI ‘TROMBOZA Vezi: SANGE — TROMBOZA.. ‘TROMBOZA CORONARIANA Vert INIMMAv — TROMBOZA CORONARIANA ‘TROMPA UTERINA (INFECTIA UNEL..) Vezt: SALPINGITA ‘TUBERCULOZA Vezi si: PLAMANI [AFECTIUNI ALE ..]. TUMORA (TUMORI) Vex si: CHIT, CANCER [IN GENERAL..}.. TUMORA LA CREIER Vezi: CREIER [TUMORA...} TUMORA MALIGNA Vezi: CANCER [IN GENERAL... TURBARE. TUSE Ver st GAT/ [IV GENERAL] /[DURERI OF. ‘TUSE CONVULSIVA Vezi: BOLILE COPILARIE! TESUT CONJUNCTIV (fragilitate a.) UITARE (a pierde lucruri) Vezi si: ACCIDENT. ULCER(E) (in general)... ULCER BUCAL (herpes) SAU SANCRU Vest GU [AFECPUNI ALE 1 ULCER PEPTIC SAU GASTRIC (la duoden sau stomac) ‘UMERI (In general) Vezi si: ARTICULATI. UMERII CURBATI1200. 201 1202, 1203. 1204. 1205. 1208. 1207. 1208 12089. 1210. aan. m2, 23. 14. as. 1216, 22. 1218. 1219. 220. a. 1222, 1223, 1224, was. 1226. 1227. 1228. 1229. 1230. 231, 1232, yy, Jocques Nortel LUMFLARE (in general) S25 LUMELAREA (... abdomenu ui 526 UNGHII (In general) nnn 1 526 LUNGHIl (2-51 roade unghie...) LUNGHIE INCARNATA.. LUNGHI INGALBENITE (sindrom al..).. LUNGHII MO! $I CASANTE. 527 527 528 URA.. oo LURECH! (in general) Vezi sl: URECH— SURDITATE... URECHI (afectiuni ale... Vez si: URECHI / ACUFENA / BAZAN URECHI / OTITA ror : $29 URECHI — ACUFENA Vezisi: URECH! — BAZAIT IN URECHI 1-530 532 533, URECHI — BAZAITIN URECHI Vezi si: URECHI — ACUFENA ‘URECHI — OTITA.. URECHI — SURDITATE. 533 LUREMIE Vex si RINICH [PROBLEME RENALE}.. 534 URETRITA Ver! si: ANEXA Il 535 URINA (INFECT URINARE) SAU CISTITA Vez si: NCONTINENTA [.- URINARAY, INFECTI [IN GENERAL], LEUCOREE, VAGIN — VAGINITA, VEZICA [AFECTIUNI ALE... URTICARIE Vezi: PIELE — URTICARIE USCACIUNE VAGINALA Vez: VAGIN (IN GENERAL) 7 UTER (In general) Vez! si: CANCER DE COL UTERIN, FEMININE [AFECTIUNL..J, PROLAPS .. . UTER (CANCER DE COL UTERIN.) Vest CANCER LA UTER [COL $1 CORP). VAGIN (In general. \VAGIN — MANCARIMI VAGINALE Vert MANCARIMI VAGINALE VAGINAL — HERPES Vezi HERPES VAGINAL. \VAGINALE (scurgeri..) Vezi: LEUCOREE .. \VAGINALE (spasme,..) Vezi: SPASME.. : VAGINITE Vea: CANDIDA, LEUCOREE, UINA (INFECT URINARE] VARICELA Vezi: BOLILE COPILARIE!.. \VARICE Vezi: SANGE — VARICE. \VARICOCEL Vezi: TESTICULE [IN GENERAL... VARSATURI Vezi: GREATA... \VANATAIE Vezi: PIELE — VANATAIE. VEGETATIVA CRONICK star... Vez! STARE VEGETATIVA CRONICA.Morse Dior Botior # Afeslunitr- Court ute oe mbt 1233. VEGETATII ADENOIDE (POLIPI) Vezi: AMIGDALE. +234. VENE (afectiun! ale.) Vez i: SANGE — CIRCULATIA SANGUINA.. 1235. VENE — VARICE Veri: SANGE — VARICE... 1236. VENERICE (boli..) Vez! si: SANCRU, HERPES [IN GENERAL] / GENITAL .. 1237. VERGETURI Ver!: PIELE— VERGETURI. cont ‘1238. VERTEBRE (fracturd de...) Vezi: SPATE — FRACTURA DE VERTEBRE..... 1239. VERTU $1 AMETEALA Ver! si: SANGE — HIPOGLICEMIE, CREIER —~ ECHILIBRU [PIERDEREA.. 1240. VERUCI (in general) Vzi PIELE — VERUCI [IN GENERAL, ‘eat. VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE — VERUCI PLANTARE... ‘22. VEZICA (AFECTIUNE LA...) Vezi si: CALCULI IN GENERAL, INFECT TN GENERAL, URINA [INFECT URINARE].. ‘1243. VEZICA BILIARA Vezi si: CALCULI BILIARI, FICAT [AFECTIUNI ALE... ‘qa. VEZICA — CISTITA Vezi si: ANEXA II. ‘245. VIERMI, PARAZITI Vezl: PAR-— TEN, INTESTINE —- COLON TENIA, PICIOARE — MICOZA. : 1246. VITILIGO Vezi: PIELE — VITILIGO... 2a7. VIOL Vezi si: ACCIDENT, FRICA 1248. VOCE (stinsé...) Vezt: AFONIE.. ‘aag. VOCE — RAGUSEALA 1250. VORBIRE Vezi si: AFONIE.. ‘251. VULVA Veui si: BUZE,“ 2 Jocques Montel 1. ASCUIPA SANGE veri:sAnaz 2, ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL vezi CREIER 3. ACIDITATE GASTRICA Veet: STOMAC-ARSURI 4 ACIDOZA vect:siGuTA, REUMATISM ‘Acidul este adesea legat de ceea ce erodeaz metalul. Acidoza indic& Faptul cam refuzat si asimilez.o situafie care s-a acumulat la nivel inconstient, antrendnd pe plan fizic un nivel mare de aciditate in snge sau fn lichidul in care tnoat& celulele. ‘A asimila inseamnd a rezolva, trata, regla problema, situasia sau conflictul care ma deranjeazi, care imi otraveste existenfa. Este nevoie sa ma intreb care este tuafia (adesea de natur& emofionala) care ma erodeaza pe interior. Este posibil si tralesc In prezent o situafie care face si atingd in mine sentimentul de insatisfacjie privind relaflle pe care le aveam céndva cu mama mea. Pot trai 0 insatisfacfie similara tn raport cu copiit met, cu prietenti sau angajasil tn faja cfrora mA simt “ca o mamé*. Am dificultatea dea m4 opri, nu indrznesc s& ma odihnesc, si-mi ofer timp. Acidoza respiratorie sau acidoza gazoasi provine din faptul ci nu elimin suficient gaz carbonic prin respirafia mea. Are legatur’ cu experienjele tréite fn raport cu anturajul meu. In cazul acidozet lactice, regisim 0 cantitate excesiva de acid lactic in singe. Intrucat sfngele transport tn mod normal bucurie, se intdmpli ca tot ceea ce este negative in viaja mea si mi afecteze In mod exagerat In cazurile extreme, reumatismul este conseringa direct siadesea inevitabila a excesului de aciditate, ‘Accept | ¥ si vad $i si tratez la nivelul inimit situafiile agasante si fritante din viafa mea, Concentrandu-mi atenfia pe un proces constient de deschidere si acceptare, pot evita si suport fizic aceasté boala dureroasd $i tratamentul ei dureros. Aleg sé tréiesc mai degraba bucuria, ibertatea si pacea interioar’. 8. ACNEE Vezi:PIELE 6. ACRODERMATITA Vect: PIELE ACROMEGALIE Vezi: 05 8, ACROKERATOZA VeziPieLe ACUFENA Vezi: URECHT 10, ACUMULARE LICHID SINOVIAL vecé Bursrraam le. are Moree Oeanar af Boller Afectunilor- Cael subtieoeimbolnvi Ps 41. ARAZIA Veci i: ALEXIA CONGENITALA, VORBIRE Afazia este o tulburare de exprimare si/sau de infelegere a limbajulut oral sau scris (alexia), cauzata de o leziune cerebral localizata. In general, afazi presupune pierderea memoriel semnelor obisnuite, prin care ne exprimam ideile fay de cei din jur. Centri limbajulut se aflS fn emisfera stang’ a creierului, tn jumatatea rational, specializatl in citit, vorbit, numaret, analiz8, reflectie si in stabilirea relafilor. Corespunde laturii mele Yang (emiztor, acfiune). In cazul in care am o astfel de afectiune, imi analizez felul in care transmit mesajele. Inconstientul meu se teme c& nu va fi injeles? Am indoieli legate de capacitatea mea de exprimare? Simt o angoasa la ideea de a ma exprima, nu indraznesc, de teama 4 “vol crea valuri" tn jurul meu, Astfel, raman la un nivel superficial. Nu pot si merg mai fn profunzime: astfel evit si descopar jucruri care nu imi plac. Ma simt ca intr-o inchisoare si, in acelasi timp, mA sim¢ eliberat, pentru ci nu trebuie sé explic totul, si ma justific. Imi este teama c& voi fi judecat de cellati si pentru cé nu am fncredere, vreau si controlez totul. Acceptl¥ evenimentele vieti, la nivelul inimiiv, fir8 s& mai trec totul prin filtrul rajiunil. Imi aleg, constient, cuvintele potrivite pentru a exprima ceea ce trebule spus, imi eliberez astfe! fricile, Indoielile si nesiguranga, Indrznese si fiu eu Insumi, imi exprim suferintele si deceptiile, stiind ca acesta este modul cel mai eficient de a mi elibera de secrete si de suferinfa; imi regisesc pacea interioara si doringa de a exploata universul, de care m-am deconectat 32, AFONIA SAU STINGEREA VOCIL Vocea reprezint exprimarea de sine, creativitatea. 0 emofie prea puternicé (depresie, neliniste) poate determina s8 nu mai stiu ce spun sau tn ce directie si ‘merg sau cum s& interpretez acea directie, in funcie de emosia traitd. Aceasti emofie, este posibil si fi fost traita pe plan sexual sare repercusiuni asupra vocil sia corzilor vocale, deoarece cel de al doilea centru de energie (sexualA) are legiturd direct& cu gatul, cel de-at cincilea centru de energie. Sensibilitatea mea (hiperemotivitatea) a fost afectat’ si nu mal pot spune timic, oricdt as incerca ! Simt c& "mi se taie rasuflarea’. Dacd tmi ristpesc prea mult energia, maf ales dup tun soc emofional, se va crea un gol interior, in locul disperdril mele si sunetele vor fi "aspirate" de acest gol. Este ca si cum mi-a5 inghi:i cuvintele, in gat. Este important pentru mine si reiau contactul cu suflul connunicérii interioare. Este posibil ca aceasta situatle si mi protejeze, deoarece sun: intr-o stare fh care nu mai trebuie si vorbesc, nu fmi mai pot exprima secretele, Oare imi folosesc fntr-un mod sinatos vocea si corzile vocale? Trebuie s& fiu ticut pentru un anumit timp ? Se spune cd "vorbele sunt ban‘" si “tacerea e de aur’. Sau, cineva sau ceva m-a redus la ticere, in mod forfat? Este posibil, i ma simt neputincios {n exprimare, la modul general, deoarece am impresia ci nu valorez prea mult. Cred c& este mai bine si tac decat "sd spun prostii’. As vrea att de mult ca cellali sf asculte cea ce am de spus, si flu recunoscut pent-u cea ce sunt, si fiu espectat. Uneori ma simt foarte special, dar este 0 stare care dureazii foarte” socqued ert pusin gi simt din nou nefneredere si culpabilitae si m& retrag in mine fnsumi, tn foc sd raese pentru mine suri, erlesc in Funetie de ceilalli si, pentru cf nu sti ce 84 spun tot timpul, pentru a fi aprobat de cellali, prefer s& tac: fie nu mai vorbesc, fie corzile mele vocale decid ele insele s4 nu mai emita sunete. “Accept |v cA ima exprim emofile,creativitatea sideile in flul In care ma simt celmai bine, respectindu-m limite. 13, AFTA Vezi: GuRA—AFTA 34, AHILE Vez: ENDONUL LUIAHILE 15, ALCOOLISM vezi st: LERGH /IN GENERAL], CANCER LA LIMBA, FUMAT, DEPENDENTA, ‘DROGURI SANGE— HIPOGLICEMIE Abuaul de biuturi alcoolice provoacd un tntreg ansamblu de tulbur&ri: pe plan fizic, corpul se schimba si este crispat, capacitatile si funcfionarea creierului se diminuca2§, sistemul nervas si cel muscular devin tensionate si supratensionate. ‘Asemenea altor forme de dependent, alcoolismul se manifest’ mai ales tn ‘momentul in care am nevole s umplu un gol afectiv sau interior profund, un aspect din mine care imi “otraveste cu adevarat existenta’! Pot si beau in mod abuziv, din mai multe motive: pentru ca 8 fug de realitate, oricare ar fi situagia (conflict sau altceva) pentru c& nu imi convine; s& fac fafa fricilor mele sau autorititii (mai ales paterae) si oamenilor pe care fi {ubese, deoarece imi este teama si ma dezvalui aga cum sunt fn realitate; si mA tnearajez si merg mal departe, s& vorbesc, sf infrunt oamenii (atunci cand sunt amegit sunt, de obicel, mai deschis si mai pusin focalizat pe inhibifile mele); si imi dau un sentiment de putere si de fort; si am mai multa putere in relagia mea afectiva deoarece starea nea il va deranja, cu siguransS, pe partenerul meu, In aceastA stare nu mai vid situatille care ar putea fi periculoase pentru mine. Traiesc o stare de singuratate, de izolare, de culpabilitate, de angoasd interioar’, de neinfelegere si 0 anumité form’ de abandon (familial sau altfel)-si am sentimental c& sunt 0 persoand fri valoare, inutils, inadaptata, inferfoara si incapabilé de a actiona pentru mine insumi si pentru cellali, Ma simt prizonieral unor principfi foarte rigide. Deoarece cred c& nu merit lubirea si fericirea, mé regasesc intr-un mediu rece, unde nimeni nu ma infelege. in loc sa construiesc relafii solide cu ceilalsi, fac acest lucra cu alcoolul, care devine “cel mai bun prieten al meu”. Nu tmi gasesc locul in societate. in trecat, aveam obicelul si traiesc din plin, cu intensitate: aveam o betie a vitezel, de exemplu, a inalfimilor, a naturii, dar toate acestea au disparut din viata mea. Am avut nevoie de un mic "stimulent”, Uneori, vreau si evader dints-o situafie conflictual sau care ma face "s&-mi inec suferinga” sau orice alt& emotie pe care tmi este greu si o infrunt. Nu ma simt ajutat, Intro anumiti situafie si alcoolul devine “carja" mea. Alcoolismul poate avea legiturd cu una sau mai multe situafii care creeazi 0 tensiune. Atunci cfd beau un pahar de alcool, la inceput, tensiunea se micsoreazi gi se Mregistreazd o miscare de genul: tensiune-valcoal—stare de bine. Alefel spus, atunci cind traiesc 0 tensitne, beau un pahar de alcool si miin iu nt yma rte diu fac esc ate: au r salt Moree oislonar a Bator i Afecunor Couelesukte ale imbolnit = simt mai bine, Mat depart, este posibil si dezvolt un automatism si, de fiecare data cand tralesc o tensiune, informatia Tnscrisi in creierul meu este s& au un pahar de alcool, pentru a ma simfi mai bine. Una dintre cauzele alcoolismalui este dificultatea pe care am avut-o, in copilarie, de a comunica cu o familie in care un membru al acesteia (de obicel, mama sau tata) era alc2olic; in astfel de fami, existi mai multe certuri, uneori violenfa fizicd si psiholegica st abuzuri de toate felurile, Este posibil si incerc s& ma disociez de familia mea, care nu tmi convine. Existi 0 scédere a simjulul meu moral: certurile frecvente provocau 0 devalorizare a imaginii parentale si o lips a structurilor etice. As fi vrut si reconciliez pe parintii met si nu mai suportam si trifesc fn acel cimin, care era distrus sub ochii mei. In unele famili, consumul de alcool este favorizat de educafie, adulsii pot duce copilul cu ei, atunci cnd beau, in joaci sau pentru a arita c& este ceva normal, obisnuit pentru ei, Tulbursrile nevrotice si alterdrile de personalitate, care decurg din acestea, sunt factori puternici ai alcoolismului, care se manifests, odata cu varsta adult. Este posibil ca, unele carente alimentare SX poaté provoca o completare suplimentari, oferita de alcool. Alcoolismul poate induce stiri de hipoglicemie, cu atat mai mult cu cét, moleculele de alcool se pot transforma repede in glucoza (doar temporar). Acest Iucra explicd de ce, daca sunt alcoolic $i nu mai consum alcool, este posibil si ‘ncep s& consum cantitSji foarte mari de cafea (cafeina este tot un stimulent) si s& ma indop cu dulciuri sau produse de patiserie. Uneori potsi si fumez foarte mult, deoarece fumatal fmi ofera un stimul (prin eregterea ritmalul cardiac) de care ain nevoie pentru a ma simfi in forma. Este important s& descopar ce-anume imi rovoaca aceasta tristete legatd de hipoglicemie, deoarece nu am rezolvat cauza. 0 ltd cauzi a alcoolismului poate fi constituita de diverse forme de alergie. Astfel, pot si beau doar anumite bauturi, precum coniac gin, rom, whisky etc. Se pare c& doar unele bauturi mi pot satisface. Este posibil <4 fiu alergic Ja unul sau. mai multe dintre ingredientele componente ale acelei bauturi, de exemplu grdu, orz, secara etc. In acest caz, ma pot intreba la ce sau la cine sunt alergic. Alcoolismul poate fi provocat, de asemenea, de o persoani sau o situate, pe care hnu am acceptat-o|¥ cAnd eram copii. Dacé, in copilérie, am fost victima unui abuz sexual (sau m-am simsit vinovat din aceasta cauza) este posibil ca acest lucru si mi determine s& beau. Dacd nu am acceptat |¥ furia tatdlui meu alcoolic, este posibil ca, printr-o asociere, s& am crize de furie la fel ca tatl meu si sa devin si eu alcoolic. Astfel, pot s8 beau pentru a-mi uita grijile, trecutul, viitorul si, mai ales prezentul. Vreau si evadez tot timpul si fmi creez un univers iluzoriu $i fantastic, o forma de exaltare artificial, pentru a fugi de lumea real si pentru a disocia astfl o realitate de multe ori dificili de un vis nesatisPicdtor. Nu mai vid adevaratul sens al viesii mele, Tr&ind conform normelor pirinfilor met sau ale societatii, mA fndepartez de mine insumi, Ma simt diferit, neadaptat la restul lumii, La ce folosesc diplomele, titlurile importante ? Percep lumea ca filnd foarte materialist si nu stiu cum s& fac parte dintr-o astfel d= lume. Trebuie si m8 Indepartez de creativitatea mea, de imaginajia mea sisi fac ca toat lumea". Dar daca fac acest lucru am impresia ca “imi pierd sufletul’. Prin alcool, pentra un. * seca ot timp, pot si ma uit de sentimentele de singuratate, de netntelegere, de neputinga, de afi diferit de ceilali, de respingere fata de mine insumi. Imi pot abandona responsabilitatile si ma pot simfi “eliberat’, pentru moment. Aceasta situatie mu face decét si se inrautaecsca, pe misura ce dependenja mea de alcool (sau de droguri) creste, deoarece devin tot mai nesatisficut de existenfa mea. Vreau 8 mi separ de realitate si evade intr-o lume a iluziilor, dar cand “ma trezesc” realitatea mi se pare si mai greu de trait si de multe ori am o stare de depresie. Vreau sa pardsesc realitatea exterioard, pentru a trai in propria mea realitate. M clatin, nu am mintea limpede, mai ales atunci cand devin dependent, am acelasi tip de dependent afectiva, al cArui obiect poate ag fi vrut s& fiu si pe care cred ci, mama sau tatal meu nu mi-au marturisit-o niciodat’. Vreau atat de mult si fiu iubit necondifionat. Poate vreau s& fuzionez ‘cu mama mea, care imi lipseste sau, din contra, si ma indepartez de ea, deoarece ‘nu am primit dragostea ei si mi opun acesteia, De asemenea, constientizez c&, atunci cnd beau, pot spune lucruri pe care, fn restul timpului nu le pot exprima. Alcoolul devine un fel de modalitate de a face "s vorbeasca inconstientul meu”. {in aceste momente de crizi exprim tot ceea ce nu pot si spun sau sé fac, cand. sunt treaz. Accept|¥ ca, Incepand de acum s& privese viaga In fafa, s nu m& mal distrug si si m3 responsabilizez. Este momentul s& ma concentrez pe calitagile mele fizice $i spirituale, chiar dac& trecutul a fost dureros pentru mine si, intr-un anumit fel, alcoolul a fost cel mai bun prieten al meu. Incepand de acum, accept|¥ simi fac ordine fh viafS, si incep o& imi aprecioz calitatile si ceea ce sunt, Sunt pe calea spre reusitd. Voi sti st ma respect mai mult si sé gisesc mai usor solufia la problemele mele (experientele mele) in loc si fiu intr-o stare temporara sau aproape permanent de fugi side disperare. ‘Accept|¥ faptul cA sunt diferit si imi asum din plin acest lucru. imi las sa se exprime calititile mele unice, stiind ci nu trebule s& implinesc: asteptirile societal, LasSnd si se dervolte plenitudinea mea-intertoar’, find deschis faa de fubirea si tandrefea pe care mi le oferé oamenii $i universul, nu voi mal avea nevoie si ma "umplu” cu kauturd. | 16, ALEXIE CONGENITALA (cecitate verbala) ‘Alexia congenital sau cecitatea verbal este 0 incapacitate patologicé de a citi’, Fle pot citi literele, dar nu si cuvintele intregi, fie citesc toate cuvintele dintr- 0 fraz’, dar nu ineleg sensul, Daca sunt afectat de aceasta boala, este posibil si ‘am o preocupare mare sau o atengie exageratd fajd de gindurile mele. Dac tmi concentrez atenfia (in mod exagerat) pe aspecte din viaga mea mai putin importante, risc s& sufir si s& fu inchis infrdndndu-mi astfel evolufia. Am o mare nesiguranfi fafa de necunoscut. Nu am putere asupra viefii mele si simt un gol imens. * patologic:| oa sini woesry yma nu de de nea vin, 5 fi ito nez a, ma. eu". and mal file un ty tne nele ant ase rile ade ea ntr- gin nare 1 gol ‘Moree Disioar a Boiler! Afectunlor- Cousete subtle oe imbalvich ” Accept{¥ faptul c& am nevoie s& fiu mal deschis, in interiorul meu, fat de Iintuifia si imaginafia mea, dou’ capacit4ti minunate pe care sufletul meu le define pentru a se exprima. Daca vreau sii vindec aceasti boala trebuie doar si observ aspectele In care viata mea este deranjat’, ce anume mi impiedic& si fac aceasta boald sau ce ma fmpledicd sd spun sau si vad, Avand inima deschisé, voi putea rezolva aceasta situatie, intr-un mod constient, Pentru mine, ca si copil, este mai ugor si imi exersez ascultarea interioar3, deoarece sunt mai "conectat” decdt adulfii, citese mai usor mesajele de iubire ale inimiiv mele ! imi deschid mai mult intuitia si imi manifest din plin creativitatea, 47, ALERGIE vecisi:ALCOOLISM, ASTM Alergia este starea unui subiect care, prin contactul anterior cu un anumit alergen dobandeste proprietatea de a recjiona in urma unei agresiuni urmatoare, cauzata de acel alergen, tntr-un mod diferit, de obicei mal violent si mai Incontrolabil. Alergia este raspunsul exagerat al sistemulul imunitar la un factor exterior (alergen). In cazul fn care sunt alergic, substanta alergena nu produce eacjil la majoritatea oamenilor, dar sistemul meu iminitar o considera periculoas’. Acest raspuns, rezultat dintr-o cauza interoari este de multe ori mijlocul prin care corpul imi semnaleaza faptul ca tries: o stare de agresivitate si de ostilitate fas de o persoana sau o situatie carecare, in_functie de al diese. Alergia este o forma de aparare si un semn ca Bul meu se protejeazd. Sensibilitatea mea prea mare imi transmite mesajul cA exist’ ceva sau cineva ostil fat de mine, c& exist un pericol. Nu mi ‘mai simt in sigurang’, Alergiile (inclusiv febra fEnului) sunt asemnatoare cu astmul, dar reacfia apare mai mult la nivelul ochilor, al nasului, al gatului, decdt la plimani sau la piept, La ce anume sunt alergic ? Ce m& deranjeaza atat de mult? Ce provoaca iritatia si rspunsul emotional at&t de puternic al corpului meu (Imi curge nasul, curg ochii, imi vine si plang)? Toate aceste manifestlri sunt rspunsul sistemului meu emotional, eliberarea emofiilor suprimate de citre 0 reacfie a corpului meu. Acesta reactioneazi la ceva, la un fel de simbol mental, deoarece incearca si resping’, si ascunda sau s& ignore ceea ce il deranjeazi, Prin urmare, resping 0 parte din mine care ma iritS. Este mijlocul pe care il folosesc pentru a-mi exprima emotile, pentru a scoate cea ce este ru! Deocamdata nimic nu poate opri aceastd reactie de refuz si aceasta reactie nu este rasionali, ci are legatursi cu instincul si inconstientul. Este ca gi cum ar exista ceva ce nu isi are locul aici, un inamic, care imi deranjeaza barierele de protectie. Acest inamic imi ia puterea de a face sau de a fi ceva, lucru care m& afecteaz’, Sunt afectat de puterea celorlalfi asupra mea. Ma simt ameninfat de o anumitd ‘fticd inconstienta, pe care refuz sao exprim. Alergiile indic& un profund nivel de intolerant, poate din frica de ma implica din plin in via3, de a mi elibera de toate “carjele” emofionale, care ma sprijind si care ma fac 8 flu autosuficient. Prin alergie, mA separ de cei din jurul meu i traiesc tot timpul fn stare de alert’, deoarece nu vreau si intru tn contact cu factorul alergen, sursa reacgiilor mele alergice. Pastrez distanfa si comunic pugin, Este posibil si am o dificultate in a“ st Jocgues Mert! discerne lucrurile, a alege, a m& pozitiona, a-mi ocupa locul cuventt, Pot simi nevoia de a reun! membrit familiel, prin comunicare verbala si pe plan fizic. O ‘aracteristicd proprie unei persoane alergice este, de multe ori, impresia c& nu teste suficient de corecté ! Vreau si atrag atensia, simpatia si suportul celorlalt ‘are folosese alergia pentru a obsine fubtrea celorlalsi? Este posibil. In orice caz, un lucru este sigur: am 0 alergie deoarece i i ‘am un conflict. inconstient puternic, Prin alergie imi exprim opozitia, este felul meu de a spune nu la ceva. Din cauza faptului cd resping o parte din mine insurnl {ae obicei doringele mele sexuale, pe care le reneg), simfurile mele se revolt3, deoarece vor s& traiasc& viaja din plin. Cénd tnvaf s spun nu anumitor situafii, Ssunt mai deschis 68 spun DA unor situafii noi, Am puterea de a decide cea ce este convenabil pentru mine, In propriul meu univers. Qamenti pot fi alergic! la iverse lucruri: alimente, obiecte, forme, mirosuri. Toate acestea, implici cele i cine! simfuri {mai ales mirosul, care este simful cel mai puternic legat de memorie). Mentalul meu inregistreazi o multime de impresii, bune sau rele pentru mine, Este foarte posibil si flu alergic la ceva, un lucru pe care mentalul meu Fa asociat cu o amintire rea si pe care instinctul meu fl refuleaza tn acel ' moment. Alergia se refer’ la trecutul, care iri prezentul. Uneori, nu mai vreau | 54 pistrez anumite evenimente in memoria mea, far corpul meu incearc& sa imi Aminteasc’ ceea ce vreau si uit. Alergla poate apSrea de multe ori fn urma unui j feveniment fh care m-am simfit separat de un lucru, un animal, 0 persoand. De exemplu, poate fi vorba despre o iubire de vard, care s-a terminat brusc. Atunc! ‘cand traiesc o situafie care imi aminteste ace! eveniment trist pentru mine, voi | avea acea alergie, deoarece, pe undeva, corpul meu (simgurile mele) isi aminteste totul si fnregistreaz& in celulele mele. Atunci cénd persoana iubita isi paraseste ccorpul fzic, lar doliul nu a fost facut, pot deveni alergic la ceva care imi aminteste de acea persoand si de separarea definitiva, pe care nu am acceptat;o4v. Pielea mea poate reactiona la supirarea cauzat de desparsire. Dacd situafia traita este fnsofita de 0 angoas’ puternicd, atunci sinusurile mele vor fi afectate (raceala, dificultate de a schimba direcjia, ma prefac cA sunt detasat emotional, nu sunt spontan, ezit sau refuz s8 ma las purtat de viaSS si sé am incredere fn ea, Furia rezulta din faptul c& refaz s& imi exprim frustrarile si decepsille. Cand mi misc cu durere si dificultate, corpul meu exprimé faptul ca, nu vreau s& infeleg (sau si accept|¥ s4 infeleg) ceva ce imi limiteaza exprimarea de sine. Ma simt inchis, prins intr-un aspect din viaga mea. Am o dificultate de a fi arliculat, de a vedea clar in gfndurile mele gi a le exprima, M3 simt lipsit de valoare, desi am o mulfime de posibilitay. Durerile articulare indica faptul c& ‘emotiile si socurile au fost suportate mult timp si devin insuportabile deoarece ‘au depisit limita. Aceste dureri exprima o retragere in sine, lipsa flexibilitayi (Gata de sine si fatd de ceilalfi) sau o lips de adaptare. Articulasille rigide indict cat de rigid pot fin modul meu de a gandi, ct de intolerant sunt si faptul cd ar f bine sd incep s& vad viaga intr-o lumina pozitiva. 4 ‘Traiesc in funcyie de structurile si de autoritatea exterioare, tn loc s& imi ascult vocea interioara, care ar trebui si fie autoritatea suprem’, Am impresia c& port ‘intrega lume pe umerii mei. Daci articulatiile mele cedeazd, acest lucru indi faptul cd fmi port picd pertru ca am spus sau am Ficut ceva, desi nimeni nu mi-a facut reprosuri. Daca apare o degenerescenfi a articulafiei este un semn c&i ma retrag in gandurile mele, in latura mea rafionala $i ma deconectez astfel de existenfa aceasta, pe care o refuz. Plecdnd de la rigiditatea mea de a intelege, verific semnificafia paryiicorpulut afectate si astfel pot activa procesul de acceptare]¥ a faptului c& am ceva de fngeles din aceast& situafis. De exemplu, incheieturile mainii, coatele, umerii sau mAinile dureroase, indica faptul c& trebuie s& incetez o acfiune sau o munci oarecare. Vreau s& ma retrag in mine tnsumi (coatele) pentru ca sunt obosit sau nu pot face ceea ce am de facut sau am obosit si fiu cine sunt; nu mai vreau sa fiu responsabil (umerii). Soldurile, genunchit si picioarele (membrele inferioare) Gane cenkil sunt legate reel find eansirte arts incecea lu 1 de sau inc sau ‘fu are) ‘Maree Dislnar a Boar 1 Afeeunie- Cousl sube cle nbolnévitl indict 0 renunfare de a trai mai departe cu dificultitile vie important sf nu uit ¢&, concentrarea atengiei asupra unui singur loc (adicd faptul de a-mi fixa inconstient energia sau emofia in acel loc) poate cristaliza acea energie $i imobiliza articulafia. In acest caz, procesul de acceptare|¥ la nivel! inimil¥ este esensial pentru a integra constientizarea faji de aceasta boalA si astfel pentru a ma elibera. Articulajia este locul in care se intdlnesc oasele. 0 boala care afecteazd acest loc denotio inflexibilitate faf4 de mine tnsumi sau fafa de o persoana sau o situatie, Verificdnd partea corpului care este afectat3, pot sisi aspectul din viata mea fat de care este important s& fiu mal flexibil. Este vorba despre articulatitle de a degete, de la maini sau dela glezne etc. ? Emosiile 1 socurile acumulate devin deodata insuportabile si indicd o retragere fn sine, Gandurile dureroase si obsesionale se fixeaza si se cristalizeaz intr-un punct precis din corp. Acceptand|¥ si ma ascult pot s& Imi regisesc astfel adevarata putere gi pot recunoaste toate calitatile mele. Pot merge mai departe, evolua, pot face shimbari care apar fa viata mea, Intr-un mod armonis si uid. 74. ARTICULATI—ENTORSA, Entorsele sunt provocate de o leziune a ligamentelor si a articulatillor. Articulatifle reprezinti flexibilitatea si capacitatea mea de a mA adapta diverselor situagiii din viaga. Incheietura mainii si gleznele exprima energia, in momentul dinaintea manifestirii sale pe plan fizic. Entorsa indici faptul c& Imi pun nigte fréne gi nu vreau s& fac ceea ue mi s-a cerut. Md opun si am o nesiguranga fai de directia pe care vreau si merg (glezna) sau legat de ceea ce fac (Incheietura mainil) in prezent sau ceea ce as putea face intr-o situapie noua. Sunt gata pentru orice, pentru a mu ceda, dar cAnd presiunea devine prea Paternica, ligamentele sunt cele care prefau greutatea si se pot rupe. Traiesc 0 culpabilitate si vreau si ma pedepsesc deoarece m& opun acelei situatii. Am o tensiune mental, pe care nu o mal suport. As vrea si renunt. In funcfie de nivelul meu de opozitie, de incipayanare, de furie, de culpabiltate sau de tensiune mental, voi avea fle o entorsa beningnd (o Intindere) tn care ligamentele sunt doar tensionate, fie o entorsa grav, ca in care ligamentele se Tap sau sunt smulse, O entors gravi indicd faptul cd triiesc o ruptur’, 0 dezbinare de ersoand sau de o situatie, Simt cd "mi se smulge ceva’ si refuz acest Iucru, Constientizez ceea ce ficeam sau simfeam in momentul fn care s-a produs entorsa. Ma pot fntreba: "Sunt pe cale s fac un lucru la care ar ff mai bine si enunt? Felul in care tratez o situatie fmi provoaci o tensiune sau o angoasi reald? Stau pe o baza instabild si nesigur’, care ma tuloura pe plan mental? Refuz si tmi dezvalui fricile cu privire la 0 persoand sau o situaie ? Ma sprijin pe 0 baz puternicd sau pe fricile mele ? Sau nu sunt de acord cu justijia ? Sime c& Imi este afectatd integritatea ?” Accept|¥ s& fmi acord timpul necesar pentru a ma reorienta sau a ma adapta la schimbarile necesare pentru a ma simfi bine asa cum sunt si pentru a merge mai departe. Accept|¥ aceasti entorsd, care mA ajuti sd fac schimbarile necesare, Daca acceptarea este realizat, vindecarea se va produce repede si va finN Po secques Morte complet. Va dura fas mult mai mult, dacd ma devalorizez si ma simt inutil deoarece imi este greu si merg din cauza entorsei. De aceca, este important si vad aceasta situafie (entorsa si consecingele ei) intr-un mod pozitiv si constructiv. 78. ARTICULATIT TEMPORO-MANDIBULARE Vez GURA fafectiuni ale..) ‘MAXILARE [DURERIDE..] 76. ARTRITA (in general) Vez: ARTICULATH [iN GENERAL} INFLAMATI ‘Artrita este inflamatia unei articulafi. Aceasta poate afecta oricare dintre parsile sistemului locomotor. Cea mai réspanditi forma de artriti este poliartrita cronici evolutiva. Aceasta se caracterizeazi prin inflamagie, rigiditate muscular si durere, care corespunde, pe plan metafizic unel stiri de inchidere, de critica, de suparare, de tristete sau de furle. Pe plan simbolic, gratia si bertatea de miscare sunt principalele calitati ale unei articualji. Cand aceasta devine inflexibild sau se intireste, artrita este asociata cu o forma de rigiditate a gandirii (ganduri cristalizete), a atitudinilor si a comportamentelor mele, precum 51 emofiilor profunde, pe care ar trebui si le exprim normal si care se exprimé prin aceast& boald. Artrita survine atunci cind sunt prea inflexibil, prea exigent, incdpatanat, intolerant, foarte moralizator, critic sau prea orgolios fat de imine insumi, fafé de cellali sau fata de unele situatil din viata mea. Suferinfa mea este insoyits, de obicei, de un sentiment de culpabilitate. Ma simt stramtorat de sistemul in care triies¢ si critic autoritatea, care fmi ingradeste libertatea, Viaja este o lupta continu, in fiecare moment. Am sentimentul c& nu sunt iubit si apreciat la adevarata mea valoare, prin urmare simt mult dezamagire $i ‘suparare, fata de viafd si sunt prost dispus. Imi exprim un spirit exagerat de rational. Critic tot timpul, din orice motiy, pentru cé fmt este frich de viafd si simt 0 forma de nesiguranta cronicd. Mi simt exploatat, fac unele lucruri pentru a fi pe placul celorlalti, nu din propria mea voing, spun de multe ori "qa", cind de fapt ag vrea s& spun “nu”. Joc rolul victimet si iml convine acest lucru, pentru c& astfel pot atrage atenfia celorlalfi. M& simt neputincios si fi fac pe cellalti responsabili de "calvarul” meu. Port pica lumii intregi $i mai ales, celor pe care i jubesc, dar, in primul rnc, tmi port mie pic ‘imi este fricd de blandefea, de tandretea, de tubirea din mine. Poate am trait, In copilarie, un traumatism si acum imi refulez emotiile fard si recunosc ceea ce s-2 {ntémplat, pentru ci "am suferit mult si imi permit (inconstient) s& ma pling si si-i acuz pe alii, pentru ca ceilalti sé tnfeleaga cit de greu mi-a fost". Aceasti forma de manifestare are legaturd cu sacrifictul de sine, Artrita poate proveni, de asemenea, din felul in care ma tratez.pe mine sau ti tratez pe ceilalyi, cu privire la critic’. Tn acelasi time, artrita genereazi un soi de inigcare retrograda; am impresia cd sunt impins inapoi, pe plan energetic, ca si cum cineva m-ar indruma 8 aleg o altd directie, in loc si merg inainte. Din catiza faptulul c&, frica mea si rigiditatea mea genereazi emotii puternice, legate de cauza si motivul pentru care aleg anumite directiitn via, pot avea sentimentul c& sunt constrans,limitat, imobilizat sau inchis. Am o dificultate de a fi flexibil (In atitudinea mea), de a futil si tiv. sile ita ate ued tai refi tin 2s-2 1g si ast veni, vire am uma casi try tat, afl ‘Maree Dctonoro Bolter 3 Afetunor ~ Cauele subtle ae mboinbit) 89 flexibil pe plan mental sau capabil si renunf. Artrita unei articulafi, indica faptul &, nu mai primesc informatii din ceea ce traiesc, Artrita ¢e Ia maini (degete) mi determina si ma intreb daca, "fac cu adevarat ceea ce vreau eu ? Exist oameni cu care ,nu mai vreau si dau ména"? Sunt in stare sé fi stipn pe afacerea mea?” MA simt vinovat, imi consider viata un esec, deoarece cred cA nu o pot controla. Libertatea mea si spontaneitatea de a “manevra" ceea ce se intmplA tn univers sunt limitate de rigiditatea si de asprimea mea, MA incapiganez ca lucrurile si se petreacd Intr-un anumit fel si refuz ajutorul celorialfi. Ma aflu fntr-o structura rigid’, pentru cd imi este fricd de necunoscut. Dac artrita apare la coate, ma {ntreb "Oare sunt inflexibil la schimbarile de directie, pe care le fac in viata mea? i las pe cellati s& fie liberi si sa tsi exprime intreg potenfialul ? Dac& apare la gemunchi: “In fafa cui am impresia c& trebuie s& Ingenurchez, si mé aplec?* La solduri: sunt furios pentru ca ceilalfi nu imi recumose nevoile. Ag vrea ca ei si raspunda astept2tilor mele, fara si fiu nevoit s le cer aceste lucru. Bazinul mi ajuta la miscare, iar atunci cand apare o frustrare sau un sentiment de neputingS, nu mai indranesc si ma misc si blochez circulafia vietii inacea zon’. Incepand de acum, accept|¥ si imi verific adevaratele intengii fay de fubire. ‘Trebuie si imi schimb modul de a gandi si s& adopt o nou atitudine fara de situagile din viaga mea. Fiind deschis fafa de fubirea, care este omniprezenta si exprimand-o fntr-un mod mai liber, mai sincer, mai liber si mai spontan, inima¥ mea va straluci si fi voi respecta atat pe ceilalfi cit si pe mine insumi. Prietonia, {ngelegerea i iertarea sunt acum la Indemana mea. Accept|¥ faptul ¢§, singura persoani asupra cérela am putere, sunt eu insumi, En sunt creatorul viefii mele. Ceilalfi doar reflect felul in care ma tratez.eu fnsumi. Dacd eu am grija de mine si cella vor face la fel. 71. ARTRITA —ARTROZA veri si: ARTICULATIL OASE Artroza o afectiune non inflamatorie si degenerativa a certilagiilor, cu afectarea oaselor. Poate fi localizata sau generalizaté, tn fntreg corpul. Cel mai mult sunt afectate articulasiile supuse unor constrangeri mecanice mai mari, precum cele de la coloana vertebrali (vertebra cervicalé, a gétuluiu), vertebrele lombare (la baza spatelul), soldurile, mainile, genunchii, gleznele. Durerea pe care o produce este de origine "mecanica” si non inflamatorie, apare de obicei, dupa un efort susfinut si dispare dup’ repaos (aceasta boala se mai nurseste si reumatism de wzura), Cand sufair de artroza, este ca si cum as amplifica toate atitudinile, schemele mentale si gandurile mele rigid. Artroza este legat de o rigiditate mental’, de absenta unei "cdlduri”, in _Sindurile mele (frigul si umiditatea accelereaz aparitia artrozei) si de multe ori, in relagie cu o autoritate. Traiesc o nedreptate sii acuz ge ceilalti, pentru orice. Ingepenirea ma tmpiedica s& ma tndoi, s8 ma aplec, la fel cz sii viaga mea, nu mai vreau si ma aplec in fafa altora. Am o motivafie exagerata de a indeplini uncle sarcini, fard si mii gindesc la odihnd sau la echillbru (ma epuizez, fard s8 ma Intreb dac& fac eforturi prea mari).SS 2° Jocques Mert! ‘Am impresia c3 m& supun unei persoane sau unei situafii, devenita intolerabil’, ‘sau am o reacfie refulatd fata de 0 forma de autoritate. Ma simt Inlanguit, am. impresia c& sunt supus uner mumncl forfate, c8 sunt obligat si fac unele lucruri de care imi este rusine, deoatece "nu am nicio valoare”, Sunt foarte perfectionist sl ‘mi critic tot timpul. Sunt aspra cu ceilalf si cred cH nu mi iubesc. Vreau si nu mai lupt, s& abandonez, si ma retrag, pentru cd nu mai pot. Durerea mea este urlag pentru cB, m& agg de un eveniment sau de o persoani din trecutul meu. Imi este greu si vid adevérul tn fat si fmi ascund emofiile profunde. Uit si ma privez de plicere, lind convins c& trebuie si ma ocup de ceilali,inainte de a ma ocupa de mine, Sunt foarte intransigent cu mine insumi. Am o dificultate de a acceptal¥ schimbarile si noile oportunitai care mi se ofera si care fmi pot s& fmi zairuncine vechile credinge incépajanarea mea provoaca o tensiune constant. Corpul meu fmt vorbeste si ar fi bine si 11 ascult ! Pot integra aceasta boall, fncepand cu a acceptal¥ constient faptul c& traiesc o furie gi ci gndurile mele sunt rigide. Energia care curge prin mine este fluid, armonioasa i in migcare. Dacé sunt deschis la nivelal inimiiy, las energia s& circule si recunose c& am de facut niste schimbéri, pot opri procesul bolii si fmi pot ameliora sanatatea ! Devin mai flexibil $i fi accept{¥ pe celtalfi asa cum sunt, rd s& vreau sa fi schimb. Astfel imi voi redobandi flexibilitatea, la nivelul tntregului corp. Decid, incepand de acum, c& am dreptul la fericire. Am grija de mine si ceilalti se vor bucura de acest lucru, Traiesc din plin “aici si acum" si ma astept la tot ceea ce este mai bun pentru mine, 78. ARTRITA DEGETELOR Vert DEceTe—ARTRITA 79. ARTRITA GUTOASA Yezt GuTi 90, ARTRITA— POLIARTRITA REUMATOIDA, Poliartrita reumatolda sau cronica evolutiva este o inflamatie care afecteazi ‘mai multe inflamafii in acelasi timp. Sisteraul imunitar este atat de bolnav fncét ncepe sé se autodistrugi, este afectat foarte puternic fesutul conjunctival articulatilor (colagen) fiind posibil riscul unei infirmitafi generale, insofite de durere si de umflarea articulaiilor. Aceast8 afectiune indic& un atac al propriulul meu eu, atat de puternice sunt emofiile, ranchiuna si durerea, care nu pot fi exprimate. Poliartrita reumatoida are legitura cu un puternic dispre§ fafi de sine, cu 0 ura sat o furie refulatd de mult timp, cu o autocritica atat de Intens’, tnedt afecteaza energta fundamental a existentei mele. Este manifestarea unel eritici foarte puternice, fata de autoritate sau fafd de ceea ce reprezinté autoritatea pentru mine: un individ, guvernul etc. Refuz s& ma aplec ‘n fafa acelei autoritati, indiferent care sunt consecinfele ! Am resentimente fa} de tofi cei care ma deranjeaza sau mi fac rau. Mobilitatea mea este limitata si mt ma pot exprima liber (mai ales cu privire la direcfille pe care le aleg) deoarece articulagiile mele sunt prea dureroase). Corpul meu devine rigid, la fel 5i atitudinile mele, Nu reusesc si Imi exprim emotiile puternice si am impresia c& sunt tot timpul oprimat si supus. Adopt comportamente de autosacrificiu si imi1 si aca ‘MarleDeonar af Bollor5.Afectunor- Cauele ste oe imbondr n fingrop emofiile tn mine. Ma sacrific pentru o cauzi oarecare. Am impresia ci cineva, "sti tot timpul fn spatele meu”, Aceastd boala mi poate indica o dificultate de a indeplini anumite gesturi pe care le puteam face altidat’, cu mult dexteritate, Acum, am impresia ci sunt mai stangaci, mai neindeménatic. Mai devalorizez, cu privire la acea activitate in care excelam si cred c& imi pierd dexteritatea, forga si precizia. Poliartrita reumatoida apare frecvent la croitorl, de exemplu, care, dupa céjiva ani, devin mai lent, isi pierd din abilitate. $i sportivii sunt afectafi frecvent de poltartriti, mai ales din cauza sentimentului de devalorizare pe care fl au deoarece nu sunt 100% fn formi sau cénd performantele lor scad. Aceste simptome scot fn evident’ cét de mult vreau sé ma supradisciplinez, pentru ci sunt extrem de exigent fajai de mine Insumi, Nu las loc pentru gresi Refuz bucurile viesil. Rigiditatea mea, frustrarea mea si faria interioar ma fac si strang pumnii, Acestea sunt canalizate prin intermedial sportului pe care tl practice. In momentul in care sunt mai pufin activ sau abandonez cariera sportiva, aceleasi frustrari se vor manifesta altfel si vor declansa poliartrita, Acelasi lucru se poate intampla dac& sunt compulsiv, foarte Incipatanat, moralist sau am o problemi legaté'de putere. Aceasta se manifesti prin tendinja mea de a vrea si conduc totul, 0 tendinga de care nu fmi dau seama. Am tendinja s& mi sacrific pentru ceilali, doring& provenita dintr-o agresiune refulat3; dar cat de mult actionez cu tubire, cu respect faté de mine ? Rigiditatea, atat cea fizicd c&t st cea interioara se agraveaza din cauza acestel obstinatii profuinde de a nu vrea si schimb ceva si aculpabilitatit, care mi roade in interior. Invag si ma acceptl¥ cu forfele si cu slabiciunile mele. Chiar dact am impresia ci nu sunt suficient de bun sau sunt mai putin eficient, observ toat’ experienta pe care am acumulat-o de-a lungul anilor. Recunose ca este un castig, prefios, care face din mine o persoan’ extraordinara. Deschiderea la nivelul '¥ este esentiali si vreau si ma eliberez de toate emosille care imi otravesc cexistensa. Incepand de acum, imi recapat pe deplin puterea asupra viesii mele, {incepand cu faptul de a ma iubi si de a m& acceptal¥ asa cum sunt, Imi ocup locul cavenit! Accept |¥ si adopt nol moduri de viata. Imi reevaluez prioritifile tn viaga si imi fixez din nou oblective mai realiste si in armenie cu ceea ce iubesc si fnvag sai ma bucur de viag’. 81. ARTROZA vezi: arrRird—ARTROZA 82, ASFIXIE Veri: RESPIRATIE— ASFIXIE 8. ASTENTE NERVOASA vezi: BURNOUT Astenia nervoasi este asemandtoare cu cburnouty, este o formé de epuizare energeticd $i nervoasi. Totusi, este diferiti de oboseald, care este un fenomen natural, deoarece nu este cauzati de munca sau de un efort si nu dispare neaparat dupa odin, Cand am o astenie, ma simtla capsitl puterilcr si energia mea "vitals" este afectatd. Este o suferina sufleteasca, interiorizaté de-e hungul viefii Astenia se instaleaza pe mai multe niveluri (pe plan fzic st interior); exist mai multe str sau“ 2 Jacque Mertl sentimente profunde care apar la suprafatd: tristete, frici, emotivitate crescut’, remuscéri fafa de exeperiente din trecut si chiar suparare, Refuz viata pe care 0 ‘duc. Ma simt descurajat si nu vreau si incep nimic. Chiar dac& astenia, fie ci este somaticé, psihick sau reactional’, poate decurge din mai multe cauze, verific ce anume ma determing s& amo astfel de stare. ‘Accept|¥ sa schimb si:uafia, cu condifia st gisesc cauza profunda care m-a determinat si imi "pierd” motivatia de a fi si de a face ceva si si am o atitudine pasiva,s& incerc si evit efo:tul. 84, ASTIGMATISM vezi oct — ASTIGMATISM 85. ASTM Veet si: ALERGH, PLAMANI [AFECTIUN1 A...) RESPIRATIE ‘Astmul este o afectiune respiratorie, caracterizat& printr-o dificultate de a respira, care poate duce la sufocare. In timpul unei crize de astm, reactia sistemulul imunttar fai de substantele care produc alergii (alergeni) este atat de puternicd incdt poate provoca un blocaj al respirafiel si uneori chiar moartea. Am nevoie s& accept viafa din mine (prin inspirajie) si nu reusesc si dau (prin expiratie) si intru fn panicé (inspir usor, dar am probleme de expirayie). Astfel respiratia, capacitatea mea de a respira, devine scizuti si foarte limitati, deoarece eliberez foarte putin aer. Am o angoasi puternic’, imi este teama de proprile mele forte si vreau s& fug. MA ascund dupa un titlu, dupa o diploma, 0 organizagie, 0 structura, pentru a fi fn siguran{a, Astfel, m& simt sufocat de puterea pe care o atribui celorialfi, dar este mai bine asa, decat s& devin autonom si si imi asum responsabilitafile. Aceasta situatie o pot trai atat copilf cat si adulfii. in cazul unui bebeluls care are astm, acesta trdieste 0 angoasa asemanatoare cu cea apdr.nfilor lui si caré este ingrozitoare. Vibreaza impreun si copilul se intreabi dacd are forfa sa trdiasc’. Dac sunt acel bebelus, a vrea si na salve, si fiu eliberat de acest pericol care mi pandeste. Ma simt’neputincios si traiesc in funcfie de ceilalfi. Ma agat de anumite persoane sau lucruri, cirora nu vreau sle dau drumul. Oare ma sufoc de farie sau de agresivitate, pe care refuz si le vad gi simt ci "m8 string de gat’? Imi este teama ca fmi lipseste ceva, mai ales iubirea? Astmul teste legat in primul rand de senzatia de sufocare. Mi simt "strns de gat’, sufocat fafa de o persoan draga sau faf3 de o situate. Refuz ceea ce se intampla in viata mea si vreau tot timpul altceva. Cu o astfel de atitudine tmi distrug orice sentiment de libertate. Cred ci sunt obligat sf fac anumite lucruri si nu am jertatea de alegere. Trebuie si fac fat unei persoane autoritare, care ma ‘mpiedicd si mA exprim si imi “taie rasuflarea”, Nu simt ci am libertatea de a-mi cocupa spatiul si de a vorb. Sau traiesc fntr-un mediu pin de dispute, de conflicte, find nevoit si ma confrunt, sé infrunt situatiile, un mediu care imi otraveste viata si reprezint& o ameninfare pentru mine, tmi este atat de fric& fncdt "mi se tale respirajia". Am impresia c& viata mea este fn plin& schimbare. As vrea sé fiu din now in pntecele mamei mele, acolo unde a5 fin siguranta... Totusi, iubirea, mai ales cea a pirintilor mei, poate fi sufocanta: pot si am impresia cX mama mea este20 ste ce a ine Da ia de Am rin tfel ati, de 3,0 de om t si asa uni asi cios nu ‘mi mul ocat faa rice am mi 3-mi icte, “aya tale din mai este Moree Deere Baar Afectunier- Covsl subi ole nbolnovih = prea protectoare si imi este fricd de ea sau un tat prea autoritar sau prea “mater”, Uneori cred cd, pentru a rémiine tn viagé, nu trebuie neaparat SA art ca sunt viu, cl trebule s& dispar. Ag vrea si iau ceea ce mi se cuvine, dar fn acelasi timp, este periculos. Folosesc astmul pentru a atrage fubirea, atensia sau 0 forma de dependent’ afectiva. Astmul, fiind asemanator cu asfixierea si cu alergia, pot avea sentimentul de a fi limitat si fi las pe ceilalti sd imi invadeze spafiul vital, sunt foarte influengat de puterea celorlalti, vieau si le fac pe plac, fac Jucrurt care nu ti convin, ajungand chiar s& ma sufoc, pentru a exprima o revolt interioard legat de o anumitd situafie. Este un mijloc foarte bun de a mA simfi puternic, de a obfine tot ceea ce vreau, prin manipularea celorlalfi... Nu vreau s& imi vad limitele si increderea in mine este inlocuita de neliniste si de angoas3. Nu stiu cum si m8 port cu emotille mele si ma simt foarte singur. Ma prabusese sub povara responsabilititilor si trebuie s& mi le asum, far2 ajutorul altcuiva. Este interesant de mensionat faptul cf, studiile stiinfifice au demonstrat ci, crizele de astm la copii se apar de obicei, in luna septembrie, Este un fapt absolut normal, deoarece eu, copil fiind, mi-am petrecut toata vara afar&, in aer liber, cu prietenii mel, Cand mi intorc la scoala, totul este ordonat, disciplinat, programat. Ma simt sufocat de tot programul acesta si de obligatiile mele (teme, de exemplu) sau din cauza lucrurilor pe care nu le mai pot face (de exemplu, s& mi cule seara mai trziu). Va trebui sa imi cunosc bine forfele si sl@biciunile, pentru a putea trai in armonie sia aprecia viafa, Cellali sigur vor face totul pentru a ma salva ! cand am. astm, am imaginea unel persoane slabe, care cere multa fubire, tara si fle pregatiti si diruiascd iubirea, la fel ca un copil care fip’ ca si i se implineascd nevoile, fir a avea maturitatea de a fi deschis la aspectul su divin, Viafa este un schimb reciproc, echilibrat si constant intre a da i a primi. "Toate acestea au o legitur’ cu o fricd din trecut, cu un soi de iubire sufocant, pe care eu am erpretat-o astfel (de obicel iubirea matern’), cu o tristefe refulaté, din copiliria mica, Poate fi, de asemenea, o fricd legata de prima mea respirafie, tn momentul nasterii mele, cand m-am simfit sufocat sau speriat de mama mea inconstient) sau de 0 situafie asemindtoare. Respiratia simbolizeazi independenta vieyi, individualitatea, capacitatea de a respira singur. In cazul fr care am astm, nu reusesc si imi exprim sentimentul de independent3, si imi traiesc propria viafi; ma simt respins de venirea altcuiva, imi este greu s& ma ‘ocup de mine si sé ma desprind de pirinfii mei (0 dependent’ represiva mai ales de mama sau de partenera). Nu concep s4 ma despart de imaginea aceasta minunata (mama mea) blanda si linistitoare, sa ma cisitorese sau si-i vid pe parintil mei divortati, fara ca eu si am o reactie ! Cand manifest o crizd de astm, vreau si imi urlu disperarea, durerea, neinfelegerea. Daca sunt in contact, “cu 0 persoani, o situayie sau un gind pe care nu le pot tolera deloc ("sunt alergic’) si fas de care ma simt incapabil s m4 afirm, poate apirea criza de astm, Am o furie “oarba’, sunt negru de suprare si astfel apare criza de astm. Accept|¥ sa exprim lucrurile care ma sufoca gi sA mi pozigionez. Verific dacd afecfiunea'apare in mod regulat si imi schimb progremarea mental. Devin responsabil de viafa mea si fava sa dau cu generozitate, iri si fortez lucrurile. ImiBS 96 Jacques Morte! recunosc calitatile, chiar daci par pusine si, mal ales, sunt deschis la nivelul inimiiy $i integrez procesul necesar, care corespunde cu adevrat nevoilor mele, Totul va merge bine, vol fi mujumit si plin de fubire, de tandreje si vol avea o respiratie normal’ si echilibrat’. Invas s& mA iubesc gi sd iubesc viata, Invat sa am fncredere jn mine, La flecare inspirafie, ma simt mal sustinut de viafa si mai fn siguranfa, la fiecare expirafie, Invat s& renunf la control, si mii abandonez. si si las curentul viefil ‘s& curga. Astfel invaf s& fiu tot mal expansiv si imi ocup locul cuvenit fn univers. avait s& mi lubese, in unicitatea mea. 96. ASTMULBEBELUSULUI ‘Astmmul bebelusulul este si mai pronungat, de c&t astraul coun. Nou-nascutul se teme atat de tare de via’ incat isi manifesta Inca de pe acum refuzul de a trai in aceasta lume. Este bine si ii vorbim cu inimay deschis’, cu ganduri sau cuvinte, pentru a1 transite cdt de jubit este, cit de apreciat si c& i se vor mplini nevoile, 87. ATAC CARDIAC Vezt:INIMAv — INFARCT... DEMIOCARD] 98, ATAXIELUIFRIEDREICH ‘Ataxia (lipsa de coordonare a miscarilor) lui Friedreich” este o boala nervoas’, caracterizatd prin degerescenta maduvel spinarii si a cerebelului", De obicei este Cauzatl, de o schema de gindire a mamei. Este o gAndire att de puternicS, incdt fetusul pe care il port in pAntece fn timpul sarcinll, o captea2a si raspunde acesteia, neconditionat (Ja fel ca s{ ubirea mamei pentru copilul el). Ca mami, doresc atat de mult s& am un copil care sé corespundi viselor mele, tncat copitul vva ajunge si se simt& complet neputincios s& fmi indeplineascd doringele. Dac ‘sunt copil ntr-o astfl de situatie, imi este teama cX nu voi putea indeplini toate *arcinile” pe care mama mi le cere gi cA nu voi fi la inalyimea asteptarilor ei. Imi este team cd mu am capacitatea fizic& potrivita, Simt cA libertatea mea este ‘afectata, restransa. Astfel, apare un blocaj in dezvoltarea mea, Vreau sa ma izolez de restul lumil, Dac sunt mama, trdiesc intr-un sinut imaginar fn care trebuie si {hi plstrezi un anumit statut social si nu imi place dacd este deranjat calmul aparent din acest finut. Oricare ar fi varsta copilului afectat, este datoria mea sé fi explic c& am anumite vise legate de el, pentru ci fl Iubesc si vreau tot ce este mai pun pentru el. Oricare ar § problemele copitului meu, fl iubesc aga cum este si nu este nevoie s& devin un "supererou”. ‘Accept|¥ si imi restabilesc priorittile in via, s& le aleg pe cele cu adevarat importante pentru mine. Cénd copilul este Inc& fn stare intrauterina, fi pot vorbi, deoarece, chiar si atunci, aude tot ceea ce ti spun. Daca este mai mare, vorbese cu fli el va simi toata fubirea mea pentru el si astfel va incepe procesul de 7 Fredreich (elas) (1829-1927): mauroog german cre a descis péma dat acest bean anu 1881. $8 cup at ls de at forme erestare Perera ete sittin boxe ani, este resgonsabl de coodorares muscornecsaH eon # micss3, ste cat ilul ach ate imi ‘Moree Dicionoro Bola! Afetiunler.Covzlesubtieee inbolnoviit *s vindecare. Nimic nu valoreaza ct iubirea si iertarea, pentru a restat dintre doua fiinge. armonia 89, ATROFIE vers: scx — mopar Atrofia este o diminuare a volumului sau a greut&tii unui organ, a unui membru sau a unui fesu. Indicd faptul cB exist o mulgime de lucruri pe care mé abgin $3 le fac, sa le exprim sau sa le manifest si pe care nu indraznesc s& le indeplinesc. Existi 0 senzatie de pierdere sau de diminuare undeva, intr-un aspect al viet mele, care ma face vulnerabil. Imi pierd ratiunea de a fi'si nu mai am grija de mine. Corpul meu face acelasilucru, De ce si mai pdstrez un hicru de care nu mal am nevoie sau pe care nu il maj folosesc ? imi sacrific visele din cauza celorialti. MB culpabilizez, pentru cS nu am tndeplint bine anumie Iucrurl si membrele mele pot fi afectate. Sau, mi seintampl’ si ma pedepsesc pe mine insumi, deoarece nu mi-am atins seopurile, care de multe ort sunt irealizabile. Este important s& verific semnificatia partii din corp care a fost afectata si astfel voi obfine mai multe informati. De exemply atrofia muscularas devin pasiv, nu mai indraznesc s4 ma mise, pentru c& gesturile pe care le fac sunt "tot timpul” judecate sau trec neobservate. Accept {¥ faptul c& m-am ascuns in spatele acestel atitudini defetst, dar acum depinde doar de mine s4 mé ridic si si merg inainte. Nu m& m: devalorizez, imi recunosc forjele si le folosesc. Resping orice critica si ma concentrez pe caltaile mele $t pe ceea ce am de ficut sind cé sunt tot pul indromat.Incepand de az, stu c& ma pot descurca singur, n orice situate. Am capacitatea $i curajul de a face fafa, cu incredere si cu determinare. Ma angajez s4 Iii respect sufletul sl accept{ si devin creatorul viel mee. 90, AUTISM Autismul reprezinti un refuz de a face fata realitapitfizice din lumea exterioar’, ceea ce determing o forma de retragere in lumea interioara lumea imaginarului i a fanteziei. Fug de o anumiti situatie sau de cei din jurul meu, pentru ci sufir prea mult sau pentru c& sensibilitatea mea este afectatd. Suferinga mea, tristefea, ranchiuna, fricile mele sau disperarea mea sunt atit de puternice inc&t mi deconectez de lumea fizicd. Ma refugiez intr-o mufenie care pentru mine reprezinté singurul mod de a ma refugia, deoarece lumea exterioaré mi se pare ostili 5 ameningitoare. Poate vreau si elimin una sau mai multe persoane din viata mea sile ignor, ma port ca si cum nu ar exista. Faptul ci eu m-am fnschis in globul meu de sticl’, implied faptul c& primese mii de informafit pe zi, care sunt 'adunate” si plstrate in lumea mea interioara in loc s& fle fmpirtisite in comunicarea cu alte persoane. MA simt ca intr-o gaurd neagra, care mi se pare fird iesire, Am impresia cd standardele pe care trebuie si le ating sunt atdt de inalte c& este mai usor pentru mine si ma retrag in tcerea mea decat si fiu Revoit si ma depasesc tot timpul si si “dau socotesla* celorlalti (paring, profesori, sef etc.) Cand vorbesc vreau s@ fiu hiperperfomant. Acest Iucru m&~ 96 Jacques Mert! determing si verific de zecl de ori inainte si vorbesc, deoarece daca gresesc, va f ‘0 catrastofa pentru mine. Astfel, ma oblig s& tac si s& pastrez informatiile tn interiorul meu, daci cea ce spun nu este perfect. Este ca si cum, vorbirea mea ar fi inchisd in mine, pentru ci ag vrea s& spun ceva, dar presiunea pe care o simt ‘este att de puternic’ incat prefer s& pastrez ticerea. Inca de cand am venit pe lume, m& simfeam exclus, diferit, marginal, Frica mea c& voi fi rnit sau c& nu vol fila fndlfimea asteptiilor celorlalti ma determina sa ma inchid fn mine insumt, Neputinfa de a-mi indeplini visele si ambifiile mele ma fac s& trBiesc intr-o lume fn care nimeni nu are acces Imi construiesc o fortareaf’ in jurul meu. Ma simt ca fntr-un fel de exil, Aceasta izolare pe care o traiesc scoate in evident nevoie de perfecfiune fafa de mine insumi st imi aminteste cé nu sunt” bun de nimic": sunt tun ratat, un egec total, pentru cd nu indrdznesc nici mécar si incerc. Se intampl foarte des si fiu un copil hipersensibil si astfel, chiar din pantecele mamei, si pot simi toat angoasa si nelinistile p&rinfilor mei. Este pos{bil ca si el s& considere Jumea in care voi tri, ca fiind ostild. Am decis s& traiesc in mintea mea, deoarece ceilalt sunt periculosi pentru mine. Stirile mele interioare eau asemandtoare cu cele ale paringilor mei (deoarece suntem in rezonanta). Este important ca parinii 8 constientizeze starea lor interioara (Imposibilitatea lor de a comunica in anumite aspect ale viefil) pentru ca fiecare dintre noi si se elibereze din fnchisoarea psihologic& in care este inchis. Cei din jurul meu trebule si fie capabili s& comunice plecand de la ceea ce este in interior (lumea interioars) cu mine pentru ama conecta din nou sau mai mult la lumea fizic. {utcnd fn Tumea ‘mea interioar8, ceilalfi vor putea sa imi cunosca mai bine nevoile si frclle, pentru ‘ca eu si imi pot manifesta apoi increderea si deschiderea necesare pentru a intra {in contact cu lumea fizic3. ‘Accept|¥ si imi construiese o siguranfa interioara, 0 incredere tm mine, pentru a putea s& retau ccntactul cu lumea din jurul meu. Chiar dac& exist un anumit risc, decid sé fac acest pas, si fiu deschis spre ceilalsi. Viaja este compusé din provocaii Privesc toate visele, toate proiectele pe care imi este imposibil s& le realize si accept sf renasc in mine insumi, s% ma Intorc la viaga mea, Stiu c& vol avea intotdeauna sprijinul si ajutorul necesar. Nu ma mai critic. $tiu ci sunt diferit, unic, i am talente prefioase si am toatA libertatea necesard pentru a le cultiva, in ritmu! meu, in siguranga. 91. AUTOLIZA Vect SINUCIDERE 92. AUTOMUTILARE Vezisi:aMPUTARE ‘Automutilarea este un comportament care ma determing s& ma rlnesc sau 8 ma tai. Este posibil ca aceasté atitudine 54 provind dintr-o stare mental tulburat8, ca i in cazul psihozelor, al schizofreniei sau al deficiengelor la copil Poate proveni si din faptul ci, simt 0 culpabilitate mare, poate asociata cu 0 iritablitate, deoarece nu ma simt demn sa fiu ceea ce sunt. Ura si furia pe care le ssimt impotriva mea, faptul cl vreau si ma pedepsesc si c& trebule s& sufi, se exprim’ prin automutilare. In loc si m exprim prin cuvinte, automutilareaa ar nt pe ol ni. ne de nt a ne, us ‘le vol unt ale Morale conar a Boller Afectunior- Cauele ube oe mbolnvit ” devine un instrument de exprimare a frustrarilor mele. Pot s& ma folosesc de aceste rini pe care mi le provoc, pentru a atrage atenfia celorlalfi, pe care 0 confund cu iubirea, Este ca si cum ag vrea si tmi manifest fizic suferinga {nterioar& pentru a m& elibera si a-mi exprima nevoia de afi iubit. Este posibil si ‘am un rol de victims, care meritd s& sufere, inca de cand eram copil. Prin urmare, viata imi va oferi persoane si situatii, care ma vor face si m& simt victim, In astfel de situatil arn nevoie de ajutor din exterior. ‘Accept|¥ s& cer ajutor fn interiorul meu si si caut pe cineva din anturajul meu, care ar putea si ma ajute, direct sau indirect, si imi regisesc respectul de sine, bucuria de a trai, pe care am si eu dreptul sa le cunosc. Accept}¥ sa ies din ‘mufenie si s& imi exprim suferinga si durerea, pentru a mé elibera. 93, AUZ Vert: URECHI— SURZENIE 94, AVORT SPONTAN Vedi: NASTERE— avoRT 95. AXILA Vea! st: MIROS CORPORAL ‘Axila este zona situat sub umar, intre fafa laterald a toracelui si cea intern’ a brafului, confine numeroase vase de sange si multi nervi. Asigura transpiratia corpului, Axila este in relafie cu fortele mele cele mai vezhi si cele mai profunde si exprim’ modul in care intru in contact cu acestea. Fie imi refuz emoriile fundamentale sau primare (de exemplu, cele sexuale) fie, din contra, acestea ma preocup§ tot timpul. Imi este greu si avansez deoarece nu tin cont de ceea ce spune vocea mea interioara, Deoarece paringii mei vor ca eu sdi ma adapostesc sub aripa lor, ma simt limitat in capacitatea mea de a mé diferensia de ef, de a fi eu insumi ! Cand exista o transpirafie abundenta la nivelal axilelor, inseamna c& emofille mele se revarsé, traiesc 0 stare de nervozitate si de angoasa. Exists 0 situafie din viata mea, pe care nu o pot simfi si pe care o pastrez secreta ("sub aripa mea"). in cazul in care apare o inflamatie a ganglionilor axilei (adenopatia axilara) acest lucru indica faptul ci, tmi ascund, in adancul meu. emofille si pulsiunile. Pentru c& nu le pot refine, acest lucru se manifesta prin comportamente compulsive si ganglion! umflati. imi este atét de teama si tmi asum adevérata personalitate incat prefer si ma conformez celorlalfi. Totusi devin dependent de ceilali si sunt deconectat astfel de natura mea profunda. ‘Accept]¥ “si ies din cochilia” mea tn loc sa raman ascuns. Las la 0 parte cea ce nu este bun pentra mine, Imi las forfele interioare naturale sa se exprime si {mi procur astfel intreaga siguranga si dinamismul de cars am nevole pentru a-mi {ndeplini doringele cele mai profunde.SS, s socgeed Moret B 96, BACTERIE MANCATOARE DE CARNE (infectie cu...) Fasceita necrozanta este denumita popular, infecjia cu bacteria mancdtoare de carne Este o infecjie care se infltreaza tn diverse straturi ale fesutului care acopera ‘muschii (fascia), Infecfia d'struge fesutul si poate cauza moartea intr-un interval de 12-24 de ore. Semnele prin care se poate recunoaste sunt, printre altele, 0 febra foarte puternic’ si o umfliturd rosie si dureroasi care poate incepe printr-o leziune usoara (0 t¥ietura), Dacd sunt afectat de o asemenea infecfie, acest lucru indie’ faptul ci vreau s& schimb ceva important in viaja mea, dar simt ci fortéreata mea este atacati din toate parfile. MA aflu intr-o situatie de conflict interior, de dualitate, fn care nu ma mai pot retrage sau nu mai pot schimba directia, asa cum vreau eu, Oare am toata protecjia si ajutorul de care am nevoie pentru realizarea dorinjelor mele? Convingerile mele profunde sunt afectate. Se spune despre mine c& am "o mand de fier’. Sunt fidel ideilor mele sau sunt ‘ncapatanat, chiar daci ajug si ma autodistrug? Tolerez foarte greu contradicfile. Atitudinile mele negative sunt pe cale si "ma mindnce pe induntru’. Am atét de multe limite, bariere, care se ridic& pentru a ma impie si merg mai departe, Incdt sunt foarte furios ; sunt oripilat, exasperat, simt c& "mi se face pielea de gain’, Poate tmi este frici de o separare din viata mea personali sau legat de munca. Din punctul meu de vedere, aceasta situatie ar avea consecinge foarte grave asupra vitorului meu sau asupra reputatiei mele. Accept]¥ si flu mai flexibil fn felul meu de a aborda evenimentele si viaja tn general. Nu mai vreau s8 controlez totul, imi dezvolt rabdarea si nu mai fin cont de pairearea celorialgi despre mine, Vad tot timpul latura frumoas’ a lucrurilor, ‘imi pistrez inima deschis2¥ si astfel, fubirea poate circula liberi in mine si fn jurul meu. inva s& fi muljumesc Sursei pentru tot ceea ce primesc, imi clarific oblectivele $i privesc situafia cu curaj, acceptind si ma relaxez. Accept|¥ s& primesc ajutorut celorlalsi si fnteleg c&, atunci cand las si circule energia tn mine, {mi regisesc forfa de a-mi indeplini obiectivele, in pace si cu seninatate, 97. BALONARE Verisi:STOMAC;/ [IN GENERAL]/GAZE Balonarea este provocati de 0 umflare cu aer sau cu ap, la nivelul abdomenulul Are legaturd cu o frustrare afectiva, cu sentimendul de insatisfacje, pe plan afectv. Sentimentul acesta este 0 creagie a mentalului meu, impresia cd stomacul meu nu este situl niciodat sau cB fmi doresc mat mult4 atentie si afectiune. Ma simt obligat sa fac foarte multe lucruri, foarte repede. Nu mai am timp si vid toate Jucrurile frumoase pe care mi le ofera viafa. Verific sincer, in interiorul meu, cat de satisfacut sunt pe plan afectiv. Este vorba despre o perceptie interioar&. Dac sunt‘de era val 0 0 cru cd lic iba ole Se ant ret pe ica ‘mi 1ea ar tn ont, or, th fic si ne, Moree Dielnore Boor Afetuniler- Coutle subtle ee imbolavit! * femeie, senzatia de a fi umflatd imi di impresia c& sunt insircinati. Imi doresc, constient sau nu, s& am un copil? ‘Accept|¥ si constientizez faptul ci, viaja imi ofer’ exact ceea ce am nevoie, tn prezent. In loc s& fiu “mut ca morméntul” st sd tml fie fica de viltor, Indrznese si imi exprim nevoile, Acceptl¥ “sa fit” 0 persoana zimbitoare, si triiesc cu ‘bucurie, si fu deschis si sa vid partie frumoase ale vies. 98. BASEDOW (boala lui...) Vezi-GLANDA TIROIDA — BOALALUIBASEDOW 99, BAZIN Vezi st SOLDURI [AFECTIUNI ALE.) PELVIS Bazinul este partea osoasi care uneste si care separa in acelasi timp, partea inferioara de pareta superioari a scheletului uman, Este la originea tuturor miscatilor de deplasaré, de locomofie si de acjiune ale corpului. Simbolizeaz faptul de a ma simfi in sigurangd si de a ma lansa in viata. Bazinul reprezint puterea sub toate formele sale. Este recipientul care primeste energiile ce alimnteaza ego-ul. 0 problema a bazinului indica frica de a avansa in viat4, Poate ma agi prea mult de trecut, Dat find faptul cd aceasta este zona corpului in care se manifesta sarcina, este posibil ca afectiunea mea la bazin, sé alba legatura cu propria mea via intrauterina, in care am trait unele frustrari fafa de parintii mel, mai ales fag de mama mea. Este posibil sa fi luat asupra mea multe responsabilitat, recreez acea stare fn viafa mea actual sl vreau s& fiu "mama tuturor”, O afecfiune a bazinului poate fi, de asemenea, legatii de faptul c8, din diverse motive, nu pot primi pe cineva in viata mea. Peate fi vorba despre un nou-niscut sau cineva cu care a5 vrea sa locuiesc, dar este imposibil, Exist un pericol la adresa siguranjei mele familiale si a sentimentulul meu de independent’, Bazimul este asociat cu centrul de energie Sexual si cu plicerea, sub toate formele ei. MA privez de senzafiile plicute ale viefit pentru cd am impresia ci nu le merit. Poate m-am simfit tridat sau crec c& am fost pacdlit: pri ‘urmare, sunt in defensiva, Daca am un bazin mare sau foarte mare (cu fese mar cred, la nivel inconstient, c& viafa sau situasille din viaga mea tmi limiteaz puterea, Incerc s& recuperez acea putere. Incere si compensez pe plan fizic, blocind, involuntar, toate energiile tn acel lor (frici, nesiguranga, furie, neputing2). Este important si las energille s& circule mai armonios tn corpul mew sicred sincer c& am facut ceea ce trebuia. Chiar daca vreau si imi recuperez puterea, pot si constientizez si s& accept|¥, din inimay faptul c& nu exist nicio alt& putere de cstigat, decat cea de pe plan mental. Daca vreau s& eliberez toate aceste energii si si imi regasesc un echilibru energetic, trebuie s4 ma fubesc aga cum sunt, s& imi manifest bucuria, increderea si credinta tn tot ceea ce fac. Dau la o parte puterea si las viaja si “ circule liber. Pe de alté parte, dacé am dificultati legate de bazin, este posibil s& subestimez. importanfa nevoilor mele fundamentale, precum locuinfa, mancarea, sexualitatea. Este cazul si reevaluer importanfa pe care o atribui diverselor aspecte din viaja mea, pentru ca acestea sf alba un fundament solid si sinatos. 100, BASICA vezi: CHIST PIELE /[IN GENERAL] / [AFECTIUNIALE..)yy 00 Jecques Morte) ‘toa. BASICA vezt Pieue—Bipcr 102, BATATURI LA PICIOARE Vezi: PICIOARE — BATATURI 103, BATATURI veci Prcioans—BArATURE 104. BAUTORI DELAPTE (sindromul...) Vezisi:ACIDOZA, APATIE ‘Sindromul bautorilor de lapte sau al lui Burnett? provoacti o insuficienyai renal din cauza consumului excesiv de lapte, de calciu si de alcaline. Este o stare reversibils, daca nu mai consum lapte in exces. Incerc sé umplu un gol interior, provenit din fubirea maternd, pe care nu am simfit-o indeajuns. Starea de oboseali si de apatie imi reaminteste cat de important era acea nevoie pentru ‘mine, Acest lucru nu inseamna c4 am avut 0 mami care nu ma lubea, ci c eu aveam 0 nevoie mai mare de afectiune. O reacjie la aceasta lips poate fi o atitudine dominant fafi de mama mea sau fa} de femei, in general. Sau poate ‘ncerc sé umplu ceva ce consider foarte amar in viata mea, deoarece imi aduce aminte de momente de tandrefe, precum cele din copilatie, petrecute cu mama mea. ‘Accept|¥ si am grija de mine, tandre ale vi maf bun. acum o face 0 mama, Accept |¥ momentele stiind cd sunt o fing extraordinar& care meritd tot ceea ce este 105. BALBAIALA Vezt si Gund, CAT [IN GENERAL] Balbaiala este manifestarea unei tulburari de pronuntie, o dificultate parjialé ‘sau grav de vorbire, de a rosti si a se exprima clar (cu diverse grade, de la cAteva cuvinte ntamplatoare, pn la 0 tulburare constant), Are legatura cu gatul, cu centrul comunic&rii si al exprimaril de sine, Este posibil ca balbalala s& provina dintr-un blocaj afectiv sau sexual, care provine din copitirie, Acest Jucru nu inseamna neaparat c& am trait un abuz, ci poate, am Inregistrat o fric’, constient’& sau nu, legata de sexualitacea mea, in relafie cu 6 persoand sau un eveniment. Este o forma de nesiguranfa puternic&, provenitd din copilarle, care este legat de frica fafa de un parinte (mama sau tata), de obicei persoana care reprezint’ autoritatea si care se manifesta in prezenta celuilalt pirinte. Este 0 forma de refulare, o incapacitate de a-mi stipdni adecvat gindurile si emotille $i tentativa esuati de a-mi controla exprimarea limbajului meu, care nu mal este spontan (acest tip de discurs poate aparea foarte devreme in copilirie, dac am fost "Nu plnge !") Sau poate fi vorba despre o trauma piedicat si fac ceva. Acea emotie se transforma in balbaiald. Ezit, nu reusesc si spun clar ceea ce simt, imi refulez si deformez cuvintele, din'teama de respingere sau din anxietate. Dac spun clar ceea ce trdiese, oare paringii mei vor accepta ? Sunt destul de bun pentru el? Raspund "urn (Se Frank Macrelane) (19991965): profesor austafan,imundog¢vrusbog, atest a Prem Nobel panins cescoperreswoiranfe! uncon dobiasez ce nd Morale Deanar Boos Afectunor- Cree sue oe mba 0 asteptirilor lor? Imi dau voie'si fir coea ce sunt? Cuvintele’ mele tmi depaisesc recum ideea de a fi trédata de soful meu. As vrea sé mi ocup si si "hrnesc” pe toat lumea, dar acest lucru este imposibil si ma sfasie. Barbatii pot dezvolta” de asemenca, acest tip de cancer, care reprezinta adeseor! conflictul interior masculta de a acceptal¥ propria natura feminina divind, Se {ntampla ca unii barbagi sitsi manifeste latura feminina si materna aproape la fel de mult ca sifemeile, In calitate de barbat, e clar c& nu voi fi niciodats femele, dar, Ta nivel energetic, pot fila fel sau chiar mai feminin decat o femeie. De aceea, cancerul de sn, apérut la mine, care sunt un barbat, este asociat cu respectul de sine si capacitatea mea de a-mi exprima partea feminina inniscut’. Poate avea legaturd cu faptul ca sunt birbat si cu doringa mea inconstient’ de a fi femele. Este un aspect pe care ar trebui sail echilibrez in viata mea Partea sting este partea nivelulul afectiv, iar partoa dreapti a celui rational Cancerul la sdnul sting indici prin urmare, toate dificultifile afective si emofionale refulate in mine, in calitate de femele (legat de familia apropiat’) si este bine si accept |¥ femeia si mama din mine si sentimentele interioare pe care le trdiesc prin intermediul acestor doua roluri. La sanul drept, cancerul indicd femeia responsabila si ceea ce se asteapt de la mine (ceea ce ma astept eu si fac cu femeia “din exteriorul meu”). Nofiumea de familie, in acest caz, poate include orice grup, orice asociere pe care o consider ca pe o familie. De mentionat ch acest lucru se aplici si brbasilor, dest in cazul lor, cancerul de sén apare foarte rar. Pentru mine, ca femeie, in universul fizic, forma si volumul sanilor poate avea © anumité important’, in Functie de context, Se observa ci, daci partea mea masculina (Yang) este dominant, pot avea snii mai mici sau fi pot considera inutili sau fara valoare. Corpul vorbeste i Ia fel si samii mei, eu sunt cea care decid ce importangi ti acord acestut simbol feminin si sexual. ‘Cutarea unui echilibru este foarte importanté, iar corpul se va adapta pe plan ‘energetic in funcfie de deciziile luate de femeia sau de barbatul in cauza, pentru viitor. Totul consta in atitndine, in iubire si acceptare|¥ de sine. Constientizez faptul ci mai las lao parte si trdiesc doar pentru ceilalfi. M-am nascut biologic, dar tu sipe plan emotional. Emofiile mele sunt refulate si pot evita si intru fn contact cu ele prin faptul de a mi ocupa in mod exagerat de celal. Im atribui © constiinta bund. In fond, stiu c& sunt incapabild s8 traiesc pentru mine si prin propriile puteri. Ma agit, ma cramponez, de cineva, [mi umplu golul cu emofiile celorialfi, nu cu ale mele. Accept|¥ c& vindecarea se gaseste in schimbareapla are an ru ze dar tact ti 0 prin tile rea ‘Morel Diionr a Boer Afectunilr- Coutle subse oe mbolndi oa atitudinii mele fafa de mine si fata de viitor. in loc si ma distrug cu gindurile ‘mele negative, ma reconectez la universul meu interior. Imi primesc emo} chiar $i pe cele legate de evenimente dificile din trecutul meu. imi acord un ragaz sim intreb cum a5 fi putut, in toate acele situatii, s& m& respect mai mult si s& {mi ofer mai mutta tubire. Suferinfa dispare deoarece accept| sa vad lectille pe care viaga vrea si mile arate. Exprim tot ceea ce am vrut mereu s ascund. Daci mA respect si am Incredere in potentialul meu pot crea viafa pe care o vreau si redobandi o sindtate perfect’. 197, CANCER LA STOMAC Veri i: STOMAC [DUREREE.. Dac& am cancer la stomac, trebuie s& devin congtient de «bucata» sau de situajia pe care nu sunt capabil si o diger. Tratesc aceasta situatie «care nut mai trece intr-un mod foarte intens si puternic. « Este inadmisibil ceea ce am patie, ceea ce am indurat. In plus, nu m-am asteptat deloc la aga ceva!» « Sunt absolut Inghigi de situagie ». Aceste cuvinte pot exprima ceea ce traiesc. Am ajuns pani la urma sa vreau s& abandonez cursa, povara a devenit preagrea. Am tendinta de a- i invinovaji pe cella, ti acuz de influenfa pe care o au asupra viesil mele. Deoarece le atribul celorlalti toatd aceasta putere, ma simt neputincios fn a-mi crea propria via). Mi-am abandonat visele si ambifiile, chiar dacé, in adancul meu, a5 fi vrut si le art celorlalti de ce sunt capabil. Sunt invadat de frustrare gi ros de angoasa. $i mai mult decat orice, durerea gi tristejea sunt atat de puternice fncdt nu mai gasesc nicio rafiune de a fi... Accept |¥ s& constientizez.cauzele acelei situatii si care este lecfia pe care 0 ‘am de invafat, pentru a «alunga furtuna » si a face cancerul s& se retragi. Nu am decit de castigat dact vot Iisa furia si ranchfuna si plece si le voi fnlocui prin acceptare|¥ siiertare. 398, CANCER LA TESTICULE Veri st TESTICULE [DUREREDE..] In testicule are loc producerea spermatozoizilor esenfiali pentru reproducere. Dac am cancer Ia testicule, trebule s verific daca traiesc un sentiment intens din cauza pierderii unui copil sau a ceva la fel de pretios pentru mine. Este posibil s& fi avut o situafie in care unul dintre copiii mei a murit, fie din cauza unei boli fie intr-un accident sau dupa un avort. Sau poate fi vorba despre unul dintre copifi mei care a plecat "trantind usa’, pe care nu lam mai revizut niclodat’, Deoarece acel copil a fesit brusc din viata mea, pot trai acea situafie ca peo plerdere a unei flinge dragi, ca si cum ar fi murit. Un at exemplu, in cazul ‘unui om de afaceri care, din cauza unor investiit de bani proaste si-a pierdut -compania "pe care 0 adusese pe lume” si pe care o considera *copllul” su. Oricare ar fi situatia, cu siguransi m-am simsit vinovat din cauza unor acfiuni comise sau pe care "ar fi trebuit si le implinesc” sau “cavinte pe care nu ar fi trebuit s& le rostese” etc. Am impresia ci am ratat un test sau am realizat gresit lun project. Observ cum toate acestea imi afecteazi fh mod negativ percepfia asupra sexualitatil sia viilitapii mele,My, 18 Jacques ert! Oricare ar fi situafia trait’, accept|¥ s& constientizez. sentimentele din interiorul meu, le accept pentru a ma ajuta si imi vindec ranile, pentru a invafa din nou s4 rad si pentru a privi inainte spre viitor, in loc si ma intorc in trecut. 399, CANCERLA UTER (col si corp) vezi si: UTER Uterul reprezintS feminitatea, matricea originala si cdiminul matern, mai ales corpul uterin, Fu, ca femee, refulez anumite emotii referitoare la ciminul meu, ta familia mea, Pot si mi simt vinovati, plind de ranchiun’ sau ura, dar nu vorbesc despre acest lucru, cAminul reprezint& adeseori un ideal, fle ca este legat de familie, ie de relajia de cuplu. Am indoieli referitoare la ciminul meu si la incapacitatea mea de a avea un copil, mai pusin legat de relafia de cuplu. Am o supirare foarte mare, iar bucuria mea de a trai este afectata, Acest tip de cancer este profund legat’ de principiile despre’ cémin, de atitudinile si de comportamentele mele referitoare la acest subiect, Pot avea frici puternice, pot trai o nesigurang’, furie sau culpabilitate la idea c& acest cimin nu va fl asa cum mi-I dorese eu sau c& exist riscul ca acest c&min si se destrame, ceea ce pentru mine ar reprezenta un esec. Acest lucru implica o devalorizare fafa de ceea ce sunt gi ceea ce sunt in stare si realize: cred c& nu valorez nimic! Oare imi este team’ ci voi retrain cdminul meu esecul pe care lam vazut in caminul fn care am crescut? Cancerul corpului uterin atinge adeseori femelle mai fn varsti, in perioada de ‘menopauzi. Cancerul de col uterin apare mai ales Ta femelle tinere. Colul uterin este partea care intr in contact cu sexul masculin in timpul relatiei sexuale, Oare trilesc 0 dependen}a nesanatoasa in relatie cu soful meu? Am impresia c& mi distruge sau ma omoara prin unele din ativudinile sale? Am tendinja de a indura evenimentele, avand impresia cA nu am nicio putere si nniciun control. Este posibil, de asemenea, si taiesc o situafie legata de sexualitatea mea, pe care o consider respingitoare si ma simt obligatd si imi {ndeplinesc datoria conjugalé, Am impresia ci m& ,exhib". Frustrarile mele sextale sunt mari, mi simt abandonatd sau separata de soful meu, chiar daca, din ‘enterior nu se vede nimic. imi este greu $i uneori chiar dureros si ma deschid in fata partenerului meu, deoarece exist ceva ce nu merge, in ideea de a avea un copil cu el. Este posibil si ma simt deposedata in fasa viefil Acest sentiment st rregaseste des in situafile de abuz. sexual. Frica si respingerea adevaratelor mele nevoi, dorinfe si fantezii ma pot determina, de asemenea, si m& rup de o parte din mine, de care imi esterusine. Trebuie s& imi refulez emofille. Traiesc 0 dualitate fafé de nofiunea de abstinent’, si o practic sau nu si din ce motiv, aceasta este intrebarea ! Ag vrea sé fiu dorit, dar in acelayi timp Imi este fricd de consecinge. As vrea s8 imi pune esarfa pe fafa pentru a mi ascunde de mine si de ceilalt. ‘Accept|¥ si imi schimb modul de a-mi percepe ciminul, precum si relasia de ‘cuplu. De asemenea, trebuie s4 armonizez felul in care ma percep pe mine fata de rolul meu de mama si de femeie, pe toate planurile.nele din din 2 un bse nele arte 1 de vrea uno jade pide Moree Dconar! Boller}! Afeualor- Cauele ule oe imboinvich 29 200. CANDIDA vezi si: INFECTH, INFLAMATIA MUCOASELOR Exist mai multe tipuri de candida. Cea mai frecvent’ form’, Ia oameni este candida albicans. Desi poate aparea si la femei si la barbati, de obicel se fntdlneste fn cazul femeilor. Candida este un cuvant din latina care inseamn’ alba. Este 0 infectie vaginal provenité din proliferarea ciupercilor sub forma de Jevurl, Seaménd cu levurile albe si scuamoase care se manifest fn urma unei disturbari a florei vaginale. Bacteriile din vagin controleaz’ in mod normal candida, dar in acest caz situatia se schimba, Aceasti infectie are legitura cu angajamentul fata de sine sau fat de partenerul meu, referitor la sexualitate, la situafil,expresii si emofii 1e-exprimate, provenite din conflicte personale anterioare. Imi revizuiesc activitatea sexuali si sexualitatea, deschiderea de a impartisi cu parteneral meu aspectele mele intime. Infectia risc& s8 apardi dacé, de exemplu, am un nou partener cu care am 0 relafie foarte intima, Exist sanse s8 flu mai deschisd in a dirui, a impirtasi sia iubi. Este ceva nou pentru mine si am nevoie de ceva timp pentru a ma acomoda cu noua situatie, chiar daci candida se manifesti. Candida poate decurge, de asemenea, din sentimentul de a fi fost injosité, de a fl abuzata sexual, Este 0 forma de protectie fizicd si sexual, deoarece iritaza m& impiedic’ si fac ragoste. Ce ma iritd atat de tare ? Verific aspectele interioare ale sexualitsti mele, care este disturbata si glsésc adevarata cauz’ a irtafiei fizice si interioare. De unde provine frustrarea mea ? Traiesc cu impresta c& Blas pe ceilalji s& decid asupra viesii mele? Trebule si fini asum riscul de a fl mal deschisa th taya celorlalti, mal ales in fata celor de sex opus, sau trebvie sé raman inchis& in cachilia mea ? De ce ma simt dati la o parte, simt c& ma sacrific si nu imi ocup locul cuvenit ? Mi-e teama cd tmi voi pierde naivitatea, inacenfa, puritatea. Accept |¥ si imi ocup locul cuvenit in viata mea gi si mA respect. Trebuie si devin candidatul care va obtine victoria si care va lua locul intai. imi acord timp de a vedea si a evalua ceea ce se intampla si accept|¥ tubirea, deschiderea si rabdarea din interiorul meu, precum siin cazul partenerului meu. 201. CANDIDOZA vezi: CANDIDA, INFLAMATIE, VAGINITA 202, CANDIDOZA BUCALA vect siGURA, CANDIDA, GAT, INFECTIT Boali cauzata de paraziti pe mucoasa bucalé si faringian’, asadar in guri st in gat. Este foarte frecventé la copii. Apare ca urmare a crizelor de plans ale copitulul care tsi doreste tandrejea si mangaierile p&ringilor. Dac apare la un adult, nevoile mele sunt aceleasi ca la un copil, numai ci sunt ale copilului interior care Isi doreste atentie. Traiesc un mare vid afectiv, m& simt incapail si comunic , celorlasi nevile mele, ag vrea ca ei si stie ce Imi dorese. Sunt adesea frustrat $i agresiv, Am impresia cd stagnez, desi stiu ci am poten;ial pentru a-mi realize Proiectele. ‘Accept | ¥si-mni recunosc potential si s8 materializez ideile pe care le am. Sunt capabil si-mi manifest infelegerea si bunitatea.Sy 190 Jacques torte! 203. CANGRENA Vez SANGE— CANGRENA 204, CAP (in general) Capul este centrul comunicari, este in legdturd cu individualitatea mea si cu autonomia mea. Este denumit si "panoul de control’, Pe aici trec toate emofiile si toate comunicarile, prin intermediul celor cinci simfuri. Capul este cel care conduce totul, Dact am amumite dificultai sau afecyiuni la cap, este important s& ma intreb dack ‘trdlesc un conflict legat de gindurile mele, de viata mea spiritual, de dezvoltarea mea personal sau de o realitate pe care nu vreau s& o abordez. Acest lucru se explici prin faptul cé, capul este format din oase, compuse din fesut dur, simbolizand energia spiritual, oase care cuprind fesutul moale si luidele, care simbolizeaz energia mental’ si emotional. Daca cele doua aspecte sunt tn armonie, va exista o fuziune ttre corpul si spiritul meu. Totus, daca singele din cap nu circuld normal sau exercitd o presiune, acest lucru indica faptul c4 am o dificultate fn a exprima sau a primi iubirea si orice sentiment pe care 1l traiese (deoarece sdngele transport sentimentele in intreg corpul). Incapacitatea mea sau dorinsa mea prea mare de a controla totul, produce o durere la nivelul capului. Nu ma simt la indljimea asteptarilor si nu imi pot juca fn totalitate, rolul de sof. Capul exprima diferitele aspecte ale comunicérit precum si senzatille si impresiile corpului pe care, le manifesti tn exterior. ‘Accept|¥ si fav} si rman deschis fafa de coi din jurul meu si accopt¥ mesajele care ajung la sitrfurile mele, prin tot corpul pentru a asimila lectiile viefii, care ma ajut s& evoluez pe plan spiritual 205, CAP (dureri de...) Exist mai multe cauze al durerilor de cap, precum stresul, tensiunea, atunel cind ‘ma forjez si “flu” ceva sau "sd fac’ ceva. Durerea de cap apare des atunci cand {incerc prea tare, pe plan mental, si indeplinesc ceva sau cand sunt obsedat de ceea ce se tntimpla sau sunt nelinistit pentru cea ce ma asteapti in viitor. ‘Trdiesc mult ezitare, anxietate si am multe griji. Sau pot reacjiona la o presiune puternics, exercitat’ de anumite situafii sau de evenimentele exterioare. in general, 0 durere de cap pe partea stanga indic& o problema legata de relajia mea cu aspectul feminin, cu latura de mama, de fic. Pe partea dreapt, poate fi vorba despre dificultai legate de latura mea masculina, de roul de tata sau de fi Este posibil s& trdiesc un sentiment puternic de esec, de indoialg, de ura de sine, care da nastere la critica si, mai ales, la autocritic8. Sentimentul meu de loialitate este reevaluat. Sunt prins, inchis in mintea mea, nu {imi place ceea ce vd, mi judec foarte sever si imi dau eu fnsumi "lovituri la cap". Durerea de cap pot proveni si din negarea emofiilor si a ginduriloe mele, pe care le consider deplasate sau necorespunzittoare valorilor mele: fie nu am curajul s& le exprim, fie nu le ascult pur si simpla, deoarece sunt prea rational, intelectualizez tot ceea ce tréiesc. “Este bine sau este rau !"Vreau si Infeleg totul, si merg prea repede, s& stiu sau s& am rispunsurt la intrebirile mele, imediat.re in 0 5 lul lul ‘si nd nd or. ine in sia efi fv ne, e are 1s nal, tul, iat. Moree Disioncr a Boiler Afectunilor- Coutle subtle ale nbolndie! ow Imi "scotocese creterii’, fir’ si gisec solujia: este un stres permanent. M-am siturat, dar inca nu a venit momentul potrivit si trebuie si fmi exersez rabdarea, simul umorului si tncrederea, pentru ca totul si se intémple la momentul oportun, Durerea de cap exprima de multe ori emofii negative, care sunt prinse {in capcand, in mintea mea, precum nesiguransa, confuzia, ambigiile excesive, obsesia de afi perfect etc. care produc o dilatare a vaselor de singe. Pan la urm’, ‘imi este frica s& fac fas unel realitati, vreau sa imi gisesc o alta realitate si si evadez in ea, de unde provine durerea de cap. Imi reznalizez identitatea mea sociala, Nevoia mea de a controla si de a fi perfect ma face si vreau s& stiu dinainte ce se va petrece, in fiecare moment din viafa mea. Imi place s& fac totul "dupa caput meu”, numai cum vreau eu. Imi refuz spontaneitatea, care este 0 manifestare a doringelor inimti¥ mele gi o fnlocuiesc cu inflexibilitatea, ma simt obligat s& planific totul dinainte: in loc s imi ascult inimay, imi ascult mintea, care este suprasolicitata, Ma opun schimbarilor, ma inc&paisanez si persist in coea ce stiu, in loc si fu deschis spre noutate, prefer s& stau pe loc, din cauza nesiguranei mele, Expresia “a fi capul unei afaceri’, arat2 faptul c& este posibil si mi simt neputincios sa conduc anumite eventmente, in directia pe care o vreau eu, O durere la nivelul frangit, are legtiurd cu o situatle la nivel peofesional sau cu rolul meu pe plan social; dac& durerea se situeaza la timple, in parjile laterale ale capului, este afectata mai mult latura emotionald (familia, cuplul). Indiferent care este cauza care 0 provoacd, durerea de cap, are legiturd direct’ cu Individualitatea mea si trebule si iva si lu mal r&bdator g1 mat flexibil fay de ‘mine insumi si fap& de cellalt Accept] ¥ si piistrez o distanta fafa de ceea ce traiesc si astfelideile mele vor tot mai clare. Invas st ajung la un echilibru intre intelec-ul meu si emofiile mele. Astfel, voi ff armonte cu mine fnsumi, ma vot simfi cu mintea mai relaxata si mailimpede, 206. CAP — MIGRENE Migrena se caracterizeazi printr-o durere puternicé, care afecteaza de obicei, 0 singurd parte a capului. Apare sub form de criza si poate fi insosita de great’. In acest caz, forsa mea vitala este redus’, Am tendinta de a m& retrage in colful meu {n loc sa particip din plin la viaf&. Migrenele sunt asocicte frecvent cu tulburari de vedere si de digestie: nu mai vreau s8 vid si nu mai vreau si diger ceea ce se ‘tntdmplé fh viata mea, Exist angoase, frustrari fata de o situaie tn care sunt incapabil s& jau o decizeie, Pot avea impresia c& trebuie si fac ceva, ci mi se cere si fac ceva. Migrena apare des, dup ce am trait o situafie confuz’, neclar’. O schimbare fn ritmul meu de via} implicé o dificultate de adaptare din partea mea, poate, de asemenea, genera o migrena (de exemplu, migrena "de weekend”), Migrena exprima faptul c& ma opun si fac ceva ce mi s-a cerut. Capul meu se "supraincalzeste” si ma doare numai cand ma gandesc la scopul pe care tl am de atins. Capul meu seamni cu o oala sub presiune, presiunea fiind atat de mare Inet nu mai stiu ce solutie sau ce atitudine si adopt. Presiunea poate roveni din dorinta mea de a fi hiperresponsabil si/sau performant, mai ales insy m Jocquer rte! ‘muned. Pot fi pastonat de ceva si imi este greu s& ma oprese, s& mu mai fac acel Jucru, Exist un conflict intre gandurile mele, intelectul meu, care este prea ‘ncdrcat si nevoile mele, doringele mele personale. Ma simt la inalfimea situatiel sau am impresia c& sunt incompetent, mai ales pe plan intelectual ? De ce s& imi port pica sau s simt at&t de mult ura? Ma simt supravegheat tot timpul: cand ‘nu sunt ceilalfi, eu sunt cel care supravegheaza totul si care vrea si controleze ‘totul, in viafa mea. Simt ca “Imi pierd caput”! Dacd ma gdndesc tot timpul la problemele mele, le intorc pe toate partile, in mintea mea, ajung sa uit cd exist, c& am emofi, care cer si fie exprimate. Am tendinta de a nega realitatea sl acest Iucru imi creste mult nivelul de stres. Trebuie s4 constientizez faptul cd vreau si fug de cea ce mi deranjeaxi sau ci ma simt neinjeles si lipsit de tubire. Este important s identific emofia pe care vreau atat de mult sa o refulez sau situatia pe care vreau atat de mult sé o uit si care creeaza o tensiune acuta si constant tn interiorul meu, provocand migrena, Migrenele pot fi, de asemenea, legate de problemele mele sexuale, care apar la suprafata, uncle fiind refulate, inca din copie. Este ca si cum ar exista o lupt® intre gandurile mele si sexualitatea mea, iar tensiunea "imi urci la cap’. Am impresia cd mintea mea va exploda. Este posibil sa fmi pun intrebari legate de identitatea tatalui meu, intro forma constienta sau nu, Cadrul rreu de viatd trebuie adaptat la situafia mea actual, dar este greu sas la o parte ceea ce este familiar, pentru ceva necunoscut, Cand migrena este localizata la nivelul fruntii, ma fntreb in ce situafie ma simt diminuat, neputincios. Am nevoie sé fin mai performant, s4 gisesc o solufie; ma simt limitat in capacitatile mele, mai ales in cele intelectuale. Trebuie s& inteleg 4, atunci c&nd am o migrena, am o constientizare facut, trebuie s& schimb anumite lucruri si trebuie sé fiu capabil si le schimb, adica s& actionez. Migrena {mi di un timp de repaos, o posibilitate de obtine mai mult fubire si mai amulta atentie. Accept{¥ s& privesc realitatea in fafa. Las evenimentele s& circule libere in viata mea si primesc in schimb bucurie, pace si armonie. Fiind mal flexibil $1 mai Sngelegator, fata de mine insumi, ma simt mai relaxat si pot sa plutesc, s& zbor unde vreau eu, ca un balon. 207. CARDIACA (criza...) Vezi: INIMA¥— INFARCT [... DEMIOCARD] 208, CARIE DENTARA vezi: DINTI—CARIEDENTARA 209. CAROTIDA Veet SANGE—ARTERE 210, CATARACTA vezi: ocH—caTaractit 211. CADERE DE PRESIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE (TENSIUNE PREA MICA) 242, CAI BILIARE Vezi:VEZICA BILIARA 213. CALCAL 2Moree Dicinar Bolo $1 Afectuaior-Couel sxe oe imbolnvit 2 Calcatul simbolizeazd trecutul pe care ma sprijin, pe care ma agez. O durere la clleai indici faptul c& suffr de 0 angoasi, ci mA simt neinfeles si nu sunt sprijinit in Iucrurile pe care le fac, Calcdiul lind punctual de sprijin al corpului meu, o durere in acest loc denota faptul cé traiesc o incertitudine fafa de viftorul meu. Ma simt nehotdrat si nesatisfacut de mine sau de viata mea si mi se pare cd imi pierd controlul asupra corpului meu, Deoarece fntrez corpul se sprijind pe eiledle, este posibil sa simt nevoia de a avea un sprijin solid fn viag3, pentru a putea continua si Inaintez in siguran3. Poate las pe cineva sa imi consume toat’ energla “el sau ea md caled pe céledie". Ma simt tot timpul supravegheat de seful meu. MA agag de trecut. MA simt un nimic. Existenfa mea este foarte nesatisfactoare si am de multe ori senzafia cé ma roade stomacul, deoarece sunt ‘o mulsime de lucruri care nu imi convin si pe care fmi este greu si le diger. Port greutatea pe umerii mei, nestiind cum sé tmi exprim limitele gi find deconectat de puterea mea interioar’. Ma simt obligat sa franez tot timpul, si ma opresc. fn cazul in care este afectat calcaneul (osul voluminos, care formeazi célcaiul), inseamni c& traiesc 0 reevaluare intensd a rafiunii mele de a fi si ma intreb cine sunt cu adevarat. Imi tr&iesc propria viafd sau o imit pe a altcuiva? Care este situafia fafa de care sunt recalcitrant, de care vreau si fug si din care vreau si ma extrag ? ‘Accept|¥ sii am fncredere in mine si avansez. in deplina siguranta. Imi ocup Jocul cuvenit. Las la o parte trecutul si ma intore spre viltor, ascultSndu-mi vocea interioara, care stie foarte bine de ce anume am nevoie. 214, CALDURA (acces de CALDURA...) Vezi: FEBRA Accesele de cAlduri pot apirea tn urma expuneril pretungite la soare, fie la pla le practicand un sport in aer liber, in urma unel fncdlziri excesive jarna sau cand sunt Intr-o incipere micd si neaerisitd. Pot s8 resimt o slabiciune muscular’ generals, plelea uscati si care arde, fafa cenusie si ochii cu cearcine, Pe plan metafizic, cildura poate fi asociat’ fie cu iubirea cAnd este vorba de vindecare, deoarece exist mal mult energie care circuli, fie cu furia atunci cind este vorba despre febra si arsuri. In acest caz, accesul de c&ldura reprezintd culpabilitate fafé de tubire si este in legaturé cu un sentiment de lipsi de respect de sine. Am nevoie s& iubesc si si fu iubit, dar nu reusesc s& gisesc modalitatea de a face acest lucru, de a umple acest gol interior care exist in mine si de a neutraliza aceast’ insatisfactie, Ma simt lipsit de afectiunea care este disponibil8, dar care nu ajunge pani la mine, Poate fi vorba despre pirinfii mei, care locuiesc aproape de mine, dar care nu imi acorda semne de afectiune, Pot compensa ‘aceasta luptd, de exemaplu, printr-o expunere prelungité la soare, care fmi-confer’s lun oarecare confort pe moment. Intreg corpul imi arati nevoia urgenta de a ‘mplini aceasta iubire. Accept]¥ s8 vad cum pot si amplific respectul de sine sau cum pot integra o situafie care m-a afectat cénd eram copil si care acum iese la suprafaja. lubesc Viafa si viata fmi da la randul el iubire.wv 8 Jacques Martel 248, CALDURI (a avea...) Veci: MENOPAUZA 216. CASCAT CCascatul este "un reflex de ‘mitare natural", mal mult sau mai pufin acceptat|¥ fn societate, in funcfie de ooicelurile flecdruia, Este "natural" deoarece nu exist un tratament medical pentru 2-1 ingriji. Este o "imitare” deoarece are loc n mod impulsiv si inconstient, in cazul unei persoane care vede pe altcineva ciscind, Este un semn de somnolenta, de oboseala, de epuizare si exprima faptul cam nevoie s& imi refac forfele. Poate fi si un sermn de insatisfacfie alimentars, mi se intampl& s& case, cdnd nu am méncat destul sau daca digestia mea este prea lent’. Cine ma plictiseste si pe cine nu diger In viata mea? Sau m& plictisese atat de tare incit nu m& mai suport pe mine insumi ? M& plictisesc si exprim acest lucru, in mod inconstient, cind sunt singur si ma ult la televizor sau cand sunt cu cineva care nu imi place. "Vreau si flu lésat in pace !" Imi exprim insatisfacti \Vreau s& resping inamicul, vreau sii ma apr. Nu vreau ca ceilalti s8 se apropie preatare de mine! Cascatul face parte din viaga gi fl accept|y cu fubire si deschidere, Este Important si lasi sé se exprime aceast’ forma de expresie corporal, care mai de mult era criticaté de educafie. Renunf la rezistenta mea si fi las pe ceilalti si se apropie de mine isi se octpe de mine. 217. CEAFA (...rigid) Vers: OLOANA VERTEBRALA, GAT Ceafa este regiunea corpului pe unde trec toate energiile (undele) pentru a se repartiza apoi tn intreg corpul. Ceafa se afla in varful coloanei vertebrale. Coloana este sustinerea, structura corpului. Prin urmare, ceafa este ca un pivot a capulul. Ceafa ma ajutd s& vad toate fatetele unet situ: Daci este flexibila, pot fi pe deplin deschis fafa de cel din jurul meu si pot face fat exigentelor. Corespunde increderii mele in mine. Dacdi tmi este team c& mi se va intmpla ceva rau, impreviaibil, ceafa va fi afectaté tn acest caz, Sau daci traiesc o nedreptate sau vid undeva o nedreptate, ceafa va reactiona. Este posibil 8 ma aflu intr-un moment al viefii in care nu mai stiu incotro si ma indrept. Exist multe surprize si elemente imprevizibile, mai ales pe plan familial $i am tendinfa de a juca rolul martirulul, Ceafa rigida este semnul unui refuz sau al unei acumulii de energie. Capul nu se mai poate intoarce in diferite direct. Pot avea impresia ci nu am sustinere si am tendinja de a fi incdpaitanat si rigid tn felul meu de a gandi si de a face lucrurile cum vreau eu. Acest lucru ma face si flu pasiv, si evit sa merg inainte si si acfionez. Trebuie sé las s& circule aceste ganduri, care imi blocheazi mintea si care nu cer decit si fle indeplinite de corpul meu fizic. Am impresia ci nu am toate calitajile necesare pentru a-mi realiza dorinfele si ideile, care risca si rmani in stare de “proiect” sau de “vis nerealizat’. Dac ceafa mea, ca pivot, se sprijind de valorile sau principiile exterioare, va fi mal slabitd. Ceafa imi ajutd capul sa priveasca diferitele opfiuni ale viefi sau diferitele imagini care apar in fafa mea. Este important si privesc cuce bil ot. ‘Maree Ocsionra Bolter Afetunilr Covrle subtle oe bola 5 iubire aceste imagini, fara s& critic sau sa judec, tn libertate, ca pe un fluviu care asi apa sd circule intr-o migcare continua, fara contrange-i sau restrict Accept|¥ diferitele senzafii care vin spre mine $i le las si circule liber. Accept|¥ de asemenea, toate bogifille ce se aflé in mine, mu mai mat ocup de ceea ce cred ceilalti despre mine, deoarece acum sunt constient de tot potentialul care exist in mine. 218. CEARCANE (LA OCHI.. 219, CECITATE Vez OCH DURERIDE..] 720. CEFALEE Vert: CAP [DURERIDE..J zat. CELULITA Celulita este caracterizata prin inflamarea jesutului celular subcutanat. Celulita este de obicei de natura feminina (desi apare si Ia barbati) si se manifesta prin refinerea apei si cresterea distribuirli neregulate a toxiaclor si a grisimilor in zona feselor, coapselor, pe abdomen, ceaf, spate etc. Celulita are legitur’ cu anxietatea, cu aspecte din mine pe care le refin, cu emofii refulate, regrete si resentimente pe care le pistrez, Este legati de angajamentul fa} de mine insmi sau fafa de altcineva. Imi este teama s4 ma angajez pe deplin in relatie cu persoana pe care o iubesc si refuz si merg mai departe. Aceastd teama isi poate avea originea Intr-o situapie de abandon pe care am traito, Refuz si imi revd 0 parte din copilarie, deoarece am fost ranita si marcata ¢e anumite évenimente traumatizante, care ma afecteaz’ inca si asta si care imi infréneaza creativitatea si inimay mea de copil. Celulita apare mult mai des la femei decdt la barbat deoarece femelle sunt preocupate mult mai devreme, din copilarie chiar de aparensi, de siluetd, pe care 0 dorese perfect3, conform normelor societiti. In carul celulitel, ca femeie, ma simt ca o "portocala strivis", MA consider urata, inferioara si am tendinga de a dezvolta relatii de dependent3 cu cellalsi. Aspectul estetic este extrem de important. Imi retin partea creativa si ma intoxic pe mine insémi, mi inchid toata aceast’ energie care vrea s& se exprime, fie prin art, fie prin comunicare sau sexualitate. Crupa de cal fmi rat’ c&t de mult mi simt obligatd s veghez asupra copfilor mei (sau cei pe care li consider ca pe copiii mel) pentru ca ei si aiba tot ce este mai bun. Imi arata cit de mult vreau s& imi protejez puterea in calitate de femeie (feminitatea) si c&t de teamai fmi este cd voi fi abandonata, Celulita tmi arata modul pasiv in care imi traiesc viafa. Ma las manipulata de ceilalsi fa loc si fiu mai activa in alegerile sifn actiunile mele. Am 0 nesiguranga foarte mare, Imi este team cd imi voi pierde 'oaza mea de liniste”. Accept{¥ s& identific sentimentele care ma lmpiedica si merg mai departe si sie integrez treptat in viata mea de zi cu zi. Imi recunosc adevérata valoare, imi ‘manifest creativitatea, Astellas energia si circule liber fn corpul meu.ws 3 Jacques Mert! 22, CHARCOT (boala lui...) SAU SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA Boala lui Charcot! sau scleroza laterali amilotroficd, este_o. boali degenerativa a sistemului nervos care afecteaz mai ales barbatii, Dac’ sufar de aceasta boala, ma devalorizez tot timpul si ajung s& cred c& nu pot indeplini nimic {n viaf& si ci nu voi avansa niciodata pe plan profesional. Stagnez cu vechile suferinge, pe care le paistrez cu grifa, pe care le alimentez si le intresin de-a lungul anilor. Imi produc astfel o violenga interioara, totul m4 nelinisteste, ma sint In nesiguranfa, devin hipertensionat si nervos, Nu am Incredere in nimeni si mai ales in mine. Cred c& sunt supravegheat, urmarit, si ci cineva m& fileazd. Ma otravesc cu atitudinile mele negative si sunt foarte inflexibil ‘Accept |¥ s& cer ajutor, s4 am incredere intr-un terapeut care mii poate ajuta si mai reduc din surplusul de suferinta pe care car dup’ mine. ‘Accept|¥ si imi creez viata intr-un mod pozitiv. Recunosc faptul c’ sunt 0 fling unic& si am tot potentialul necesar pentru a atinge scopurile pe care mi le fixez, Daci tmi reconstruies: o imagine pozitiva despre mine, corpul meu va face lafel. 223, CHEAG DE SANGE Vez! si: SANGE COAGULAT, TROMBOZA 224 CHERATITA vezi: ocHt—cHeRaTITA 228, CHIST veri si OVARE [APBCJIUNI ELE.) TUMORA Un chist este o cavitate aflatd intr-un organ sau fesut. Congine o substansa lichid’, moale sau uneori solid’, limitata printr-un perete propriu, Un chist poate aparea atunci cAnd am remuscéri fafa de un proiect, o dorinfa, pe care nu o pot realiza. Ma "umflu’, acumulez informafi, tot felul de cunostinye, pentru un proiect pe care nu fl pot duce la termen: acestea au rmas prizoniere in corpul meu $i in mintea mea si devin “un caist care blocheaz& energia vitals”. Raman atasat de anumite experienfe din trecut. Am o durere tot timpul, provenita din refuzul dea jerta. Chistul poate corespande de asemenea unel solidificari de atitudini si de modele mentale, care s-au zcumulat inconstient ntr-o anumitd perioada. Acestea {mi pot folosi ca bariera de protecfie, ma pastreazd inchis intr-un cadru bine delimitat $1 ma protejeaza pentru a nu face faf% anumitor persoane sau situatii Sau au rolul de a imi pune o frana, de a ma impiedica sa merg inainte, deoarece {mi este greu si fiu deschis in fafa altor opinii. Ego-ul meu poate fi foarte rani si ranchiuna mea se intireste pentru a deveni un chist. Sentimentul meu de neputingi ma face s& ma imbib de toat aceasta durere, aceasta ura uneori $1 chiar dorinja de a ma rzbana pe cineva. Vreau sa imi fie recunoscut potengialul, dar acest lucru intarzie s& se intémple. Joc rolul victime! mult timp, dar acum sunt constient de faptul ci doar eu singur fmi pot crea viata aga cum vreau. Sunt in cfutarea puterii mele creatoare. Am tendinta de a ma inchide tn mine si refulez chareot (ean Martin): nauoog favcez (1825-1882). A contrbut, prin studle sale despre fee st cespe Nona, Ia denvotares patlogil nawease a descopeitloatzarea emi olor cert cerebral esponabll de Fai specie 213, pe de 2a e2 ne si. ce 3h si ul, int lez Marcle etna al Bolles Afectunior- Covel subee oe boii @ totul in interiorul meu pana cdnd ajung la un prea plin gi acesta se transforma in hist. Evit un conflict fn loc si fi fac fas. Cand tralesc $i ¢ fric puternicd sau un pericol de moarte, chistul poate deveni canceros. Accept{v si las energia si circule liber prin mine. Am incredere fn faptal cl ‘mi pot realiza proiectele si caut solutiile pentru a face totul si “curga" in viafa ‘mea. Ma jert, ma iubesc, ma indrept spre viltor, sunt tmpacat. Indréznesc sa spun adevarul, imi eliberez toate acele emotii inchistate. Prin gindurile mele negative, ‘mi atrag evenimente negative, de acum inainte, voi semana doar ginduri frumoase $i cuvinte frumoase pentru ca, pan la urma, s& creez viata la care visez. Sunt creatorul viefii mele si merg mai departe cu incredere. 226. CHLAMYDIA (infectie cu ...) Vezi: BOLI VENERICE 227. CICATRICE Veet PIELE—CICATRICE 228. CICLU MENSTRUAL (dureri de...) Vez MENSTRUATIE [DURERIDE..J 229, CIFOZA vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE A.) SPATE [DURERE DE..] 230. CINEPATIE Veci: RAU DE TRANSPORT 231, CINETOZA ect RAU DE TRANSPORT 232. CIRCULATIE SANGUINA VeziSANGE— CIRCULATIESANGUINA 233, CIROZA, a ficatului) Vezt FIcaT — ciROZz [... FICATULUT] 234, CISTITA vezi: vEzica— cisTITA 238, CISTOCEL vezt: PROLAPSUS 236, CIUPERCI Vezi: PICIOARE— MICOZzA 237. CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de...) Vezt:DROGURT 238, CLAUDICATIE (mers schioptat) Vez si:SISTEM LOCOMOTOR Claudicafia se caracterizeaz printr-o nereguli a mersulul. Cauza poate fi muscular’, neurologics, legata de o paralizie sau de amorfeala unui picior, a unui genunchi sau sold. In acest caz, ceea ce este sigur este ‘aptul cB, in-viafa mea lucrurile nu "merg” asa cum a5 vrea eu, mai ales pe plan sexual, Exist ceva ce “schioapata’, Sunt tn dificultate inte-o situafie in care trebule s8 acfionez sau si tau o decizie, Vreau si merg inainte, dar exist frici care ma impiedica si avansez, Intr-un mod armonios. Dacd merg cu picioarele inapol, mi indrept spre o in Moree Dcfnaro Bolo $1 Afetunae- Courle ubtieoeinbolneit ‘7 MA simt persecutat. Md simt vinovat de agresivitatea care creste fn mine si 0 refulez. De altfel, Imi reprim toate sentimentele care vor si se exprime. Incertitudinea ma face si am mintea plina de idei, dar toate aceste idei sunt cam Incefosate. Acest Iucru determina o mare instabilitate in viaja mea. Am impresia & trilese intr-o inchisoare, avand sentimentul cA a trebuit sd ma supun anturajului meu, far libertatea mea a fost distrus8. Ma sime sub puterea culva sau a ceva mai puternic decét mine. Trebuie s4 ma lupt cu un inamie pe care uneori nici micar nu fl cunosc. Opun atét de mult& rezisten incat, corpul meu trebuie si se elibereze de aceasta supratncarcare de emotii si de frustrari. Triiesc 0 angoasii foarte puternic& care ma face s& pierd controlul asupra comenzilor mele. Imi este teama ci voi pierde pe cineva sau ceva ce {mi aparfine $i ci voi fi separate de acel Jucru sau acea persoana. In viata mea sufld un vant de panic, deoarece am impresia c& nu mai am control asupra viefii mele, Ma protejez prin constientizare, Deoarece relatiile mele cu ceilalji si cu societatea sunt foarte dificile, veeau si_m& deconectez total, pentru un timp, pentru “ami trage sufletul”. Acest lucru aratd dualitatea profuunda in care maflu si impresia c& sunt prins th capcana, Imi place s& ma pedepsesc si si ma port dur cu mine, In loc $8 imi ascult intuitia si sd traiesc tn prezent, trilesc fn mintea mea si acord prioritate gindurilor mele si lucrurilor pe care ma oblig si le fac. “Circuitele mele nervoase” se supraincilzesc. Vreau atat de mult si imi controlez.anturajul inet, corpul meu devine “in afara controlului” tocmai pentru a ma face s4 constientizez ci singura stipanire pe care o pot avea vate asupra mea fnsuml. M-am siturat, acest lucru 1a solicit prea mult. Resping aceasta viata care se incipafaneazA sma facd si sufér, Vreau si devin insensibil si m8 retrag in mine. Adeseori ma inciti disperarea si furia. In acelasi timp ma simt persecutat de viata si o las s& indrepte © anumita violens& asupra mea, Respingerea de sine este extrema si astfel rezult un conflict de individualitate, fn timpul crizet de epilepsie, corpul meu devine {inert pentru a protesta impotriva rnilor si convulsile apar asemenea unor valuri puternice care mé ajutd s& scot furia, amardciunea $i agresivitatea atat de ‘ndelung reprimate. Nu am altd solutie decét s% mi las purtat de sentimentele puternice din interioral meu. Ingrop tn inconstient acele situatii care ma fac si suffr atat de mult, deoarece fm este teama cd ma vor disturba sau ma vor face si sufar. In acel moment, mentalul nu define niciun control. Am impresia c& ma lupt cu fantoma, In timpul crizei observ miscérile efectuate, care exprima ceea ce eu hu am putut sau nu am vrut si manifest inainte, prin cuvinte sau gesturi. Este ca o eliberare. Epilepsia le atrage atenjia celor din jurul meu asupra marii mele nevol de iubire si de atensie. Cauza profunda a epilepsiei se regiseste adeseori {n copilarie, ajungand chiar pana in timpul perioadei intrauterine. Fiind copil, m- ‘am culpabilizat foarte tare si acest lucru m-a urmarit apoi toata viaja: a devenit o luptd cotidiand, Poate fi vorba, de asemenea, de un absz (sexual sau de alt natura) sau de un eveniment perceput ca un abuz sau deo respingere di trecut sau o situatie din copilirie trait ca o separare. Faptul de a te simsi separat de cineva implica 0 pierdere a contactului pe plan fizic cu acea persoani. Poate fi vorba despre relatia cu tatal meu, cu care as fi vrut tat de mult sa flu apropiat siw 18 Jacques Morte! s& facem multe lucuri fmpreund. Sau poate fio sitiatie legat de propriii mei copii despre care nu mai stiu prea multe sau cu care am pierdut contactul, Criza de epilepsie poate fiasadar o forma de a obine sau de a cdstiga mai multi atentie sau de a-mi intari sontimentul de superioritate. lar cum epilepsia indict © supraincarcare a circuitalui nervos, acest lucru demonstreazi c& "acel ceva’ ‘cu care am de a face in viata de flecare zi ocupa prea mult loc, se creeaza astfel 0 situafie in care trebuie si aleg. Acest sentimente de a fi suprafncarcat poate A rezultatul evenimentelor pe care le amplific (le exagerez) tn mentalul meu. ‘Aceasti exagerare poate duce la arogan{a, care ma determina s& cred c eu nu. sunt oricine. De asemenea, poate exista 0 tendin}i de a abstractiza prea mult sau o adeziune prea mare la domeniul psihic, Astfel evit si ma confrunt cu realitatea obiectiva, Epilepsia poate f, de asemenca, consecinta unei frict foarte puternice pe care o am fafa de moarte, boala, frica de a pierde pe cineva etc. De exemplu, pot apairea probleme de motricitate, care se adaugé fricii mele, ca pentru a mi {mpiedica s& merg, daca trebuie s& merg la o famormantare (asociata cu moartea) ssi nu vreau si merg. Ma cflu in imposibilitatea de a face ceva imediat ! Devin constient de ceea ce se in-impla in mine si accept|¥ si nu imi mai concentrez, eforturile doar pe aspectele negative si si vad cat de mult frumuseye si lubire {imi ofer§ universul. Prin aceste crize de epilepste, corpul tmi spune si mi trezesc, s8 nui mai tralescin inchisoarea mea de ganduri. Accept|¥ si mi relaxez si si {mi traiesc viaja din plin, mult mai spontan, Renung sa ii mai controlez pe cellalyi, Ma eliberez de toate aceste emoyil pe care vreau s& le impartisesc cu cellalti, stiind ca este singura modalitate de a iesi din inchisoarea pe care mi-am construit-o, Astfel imi voi gsi adevarul si locul care mi se cuvine. 301. CREIER — HEMIPLEGIE Vezi; CREIER / [ABCES AL..J / ACCIDENT VASCULAR (CEREBRAL [AV.C] Hemiplegia este paralizia unei jumétiji a corpului (stinga sau dreapta) provocatl deo leziune a crelerulut, Poate survent dupa un soc puternic, atét fizic cat si emotional, precum moartea unei flinge dragi ("jumitatea mea scumpa), Iucru care va produce de obicei o stare de disperare profunda si o sensibilitate puternic afectati. Am impresia ci am fost "impuscat”. 0 alté cauz’ poate fi o explozie de furie. De exemplu, daci am fost crescut de dou mame, iat acest Jucru nu imi convine deloz. Corpul meu fmi spune ¢& o parte din mine nu mai poate actiona, ci nu mai are forfa. Este un sentiment de neputinsd fata de 0 situatie contradictorie? Ma simt rupt in doug, ca i cum s-ar smulge ceva din mine sau ar fi smuls§ de lang mine o persoand dragi. Am nevoie sa fiu ajutat tot timpul, deoarece mu imi pot indeplini singur sarcinile cotidiene, Fac lucrurile pe jumatate si ma deranjeaz% acest lucru, Sau poate fi vorba despre faptul c& fmi traiesc viata pe jumdtate, Partea cuprinsé de paralizie indica care parte @ creierului este afectati, cea afectiva (partea dreapti) sau partea rationald (cea stanga).rei Its ick ra’ ea Iu, ea) vin rez ire mi an. are din cea Merce oifnar Boller Afetunioe Covel sue ole boli} 189 Accept|¥ si imi acord timp pentru a-mi vindecs ranile, stiind c& orice experientd, oricat de grea ar fi, ma ajuti si devin 0 persoand mai puternicd $i mai constienté. 302, CREIER — HIDROCEFALIE Hidrocefalia este un exces de lichid cefalorahidian in cavitatea creterului. in acest caz, m4 intreb mereu care este locul meu pe acest pimént. Ma simt abandonat si mi se intémpla chiar s& cred ci nu am ajuns pe planeta care trebuie. Port cu mine o tristese profunda deoarece am impresia c& nu ar fi trebuit si ma nasc. Imi este foarte greu si fac fat realitii, Uneori mi se intdmpli si mi gindesc ca as vrea si ma intorc acolo sus, deoarece nu ma simt in armonie cu acest mediu. Emofiile mele continu sa se congestioneze si sunt la limita de "a se revarsa’. Accept|¥ si las si circule gandurile si emotiile mele i astfel s& intru in contact cu corpul meu i cu universul din jurul meu, Sunt sigur ci am un rol de jucat aici si accept|v sa il descopar $i sé mi-| asum, Traiesc bucuria momentulul prezent! 303, CREIER— HUNTINGTON (boala lui. nicuRt Boala lui Huntington’? sau coreea lui Huntington sau coreea ereditard este 0 boala rar’, considerata ereditar’, care atinge sistemal nervos si contractia muschilor. Se manifesta de obicel intre 30 si $0 de ani prin migc&ri sacadate si 0 deteriorare evolutiva a intelectului. Boala provoaci anumite tulburgri mentale: impulsivitate, agresivitate sau depresie. Tralesc fntr-un desert emotional, ma simt complet deconectat de ceilalt, mai ales de partenerul sau partenera mea, ‘Traiesc un gol imens. Sunt bantuit de doringele mele pe care le consider de nerealizat. Imi caut identitatea, "Vanez” relafii, mai ales dac& sunt singur, dar sunt doar relatii superficiale. Cellalsi mi se par inaccesibili. $i pentru cd nu imi Implinesc doringele, ma simt frustrat, plin de ranchiuné, MA plimb de colo-colo, ma arunc asupra a tot ce vd, ctezand de fiecare dat ci am gisit ceva ce ma va face fericit. Dar nu traiesc decat o dezamagie dup’ alta. Accept], aici si acum s& devin responsabil de viasa mea Invat si ma cunosc, sa fmi recunosc emoille $i puterea pe care o am de a-mi schimba viata. In loc si astept ceva de la ceilalti, mi realizez singur obiectivele. In loc s vreau si mi sprijin de ceilal, ma conectez la puterea mea interioarz. Merg in propriul meu ritm. Imi ascult simfurile si fmi acord timp pentru a sazura fiecare moment al viefii, chiar si cele mai mérunte Iucruri, Acest lucru ma ve ajuta si ma reconectez la viafa de aici si mi va conferi un echilibru mai mare. sau (COREE a lui ...) Vezt: cReneR — 304 CREIER — MENINGITA vezi: INFLAMAT‘, SISTEM IMUNITAR, CAP ® Huntington (George: mee amorioa (185-1016) stabi a Now-York, A pravical medcina le Long land st esos n anal 1872 formele croc erode le coven Corea erect peas rumle,160 Jacques Meret Meningita este o infecjie a lichidulut cefalorahidian rezultata dintr-o inflamagie a membranei care acoperi erelerul si maduva spinarii, Meningita indica o slabire a sistemului imunitar gio incapacitate de a se autoproteja Meningita semnaleaz o slabiciune si o incapacitate de a lupta impotriva presiunilor exterioare puternice, mai ales pe plan intelectual, De multe ori inseamna o dificultate de a ma proteja. Fiind hipersensibil, traiesc totul mai intens si sunt afectat mai puternic, chiar si de lucruri care par banale altora. Am atdt de multe ganduri care se ciocnesc unul de altal incdt imi "apas& creierul. Imi sluresc constant meningele. Acestui lucru { se adaugi toate sentimentele mele de agresivitate, de frustrare pe care sunt incapabil si le exprim. Ma simt agasat dar nu stiu cum si ma apar, 0 parte din mine este inexistent&, aproape moartd, deoarece 0 reneg sau 0 ascund de mine insumi si de ceilalfi: este partea mea creativi, extravagant, sensibila. Prefer s ma topesc in mulfime, si trec neobservat. Ma simt ca intr-o fnchisoare, dar in acelasi timp prefer acest Iucru decat si mi privesc fn oglinda si si descopar cine sunt cu adevirat. In loc si privesc in inimay mea sé vad ce se intmpla, prefer sa riman in minte. Este un imod de a ma proteja. Sunt hipersensibil si am tendinga de a lua totul asupra mea si de a rezolva problemele intregii planete! Imi este teami ci imi "voi pierde caput", ci "mi se taie capul’,c& "imi sare caput” ca atunci cand imi este teama, de exemplu, c& imi voi pierde Incul de munca, Este posibil ca, in copilarie, s8 fi fost prea cocolosit de mama, iar acum trebuie si mi apr eu singur. Sau pot simti faptal cd iubirea este vespinsd in casa in care triiese sau o& ceva sau cineva de aict “mi calcd pe nervi", Aceast® boald este ca un mesaj care tmi spune si mi ferese de loviturile care vin din exterior si sa nu ma simt vinovat de actiunile celorlalti, responsabilizandu-ma in acelasi timp. Altfel spus, este 0 revolt care amenin}3, sunt constrans si sunt cuprins de spaima, Pentru cd creierul actioneaz asupra {ntregului corp, meningita implicd o slabiciune interioar’ puternic, care ma atacd tn strafundul fiinjei mele. Pentru ci meningita pune fn pericol central de comanda a corpului meu, crelerul, trebuie si accept|¥ imediat si iau decizia de a trai si de a deveni propriul meu stipan, de a "tine capul sus” si de a face s& f4sneasci in mine aceasti fort interioara care m4 va ajuta s& continui si am 0 via plind de experienfe minunate. Invaf si am Incredere si accept|¥ s& descopar comorile care se afli in inimav mea, Descopér, de asemenea, toate emotille pe care le-am refinut at&t de mult timp si accept] sa le las sa plece. Descopai talentele pe care Je am, M3 reconectez. cu pertea mea creativa si artisticd si imi ajut ereierul si respire putin. fi dau ocazia de a se odihni, iar nivelul meu de stres si presiunea interioard se vor diminua. invay s& "fiu" tn toatd simplitatea, Redevin astfel stapn pe viafa mea. 308. CREIER — PARALIZIECEREBRALA. Paralizia cerebral apare adeseori inci de la nastere si se manifesta printr-o anomalie la nivelul creieralui. Tesutul cerebral este paralizat partial sau fn fntregime, in functie de natura traumatismului, In acest caz, ma intreb adeseori ¥ eae“0 ori Moree oisionar el Bair 1 Afetunor-Cousele suo imbolnvit ‘61 de ce, incd de la nastere sufair de aceasta paralizie. Pot p-esupune ci este vorba despre o trauma a karmei, anterioara, un model sau o experien& “dinainte de nastere” atat de violent’, un traumatism mental atat de intens incdt produce 0 ‘inchidere complet, oprirea oricarel miscéri spre viitor, care impiedica avansarea. fntr-un fel sunt prizonierul propriulul meu trecut, al unei structuri care ma limiteaza, in loc sa ma ajute sa evoluez sis cresc. Ma pot simi paralizat, forfat s& merg pe un drum care nu imi convine. Poate fi vorba si despre asteptarile parintilor fai de mine, ale societatii sau chiar ale familie, ale strmosilor mei, care spera sau au sperat cd astfel vor repara gresellle din trecut. Ca si cum eu a5 putea "spala onoarea” si "salva blazonul” familiei, Oare sunt capabil si indeplinese aceast misiune?... Despre paralizia cerebrala se spune deocamdata cd este o stare ireversibilé (spun "deocamdata" deoarece nu putem prevedea medicina viitorului) si nu pot fi eliberat din aceasta stare, in ciuda iubirit neconditionate si a atentiei celor din jurul meu. Cand apare o vindecare, aceasta este mai degrabi pe plan spiritual. 306. CREIER — PARKINSON* (boala lui...) Vezi si NERV, TREMURAT Boala lui Parkinson reprezinta deteriorarea centrilor nervosi ai creierului, mai ales in zonele care controleazd miscarile. Apare un tremurat care afecteaz mai ales mainile si capul. Atunci cdnd tremur si ma scutur inseamna ca resimt (sau vid) un pericol care pandeste o persoani pe care o lubes: sau pe mine fnsumt si simt o fricd de a pierde controlul (pe care il pierd tot mai mult!) nesiguranta sau neputinfa de a merge fnainte in viaf’. Ma simt, de asemenea, incapabil sau neputincios s& merg spre mai bine. Consider c& viata mea este foarte haotica si am nevoie de mai multé stabilitate, dar se pare ci imi este greu si am aceasta stare, Clatin din cap in semn de disperare. Imi este teama de viitor, de moarte. Asadar, la ce bun s& duc lucrurile pand la capit? Este posibil, de asemenea, s& fi ‘rait un traumatism, un abuz. sau dificultati care au lasat urme si fafa de care am sentimente de durere, de frustrare, cu culpabilitate, de furie, de depresie, care ma epuizeaz’, mi descurajeaza si nu le mai pot face fata. Est2 posibil si m& fi simtit limitat referitor la mediul meu educational prea sever sau in care performanja eta pe primul loc. Probabil am fost un copil prea agitat. Cand sunt perfect samvitos si tremur, acest lucru se intmpli de multe ori deoarece sunt nervos si imi este teama si indeplinesc o sarcind din cauza lipsei de incredere tn mine. Mi-e team tot timpul ci se va intmpla ce e mai rau. Accleasi tremuraturi pot s& se manifeste mai frecvent si automat si mai térziu, vor ff diagnosticate ca find boala lui Parkinson, Deci, daci sunt atent este posibil si desccpar ci am trait multe situaii in care mi se impunea o anumita modalitate de a actiona, lucru care fmt ‘idea o stare de nervozitate interioar’, Eram imptedicat si fiu eu insumi. Putea fi, de asemenea, o situafie fn care trebuia sa fiu retinut. Céad ma simtcu nervii la 5 0 uum tarmick ano: pre cla cod nr, akon 8 ocak og oo ‘Yes ore hit anes): mac eo (1755-126) crea des ele pai cl vom cre a oes162 socques Martel pimént” si vreau ca durerea si ineeteze, corpul meu supraincarcat nu mal poate suporta si acest lucru determina react permanente ale acestuia¥, Este ca si cum ura pe care am acumulat-o fmi face tot corpul s& se miste. Gestul care mi-a fost interzis vrea si se manifeste, ca si cum ar vrea s& arate ci sunt inca viu. Am impresia c& ma aflu Intr-o masin§ care stafioneazé si nu poate s& inainteze ‘Trebuie si fac lucrurile "pe loc” si acest lucru ma irtd foarte tare. MA distrug incet si determin deteriorarea funcjiei nervoase actuale. Neputinfa de a misca membrele superioare (mai ales brajele si mAinile) isi are adeseor! cauza tntr-o situafie pe care o triiesc gi in care vreau si resping pe cineva, ceva sau un eveniment sau, din contra, pe care as vrea sa il “strang” si s& Ml retin si ma simt incapabil si fac acest lucru (fle pe plan fizic, le pe cel moral. Aceasta situatie poate determina consecinte foarte grave, ajungand chiar pana la moarte. Se poate {ntampla atunci cAnd partenerul meu este pe punctul de a parési corpul fic si ‘vreau sil refin cu toat puterea mea. Am impresia ci am ratat aceasti misiune $i este ca si cum corpul meu 2 fnregistrat un stres si simyind nevola de a se elibera, ‘ncepe si se miste, fir “permisiunea’ mea. Dac imi sunt afectate membrele inferioare (coapsele si pidoarele), as fi vrut ca, datoritd lor s resping sau si aduc spre mine persoana, lucrul sau evenimentul in cauza. Vreau s& fug din aceasta situate, in care ma simt depasit si pe care o percep ca find fara iesire. ‘Am tendinfa de a controla totul, iar boala fmi reaminteste faptul ci nu pot define controlul asupra celorlalfi, Nu imi mai controlez. nici macar propriile mele membre! Vreau cu disperare s8 fi controlez pe ceilalfi, dar sunt congtient de faptul ci nu pot fi st&pan decdt pe mine thsunl ‘Accept|¥ s& redevin responsabil, s8 invlt s& Imi controlez viafa MEA si nu pe a ceorlalfi, avand incredete in Viafd si tmi spun c& merit si traiesc. Ma las {indrumat de tubire, ste malt mat usor si fi las pe cellalji liberi. In loc s& vreau sé le demonstrez celorlalfi ceva, accept|¥ s& arat tuturor universul meu interior, cu toate emofiile care s-au acumulat in el tn timpul acestor ani. Sunt eu fnsumi, cu inimay mea de copil si acum imi traese viaja fntr-un mod spontan. 307, CREIER —SINCOPA. Sincopa se defineste prin pierderea completa a cunostingel, de scurt durata, dar reversibilé. Pierderea cunostinfei provine dintr-o lips’ de oxigenare 2 crelerului, Poate fi consecinta unui stop cardiac, dar nu neapirat. Poate fi sub forma de asfixiere sau in legaturd cu vasele de sange care se dilat brusc fn urma unui soc emosional, lésand foarte putin sange in ereter, deci pusin oxigen. Pentru moment, spiritul tmi pardseste corpul, Este ca si cur as fi ales si ma retrag in mine si sama deconectez d> la Iumea fizica, sunt revoltat deoarece nu stiu cum sé fac fata unel astfel de situati. Mi-am pierdut speranfa de a fi eliberat. Vreau si mi retrag din viafi deoarece, ceea ce se Intampld este prea mult pentru mine. In loc SB urmez cea ce imi spune vocea mea interioard, prefer sa urmez ceea ce "cae erect de obeerat cB aces bool fecte2/8 ma ales bop, care au 0 aur YANG, a aun, eu cave tpl lt gene‘Morel Dislonar a Bole rl Afeepunln- Covel subtle inbolnies 6 asteapta ceilalti de la mine. Sincopa este un semn cl trebuie s& "ma trezesc” si sl fac ceea ce imi place cu adevirat. Aceasta stare nu poate fi comparat decdt cu cea a unui yoghin’, acesta stipaneste o disciplina care fi elibereaza spiritul de toate constrangerile corpului, prin armonizarea miscérii, a ritmului si a respiratiel Acceptl¥ s& constientizez lucrurile care m-au determinat si fug astfel de corpul meu fizic. Ce angoasa, ce sentiment de panica interioar’ au provocat 0 asemenea situatie? $tiu cA tn orice imprejurare sunt indrumat si protejat si accept|¥ si rimén pe deplin constient de viafa din mine. Imi reiau locul tn ‘univers gi astfel pot respira din plin ! 308, CREIER — SINDROMUL ADAMS-STOKES Vezi: CREIER — EPILEPSIE / SINCOPA, verry ‘Sindromul Adams-Stokes® este un accident neurologic datorat unei diminuari bruste a irigirii cerebrale. Deoarece bataile inimilv se raresc, este nevoie $8 ma Intreb care este situatia din care vreau si mi sustrag, pe care nu stiu s& 0 gestionez, Am dureri puternice si ma aga de cAteva amintiri dureroase. imi este sgreu s& trilesc momente de bucurie deoarece exist in doliu neterminat (de ordin afectiv sa profesional). Adun multa amaraciune, sunt incgpaganat si nu vreau si renunt. Resping rgazul care m-ar ajuta si trec mai departe, dar imi este teama de necunoscut. Incerc s& rationalize aceasta fried si accept | si fac travaliul de doliu pentru acca situafie. Accept |¥ sa las deoparte toate lucrurile pe care nu le pot controla si care sunt nocive pentru mine. Imi concentrez atentia pe lucrurile bune din Viaja mea, Imi deschid spiritual pentru a acceptal¥ cé trecutul este in spatele meu si aleg 8 merg inainte, stiind s& vid lectiile pe care le am de fnvajat din experientele mele anterioare. Astfel fac pace cu trecutul meu. Las viafa sa circule {in mine si in fiecare dintre neuronii mei. Sunt de acoré sa fiu receptiv la nofle situafii fn care voi experimenta si voi impartasi bucuria si fericirea, precum si s& dau 5183 primesc iubire. 309. CREIER — STARE VEGETATIVA CRONICA vezi: GROVICA [BOALA... In aceasta stare nu exist’ activitate care poate fi depistatS. Triesc intr-o stare numité "vegetativa’. Creferul meu este afectat fn urma unel opriri prelungite a irculafiei séngelui sau tn urma unui traumatism cranian, Cum ereierul corespunde individualitai mele, tréiesc frici puternice sau culpabilitate, atat de tens incdt vreau s& fug din viaf8. Ma simt incapabil si duc proiectele pana la capi, s& realizez ceva important. Deoarece fmi consider puterea limitat& vreau sé "ma deconectez” de lumea aceasta care mi se pare nedreapti Yogin: 0 persoan care a ans un aumit tdi i evluja a spl, Pn proctcren medial it poste iris cpa ren mod congtent, pentru o anus eros de np. Unel perce ipo Insti sau chiar op [pte nmi perteu a repo! ak ‘Adams-Stokes: Rcbert Adans » desis snc sdromel pent priva ox anul 1827, uat apt de andeed witam Stokes 1854ey 68 Jacques Morte! fn aceastd stare accept] c faptul de afi Incd in viapl le permite apropiatilor mel sa pregateasca treptat:plecarea mea din aceasta lume si si isi exprime iubirea fafa de mine, in tim ce eu, ma pot pregati in liniste si pardsesc aceast’ lume, pentru a trece la o reaiitate si la un nivel de constiinta superioare. 310. CREIER —TICURI Ticurile, definite ca fiind executarea spontana de miscéri repetitive si involuntare, araté o dereglare a tensiunii nervoase si un dezechilibru la nivelul creierului, Dact am unul sau mai multe ticuri, este posibil si flu o persoand foarte emotiva, care refuleaza multd agresivitate si care, in copilarie a primit o educatie pe care a perceput-o ca fiind foarte rigida si perfectionista. Prin ticuri mi exteriorizez, nelinistea si suprarea pe care le simt in interiorul meu. Este posibil sa traiesc 0 situatie in care m& simt in impas, pironit. Simt c& nu am timp si c& sunt in pericol. Existd ceva pe cale s8 expledeze (poate propriile mele emofil) sau un secret de familie vrea sa ias& la suprefara. Dac sunt batat, este posibil si fi fost afectat de actiuni cerute de cineva care reprezenta autoritatea. Acest lucru explica de ce sunt de patru ori mai muljibaiefi care suferd de ticuri, decat fete. Fetele sunt, in general, mai receptive la autoritate, deci mai pusin afectate de acest aspect. Este posibil s& ma fi simtit contrariat referitor la anumite migcati care mi-au fost interzise in copilarie (de exemplu, cnd nu aveam voie s8 mi misc, tn biseric’). Astizi, chiar dad contrar vointei mele, corpul men se mise, ca a reactie can o revolt fata de ceea ce mi 5-a interzis si fac. Pot chiar si am impresia ca “imi pierd fafa” inaintea cuiva, czea ce determina ticur mai ales la nivelul fefei. Fata ‘mea vrea sa respinga pericclul, pe agresor. Am fost iritat, enervat si chiar agasat, far acum ticurile mele sunt cele care mi agaseaz’. Am ticuri la nivelul mandibulei dac3, i copilarie mi s-a spus des “sa Inchid gura’. Furia acumulata si ne-exprimat se manifest prin dceste tleurt, este ca si cum ag vorbi in liniste. Clipitul din ocht neobisnui: poate insemna o experienfa din trecutin care "mi se ficea cu ochiul” sau vrea si arati ca eu caut mereu atenfia si privirea celorlat Accept|¥ s& constientizez, aceasti stare, si cura blocajele din trecut si si {mi exprim clar nevoile. 311, CREIER (tumord la...) ‘Tumora este o proliferare excesiva a celulelor anormale in creier. Tumora este legatdé de emotiile refulate, de remuscéri profunde, de suferinge din trecut, pe care le intore tmpotriva mea. Tumora primitiva®, care se dezvolta plecand de la celulele creferului, indicd faptul c& centrala mea de tratare a informatillor {nregistreaz’ inci anumite idei, credinge sau scheme mentale care nu mai au nicio rasiune de a exista! Tumora este rezultatul unui soc emotional foarte puternic,legat de o situatie sau de o persoan’ pe care am fubit-o mult sau de ceva ce ma facut si sufér foarte mult sau fafa de care mal simt inc urd, ranchiund, A se vdea nota de suteorefertoaro i eancerul generat, a eectunea cancer Jn general)te Ht, ad or au te 13, ‘Moree Dieionaro Boller Afecunilr- Cavsle subtle inal 165 , furie, frustrare, Poate fi vorba despre tatal meu, care ma devalorizeaza. In situatil, in care trebuia mereu sa ma depasesc pe mine insumi, iar mintea mea se "supraincilzea". Dac tumora este situaté in partea superioara a creierului, in mijloc sau la nivelul hipofizei, inseamnd de obicei cé am trait un so emotional sau c& Imi este foarte fricd fata de aspecte legate de spiritualitate, de intuitie etc. Sunt foarte Inedpatinat 5i refuz s& imi schimb felul de a vedea viata si de a trata realitatea prezentd, Exista un conflict mental puternic de a fi aici, in acest moment, de a accepta|¥ viata si tot ceea ce se afld fn ea. Sunt rigid si am idel fixe, am o stare de confuzie interioara si am o dificultate in a face bilangul lucrurilor. Plutese, sunt absent si traiesc in negatie. Cred ci capacitatea mea intelectual este insuficient’ pentru a gisi o soluie lao situafie exact&: trebule si ma depasesc cu orice pret! Am o energie mental care nu mai corespunde nevoilor mele profunde si care este opusa dorintelor mele divine. Corpul meu reactioneaz puternic si astfel apare o proliferare nacontrolata a celulelor creierului, Este 0 stare criticd si periculoasa gi trebuie si imi schimb atitudinea Inchis& intr-o deschidere a inimfiy dacd vreau s pur. capt acestei tumori. ‘Trebule si constientizez faptul ci am de Ricut o schimbare radicals in viaja mea, far acum este momentul ideal pentru a face aceast’ schimbare, Trebuie s& mi desprind de trecut si de toatd energia negativai legata de trecut si si imi canalizez atentia doar pe lucrurile pozitive si pe ceea ce vreau s& fac cu adevarat din viaja mea. Incepand de acum, accept|¥ s& vad viata intr-un mod mai deschis si mai flexibil. Viaga este fn continua schimbare si evolueaz mereu spre mai bine. Increderea mea personal ma va ajuta s& ating acest fel. Accept|¥ s&-mi ascult ‘mai mult vocea interioar’, sa fiu mai spontan si las la o parte controlul mentalului meu. 312, CREVASA CUTANATA veet Prete RiDURI 313. CRIZA CARDIACA vezi: ivimtdy — INFARCT... DEMIOCARD] 314. CRIZADE FICAT Vet: INDIGESTIE 315. CROHN (boala lui...) Vezi: INTESTINE—CROHN fboala tui.) 316. CRONICA (boala cronica.. Cuvantul eronic provine de la "chronos” care inseamna timp. O boali cronicd poate si se instaleze fn luni sau ani de zile. {n cazul unei boli, termenul de eronied sugereazi ceva permanent, ireversibil, care nu se poate diminua sau corecta, Dezvolt o boald cronici atunci cand refuz si evoluez de tea’ fafa de ceea ce imi rezerva viitorul. Indiferent care ar fi boala cronicé de care sufir este bine s4 ma {ntreb ce anume am impresia ci nu pot schimba, In ce aspect al viesi! mele am Impresia c& imi spun: “oricum nu se poate face nimic seu nu se poate schimba” 16 Jacques Mortel nimic?" Sunt ca o dinamitape cale si explodeze. Ma refin atat de mult, am nevoie de o solusie pentru a schimba lucturile, Ce "cadou” imi ofera aceast boala sub forma de atentie din partea celor din jurul meu, de resemnare fn ideea de a-mi schimba opinia asupra viefii etc? Solutia cea mai simpl’ pentru mine este, faré fndoial4, s& nu fac nimic, d2oarece se pare c%nu pot face nimic altceva decat si ma resemnez. Provocarea pe care o am de trecut este sii accept] s& Imi iau viaga In propriile maini, si fmi deschid constiinta la idea c& orice este posibil, Pot sa mi documentez referitor la alte persoane care au suferit de boli cronice i care s-au vindecat. Ce demers au urmat? Uneor, atunci cénd mijloacele conventionale nu dau rezultate, pot recurge la terapii alternative, energetice sau altele, cu discerndmént, pentru a sti care dintre ele m-ar putea ajuta, Plecand de la ideea A orice este posibil, vol gist mai usor solutiile care, dacd nu imi vor vindeca complet boala, ma vor ajuta si fmi tmbundtafesc sanditatea fizic’, emotionala si mentalé, 347. CRUP Vert: GAT —LARINGInA 318, CRUSTA vedi: PIELE— ECZEMA 319, CUADRIPLEGIE Vert: PARALIZIE JIN GENERAL..] 320, CULPABILITATE Vert ACCIDENT 321. CUPEROZA vezi: PIELE —~ ACNE ROZACEE 322, CURBATURA Curbatura este o senzatie de durere, de oboseali muscular’ dup um efort neobignuit. Poate f, de asemenca, etapa initial a anumitor infecji virale (grip, hepatita etc). Se manifesia printr-un blocaj de energie la nivelul muschilor. Curbatura este legati de durerea resimfita atunci cand o nevoie (afectiva sau emotionala) nu a fost satisfacut, $i cum energia acumulat in muschi se exprima de obicei printr-o miscare sau printr-un gest, tmi blochez inconstient aceasti ‘energie la nivelul muschiului, Sunt intr-o reactie interioara (o durere mental&) $1 ‘o exprim fizic prin aceasta curbaturd. Mi simt abatut, trist fafi de o persoand sau © situatie. Carbatura se situeaz pe mai multe niveluri, iar durerile osoase indicd o durere interioara foarte profunda. Aceasti durere mi afecteazii pana in adancul fintei mele, spafiului meu. Accept|¥ si imi schimb comportamentul, s ma misc tn direcfia cea bun’, fara si fiu in reactie. Accept} si fiu ceea ce sunt, si tréiesc in prezent, stiind ci viata imi fmplineste nevoile interioare cele mai importante. 323, CUSHING (sindromnl lui.) Vezisi: GLANDESUPRARENALE * cusning (tavey Wika: neroeiing american (1868-699) cave a desis in aru 1882, cdtove turd ale endeorsuprarenateie pa, lor. sth ) si sau. ase ‘in ch sale ‘Moree Deion Bair fecal Covel subtle bln! 167 Reprezint& 0 consecinja a unet productii in exces a unui hormon (corticoid) al glandelor suprarenale. Principalele simptome ale sindromului Cushing sunt obezitatea, localizata la fat, la gat si trunchi (cocoaga de bizon), hipertenstunea arteriala, vergeturile, 0 pilozitate excesiva, atrofie musculari si astenie {slabiciune) ete. Existd in acest caz 0 dezordine mentali si fizicl, un dezechilibru care confera sentimental de a fi invadat de ceilalf, de a fi pierdut treptat orice contact cu prepria mea for}. Am un sentiment de neputinté si ma “inec" fntr-un prea plin de idei care ma invadeaz, Sunt pierdut, nu stiu fn ce directie s& merg. Astfel, prin reacfie Incere s& vreau, constient sau nu, sa fi distrug pe cef din jurul meu, Cand aceste glande functioneaz4 anormal, apar 0 serie de simptome, cunoscute sub denumirea de simptom Cushing, Imi dau seama de faptul ci, unele parti ale corpului meu se transforma: fafa, gitul, trunchiul si constat, de asemenea, ci membrele inferioare slibesc. Suffr de tn dezechilibru fizic si ‘mental. Neputinfa mea ma face si nu mai am constiinta puterii mele interioare. Este ca si cum as putea fl atacat in orice moment. Sunt intr-o stare de supraviefuire si car dupa mine un trecut foarte greu. Este important pentru mine si reiau contactul cu realitatea prin gesturi care mA pot ajuta. imi folosesc puterea pentru a-mi imbunstii calitatea vie. Invi si am incredere in mine. Accept|¥ si imi ocup locul cuvenit si si traiesc in functie de ceea ce simt si ceea ce sunt. 324, CUTICULE Vori:DEGETE—cunicuLe” 168 Jacques Morel D 325, DALTONIAN Vect- Oct! — BALTONISM [NON-PERCEPTIA CULORILOR] 326, DECALCIFIERE Vezi st GASE — OSTEOPOROZA Decalcifierea este o diminuare important a continutului de calciu dintr-un jesut, un organ sau un organism, cea mai frecventa find demineralizarea scheletului. MA simt fragil, am impresia c& sunt urmarit de o soartd rea, Ma simt tabicit,lovit {n intimitatea mea, ruptin interior de anumite situafii sau persoane. Ajung s& ma depreciez, si ma diminuez si am impresia c& imi pierd puterea {ncetul cu incetul. Devin dependent de ceitalfi si nu stiu fn ce directie s8 merg. Am impresia c& ratez ceva, c& pierd ceva. Oasele find structura corpului, trebuie si revizuiesc viafa in ansamblul ei, modul meu de funcionare, reactitle mele fat de diversele situatii pe care le traiesc in prezent. ‘Accept|¥ si am fncredere in mine, si imi recunose calitatile si forta interioar3. Aleg sa trdiesc in functie de valorile mele profunde. Invat s& ma pozitionez si preiau controlul asupra viesii mele, stlind c& nimeni nu ma poate atinge. Sunt tot timpul protejat si indrumat. 327. DEFICIENTA DE AUZ Vezi: URECHI-SURDITATE 328, DEGETE (ingeneral) Degetele reprezinta prelungirea mainilor si instrumentul care ma ajutd si imi manifest acfiunile in viata de fiecare zi. Reprezint& actiunea in momentul prezent, detallle cotidiene, dexteritatea si cunoasterea. Prin pipdit pot iubi, pot mangaia, alinta, construi si crea. Degetele mele sunt manifestarea concreta a gandurilor, @ sentimentelor mele. O rang la un deget indica faptul cd tncerc s& fac prea multe, ‘ma aga de detalii, merg prea departe sau prea repede. Imi concentrez atengia pe prea multe lucruri si, in acelasi timp, energiile mele sunt disparate. Sunt nerabdator sau deranjat fatd de anumite migcati pe care trebuie si le fac. Simful datoriei este foarte incercet. Ma preocupa prea mult sarcinile pe care le am de facut. Uit faptul cd fiecare detaliu mérunt din viaga mea, fiecare moment este prefios. Culpabilitatea ma face sa imi fie fricd cé voi fi “lovit peste degete” sau ci Imi voi musca degetele” pentru ci am spus ceva. Sunt nerabditor fata de cdteva detalii marunte, ceea ce pune in evidengé latura mea de perfectionist. Indiferent de natura rani (taleturd, arsur’, basicé etc) aceasta are legatur’ cu actiunile mele prezente. De obicei, nivelul rani si genul de fesut afectat (piele sau os) sunt importante. De exemplu, o tietura pana la os indica o rana mai profundai decat © simpla inflamagie. Verific care sunt degetele afectate si raspunsul la intrebarea mea va fi mai clar. Daca imi rup un deget, trebuie s& ma tntreb in ce aspect dinMaree Ollonaro Baar Afectuntor Covnle obi olnbolndie! 69 viaja mea sau de cine ma simt strivit? Traiesc in nesiguranta, deoarece imi este teama ci vol pierde ceea ce am. Daca am un deget sau mai multe curbate, este important sé observ felul tn care sunt curbate degetele si directille pe care mi le aratd, Dac degetele sunt lipite, ma intreb daci mA simt amestecat tn toate activitatile pe care le fac sau in toate detaliile din fiecare zi? Daca sunt prea ‘Indepartate unele de altele, este posbil si existe o dizarmonie sau un conflict care ‘ma face si am o dificultate in a-mi echilibra viata afectivi, cea profesional, viata de familie si cea sexual (In functie de degetul care este afectat). Degetele care sunt incovoiate pot indica faptul ci ma retrag in mine insumi sau c mainile mele se inchid pentru a inchide pumnul, in seman de furie sau din doringa de a lovi pe cineva sau ceva, Degetele intepenite indica inflexibilitatea mea fas de detalille cotidiene. Dac sunt blocate, mé simt paralizat fata de ceea ce ain de spus sau de facut. Imi mugc degetele pentru a ma pedepsi finds’ nu sunt capabil si indeplinesc o anumité sarcina, ceea ce contravine principiilor mele de eticd. Incepand de acum accept]¥ si imi acord timpul necesar pentru a face cate un Tucru 0 data, deoarece imi accept|¥ dimensiunea umana si nu mai sunt nerabdator, deoarece astfel avansez. prea repede. 329, DEGETE—DEGETUL MARE Degetul mare are legiturd cu presiunea, presiunea pe care mi-o plasez pe umeri precum si cea pe care le-o impun celorlalti! Este ux deget puternic, care simbolizeazi fora, capacitatea mea de a lua ceva, nevoia mea de putere gi care foloseste la a impinge, a judeca, a presa precum si a aprecia actiunile celorlalti (degetul mare ridicat in sus sau in jos) precum si proprile mele acsiuni. Este in legatur& cu gura si cu gustul, Cand ridic degetul mare in sus si fin mana inchisé, mi exprim aprobarea, iar cénd degetul este tindreptat in jos, imi exprim dezacordul. Degetul mare are legitura cu intelectul meu, cu comunicarea Interpersonalé si.cu sensibilitatea mea. Un deget mare stntos arata un echilibru fntre gandurile i sentimentele mele. Dacd sunt cuprins de angoasa, Imi fac tot ‘timpul griji, degetul mare va fi afectat. Dac ma simt "impins” de ceilalsi sau de via, voi avea tendinta de a ma r&ni cu usurinfa la degetal mare. Pot si ma simt ‘mpins, presat in lucrurile pe care le am de fcut, dar si obligat si ader la anumite ‘moduri de a face ceva, la unele doctrine sau religii, fra si pot s& mA opun, lucru ‘are fmi poate afecta felul meu de a reactiona cu cella. Uneori devin agresiv si reacjionez fafa de ceilali, deoarece nu fac lucrurile conform valorilor mele profunde, Geea ce vreau cu adevarat si fac rimane In gAndurile mele, in loc s& tml realizez proiectele pe plan fizic. Degetul mare determin genul de raporturi pe care le am cu ceilati si cu mine insumi, Dificultaile in acest caz pot fin relatie cu * dificultated mea de a lisa la o parte problemele din trecut, credinfele mele vechi. Atunci cénd un copil ii suge degetul mare, n situatit in care se simte vulnerabil, degetul mare reprezint& siguranta si protectia. Toate ranile la degetul mare sunt legate de un efort mental prea mare, o acumulare excesiva de idei si de grji, de ‘obicei fas de un-copil si o tendinga de a fi in defensiva. Oare comunicarea mea cu ceilal este stnatoas& ? [i imping prea mult pe cellalfi sau eu ma simt impins de o” wm. Jacques Morte! vviaf prea trepidanta ? Ma imping intotdeauna la fund ? La fel, atunci cand ma satur prea mult de o anumiti situafie, degetul mare va fi afectat. In cazul in care am o fracturd la degetul mare, inseamna cé viata mea trebuie si se schimbe in mod radical. Acest lucru imt provoacé o angoast interioard foarte mare, deoarece trebuie s& tmi schimb obicelurile pe care le am de mult si care au consecinge negative asupra mea. Degetul mare simbolizeazd, de asemenea, viata si supravieguirea, doringa de a trai (dac& sin degetul mare in interiorul mainii strnse, sunt o persoana cere introvertit, care poate vrea si moar sau care simte nevoia de a se retrage in sine, pentru a se apara de lumea exterioara). Observ dacé imi este team& c& voi muri si nu vol mal avea controlul asupra mea Degetul mare fmi reaminteste forta mea interioard, valoarea mea, forjele mele originale. Manifest usurints mea dea transforma in acfiune (pe plan fizic) aceste Dogatil interioare, care sunt toate dorintele si nevoile mele. Incepand de acum, vot face totul pentru a fi impiicat cu mine insumi, Observ semnele transmise de dege:ul mare’si rimén vigilent atunci cand se intamplé ceva, Las tristefea mea interioard sd iasa. Accept|¥ viafa si situatile care apar fir’ s& dramatize, deoarece stiu c& universul va avea grijé de mine ! Incetez s& mai flu negativ si accept|¥ si ma sprijin pe proprille mele forte si valori: acest lucra mi ajut’ s& ma detagez de dependenjele familiale de care eram agitat. MA eliberez de prea-plinul de ganduri si accept|¥ si fiu stepan pe viata mea. 330, DEGETE— DEGETUL ARATATOR Degetul aratitor este degetul judecirii si al cuncasterii si corespunde mirosului, Reprezint ego-ul sub toate aspectele sale: autoritate, orgoliu, suficienta... In comportamentele mele non-verbale, faptul de a arta degetul sau cu degetul, indicd o respingere a autoritasii, fie ea parental sau de alta natura. Incerc si exprim autoritatea tntr-un mod reactiv, adic in reacjie cu diversele forme de autoritate prezente. Frica mea de autoritate poate chiar sa imi provoace tulburari digestive. [mi este team ci vol fi prins th capcand, c& nu. voi fi recunoscut la adevarata mea valoare. imi este teama de autoritate si nu accept|¥ prezenta acesteia in viata mea. Vreau ca punctul meu de vedere sa fie respectat cu orice pref! Imi folosesc degetul ar&tator pentru a-mi impune ideile, intr-un mod destul de autoritar, este modul meu de a-mi afirma "puterea personala” si de a-mi ascunde sentimentul de neputinga. Constientizez faptul cf, de obiceifricile mele mi determin’ si reacjione: astfel. Am o mare sensibilitate emotional si am nevole si ma simt in siguranfa in via Imi este teama de judecata celorlali, de faptul c& acestia tsi vor reconsidera relafia cu mine, fie ea de afaceri, amoroasi sau de prietenie. Realizez faptul c&, 2-1 acuza pe celalalt sau a dori si am dreptate cu orice pref, nu duce la nimic. imi pastrez energiile pentru lucruri mai importante, Oare autoritatea m3 deranjeazi cu adevarat? Poate este vorba despre un sentiment de nepatinga sau de nesigurans§, care vine din copia, fati de autoritatea parentala. Daci m& devalorizez este posibil s& am impresia cA cella ma ignora sau vor sma domine. As vrea si fiu eu pe primal loc, dar nu se“Morel Dionro Boller Afectunilr-Covzle sob cleinbolndviet ™ ‘Intampl’ acest lucru. Sunt dezamigit de mine, dar si de ceitalgi. O fracturd a degetului ardtiitor indica faptul ci ma aga prea mult de anumite persoane sau situafii: nu mai sunt capabil si ma controlez, ce ar putea si se intample? Sunt anxios, chiar panicat, deoarece, tn loc si imi folosesc adevarata putere interioar’, prefer si folosesc alte trucuri pentru a obfine ceea ce vreau. incepand de acum accept|¥ formele de autoritate care ma deranjeaza, stiind cA exist pentru a ma ajuta 5% evoluez tn mod pozitiv. In loc s flu frustrat fafa de acea autoritate, Imi-caut adevarata Forfa interioara. In loc s& traiesc in mintea ‘mea, accept|¥ s& traiesc in inimay mea, Accept|¥ astfel diferitele emofii si sentimente pe care le am. Imi deschid spiritul. Indréizesc si ma privesc in oglinda si sa am grija de mine, in loc sii arst pe ceilalfi cudegetul, 33, DEGETE— DEGETUL MIJLOCIU Degetul mijlociu, degetul cel mai lung al mAinii, reprezint& creativitatea, sexualitatea, forja si furia, Simbolizeaz pipditul, munca, productivitatea si fertilitatea, O ran& sau o durere la acest deget insemna ci viafa mea sexuala nu este asa cum as dori sau ci mi tnclin prea usor tn fafa destinului, Traiesc 0 suparare sau o tensiune legate de insatisfacfie si astfel, treptat apare furia. ‘Aceasti reacjie ma tmpiedicd si imi realizez dorinfele secrete. Partea mea creativa este restrans4 din cauza une lipse de incredete. MA nelinigtesc prea mult si visez mult, in loc s& fmi construiese viafa intr-un mod real si permanent. Frustrrile mele ma impiedick s% merg inainte. Sentimentul meu de inferioritate ma indreapta spre dificultati la nivelul sexualitagii mele, aceasta fiind.un mod de a-mi exprima creativitatea. Pulsiunile mele profunde nu sunt exprimate. Am tendinga de a trai cu o atitudine extrema: sa fug de responsabilitat si sé raman pe Joc sau si flu tentat de aplicarea strict a regulilor si si vreau s& obtin cu orice pref ceva ce imi dorese. Am inca o atitudine infantil, ca si cum nu as fi devenit ‘inca adult, major. Incepand de acum, identific care este aspectul sexualitafii mele sau al creativitatli mele, care este afectat. Care parte din miine vrea s& creasc&, si evolueze, acceptand|¥ responsabilitatile care vin cu acest Iucru? O fracturd a degetului mijlociu indica.o rezistenga si o rigiditate, mai ales fa de pipait, cea ce determina o agresivitate interioard foarte mare. Poate fi un aspect legat de catiera mea, de performangele mele (sexuale, personale, intelectuale), Accept] si imi exprim mat mult nevoile, in loc s& fmi arat furia. imi dau seama de faptul c& doar fricile mele sunt cele care m& fmpiedic& s& ma exprim, Experienjele mele sexuale devin mai bogate tn loc si fle doar un mijloc de a umple un gol interior. inva si imi creez viata th fiecare zi. In loc s& insist pe imagine si pe aspectele superficiale, imi fondez viata 2e valorile mele si pe -prioritStile mele interioare. 332, DEGETE — DEGETUL INELARUL Inelarul, nume care vine de la “inel” simbolizeaza clianfa sau uniunea si reprezint& legaturile mele afective. Reprezinti vederea si felul in care sunt fn relatie cu mine fnsumi. Inelarul meu este atins daci mA ascund in spatelew m Jacques Martel, celorlalfiin loc si imi ocup ‘ocul cuvenit, daca viata mea este plin’ de dezordine si de contradict. Reprezinti libertatea pe care mi-o acord si felul in care mi aliez cu ceilalfi. Orice fel de ran’ la acest deget provine dintr-o suptrare sau dintr-o dificultate in relatiile mele afective: poate fi vorba de relatia cu soful/sotia, cu copiii chiar sau cu pArinfii, Sau poate fi vorba despre relatia cu un asociat sau cu cineva cu care am semnat un contract si cu care am o relaie privilegiatd. Aceast rand este manifestarea exterioard a unei rani interioare despre care, probabil nu am vorbit niménui, Este greu pentru mine si realizez uniunea cu mine insumi, sé traiesc cu aceast supdrare interioar&, care mi copleseste. Poate am tendinja de a exagera situatia. Ce anume ma deranjeaza ? Este posibil si sufir de o forma de nedreptate fafa de o persoana sau o situafie? Deoarece nu mai desin controlul asupra mea, Incerc s& exercit 0 putere asupra celorlalti,cAnd de fapt ar trebui si accept|¥ s& renunf si astfel, si ma eliberez. Traiesc inca in functie de ceea ce spun sau gindesc ceilalfi despre mine si acest lucru ma afecteaza. Este posibil si mi simt in pericol si s& am tendinga de a ma agita de cellati, Traiesc o ricealé la nivelul relatilor mele si m4 tratez si pe mine intr-un mod rece si inuman, Fracturarea inelarului fnseamna faptul ci uit prea mult de mine, in favoarea celorlalfi 0 situatie a devenit intolerabilé deoarece nu fm acord suficient de mult sspafiu pentru a ma Implini sia fi eu insumi. ‘Accept|¥ sii ma detasez pentru a vedea mai bine situatia. Ce anume mi ‘impieddicd si ma exprim ? Faptul cd presupun reactia celorlalsi? Invay sa verific si realizez faptul ca intre a presupune si a st! exist o diferent foarte mare. Faptul de a verifica ma ajutd sa am relatii mult mai armonioase si s& inva astfel si dialoghez. Accept|¥ s& m4 fmplinesc, s& evoluez, s4 Mu fericit find fn acelasi timp in armonie cu cei din jurul meu. 333, DEGETE—DEGETUL MIC Degetul mic este legat direct de inimav. Reprezinta familia si toate aspectele legate de familie, mai ales iubirea, armonia, dar si secretele si minciunile. Este legat de auz si de intuitie. Simbolizeaz’ infelepciunea, integritatea, adevarul, deschiderea spre mine insumi si spre ceilali, comunicarea. De asemenea, poate reprezenta partea mea sireat si pretenfioas’, folosit’ pentru a-mi satisfice nevoile personale. Cand mé ranesc la degetul mic, acest lucru arati faptul c& ‘triesc emofii pe care ar trabui sa le exteriorizez mai multe, in relatie cu familia mea, o lips de armonie in interiorul cuplului sau pur si simply, lipsa iubirii de sine, Fac pe "surdut" si nu zscult mereu mesajele pe care mi le transmite intuiia. ‘Am nevole de schimbar2 la nivelul relafillor mele cu ceilalfi, pentru a fi armonie cu ideile mele noi, cu noile mele credinfe si aspirajil. O problema la ddegetul mic, oricare ar fi ea (arsur’, t8leturd etc) denotd o emotivitate prea mare. Probabil am obiceiul suparator de a ma supira din nimic si emotivitatea ma acapareazii Devin pretentios s1 acest lucru ma dezechilibreaza si m& fmpiedicé si ingeleg oamenii si evenimentele din viata mea. Tn loc si ma las indrumat de Infelepciunea mea interioar3, am tendinfa de a trai in funciie de cellali, Acest lucru imi di o stare de nesiguranfa si de nehotardre, Las la o parte intuigia si maal asi le te “Marcle conor Boars! Aesunior- Cause subtle oe Iola mn las condus de ganduri si de nelinisti interminabile. Dacd imi fracturez degetul am nevoie sa ma eliberez intr-un aspect al vielil mele care poate fi legat de autoritate, Poate f, de asemenea, un secret pe care fl port de mult timp, care ma roade in interior. Accept{¥ si privesc evenimentele si situafiile cu simplitatea unui copil. Le dedramatizez si dau dovada de deschidere, invat si ma afirm si s& comunic. Voi ‘merge inainte cu mai mult usurinfi. Am nevoie de mult mai mult calm interior. Jn loc s& joc un rol si sd traiesc intr-o lume in care aparenjele sunt mai importante decat fiinfa, am posibititatea acum de a reveni la lucrurile simple si la ine insumi, 334 DEGETE- ARTRITA LA DEGETE Vee ARTRITA [IN GENERAL] autopedepsirea, reprobarea, o lips profunda de iubire si chiar un sentiment de neputingd. Degetele (detalile cotidiene) cu artritd indict un sentiment de a nu fi lubit si de a fl victima evenimentelor din viafa mea de zi cu 2i. fi las pe ceilafi s& ma conduca. Accept|¥ si ma iubesc 5i si ma iert, deoarece dacd eu nu ma {ubesc, cum ar putea ceilalti si ma iubeascé ? 335. DEGETE— CUTICULE Cuticula esto un strat subfire de piele, un soi de pelicula care ¢e formeaz’ la baza lunghlilor. Cu cat este mai groasa si creste mai repede, cu atit mai mare este tendinfa mea de a fi aspru cu mine insumi. MA critic des pentru lucrurt mérunte, deoarece sunt perfectionist. Accept{¥ s& vad faptul c& sunt o fiinfa umand in evolusie gi fac.tot ce pot. TIncetez si m& mai judec att de sever si ma accept asa cum sunt pentru a putea ‘merge mai departe in mod armonios. 336, DEGETE DELA PICIOARE Degetele de la picioare reprezinté detalile legate de viitor. Sunt 0 punte de echilibru si ma ajuti s& percep solul, deci lumea In general, Dac& am 0 stare de neliniste fasa de lume, apar crampe si traiesc o culpabilitete, pot s& imi sucesc un ddeget dela picior, s& mi tai (ceea ce indicd o lipsa de bucurie) sau si ma rinese mat grav (fracturd, ruptura). Un deget de la picioare sucit, o entorsé benign indica faptul ca vreau si schimb directia, si lau 0 decizie, dar mA opun schimbirii, deoarece sunt prea atagat de un Iucru, o persoana sau o situatie. Am obosit si am tot timpul responsabilitatea pentru ca totul sa fie armonios. O fractur’ scoate in evidenfé sentimental meu de monotonle. Rutina mea ziinica imi di o stare de siguranga, dar in acelasi timp, am nevoie de schimbare! Potavea senzatia cf sunt cu capul fn nori, ca un artist care trateste in imaginar. Este pesibil si vreau, constient sau nu, si omit detalii importante, iar faptul cA ma ranesc, imi atrage atengia si fiu ‘mai vigilent sau poate imi fac prea multe griji pentru Iucrurile marunte pe care le am de rezolvat in viitor si acest lucru ma indeparteazi de esential. Daci am 0oo Jacques Martel ificultate de a merge pant la capSt sau m-am fixat pe ceva sau, dimpotriva, vreau ss fac lucrurile prea repede, degetele de la picioare vor fi afectate. Tendinta de a brusca lucrurile se exprima adeseori prin faptul ci ma lovesc la unul sau dows degete de la picioare. Daca géndurile mele sunt prea violente, ma lovese tocmal pentru a-mi reaminti acest lucru, Daca fmi scrantesc un deget, inseamna ci ma simt tot mai prins fay de o directie pe care trebuie s& o urmez. Mi simt Inghesult, vreau sa fug, dar stiu ‘nsinea mea, c4 nu aceasta este solutia Daca exista o deviatie a degetului mare spre cel de-al doilea deget, inseamna ci exist un conflict la un nivel profund, legat de valorile mele. Aceast’ deviatie apare de obicei in momentul in care am o relafie cu un partener/ sau un parinte ppe care il consider foarte dominant. Fug de responsabilitgile mele si l las pe colilalt si ia decizille. Am impresia c& ceilalfi se ocupa de treburile mele, desi acest lucru nu fi priveste pe ei, desi eu imi reprosez, la randul meu, c& ma amestec fn treburile celorlalti, Deviatia poate dispirea daci. ma responsabilizez si fmi triiesc astfel viaja din plin. Deoarece degetele de la picloare sunt partea din corpul meu, care merge inainte, degetele indreptate In jos, pot indica o nesiguranfi de a merge inainte, o doringa de a fi fintuft la sol, pentru a evita mersul fnainte. Degetele de la picioare sunt tn acest caz ca niste catlige si am tendinga de a sta pe loc. Degetele indreptate in sus indica faptul ci am tendinfa de a trai intr-o maniera superficiala, intr-un mediu mai abstract decit cel terestru (concret), Degetele de la picioare chircite indici o confusie mare legati de ceilalti, caut, verific, fac primi pasi Imi imblnzesc emosiile interioare, deoarece acestea fac parte din adevarata mea personalitate, Caut si aflu ce fel de metode de vindecare natural ma poate ajuta si m& centrez, 38 fiu in armonie si s8 tmi sporesc forfele interioare pentru a integra cu dragoste diversele lipsuri pe care le-am avut fn copllavie, Imi evaluez, de asemenea, responsabilitatile si reintru in contact cu flinfa divina care sunt. Astfel pot iesi din dependenta si deveni autonom deoarece merit si fiu respectat si iubit si pentru ci imi accept|¥ din plin valoarea si calitajile, care fac din mine o finfi exceptional. 340. DEPIGMENTARE Vezt: MELE—LEUCODERMIE 341, DEPOZITEDECALCIU Calciul este un mineral care corespunde'energiei celei ma ‘uman, oasele, Calciul este legat de energia mentald, de structura mentala a fiingei mele. Depozitul se formeaza atunci cand energia se fixeaza si se cristalizeaz (ca si pietrele de la ficat) fntr-un loc anume, provocand durere si inflamare. De ce se fntimpla acest Iucru? Deoarece depozitele de calciu provin in general din giindurile fixe, din lipsa de suplete, legat de autoritatea pe care refuz si 0 accept|¥. Consider cf, faptul de a mi plia la aceasta exigent din viata mea mi ‘impiedicd s& fiu complet liber. Modalitatea de a schimba aceste depozite de calciu in iubire este de a practica deschiderea spirituala si de a pune accentul pe comunicare, pe miscare, pe sport. Accept|¥ sa fiu mal deschis fafa de ceflalfi: sufir mai puyin din cauza Ati si impartisesc mai mult cu ceilalf. Astfel rAmén autonom, liber si plin de ingelepciune! esnMorel Dionar a Botor eerie» Covzl subi ole ible = 342, DEPRESIE Vezi: NEURASTENIE Depresia nervoasi, numita de obicei depresie, este o stare patologic& marcata de o tristete profundd, insotitd de o durere moral8, de pierderea stimei de sine si o incetinire a functiilor psiho-motorii, Depresia se tradace prin devalorizare si culpabilitate, care mi rod fn interior, doua elemente ira de care nu exist depresie, Imediat ce rezolv unul dintre cele doua elemente, vol esi :n depresie. Dacé sunt o persoana depresivé, ma simt nefericit, simt c& nu valorez nimic. Este posibil chiar s& ma simt vinovat pentru ceea ce sunt, Traiesc in trecut $i imi este greu s& ma detaser.de el. Prezentul nu existi, iar vitorul ma sperle. imi este imposibil s& trdiese “aici si acum’. Prefer s& triiese mereu in trecut, si privesc mereu fn urma, Actualitatea mi lasa indiferent. Nu am chef sd fac nimic. Pentru a nu fi frustrat, mai ales pe plan sexual, ma privez de toate dorintele mele. Nu vreau s& m& ocup de mine. Este foarte important s& fac 0 schimbare in modul meu de a vedea lucrurile acum, deoarece nu mai este ca in trecut. Depresia este de multe ori o etapi decisiva tn viaga (de exemplu, in adolescent) deoarece ma obligd si ma redefinesc®*. Vreau, cu orice pret si am o viata diferita. Sunt bulversat intre idealurile mele (visele mele) si realitate (ceea ce se fntmpla) intre ceea ce sunt si ceea ce vreau sd fiu. Exist un dezechilibru interior (poate de ordin chimic sau hormonal) si Individualitatea mea este confuzi. Ma simt limitat fn spatiul meu si fmi pierd gustul de a trai, esenta existengei mele. Ma simt inutil, nefericit, obosit, ma simt 0 povara pentru ceilalfi, Am tendinta de a ma resemna usor si vreau si abandonez, totul, si mi retrag. Imi provoc multi presiune prin faptul cd fmi tngrop emofiile {in adancul meu. Cand presiunea devine prea mare, apare depresia: ceilalfi sunt obligafi si imi preia unele responsabilitifi Aceast presiune poate proveni de asemenea, de la parinjii mei sau de la partener/partenera de viata, de la geful ‘meu, sau pur si simplu, din societate. Obligafia de a reusi, de a avea o reputatie buna, de a oferi imaginea celui care a reusit in clsnicie, tn viata de familie, toate acestea contribuie la amplificarea stresului meu, ma intreb tot mai des dac’ nu am fixat stacheta prea sus si imediat ce intervine un eveniment care ristoarnd totul, apare depresia. Ma simt presat, neputincios si inferior. Cu alte cuvinte, depresia fi are originea tntr-o situatie pe care 0 trdiesc fafa de teritoriul meu, adicd ceea ce tmi aparsine, spatiul meu vital, fie cd este vorba despre persoane (parinti mei copiti mei, prietenti mei etc.), animale (cainsle meu, pestisorit mei etc) sau lucruri (munca mea, casa mea, mobila mea etc.) Conflictul pe care tl traiesc poate fi legat de un aspect cu privire la teritoriul meu, pe care ma tem ci il pierd, de o ceart& cu privire la teritoriul meu si care ma deranjeazi (de exemplu, certurile clasice intre frafi si surori) sau de ceva ce am plerdut deja si fafa de care imi reprosez anumite cuvinte sau gesturi. lata cateva 2 ste nportant de mentens apt cls copl pot str de apres. Este mal ges ce detcat in acest az sou peng nut acrcdatonjo, dar oe tet dest de Feet. tn cal in cre surtun onl cave se cupabizezt Ser ged ot st ce oben aio mes ssn rte Geek pr me poke de” vs Jocques Martel expresii care arati cum mi pot simi: Ma sufoct , imi iei aerull, Vreau spafiu! Uneori simt, de asemenea, 0 dificultate in a delimita sau a-mi marca spatiul, teritoriul personal. Ce anume imi aparfine doar mie si ce aparsine celorlalfi? Sun ‘ot timpul nemulfumit de o situatie care implica adesea un membru al familiei mele. Persoanele depresive sunt adeseori foarte influentabile de catre anturajul lor, ‘Simt tot ceea ce se fntimpl fn jurul meu si acest lucru imi decupleazé sensibilitatea, iar de aici provine un sentiment de limitare si impresia de a a f invadat de catre ceilalfi. in loc s& am o anumita detasare, traiesc totul de prea aproape, lucra care fmi consuma multd energie, inuti, Chiat daci ag lupta, stiu ci ag plerde. Am tendinfa de a nu termina ceea ce incep. Mi se pare foarte coplesitor entul c& tot ceea ce fac nu este suficient de bine. Pot avea tendinta de autodistrugere, Sunt nostalgic, ma retrag in carapacea mea, docil ca un cdine, pentru a nu deranja pe nimeni, Am impresia ci sufar si vol muri, RAsul nu mai face parte din viata mea. Fot, de asemenea, si am o "nevoie de atengie", pentru a ‘mi ajuta si ma valorizez Depresta devine tn acest caz un mijloc inconstient pentru a-i ,manipula” pe cei din jurul meu, Pot consuma mult energie asupra unui proiect sau pentru ceva care mi place, dar nu este poate cea mai bund solujie pentru mine. Viafa va avea grijé si tmi ofere altceva, un lucru care poate va fi mai bun pentru mine. Dar sunt atat de concentrat pe lucrul pe care mi dorese incat nu vid tot binele care mi se intampli, Trebuie si mi obignuiesc s& am 0 vedere de ansamblu asupra evenimentelor gi s& Tnjeleg c& acest luuru este mai bun decat ceea ce imi doream, Depresia postnatala survine la cateva siptméni dup’ nastere, uneori céteva Juni, Ma simt descurajaté, tm este teama c4 nu ma voi descurca si nu stiu ce si fac. Bebelusul poate a umplut temporar un gol. Acum ma confrunt cu mine insimi, cu golul si singuraitatea pe care le simt. Deoarece nu cred fn posibilit3ile mele sin fortele mele, "nu stiu cum voi reus”. Toate acestea pot fi amplificate de amintiri din propria mea copilérie sau de la nasterea mea, care au fost dureroase. Indiforent care este motivul depresiel, verific incepand de acum cauzele auxiliare starii mele depresive. Poate am trait o presiune in copilarie? Care sunt evenimentele importante pe care le-am trait in copilarie care mi fac acum si imi consider viata lipsitd de sens ? Care este drama vietii mele care inci ma roade in interior ? Este vorba despre pierderea unei finte dragi, a rajiunil mele de a fi sau a direcjiei mele de viata, pe care nu mai reusesc sa o gasesc? Fuga de responsabilitig si de realitate nu-mi foloseste la nimic (sinuciderea, de exemplu) chiar dac& acest lucru pare a fi solutia cea mai usoara. Este important s& constat care sunt resporsabilitatile mele, deoarece vol avea nevoie de ceva mai puternic decdt antidepresivele pentru a alunga depresia: trebuie si ajung la originea acestela, s& vindec raul din suflet. Cat despre deprimare, este o tulburare depresiva, o perioada de tristete, de dezgust, de slabiciune, de coplesire, de descurajare. De obicei dureaza pusin (o zi sau cfteva zile), Se mai numeste si depresie sezonierd sau depresie de iarn3, find o stare care apare mai ales toamna si lara, Este perioada in care se . 3ant mai sla de 0 zi na, se Marl Oeenar Boos Afectunor- Cuzele subtle oe mtn scurteaz& ziua, lumina. Am 0 nevole mare s& mandnc sis corm, la care se adaugi simptomele depresiel. Intunericul care devine mai prezent, imi aminteste pargile {intunecate ale personalitspii mele precum i situasiile conflictuale fn care nu vid “lumina de la capatul tunelului” si pentru care mi se pare ci nut exista solu Privese tot ceea ce mi se Intdmpla intr-un mod negativ. Ma simt victim’ si neputincios. Ma retrag in mine insumi si fntrerup orice comunicare, chiar si cu mine insumi, pentru a evita orice analiza si responsalibilizare. ‘Accept{¥ si imi acord un ragaz. in viata. Privesc cu detasare cea ce mi se fntampla si accept|¥ si vad care sunt lectille pe care te am de tnvajat. Imi concentrez atentia pe prioritatile mele si imi dau seama de faptul c& viata tmi oferd multe cadouri. imi acord momente frumoase, timp pentru odihn’, pentru a- mi regisi resursele. Astfel redevin stépan pe viata mea si am energia necesar& pentru a-mi duce la capi toate proiectele. ‘Accept|¥ sa fiu unic. Am tot ceea ce imi trebuie pentrua-mi schimba destinul si pot alege, in mod constient, sa las viermele s& se transforme fn fluture. Am de ales intre “a abandona’ si "a lupta’, Incerc sa rezist si s& vad c& lucrurile se petrec ‘aga cum vreau eu. Devin mai disciplinat, incep lucrurile, céte unl pe rand, avand {grid sa termin ceea ce am tnceput. Flind mai responsabil dobandesc mai mult libertate si eforturile mele sunt recompensate. Reincep si fac proiecte, si visez, sf imi creez viata asa cum vreau eu, respecténd ceea ce sunt ! Nu mai am nevole de aprobarea celorlalyi. Ii las s& trlasca si fmi acord dreptul si spatiul necesar pentra a ma implini, Nu ma despart de sarcinile pe care le car dupa mine decat pentru a le constientiza. Sunt eu fnsumi, pur si simplu, Daca incetez. sa mai creez opresiune inutila, depresia va disparea 343, DERMATITA veci: PrELE—DERMATITA « 344, DERMATITA SEBOREICA vezi: Prete — ECZEMA 345, DESHIDRATAREA CORPULUL Deshidratarea celular este un deficit de api si sodiu. Este asociats’ cu demineralizarea. Exist undeva o pierdere, 0 secetd. Cum am ajuns s& am o lips de api sau de sare in corpul meu? Apa este elementul care cura, purifica, face si circule ceva: fara apa, mor. Oare care parte din mine vrea sd moard, care sunt emofiile de care vreau si scap? Care este obsesia care imi consumi toatl energia ? Mi distanjez de creativitatea mea si de potentialal meu interior. Nu mai vad solufia $i este ca si cum m-as retrage din viat’, deoarece durerea este prea intensa. Ma las golit de energle, “secatuit” de ceilali, deoarece imi concentrez prea mult atengia pe ei. ‘Accept|¥ sé ma iubesc mai mult, si imi hranese celulele printr-o hrana sinitoasi si cu ap’. imi las.toate emofille s& se exprime prin intermediul creativititi. Am griji de mine, deoarece nimeni nu poate face acest lucru fn locul 346, DESPRINDEREA DINTILOR Vezt:DINTT [DURERE DE...10 Jacques Meret 347. DIABET Vexi:S4NGE— DIABET 348, DIAFRAGMA. Diafragma este membrana musculard care separa partea superioars (plmAnli si inimay) de partea inferioar’ (ficat, stomac, intestine etc) a fiinfei mele, Reprezinta respirafia, capacitatea de a ma abandona complet, respirand adanc Cand diafragma se comprini am senzafia cd mi retrag in mine tnsumi, Am nevoie ’si fiu” relaxat pentru a putea si respir viafa. Dlafragma este eficienta atunci cind ma abandones vietii si nu atunci cind vreau si controlez totul, Dac tensiune, acest lucru se intimpli deoarece retin, refulez sau blochez benefice pentru mine, Pot tréi anumite situatii care ma impiedic& s& imi cexprim liber gandurile si sontimentele cele mai profunde. Poate c& modul meu de viafii md tmpiedicd s& flu zu adevirat ceea ce sunt, lucru care m& face sA respir {ntr-un mod superficial si limitat. Ma simt stramtorat, inchis. 0 parte, un fragment din personalitatea mea este “fara lacit’. Diafragma este legati de primele misciri ale foetusului, cénd descopar cd exista si altceva fn afara mea. La varsta aduitd, aceasti zona se blocheaza atunci cand schimburile dintre lumea mea interioara si cea exterioara sunt in conflict, daca fac, de exemplu, multe lucruri superficale, fird profunzine. ‘Accept{¥ faptul c& viaja tmi aduce multe tucruri bune. Incepand de acum, nu ‘mal este nevoie sa fiu refinut, am incredere, imi acord spatiul de care am nevole 3i pot si merg mai departe in viaj3. Diafragma este un muschi foarte important, care atunci nd respir adénc ma ajutd s& intru fn contact cu eul meu interior sisi regisesc energia universului. incepand de acum, vid viata intr-un mod total Giferit. Imi exprim liber, aici si acum, géndurile, sentimentele si emosille profunde. Viata mea este plina de frenezie si entuziasm ! 349. DIAREE Vezt: INTESTINE —DIAREE 350. DIAREEA CALATORULUI vest: INTESTINE DIAREE 351, DIFTERIE Veri si GAT; IARINGE Difteria este 0 boald infectioasa care mal intl se manifesta printr-o angina a mucoaselor, apoi eventual leziuni provocate de toxin la nivelul sistemului nervos (paralizie), al rinichilor sau al inimiiv. Difteria se caracterizeaza prin formarea unor membrane la nivelul laringelut si al faringelui (gat) provocand 0 umflatura. Am o dificultats la inghisire. Deoarece gatul mA ajuta s& vorbesc, si comunic, acest lucru indici faptul ci ma retin in timpul comunicrii cu ceilali. Nu reusesc s8 exprim ceea ce simt, imi inghit emofiile $i nevoile. Imi este team ‘cA ma inec fn emotiile refinute, Ma sufoc cu tot ceea ce nu exprim. Ma simt ridicol s& trdiesc 0 angoasd att de mare, Imi este teama (sau mi-a fost teama) o& nu sunt ccapabil s& "tip” dupa ajutor daca sunt tn pericol si acest Iucru revine mereu tn visele mele. Imi este fricd de respingere si interpretez dinainte reactiile celortaly. fi las pe cellalgi sa imi controleze viata in tacere gi supunere. imi este greu si fmi accept |¥ corpul. Fug de mine Insumi si imi este fricd de moarte.Moree Dictionr a Boer fect» Couzle subtle ae boli cy ‘Trebuie sa constientizez faptul cd am murit deja, in mai multe aspecte ale vietii mele, deoarece nu las curentul natural al viefi si curga tr. mine si si se exprime rin mine, Pi Aecopt|¥ faptul cd este esential si imi fac cunoscute aevole si sentimentele {n loc si le sufoc. Trebuie sa ma schimb. Trebule s& ma aocept|¥ asa cum sunt si ‘s& invaf s ma iubesc. Céntatul poate fi un mijloc foarte bune de a-mi exersa gatul side a celebra viata. Daca ma fubesc si ma respect, ceilalji m3 vot iubi si mi vor Fespecta la réndul lor. 382. DIGESTIE (durere de.. 353, DINTI Gin general) Dinfii simbolizeaza deciziile, poarta de intrare solida care ma ajuta s8 muse din plin din viatat Realitatile interioare si exterioare trec prin dinjii mei, care reprezint& unul din mijloacele prin care ma exprim tn acest univers. Dintii sunt organe anexe foarte dure care reprezint energia fundamental a fintei mele, a integritigii mele. Capacitatea interioara de a primi idelle noi, tubirea, hrana spirituala, precum si echilibrul si stabilitatea mea, se manifest prin dintit sindtosi $i puternici, Dinfii sunt, intr-o oarecare masuri, oglinda flingel. Cand méncarea trece prin gura, aceasta transmite sentimente care pot afecta dint, pe termen mai lung sau mai scurt. Dingii sunt atinsi mai tntai (chiar daca este vorba, de exemplu, doar de o carie superficialA) si apot organul moale care este legat de dinte. Astfel, un dinte alterat (0 carie de exemplu) indici 0 stabi afirmare de sine, o realitate inacceptabilA pentru mine si teama de a r2& pozitiona tn univers, ‘cu toate responsabilitsile pe care le implicd acest lucru. Dificultatea mea de a-mi dobindi autonomia si independenta, de a accede la ceea ce imi doresc; se reflect {in durerile de dinji. Chiar dacd fmi este greu sd iau anumite decizit bune pentru mine, trebuie s& flu deschis in fafa mijloacelor pe care le am pentru a depi: situatiile cele mai delicate, Pentru multe dintre animale, dintii reprezinta mijlocul cel mai eficient de a se apara in caz de atac din exterior. Daci ma simt fa pericol si nu stiu cum si actionez, dintif. vor reacjionz. Dinfii reprezint, de asemenea, vointa mea de merge fnainte, de a reusi, capacitatea mea de a da viata gindurilor si emofiilor mele. Un conflict puternic, legat de culpabilitatea referitoare la o situafie emofionala reflectata in cuvinte, sau orice alt tip de deranjament interior se poate manifesta printr-o reactie a dintilor si chiar a gingillor. Durerea a nivelul dinfilor sau al gingiilor apare atunci cand conflictul nu este rezolvat si, in mod constient sau nu, decid ci *timpul va aranja lucrurile’. Vreau si limitez daunele, dar dintit mei vor fl cei care se vor strica. Situatiile nerezolvate, emofiile nexprimate, imi “putrezesc” dintii, Pot deci sa "strang” din dingi pentra a m& apiira de o agresiune exterioard tntr-o situafie care ma face si reacfionez foarte puternic. Inchid usa, rezist in fafa lucrurilor care vor sd intre mine sau, din contr, Iucrurilor care au nevoie si iasa din interiorul meu. Veet INDIGESTIE” we Jaques Martel Incisivii (dingii din fafa) se raporteaza la faptul de a avea de “trangat" ceva, legat deo alegere, adicd de a spune da sau nu, de a face sau nu o anumitd aciune etc Caninii exprima faptul de 2 putea exercita 0 anumita autoritate asupra deciziilor pe care le am de Iuat. Asemenea unor colti simbolizeaza capacitatea sau obligatia mea de a m& apira singur. Pot fi afectafi atunci cand ma simt "sférmat” fn faja unei deciai pe care o am deluat, Muncese cu multa inversunare si am impresia c& nu imi voi putea atinge scopurile, Premolarii imi arata gradul meu de acord cu privire la deciziile mele, Molaril reprezinté gradul meu de mulfumire cu privire Ja deciziile pe care le-am Ivat sau pe care le vot lua. Smalful dentar este atins atunc! cdnd am impresia ci nu am dreptul “si musc” dintr-o situagie, din cauza morale! sau a educatiel primite (sunt prea bine educat pentru a face aga ceva..) De asemenea, pot avea impresia c& sunt "folosit” de c&tre cei apropiati, deoarece nu am nicio bariers pentu a ma apara, Dentina este afectata atunci cind consider c& nu sunt capabil de a "musca" dintr-o situatie, cind nu am tncredere in nine si tn capacitafile mele Realitatea si viaja cotidiand m& apasd greu: vreau si fug de ele. ‘Accept|¥ si ramand deschis fata de tubire fra si imi fle teami c& vol plerde Fecunostinga celorlalti. Cand am dinfii sfnatosi zAmbesc mai mult si sunt mai deschis spre comunicarea non-verbal cu ceilalfi. Ma iubesc aya cum sunt, cu toate calitatile mele. Trebule si am griji de dingii mel, care imi "imbracs" personalitatea. Ma ajutd si am o comunicare clara si precist, find capabil s-mi exprim cu cuvintele potrivite gandurile si emofiile. Dingii nu au masca ! ramand eu insumi, fara si ma jude, find in acelasi timp deschis fn fata crticilor celorlalti. ‘Imi transform gandurile in iubire veritabila si dintit mei raman siniitosi, 354, DINTE (abces la radacina dintelui..) Deodirece acest abces se afld in fesutul care acoperd raidaicina dintelui, acest lucru arata furia mea fata de o decizie pe care o am de luat. Cum infecfia este plasata tn cavitatea centrala a dintelu; acest lucru indica o situatie contradictorie pe care 0 tralesc, In legiturd cu o decizie care ma “roade pe dinduntru’. Este ca un vulcan mic care erupe si care lasa s& tAsneascé emofiile negative reprimate mult timp. Este posibil si simt o durere interioara puternica fafa de hrana afectiva de care ‘am nevoie gi pe care am impresia c& nu o am, Daca exista o ruptura afectiva, mai ales. in relafie cu mama sau cu copiii mei si adun in mine durerea sau dezamagirea, simtindu-ma vinovat de ceea ce se intampls, abcesul va reapirea. Rdacinile mele profunde sunt readuse in discufie. Accept|¥ si iau acea decizie cu cat mai mult iubire si armonie, tinand cont de valorile cele mai elevate care-mi guverneazi viata, respect&ndu-ma pe mine si peceltalfi. 358. DINTI (carie dentara) Caria dentar’ este manifestarea unei dureri interioare extreme. Caria manifest in exterior ceea ce se Intampla in profunziumea persoanei respective. Ceva mi roade pani in adéncul fiintei mele. Nu reusesc si exprim acest ru care aat or ia a re ns al nt sl eB re iL Moree Donor al Boles Afetunior- Couel subtle oleimbolnvi! 3 ma roade gi astfel apare inflamatia. Dintele incepe sa se strice si adeseori este dureros, in functie de sensibilitatea nervoasé existentd le nivelul dintelui, Cand tensiunea emofionala devine prea intensd, se transform? la nivel fizic in carie dentard, care corespunde exact situatiei pe care o traiesc®, Deoarece flecare dinte reprezinta un aspect particular al personalitapi mele si a viefii mele, caria fmi arati faptul cA eu refuz sau resping acel aspect si mi autodistrug, Daca dintele respectiv este plombat, emotiile legate de el vor fi inchise pan’ cand vot deveni constient de ele. Structura dintelui este cea mai rigida structura din corpul uman. Caria dentara se refera la aspectul mental. Oare este vorba despre ura, ranchiuna sau remuscérile fata de cineva in special faj’ de 0 autoritate ? Este posfbil si "Imi ardt dintit” atunci cand ma simt atacat. Care este adevirata cauza a durerii mele ? Principala cauza va spori sansele de a opri acest proces de distrugere. Este posibil sa fmi port pica deoarece tac cu privire la un aspect si astfel imi fac rau mie insumi, Sau poate am trait o situatie in care voiam si “musc’ pe cineva in pozifie autodefensiva, actiune pe care nu am ficut-o, deoarece “un copil bine educat nu face astfel de lucruri”. In copilarie avear adeseori carii, deoarece aveam un “dinte”s* impotriva cuiva, Am primit putin’ afectiune (semne de afecjiune precum tandrefe, blandefe etc.). Ceilalgi au ras de mine si am fost foarte rant, pang in profunzimea dinyilor. Este posibil, de asemenea, s& traiesc un conflict in familie in care fri asum cu greu ceea ce primesc de la ceilalf si trebute sa filtrez acest conflict printre dinti prin mestecare. Dingit m& ajutd s& filtrez $i s& aleg ceea ce intra in interiorul met. siasfel, In universul meu, in general. Cu cit am mai multe cari, cu atat mai mult ‘mi rup de mine fnsumnt si ma apropit mai mult, inconstient, de moarte, deoarece flecare carle manifesta o parte vitalé din mine care este moarta sau pe cale de a ‘muri si un conflict pe care il trdiesc, care raméne fara solujle. Durerea se exprima prin carie si poate genera alte dureri fizice, corelate de durerea de dinte. Acceptly sa incetez s& mai caut cauza fizicd (alimentatie, zahair etc). Imi las gandurile si evolueze si imi schim modul de a vedea situapile din viafa mea. Pot si mi intreb ce "hrana” emofionala si rajionala (gandurile mele) nu tmi mai este benefica si pe care ar fi bine s8 o inloculese printr-o alta hran& mai sinitoas& si ma echilibrata ? Abordez viata cu mai multd pasiune gi astfel ajut maselele de minte si se dezvolte si sa se intareasca. Va fi mult mai bine pentru mine! 356. DINTI (durere de.. Problemele dentare sunt legat de decizii, mai ales cnd este vorba despre 0 durere de dinti, Aman luarea unei decizii deoarece consecintele acelei alegeri mA sperie, imi dau o stare de nesiguranfa. Acestui aspect i se adaugi responsabilitatea personald, capacitatea mea de a lua deciaii, fara sa imi fie teama 2 Vexrexpiaie pen fcare Gta pat - Ding snbstsmal inion 2g un aie Ippon exve"= por pl cua SU wise pe cnevaa ms Jacques Marte! de coea ce se va intimpla mai tarziu™, Aceasta nehotarare poate proveni din faptul c& nu am o vedere de ansamblu asupra unei situatil si astfel nu pot trage concluzille adecvate. Dintii mei avanseaz prea mult spre exterior dac& sunt pprea grabit fn decizille pe care le iau, nd vreau ca totul s& mearga mai repede, ‘Adeseori fac compromisurl pentru ca ceialfi si ma iubeasca. Daca dingii mei sunt orientasi mai mult spre interior am tendinta de a pune frane, dea ma retrage fn mine insumi, Dac am o durere foarte puternici, este posibil ca acea durere $4 fi apirut deoarece imi port pici pentru c& nu pot comunica cea ce vreau eu. As vyrea si "imi art dingii, si "marai” pentru a ma pozitiona, pentru a-mi arta forfa sia ardta cd exist. Vreau s& flu ascultat, respectat. Dar, dimpotrivs, eu "Inchid ‘gura’,O afectiune a raidcinii dintelui arata furia pe care o am fafa de o situaie sau un membru al familei pe care tmi este teama cA fl voi pierde. Durerea reapare de obicei in situatille “dureroase” cand trebule sa mi detayez. fas de o situafie sau fafi de o persoand. Daci nu am rezolvat tn totalitate o situafie, durerea poate persista chiar si dup’ extractia dintelui. Durerea imi aratd faptul i, faria pe care o simt este inutilé si c& trebule si incetez s ma mai stresez cu privire la aspectul de care se leaga durerea de dinte. Constientizez faptul cd, acd imi comunica nevoile si dorinfele, durerile de dinti nu mal au sens s& aparé in copilarie, daca dintit mei cresc cu dificultate, inseamn c& ma simt pierdut, nu stiu pe cine sau pe ce anume si mi sprijin. Traiesc angoasa si nesiguranfa. Dacf, din contra, nu am nicio sensibilitate, este vorba despre modalitatea mea de a fugi de situafile neplacute, de a inchide urechile la mesajele pe care mi le transmite corpul meu. Cand este vorba despre tartru pe dint, este o forma de agresiune interioar’, 0 reactie care nu a fost rezolvata si care reapare la suprafaja. Acest lucru ma poate determina si-mi indsprese pozitille fai de deciziile pe care le am de Iuat sau pe care le-am luat deja. Traiesc pentru cellafi fn loc si traiesc in funcfie de propriile mele aspiratii si de vointa mea personal Tartrul devine un soi de armura pentru dinfii mel, pentru a mi proteja de atacurile din exterior. Cand imi rup un dinte traiesc 0 confruntare fata de cineva sau ceva mai puternic decat mine si ma incipaynez sa continui sa ma bat pentru ideile mele sau pentru ceea ce cred. Sunt rigid si merg pani dincolo de capacitafile mele. {In cazul in care persist dintii de lapte, inseamni c& ma agit de anumite comportamente de copil, deoarece imi este team s& cresc. Daca imi pierd dint prematur, am impresia c& cellal iau deciziile in locul meu. Nu pot s "muse din viata", Dac ajung s& imi pierd dinfii (cand imbatranesc, de exemplu) poate insemna faptul ci viata mea nu imi mai apartine mie, deoarece ceilalsi iau deciziile fn locul meu. Nu vreau sé "imi mai arat dingii” renung, fmpotriva vointel mele, la creativitate, la tineretea mea. Dac& unii dintre dintii met inca nu s-au dezvoltat, inseamna cA imi este greu s& traiesc: nu vad cum as putea deveni De aces ali de mute persoane avo fic dea marge a dentist, De rte oi dou vna pe ta mea de sin «de wie pentru» juts fat cbr rar deat Dar,neangient sue, fap dea se haa pe di me mb ‘dezmns i sng enoit nepdene, de care wea 54 fig’ Ese un hes frecent ne infin ret ‘Serb Ghd merce a Gents.ng ‘aaa ‘Moree Dleinor of Boor Afetuniler- Couele subtle mbolniit 5 independent, mai ales fafé de mama mea si cum ag putea si m exprim liber, fara ic ara ince eepct al vai laa bul sia al mut Tbe. Fea oS el pe car tabu 68 2 ‘ees petra & ma content de conficul emablenal po acre sm do Yozlval ea do sora pate a ost Ma Ima ube, Indelepeune ol berate,26 Jocques Morte parintii mei considerau sexualitatea ca pe ceva ru, respingltor sau o practicau jintr-un mod situat in afara normelor impuse de societate. in realitate, este vorba despre frica de a Infrunta :eea ce se ascunde fn interiorul meu. Cand apare aceasta fricd, cred ci sunt urat’ si fir’ nicio valoare. imi este rusine si ma culpabilizez puternic. Educajia pe care am primit-o are un impact mare asupra frigidittil mele. Sexualitatea era considerata ceva dezgustator si care reprezinta cele mai josnice instinct al oamenilor? Am auzit vorbindu-se despre resemnare $i supunere cu privire larelatile sexuale, in sensul c& nu exist nicio plicere in ele? Sau am suferit un abuz sexual tn copilirie? Dac da, imi resping inconstient sexualitatea gi am o dificultate in a m& lisa atinsa fara sa simt fricd si. dezgust. Constientizez faptul c& nu exist nimic dezgustator in sexualitate. Din contr’, cand aceasta este exprimatd fntre parteneri constani, care traiesc o relatie de acceptare]¥ 5i de iubire profunda, este frumoasa s1 sinditoa “Accept|¥ si fiu mai deschisd fag de partenerul meu, si imi exprim fricile in fafa lu. Accept|¥ de asemenea si fl spun care sunt nevoile mele, imi dau seama cH sextalitatea face parte din dimenstunea mea fizic& si c& este 0 sursi de ‘implinire fn evolufia mea. Este important de subliniat faptul ci, este posibil ca nevoile sexuale pentru persoanele aflate intr-un proces de evolusie (atat barbaii, cit si femei) si fle foarte putin prezente sau deloc prezente, la un moment dat. In acest caz, inva s&-mi folosesc din plin toate energiile creative si si fac in aga fel fncat energia sexual s4 nt mai ocupe un loc atat de important in viaga mea. Plicerea poate fi exprimata prin plenitudinea interioara pe care o traiest tn fiecare moment, prin bucuria si fericirea la care m& pot conecta, chiar si fn afara relafiilor sexuale. Oricare ar fi etapa in care ma aflu, accept|¥ ca este important s& ma respect fn nevoile mele, sé fiu mai deschisd fafa de ideea c& sexualitatea poate fio sursi de plicere si un mod snatos de a comunica cu partenerit mel, Daca simt ci cineva abuzeazi de mine sau ci sexul devine pentru mine sau pentru celalalt un mod de a compensa un gol interior, este raspunderea mea s& comunica acest lucru, Astfel nu va exista niciun joc de putere, ci doar 0 comunicare plina de iubire. 458, FRIGURI DEBALTA Vex: MALARIA 459, FRILOZITATE Suffir de frilozitate daca fnri este fricd de frig sau am 0 mare sensibilitate la frig, Aceasti frilozitate apare de obicel fn urma unui eveniment in care am trait 0 separare fasd de o persoan3,un animal sau chiar un obiect (de exemplu o jucdrie de plus) la care fineam mult si care stiu ci nu va mai reveni niciodat§, Trafesc un mare gol, un mare frig deoarece mi-am pierdut ubirea, atentia, contactul fizic a obiectul sau persoana de cere am fost separat, Nu mai sunt in contact cu c&ldura ‘umand, mA simt singur. Se intampla adeseori si fie vorba despre relatia cu tatal meu, in care simt un gol, o distanare, o absenga. Timiditatea mea accentueaz’ acest sentiment de riceald. Mai ales daci sunt copil si cred sau mi s-a spus ¢& atunciel ct si in st de ig. nci Moree Oiconar o Boor Afecunive- Court subtle oe inbolniit 2” ind cineva pleacd (moare) merge in cer. Dar e frig in cer! $i eu fncep si fiu friguros, deoarece, cred ci, dac3 voi fi tn contact cu frigul, atunci vol fin contact si cu persoana drag’ care a murit ! Constientizez faptul c& am nevoie de mai multa cildura fn viafa mea sau de mai multé tubire sau am nevole si ma reconciliez ca cei care m-au separat de ceea ce reprezenta pentru mine fubirea, Este important si constientizez evenimentul care a "declansat’ frilozitatea si si accept|¥ cu adevarat (s& recunosc) absenfa persoanei, a obiectului sau a animalului de care am {ost separat, pentru a ma impaca cu mine fnsum si cu situatia. Accept¥ faptul c Imi este foarte greu si imi ofer mie acea cildura de care am atat de mare nevoie. Am tendinta s& ma denigrez, tmpledicand astfel iubirea si circule in interiorul meu. Angoasa pe care o traiesc mi face s& mi retrag In sinea mea, Ma refugiez in gandurile mele. Am nevoie sles din cochilia mea sis exprim ceea ce sunt. Accepténd{¥ iubtrea reiau contactal cu mine insumi $i cu cei din jurul meu, 460. FRUNTE Fruntea este situati la nivelul creferului si, deoarece face parte din cap, eprezint individualitatea mea si felul in care fac fat3 viel si evenimentelor, mai ‘mult la nivel rational decat emoyfonal. Face referire de asemenea, la voinja vederea mea. Se poate spune c& forma fruntii si particularitapile ei, pot indica felul in care ini fnfrunt responsabilititile. Deschiderea mza de spirit este viibils fn lisimea frunfil: cu cat este mai ingusta, au atét sunt mai rigid si am nevoie de ‘del noi Orice rand sau afecsiune a frunfi denoti o frici sau o culpabilitate fata de Propriile mele opinii, pe care imi este greu si mi le asum pe deplin, stiind ci exist riscul de a-i deranja pe cei din jurul meu’. In plus, aceste opinii sunt diferite de parerile celorlalsi, De multe ori sunt tratat cu dispret de cella. Mi gindesc tot timpul si ma devalorizez cu privire la capacitatea mea intelectual’, Imi place si fl contrazic pe cellalti pentru ami rezolva unele probleme importante, Astfel imi cresc respectul de sine, intr-un med superficial. Vreau si las impresia unel persoane puternice. Accept faptul ca integritatea mea personal este prea importanta si este vital si mi respect in ceea ce sunt, flind deschis la opiniile altora si stiind, in acelasi ‘timp, c& am dreptul de a avea o opinie diferita. Imi fixez frontierele pentru a astra spasiul care im! aparsine mie, 461, FUMAT Vezt: BUERGER [BOALA LUI, CANCERLA LIMBA, DEPENDENTA, PLAMANI Fumatul sigitilor are legatur’ cu plaménit, simbol al vieyi, al libertagii si al autonomic, al comunicérii dintre mine si univers, Fumatul este considerat un soi de protectie, un "voal” care mé ajuti sd ascund anumite aagoase profunde. Cred c& mi protejez prin acest ecran de fum, care ma inconjoari si care ma Tmpiedic& si vid adevarul, Inconstient, fumatul tmplineste astfel nevoile neindeplinite din copilitie: primul alaptat, cldura, tubire, afectiune din partea mamei. eee acai sauven pendant i puberté que fond se menteste suo au nou ont. Ces enfant qu se ete ‘veut conrete cu atone foe pares8 Jocques Morte! Imi aprind o tigard fra s& ma gindese: este un obicel un gest mecanic, o manie devenita atit de important pentru mine. Am nevoie si imi echilibrez, mai mult ‘sau mai putin, nervozitatea, excitabilitatea nervoas8, Sunt concentrat prea mult la nivelal mini, iar fumatul devine o feava de esapament, un mod superficial de a- mi elibera stresul. imi este greu s& imi acord timp pentru mine si singurul moment cind reugesc si fac acest lucru este de obicel atunci cand fumez 0 “tigars". Vreau s& regasesc alinarea mamei, siguranfa pe care mi-o oferea, Este posibil s8 cunoscut foarte puyin acest sentiment de sigurantd in copilarie. M-am ‘Simgit singur, plin de angoasd, departe de tofl. Este posibil ca mama si nu se fi focupat de mine si pot tral cu impresia cd m-a indep&rtat de tatal meu, lar pentru ‘cham crescut prea repede nu prea stiu ce sa fac cu toate emofille pe care le am si nu indrznesc s& experimentez placerile corporale, ‘Astfel tigdrile devin o adevarata bucurie fn sine. Devin bucuria mea de a trai ideoarece acesta nu exist’ in viafa mea. Este posibil ca aceasta bucurie si fi existat doar atunci cind mama era zlituri de mine, in copilarie, lar acum nu mai este att de prezenti. Am impresia ci nu mai am nimic: simt o mare lipsa. Relajiile cu celal ma sperie. Faptul c& fumez inseamna ci fug de o situafie neplacut’, din familia sau din viafa mea. Fumatul face si mai nebuloase deciziile mele, Manifest tun refuz al celorlalfi $i ma zjut s& pastrez distanta, mai ales fata de cei care nu fumeaza gi sunt mal sensibii, Fumatul devine partenerul meu si imi da senzafia cA sunt mai putin singur, Fumatul creste ritmul cardiac si acfioneaza ca un Stimulent. Care sunt deciaille pe care nu reusesc si le fau gi care fit fac viaga fad? "Accept]¥ si imi identific adevaratele nevoi. Constientizez faptul 4 pot trél a fluzia cd fumatul mi protejeaz4 de lumea exterioari: uneori devine o “oportunitate” de a deschide o conversafie cu un strain ("ai o figard sau ai un foc ?") sau imi di ceva de facut atunci cnd ma deranjeaz o anumita conversafie (ies afara si fumez o figara"), Umple golul sau pauzele dintr-o conversatie. Fumatul devine parte intezranta din relafiile mele cu oamenit. Imi foloseste in momentele neplcute. Cand vine momentul si ma las de furnat trebuie sa imi regandesc intreaga modalitate de a interactiona cu oamenit, “Accept |¥ s& comunic mai mult $i intr-un mod mai relaxat. Daca vreau simi Jas de fumat ar fi bine si gisesc cauza emosionala de care se leaga acest obicei, Iucru care ma va ajuta. Voi vedea apoi mult mai clar ceea ce vreau cu adevarat de la viafa si nevoile mele vor fi implinite in armonie cu flinfa mea veritabilé. Limitarile pot dispirea deci mA simt liber s& evoluez tn propriul meu ritm. Savurez fiecare moment s. mA simt fn sigurant, deoarece stiu cd merit si fu iubit. 1462, FURIE Vee: ANEXA II, DURERE, FICAT, INFECT Furia este o exaltare a starii afective si un mod de exteriorizare brutala @ acestela, se manifest’ printr-o excitare att fizici cat gi verbald, care creste treptat mergand pani la jipete, aruncarea cu obiecte, agresivitate, tremurat etcMoree sonora Boor Afectunor- Covel subtle bli! : Furla este un sipat de alarma spontan, manifestarea unei revolte interioare, 0 nemulfumire violent, insopitd de agresivitate. Inainte de varsta de doi ani este o simpla modalitate de a reactiona sau de a exterioriza o stare de rau (frig, foame etc) dar, mai tarziu, este mai mult 0 metoda de opunere decat de reactie la interdictii, putdnd deveni o metoda de santaj afectiv sau de dominare. Aceste ‘emofii care ma invadeaza se manifesta fn general la nivelulficatului, prin aparitia uunor toxine care pot declanga o eriz de ficat. Gandurile mele se amesteci, se Javalmasesc, se amplificd pana cand nu mai vad limpede. Imi creste tensiunea si devin rogu de furie. Ge anume ma deranjeaza atat de tare si cine ma face sa explode? Traiese frustrari foarte mari si nu sunt capatil si ma afirm. Ma simt invadat de ceva sau de cineva. Vreau s& alung acele luc-uri si folosesc furia ca mijloc de exprimare. Imi este greu si fiu introspectiv si s8 admit cA sunt lucruri pe care trebuie sé le schimb, Vreau si rman ferm pe pozitie, Daca sunt furios este important s& caut cauza care a provocat aceasta stare, Este posibil s& tralesc un sentiment de slabiciune, de frustrare, de nefntelegere, de neputintS etc. Acesta poate fi exagerat sau fngrosat printr-o emotivitate prea mare sau de Impulsivitatea mea, Cand fl identific, imt dau seama c& acel conflict se repeti inconstient $i poate proveni din situatii pe care nu le-am rezolvat, fnca din copllatie, Astfel integrarea lor va fi mult mai rapida. ‘Accepti¥ s& mi deschid tn fafa fubIrii pe care o pot manifesta alci si acum. Sunt atent i vigilent la toate semnele care indic& o eventual furie si nu ma las, Inutil prins de aceasta, 463, FURNICATURI Furnicdturile reprezinté o senzatle la suprafaja corpului, care apare de obicel spontan, dupa comprimarea mecanicd a unui nerv sau a unui vas de s4nge. Locul {in care apare furnicatura indicd conflictul sau irtarea temporara pe care 0 tralesc Jegat de un aspect din viata mea. ‘Accept|¥ sa constientizez acest lucra si las energia s&circule liber. 464, FURUNCULI Vezi: PIELE — FURUNCULI 465. FURUNCULI VAGINALI Vert: PIELE— FURUNCULI VAGINALIG 466, GAMBE Veet: PICIOARE-GAMBE-PARTEA INFERIOARA 467. GANGLION (... limfatic) Veet si: ADENITA, ADENOPATIE, CANCER AL GANGLIONILOR 1» AL SISTEMULUT LIMFATICL LIMEA Ganglionul reprezinti masi rotunda de celule, situata pe traseul unui vas limfatic. Daca imi este greu si fac fafa unel situatit si, fn loc sa cer ajutor si sé vorbesc despre ea, pastrez totul pentru mine, pastrez secret descurajarea si dezamigirea mea, vreau si las totul s& treacS, nostalgia fat de viaja mea se va ‘manifesta dupa ceva timp, sub forma unuia sau mai multor ganglion. Respectul de sine s-a diminuat $i frica mea de viitor ma face s& traiesc o angoasa. Tralesc in Gefensiva si in lipsa de acjiune. Traiesc o situafie in care am impresia c& voi fi atacat. Mi simt fintuit la zid sinu ma pot misca. Este posibil si am o dificultate de comunicare cu ceilalti si acest Iucru mi afecteaz’ pe plan emotional sau imi provoaca frici in relafiile cu ceilalfi. As vrea s& fac parte dintr-un grup, dintr-o organizatie, si fiu mai aproape de prietenti mei in loc s& trdlesc singur. Este important si observ in ce parte a corpului apar ganglionli, deoarece astfel voi ‘g3si o pisté pentru sensul acestei afectiun. De exemplu, daca imal fac griji pentru eva ce vreau si exprim, dar pistrez.in interior, exist riscul sé apara unul dintre ganglionit din zona gatului, Sunt cotropit de emotiile pe care vreau s& le evit. Daci existd lucruri pe care nt vreau si le aud, ganglionil de Kinga urechi pot sa imi afecteze auzul: Ganglionii, in general, indici faptul ca am o stare de ambivalenta fafa de o situatie. Ma zbat mult, ma simt blocat, stramtorat. Ma simt atacat si trebuie s& mi api ‘ot timpul, si ma protejez, dar nu gisesc niciun loc ‘sau colf in care s%i ma adipostesc. Inconstient, as vrea ca tatal meu s ma apere. MA simt obligat si pastrez familia legata si in armonie, MA Intreb daci sunt pregatit si imi asum intreaga responsabilitate pentru viata mea sau prefer sa "flu in nori”. Imi este frici de emofiile mele, orice aspect sexual este perceput cao ‘ameninfare pentru mine, Daci m& deconectez de la propriile mele emofi si mi ascund fntr-o carapace, cum yoi mai putea fi ia contact cu cel din anturajul meu? Cand ganglionii se umfld inseamn’ cé exist fn organism o supraincdrcare cu toxine, care trebuie eliminate. Umflarea poate fi generalizati sau localizat& (sub brat, de exempl) si este in legiturd cu sistemul nervos central. Probabll ci responsabilititile pe care mi le impun sunt in exces. Nu vorbesc despre acest ucru gi pistrez frustrarea in mine. Observ atitudinile fata de o persoand din apropierea mea si constat c2 ar fi important pentru mine s4 renunf la un rol pe care mi -am atribuit sia cirui raspundere este prea grea pentru mine, ‘Accept |¥ 38 imi comunic nevoile pe toate nivelurile pentru ca disperarea mea si dispar si sd fact loc sperantel si bucuriei de a trai, Trebule s& imi ignor problemele si si am Incredere: o fora superioar& mA va ajuta pe drumul meu. id 4 461 46 a 71° id ‘Morel Diclonro Bolo Afetunilor Couzele subtle olmbolndid! an Acceptly si simt tot ce exist fn mine. Cu cat integrez mal bine corpul fizic si sentimentele mele, cu atat mat repede voi stabili un echilioru corp-spirit pentru evolutia mea spre mai bine. Invat si ma iubesc si sma respect, trasdnd anumite limite, s& ma exprim atunci cénd exist’ un prea-plin de emcti si relaiile mele vor deveni astfel mai autentice. 468, GASTRITA vect: sTomac— GastRITA 469, GASTRO-ENTERITA Vert INTESTINE — GASTRO-ENTERITA 470, GAT (in general, partea exterioara) Gatul este partea corpului care sustifie capul. Aceasta legatur’ dintre corp si spirit este puntea care permite vietil sd se manifeste, este expresia vie, care face posibila miscarea fundamentala. Reprezinta flexibilitatea, supletea si directia anticipata. Este multidirectional si imi lrgeste viziunea exterioar’ asupra universului, Pot si vd totul in jurul meu si, datorita flexibilitaji gétului meu pot vedea 0 situasie din toate unghturile (din faf3, din spate). Functul meu de vedere devine astfel mai obiectiv. Un gat siinatos ma ajut’ si lau deciziile cele mai bune. Tot ceea ce da viata trece prin gat: aerul, apa, alimentele, circulasia sanguina si nervoas’, Gatul uneste capul cu trunchiul si permite libera exprimare de sine, vorbirea (vocea) si iubirea. Gatul separ’ de fapt planul abstract de cel concret, planul material de cel spiritual. Este important si am un gat sin3tos, deoarece cu ajutorul lui pot vedea Iucrurile din jurul meu eu deschidare, lisénd la o parte orice forma de tncdpatanare gi de inchidere a spiritului (gatul rigid). Altfel spus, dacé ma oblig s& vad doar intr-o singura directie, dac& vreau s& "rman ferm pe pozitie', daca ma incdpasanez si vreau s& imi pastrez ca orice pref viziunea asupra lucrurilor, gatul meu va reactiona si poate mu voi ajunge la solutia corect8. Faptul de a fine piept cuiva, de a "brava" in fafa celorlalfi pane o presiune inutila asupra gatulul meu. Nu este nevote sé hipt in situafii fn care eu nu sunt implicat. Constientizez faptul ci am tendinya de a fine piept celorlalsi. Deoarece esofagul, faringele si laringele se situeaz in gat, daci am o dificultate fm a-mi {nghifi emosille, dac& le "reinghit” acest lucru poate crea o tensiune la nivelul gatului, unde se afld centru de energie al comunicéri, Gatul corespunde conceptiel, reprezints, de asemenea, sentimentul meu de apartenenti, dreptul meu de a fi pe acest pamant si tmi confera un sentimente de siguranfa si de plenitudine, 471. GAT — TORTICOLIS Vert st: COLOANA VERTEBRALA — PARTEA DE SUS A SPATELU, (CEAFA [.. INTEPENIT] ‘Atuncl cind am un torticolis exist’ o contractie a muschilor gatului care Provoacd o durere mai mult sau mal putin ascufita si care limiteazi miscarile de rotatie ale gatulul Un torticolis araté, printre altele, faptul cd traiesc o star2 de nesiguranga. Imi este greu si vad toate partile in situafiile pe care le trilesc. Muschii gatulut se contracts, gatul devine feapin si nu mai pot s& Intorc capul. inflexibilitateaa Jocques Martel ‘mea m4 impledica si apreciez ajutorul pe care vor si mi-l ofere cellali si care m- ar ajuta si schimb Iucrurile pe care le consider complicate, Prefer sa tin capul Grept gi s& asociez durerea ca o raceala. Am nevoie s& constientizez faptul c& aceasta rliceald a atins mai degraba inima¥ mea si a provocat astfel un blocaj de energie. Este posibil, de asemenea, si incerc si fug de o situafie inconfortabil& ‘care imi cere s ma afirm si si ma pozifionez. Este posibil sa ma simt neputincios §s1s4 md acomodez, si trdiesc cu acest lucru, Vreau si merg tnainte, dar, in acelasi timp, ma retrag atunct cfnd vid inaintea mea un obstacol care ma sperie. Astfel, am 0 stare de contradictie interioar. MA sprijin mal mult pe ceilalti decat pe mine Insumi, ceea ce ma determina sa am o atitudine rigid& si Incapayanata, Este important si ma opresc pentru a vedea tn ce direcfie refuz s& privesc sau care este lucrul pe care ma incSpatanez sau ma opun sa l vad, sail fac sau spun si care mA aranjeaza foarte bine.” Oare ma deturnez de la jelurile mele si de la valorile mele personale? Imi este teama si vid adevarul in faf3, s& imi asum responsabilitatea. MA gisesc Intr-o situafie in care mi se pare Imposibil si fac 0 alegere, Tortura moral este indescriptibil’. Este posibil s8 existe o persoana, un Incru sau o situagie pe care as vrea si nu a5 vrea si o vad, in_acelasi timp, din cauza timiditagii mele, a rusini sia simfulul moral care este prea puternic? Daci amorjeala md tmpiedica sa intorc capul tn partea dreapta, pot s& ma intreb cui ‘sau fn ce situafie refuz s& spun nu, Dac’, din contra am o dificultate in a spune da, poate este vorba despre faptul ci refuz s8 adoptidei not, ‘Corpul meu imi spune s% accept|¥ si vad si sa apreciez momentul prezent si 8 recunosc toate lucrurile noi care fac parte din viasa mea. Accept|¥ s& ma ddeschid fafi de o now modslitate de a vedea lucrurile sau fafa de idei noi, Vieja mea se va imbunatafi si torticolisul meu va disparea. 472, GAT (in interior) (in general) Vezi si: GLANDA TIROIDA fin general] Gatul confine in interior corsile vocale (laringele) si faringele. Ma ajuta sf exprim cine sunt si s& comunic cu cei din jurul meu. Gatul este in legaturd cu centrul de energie al laringelui, denumit si chakra gatului (cea de a cincea chakra), centru al creativitafi, al adevaruluisial afirmril. Este, de asemenea, in stransd legaturd cu centrul de energie sacru, a doua chakra, centrul energiei sexuale, sexualitatea fiind un mod de comunicare cu alte persoane. Acest centru de energie este important pentru afirmarea de sine. Existé expresia:, "gindul creeaz, verbul manifesta", Gandurile mele se materializeaza prin vorbe, in lumea fizici. Daci gandurile negative pot avea repercusiuni asupra sanitapii mele, vorbele negative pot avea o si mai mare influenfS. Acelasi lucru este valabil si pentru gandurile $1 vvorbele pozitive. ‘Accept{¥ s& vorbesc mai mult intr-un mod pozitiv, respectand astfel templul meu de carne, care adaposteste partea mea divind. Cu cat vol experimenta rai mult adevarul prin aceast’ cale de comunicare, cu at&t mai mult voi comunica mai armonios cu cei din jurul meu.¥ ‘Maree Ditionro Baler! afetunilor- Court subtle oe imbolnih 2 473, GAT (durere de ..) Vers AMIGDALE, INFLAMATIA MUCOASELOR Cu ajutorul gatulut fr ‘experienjele emotionale si realitatea. Prin gat pot respira, pot bea si ma pot hrani. Gatul reprezintd puterea si fora mea interioaré, de care depinde capacitatea mea de a ma exprima, Tot prin gat imi eliberez a produce hormonul stresului, adrenalina precum si cortizolul si cortizonul. Aceste glande regleaz pulsul si presiunea sangelui si ajuta corpul sa simta sitcatille periculoase (frica, lupta, supravietuire etc.). Sunt legate de parfile solide ale corpului si ma mensin fn contact cu energia pammantului, cu lumea materiala, cu nevoile fundamentale si ‘cu acceptareal¥ partii mele materiale si a personsalitapii mele. Cand acest centru se aflé in dizarmonie, inseamnd c§ sunt tot timpul preocupat de nevoile mele materiale, nu am incredere in ceflati si nu sunt niciodati multumit. Cand triiese fri stres sau neliniste (reale sau imaginare) comportarientul meu este agresiv, coleric, nerabd’tor, mai ales atunci cind glandele suprarenale lucreaz in exces. Cand functioneaza sub capacitatea normal, ma descurajez usor, aman Jucrurile pe mai tarziu si nu vreau sd fac fatd problemelo: mele, prefer sé fug. fmi lipseste curajul si voinga pentru a face fag viet Cand ma simt inspaiméntat, in pericol sau chiar sunt in. pericol, tn realitate, perceptia mea poate fi diferits, dar corpul meu va rispunde imediat in orice situafie de stres si de tensiune, pe care o simte ameningatoare, fie c& acea situafie se va manifesta, fie cd nu. Corpul réspunde la fel de serios $i avertizatilor pe care Je poate provoca un stres. {i va lipsi coordonarea. Acel pericol poate avea legiturd cu o situatie din viaja mea tn care mi este teama c& voi plerde timp, bani, o recompensé, un partener etc. deoarece am luat 0 “decizie proasti” sau am ales o "directie gresita” in viata mea, "Oare ma aflu in direcjia cea bun’, pe calea cea bun?" Vreau st merg foarte repede si foarte departe intr-un anumit domeniu din viafa mea, dar acest lucru implicd.o determinare puternicé, alegeri atente si nu fmi acord dreptul de a greéi, care de fapt, nu este decat 0 experienta din via’, jar de aici provine stresul puternic. Uneori am impresia cé imi “pierd busola’, Traiesc cu teama ci mi voi pierde: poate fi in sensul propria, in sensul 8 imi pierd directia, nu gisesc drumul, intr-o situafie dati sau tn via, in general. Pot avea, de asemenea, impresia cd m-am ratacit sau cd m-am pierdut * Glandolesuparenale sunt legate cooa co ruim cont de enero detach sau chakra de bez, chakra L=ae Jocques Martel deoarece nu mi-am urmat valorile profunde si am vrut si flu pe placul celorlalfi Pot si ma simt abatut. Ma simt ca o oaie rétacitd de turma sa, izolat, pierdut, la ‘marginea societafii, debusolat, fara repere. Riticesc peste tot, ca un cilitor, nestiind incotro mi indrept. Ma simt la marginea societal. Uneori am impresia cA halucinez, Este posibil sa tréiesc o lubire imposibila, si ma ingel cu privire la sentimentele mele sau persoana tn cauza sa fie inaccesibils. Nu vreau si ma pozitionez, nu vreau sé fiu nici vizut, nici cunoscut. Glandele suprarenale se afld deasupra rinichilor, considerati a fi sediul frici $i al durerii, Adrenalina care se elibereaz& atunci cAnd sunt intr-o stare de excitabilitate, m& stimuleaz’, mi face mal creativ sau, din contra, imi poate provoca probleme, ma poate distruge. (0 acumulare prea mare de stres duce la 0 epuizare totalé, Sindromul "ce ¢ prea mult stric3” poate funcjiona fn mod regulat. Exist mai multe situatii fn viata mea sau in societate, in general, pe care le consider aberante, Caut tot timpul in alt& parte, ceea ce se poate gsi chiar sub nasul meu, Am o nevoie nesétul’ de a avea fot ce este mai bun, indiferent tn ce domeniu al vietii, Cand glandele suprarenale se afl in armonie, ma simt in simbiozi cu toate fiingele de pe pamant. ‘Accept|¥ si renun$ la atitudinea mea defensiva si decid s& Imi fixez. un scop fn viafS. Adopt un stil de vizt mai simplu si devin mai deschis, imi regasesc echilibrul. Am fncredere in ceza ce imi poate aduce lumea materiala (siguranta si protectie). Ma trezesc dimineafa, plin de energie, am pofté de viasd si sunt capabil ‘4 trecla acjlune. Constientizez ceva ve imi doresc cu adevitrat. Calitorose prin viaf& cu ineredere 5i credint’, 503, GLANDE— TIMUS Vezi st SiDa, SISTEM IMUNITAR ‘Timusul este o gland micuf’, care se giseste fn torace, la nivelul inimlivs si care produce un tip de glotule albe (limfocite T) ce joaci un rol esenfial tn imunitatea natural a organismului. Aceast® glanda este in relajie cu sistemul imunitar, cu'partea superioara a spatelui, cu plamanii, inimay, pielea, sdngele, nervul vag $i circulafie, Timusul simbolizeazé altruismul, iertarea, empatla, perceptia mea asupra iubirll, puterea divind, voinga sufletului si unitatea constiintei universale. Este centrul iubiril si influengeaz’ sistemul imunitar, fabricdnd limfocitele. Este influenjat de hipotalamus si integritate. Este un centr Yin-Yang, att masculin cat gifeminin, Este legat de capacitatea de a fl emotiv, de a simi lucrurile precum si de iubirea necondisionat. Este o leg’turd intre iubirea paringilor mei si pozitia mea fata de aceasta. Este glanda raspunzatoare de imunitatea nou-nascutului, Activitatea sa se diminueazi o data cu varsta. Cand timusul este in dizarmonie indica o non-acceptare de sine. Am o dificultate fn a da sia primi si nu ma simt confortabil fayé de tubire. Imi este team’ de refuz sau de a fi ridicol si ma Inchid in mujenie pentru a ma proteja, Cand existd 0 ranchfund, energia mea, certrat pe urd, foloseste pentru raabunare, nu pentru fertare, ceea ce determin’ o scadere de energie, deoarece lipsa de jubire duce la “+ Tout at lad endocins ave estelogeta det do carr ce energe anim, chakra limty‘Moree Dicinar a Boor 1 Afeeunior-Couzle subtle ole Inbal 29 scéderea imunitaii, 0 dificultate a glandei timus indic’, de asemenea, faptul c& am impresia cd cineva tmi sustrage ceva sau pe cineva care imi apargine, cS am fost deposedat de ceva sau de cineva cu un rol esential fn viata mea, Poate fi vorba despre un loc de munc&, un partener, un obiect material etc. ,Mi s-a luat painea de la gur&!” Prin urmare, m-am simi, pentru moment, lipsit de aparare, nestiind cum s8 reacfionez: este un aspect al luptel dintre mine si ceilalfi Reflexul meu este de a cere ajutor mamel, pentru a iesi din acea situatie. Vreau s& fiu autonom, dar nu am Incredere tn mine, Nesiguranja mea ma determin’ si ma agit de cellalti Refuz si am grija de mine cu iubire si acceptareal¥ a ceea ce sunt. Tratesc in sacrificiu, Faptul de a persista in trecut, m8 impiedica si triiesctn prezent. 0 tumora la nivelul timusului indicd o rechestionare a ceea ce sunt fa de familia mea, cum ma situez fata de r&dacinile mele. Cand timusul este in armonie, pot fi constient de identitatea mea. Este un canal de iubire diving, Sunt capabil de vindecare interioara si de iubire neconditionaté, Fac totul cu inimay, daruiesc, primesc cu iubire gi gisese forja de anu fi manipalat. Accept]¥ faptul c& iertarea este necesara evolufie! mele si armoniei mele interioare. Bucuria de a tri creste imunitatea. Imi dau seama cat de mult sunt protejat in viaja de fiecare zi, Apreciez ceea ce am ” cum”, deoarece viata inseamna miscare gi ceea ce voi avea maine poate fi diferit de ceea ce am astazi. Cu cat mA detasez mai mult de lumea material, cu atat mai mare este sentimentul meu de libertate ! Las la o parte ura gi dualitatea gi le inlocuiesc cu adevarul, 504, GLANDA TIROIDA (in general) Glanda tiroida se afld la baza gatului, sub laringe. Este legat’ direct de gat'®. Este 4m relatie cu sistemul respirator, cu gatul, ceafa, manilarele, urechile, vocea, traheea, bronsiile, plaménit si brafele. Tirolda este central vorbiri, al expriméril verbale si al creativitafii. Are o acfiune si asupra sistemelui neuromuscular. Este legata de exprimarea de sine, de comunicare. Prin acest centru de energie fmi exprim lacrimile, bucuriile, angoasele si sentimentele. Find prin esensi producatoare de energie, tirofda secret doi hormoni foarte important, tiroxina si tiriodotironina, care contin iod, recunoscut pentru-calitatea sa de antiseptic puternic si necesar bunel funcionari a intregului corp. Acesti hormoni activeaz’ metabolismul celular, cresterea si functile celulare. Fara tirolda nu as putea tra Deoarece tirolda regleazi temperatura corpului, acfloneaza ca un termostat care adapteazi ceea ce se intmpl& in interior, la ceeea ce se frtpla in exterior. Corpul meu igi poate exprima astfelintr-un mod armonios emofile si gandurile, Tiroida simbolizeazi, de asemenea, capacitatea mea de a-mi exprima latura diving, de a-mi exterioriza creativitatea. Ea imi arat8 cum. ma pozitionez, in loc s8 mi las limitat de ceilalfi. Tirotda reacjioneaz’ atunci cind simt cA "nu mal espir". Cand ma simt neputincios, deoarece nu pot. si vorbesc intr-o anumita “he lgitr cu contr de energie denumit chara ott240 Jocques Marte! situafie, “Oare sunt de acord cu regulile pe care mi le impun Cand se afla tn dizarmonie, tiroida, indicd non-exprimarea de sine. Am frecvent impresia cd am un nod in gat, sunt prea rational, devin rigid gi imi refuz dreptul de a exista Vorbele mele sunt bruste si comunicarea devine conflictuald. Nu fmt ocup locul cuvenit, ma sufoc si ma simt prizonier. Ma simt ca un fluture cdruia i s-au tiat aripile. Nivelul de hormoni normal determin controlul de sine: hipertiroidia, indica céldura, epuizarea si hipotiroidia, frigul si incetinirea, Deoarece acest centru de energie este legat de exprimarea de sine, un caz de hipo- sau hipertiroidie poate aparea si daca am impresia c4 trebuie tot timpul 's& inghit ignirile celorlalti sau daca viata mi se pare nedreaptd cu mine. Deoarece ‘ma complac in acest rol, jung chiar s& provoc fn jurul meu situasii problematice, devenind astfel victima perpetua. As vrea si las totul sa cada, sa fug departe de problemele mele, s& le expediez la capitul lumii. As vrea ca acestea sa dispara, Astfel, dacd am un conflict legat de timp si sunt obligat s% merg mai repede sau mal incet, tiroida va reactiona. Pot avea impresia c& nu pot crea ceva din cauza lipsei timpului, cd a trebuit sd cresc prea repede si si devin adult prea devreme, cA nu sunt destul de rapid pentru a ajunge-ceva etc. Gatul, care face legatura dintre cap si corp, ma ajut si fac din cap gesturile pentru DA si NU si face din aceasti zon legatura dintre corp si spirit. Daca orgoliul meu este prea puternic si {imi inchide inimay, pot si nu vid care sunt adevaratele mele nevoi. Centrul energiei gatului reprezinta creativitatea mea. Pot si ma simt in pozitie de supunere fai de o autoritate exterioar’, Pot s8 fi idealizez pe ceilalfi gi acest Iucru mé face si mi simt inferior. Aceasta atitudine poate determina corpul meu si reacjioneze printr-un cancer de tiroida: ceilalji devin un instrament pentru a-mi umple golul interior. Imi este teama de o durere, deoarece o neg pe'a mea, ceea ce mi face si traiesc tn pasivitate, Cand tiroida este in armonte, ma simt deschis fafa de ceilalfi, fata de ascultare, sunt mai putin influentabil, $tiu s& spun nu cAnd este nevoie. Am spiritul deschis si devin creativ. Sunt capabil s4 spun adevarul, ird si mi judec sau si fi judec pe cella. Acest centru de creativitate {vorbirea) ma ajuti sam o relatie de cuplu echilibrat3, s8 tmi exprim fubirea. In loc si vreau puterea asupra celorlalf este mai bine sa am incredere in vocea mea interioara, ‘Acum, imediat accept|¥ sx ma exprim liber si imi folosesc toate mijloacele, ‘imi dezvolt spiritual creator. Accept|¥ sa trdiesc in Adevar. 505. GLANDA TIROIDA — BASEDOW (boala a lui EXOFTALMICA Boala lui Basedow* este o stare patologica cauzatd de hipersecretia de hormoni tiroidieni si caracterizata prin mérirea anormala a globilor oculari si cresterea volumului tiroidei. Este 0 afectiune care afecteazd mai mult femeile decat barbapii, Persoana afectati su‘erd o accelerare a intregului metabolism, este plind de energie "nervoasa’. Sistemul nervos devine iritabil si tiroida este tot timpul in SAU GUSA “ Basetow (Ka vor: medle german (1785-1858) El este cel care a cosas hiparvia (bala Basodou rMoree Disionar Boor Afeetuntor- Cael utile oe boli! aa hiperfunctiune, din cauza incapacitati de a fiza iodul, Persoana afectata prezinta tulburari de somn, tremuratul mdinii, slabire, nervazitate gio transpirajie abundenté. Ce incere si demonstrez celorlalti prin aceasta hiperactivitate ? Ce anume nu sunt in stare si exprim ? Vreau si demonstrez CINE SUNT, fara si fu in stare si ma mai opresc, Fac tot timpul mai mult decat mi s-a cerut, Ma simt tot timpul ca fntr-o turbina gi imi solicit prea tare tiroida,. Imi refulez adevaratele sentimente, nu mé exprim, inghit totul si vreau s& demonstrez ceva, chiar si "ma razbun", Cui am nevoie si fi demonstrez ceva? Ma pedepsesc pentru ci nu am putut salva la timp pe cineva sau o situafie. Culpabilitatea miea este mare. Am devenit netncrezitor si ma simt obligat sa fac totul singur, cea ce tmi da impre: ‘cd am control asupra evenimentelor, invag sii exprim treptat lucrurile, aleg s& fac ce este mai bine pentru mine, far’ s& vreau tot timpul performanta si, astfel, Tenunf la autodistrugere, Constat c& am nevoie s& dau (chiar si ceva ce nu mi s-a cerut) pentru a ma simi iubit si mi este greu si primesc. Aleg s& am grija de mine, accept{¥ s& fmi recunosc nevoile si si ma impac cu ceca ce sunt cu adevarat. Nu ma mai invart in cere si infeleg c& nu este nevole s& fac atat de multe pentru a fi apreciat. Invaf sma lubesc si s& ma accept] asa cum sunt. Imi regasesc astfel stabilitatea, sinatatea si echilibrul-in viata de 2i cu zi 506. GLANDA TIROIDA — GUSA. Cuga este umflarea parfii anterioare a gétulut. fn genera, indica faptul cd tiroda este superactiv’, Acest lucru provine din accelerarea mai multor procese mentale si corporale. Tiroida este responsabila, intre altele, de reglarea procesului respirator. Are legitura stransd cu doringa mea de a trai, cu angajamentul meu de tra in viagS, Hipertiroidia este un rispuns stresant care imi reflectd angoasa, supararea, pe scurt, emosile intense, neexprimate, care duc la umflarea tiroidel, 4 gatulul, Am impresia ci totul se petrece prea repede ! Din lipsa organizarii sau din cauza unul nivel de energie prea scdzut, m& simt fntr-o agitafie continua a evenimentelor, care ma depiseste. Poate proveni, de asemenea, din sentimental dea fi sufocat de viata si de responsabilitatile mele. Este ca si cum tiroida mea ar vrea si afle: "Continui si menjin viata sau nu?" Ar fi bine pentru mine sé imi exprim nevoile, doringele, emofile, in loc si le refulez si astfel si ajut tiroida si functioneze normal, In cazul tn care gusa este rezultatul unei hipotiroidii, adica slanda tiroida lucreaza prea incet, intr-o perioad’ lungi de timp, ca gi cum s-ar epuiza, aceasti manifestare las s& se vada personalitatea mea negativista si tendinfa mea spre disperare, deoarece nu prea vreau s& fac nimic si adopt 0 atitudine de "victima” fafa de ceea ce mi se intdmpli. Traiesc multa contrarietate siamérdciune si am impresia c& toatd lumea are ceva tmpotriva mea. Gusa indica cat de abandonat de ceilalji ma simt. Am nevole de tubire si de atentie, dar prefer 88 trdiesc retras. Fug de angoasele mele si mi deconectez de la emofiile mele. Veeau s& pistrez totul pentru mine. Accept|¥ si dezvolt o atitudine mai pozitiva imi indeplini obiectivele. 34 am grija de mine pentru a-