Parohia Sfintii Apostoli, Stella Marisstraat, 8380 Zeebrugge

12.10.2019 Activitati de cultura, civilizatie si identitate romaneasca

Dragi parinti,

Continuam seria de activitati pentru copii:

Cand? Sambata 12 octombrie de la 13:30 la 16:30

Unde? Parohia Sfintii Apostoli, Stella Marisstraat , 8380 Zeebrugge

Tema zilei: Timpuri, locuri si oameni

Limba romana: A fost odata ca niciodata – Povestiri pentru copii, jocuri de rol, intelepciune
populara, semnificatia povestilor si surse de inspiratie

Istoria si geografia pe intelesul copiilor: Cand si unde s-a nascut limba romana? Cum vorbeau
romanii din alte vremuri? Unde locuiesc romanii in zilele noastre?

Muzica si traditii romanesti: Prof. Ionut Petreaca

Dezvoltare personala: Bunele maniere in programul zilnic, jocuri interactive despre bunatate
si prietenie – formatori Emilia si Otilia Turcanu

Va asteptam cu drag!

1
Parohia Sfintii Apostoli, Stella Marisstraat, 8380 Zeebrugge
12.10.2019 Activitati de cultura, civilizatie si identitate romaneasca

TIMPURI, LOCURI, OAMENI

LIMBA ROMANA
A fost odata ca niciodata – Povestiri pentru copii, jocuri de rol, intelepciune populara,
semnificatia povestilor si surse de inspiratie

Poveste: Acul si Barosul – Ion Creanga

Intrebari inainte de lectura: Cine e Ion Creanga? Ati mai auzit de el? Ce povesti a scris?
Dupa sau in timpul lecturii pot fi explicate anumite cuvinte neintelese de catre copii.
Ce este un ac si ce este un baros ? Ati mai vazut ?
Acul : mic, subtire, fin, ascutit
Barosul : mare, gros, greoi,
Nicovala: suportul pentru a bate fierul cald

Dupa lectura copii pot juca rolurile pe rand, unul Acul, celalalt Barosul, nicovala,
Povestitorul si sa incerce sa isi aminteasca cuvinte din text spre deliciul ascultatorilor care in
mod sigur vor rade la auzul acestor cuvinte, mai este si nicovala.

Intelepciune populara – expresii care pot fi explicate copiilor:

“a ajuns oul mai cu minte decât găina »
« Măsură-ţi vorbele »
"Şede hârbu-n cale şi râde de oale". Sau altfel spus, “Rade ciob de oala sparta”.
” Ca să nu lungesc vorba »
” bun eşti de gură”
“ai înşirat verzi şi uscate”
“Te-ai încurcat cu socotelile”

Semnificatia povestilor

Cum se nasc povestile? Sunt ele adevarate?

Cine este povestitorul? Ce ne invata povestile?
A fost odata ca niciodata? Stim noi cand s-a intamplat sau e atat de demult incat nu mai
tinem minte – de cand lumea. Apropo, cand a fost creata lumea? Este lumea aceasta o
poveste?

Joc: hai sa cream o poveste despre ce vreti voi. Vom lua o foaie de hartie pe care vom scrie o
poveste colectiva, adica fiecare copil din grup va spune cate o propozitie si in acest fel vom
inchea o poveste cu inceput, continut si sfarsit. Vom pastra povestea scrisa pentru noi.

Surse de inspiratie

Voi de unde v-ati inspirat? Cum de v-ati gandit sa spuneti o poveste despre asta?
Haideti sa va spun, Ion Creanga si alti scriitori de povesti s-au insppirat cu siguranta din
copilaria lor, de la oamenii care traiau demult si de la care au auzit povesti. Oameni care
poate foloseau alte cuvinte decat folosim noi azi. Ac am mai vazut, ciocan da, dar poate
nicovala sau baros prea putini dintre noi. Aveti bunici sau strabunici de la acre ati auzit
povesti vechi?
2
Parohia Sfintii Apostoli, Stella Marisstraat, 8380 Zeebrugge
12.10.2019 Activitati de cultura, civilizatie si identitate romaneasca

Acul şi barosul
de Ion Creangă

Acul: Moşule, de ce eşti zurbagiu? Te sfădeşti necontenit cu soră-ta

nicovala, ţipaţi şi faceţi larmă, de-mi ţiuie urechile. Eu lucrez toată ziua, şi nime
nu-mi aude gura.

– Iaca, mă! da de unde-ai ieşit, Pâcală?

– De unde-am ieşit, de unde n-am ieşit, eu îţi spun că nu faci bine ceea ce
faci.

– Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decât găina. Măi băiete, trebuie
să ştii că din sfădălia noastră ai ieşit; ş-apoi tu ni cauţi pricină?

– Mă rog, iertaţi-mă! că dacă n-ar fi fost focul, foile, pleafura şi omul care
să vă facă să vă deie nume, aţi fi rămas mult şi bine în fundul pământului,
ruginite ca vai de voi.

– Măsură-ţi vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acuşorul?

– Aud, dar n-am gură să-i răspund; şi văd, dar trebuie să rabd.

– Vorba ceea, soro: "Şede hârbu-n cale şi râde de oale". Măi puşchiule! Ia
să vedem, ce ai făcut tu mai mult decât noi?

– Ce am făcut şi ce fac, îndată ţ-oiu spune. Ca să nu lungesc vorba, hainele

bărbăteşti şi femeieşti, din creştet până în tălpi, şi alte nenumărate lucruri
frumoase şi scumpe, fără de mine nu se pot face. Mergi la croitor, intră în
bordeiu, suie-te în palat, ai să mă găseşti. Fetele mă pun în cutiuţe aurite, mă
înfing în perinuţe de mătasă şi îngrijesc de mine ca de un mare lucru.
3
Parohia Sfintii Apostoli, Stella Marisstraat, 8380 Zeebrugge
12.10.2019 Activitati de cultura, civilizatie si identitate romaneasca

– Da’ în stogul de fân nu vrei să te puie, mititelule?

– Nici în stogul de fân, dar nici trântit într-un ungher al ferăriei, ca tine. Ia
spune-mi: te mai ie cineva în mână decât ferarul?

– Ia ascultă, te prea întreci cu şaga, piciule! Dacă şezi la cinste, şi toţi

îngrijesc de tine, cum zici, de ce li împungi degetele?

– Da împung pe cască gură cel somnoros, pentru că voiesc să iasă din mâna
lui, prin ajutorul meu, multe lucruri folositoare şi frumoase. Tu, pentru ce baţi
ferul cel culcat pe nicovală şi ruginit ca şi tine? Nu ca să faci din el lucruri mai
bune şi mai frumoase?

– Măi… da’ bun eşti de gură!

– Şi de gură, dar şi de lucru.

– Ei bine, tu mi-ai înşirat verzi şi uscate; ia stăi să-ţi spun şi eu pe ale mele:
toporul, barda, ciocanul, cleştele, vătraiul şi nenumărate unelte şi maşini de fer,
unele de-o mărime urieşă, iar altele mici şi bicisnice ca tine, pututu-s-au face
până n-au trecut pintre nicovală şi ilău? Casa, bisericile, corabia, puştile, tunurile
şi alte lucruri nenumărate, aşa-i că n-ar fi, de nu eram eu? Tu îmi spui de haine
frumoase; eu ţ-oiu spune de casă, de sapă, de secere, de coasă şi de plug. Tu îmi
spui mai mult de frumos, eu ţ-oiu spune de cele neapărat trebuincioase.

– Mă faci să te-apuc iar la scărmănat, moşule baros. Haine i-au trebuit

omului întâi, căci nu era să umble cu pielea goală şi desculţ ca gâştele.

– Te-ai încurcat cu socotelile, măi băiete. Ba de mâncare şi casă i-a trebuit

omului întâi ş-apoi haine frumoase, cum zici tu; cu rufe de ale tale îţi ghiorăiesc
maţele de foame. Ai auzit vorba ceea, că "Golătatea încunjură, iar foamea dă de-
a dreptul".

– Măi! da’ ruginit mai eşti!

– Ruginit cum sunt, eu v-am făcut şi trebuie să ascultaţi de sfaturile mele.

– Aşa este, dar te prea lauzi; las’ mai bine să te laude alţii. Şi tu faci trebi
bune, şi eu; numai atâta, că tu faci lucruri mai din topor, eu mai delicate; tu şezi
totdeauna cu ferarul cel uns de cărbuni, iar eu şed cu croitorul şi cu tot felul de
persoane.

– Iar ai început, ghibirdic fudul şi guraliu? Croitorul tău trebuie să împungă

mai mult de zece ori, până când ferarul meu mă rădică o dată; croitorul tău rupe
altă dată pe zi câte zece ace; ferarul însă mă are pe viaţă, ba mă poate lăsa şi de
4
Parohia Sfintii Apostoli, Stella Marisstraat, 8380 Zeebrugge
12.10.2019 Activitati de cultura, civilizatie si identitate romaneasca

zestre la copiii de copiii săi. Ş-apoi încă una: cine dintre aceşti doi meşteri e mai
grebănos şi mai gubav? Ferariul meu, ori croitoriul tău?

– Moşule! eşti bătrân şi multe mai ştii; fie pe-a dumitale.

– Bine mititelule! Ia acum ai mai venit de-acasă. Zi mai bine că industria

sau meşteşugurile, noi le-am adus în lume; că bogăţiile cele mari, nouă se
datoresc. Mi-ai zis ruginit şi ţ-ai zis cioplit; mie-mi pare bine ca strănepoţii mei
să fie mai ciopliţi decât mine; cu timpul se cioplesc toate… Numai nu vă
fuduliţi şi nu uitaţi obârşia voastră, ca nu cumva să vă ciopliţi prea tare şi
să rămâneţi care fără urechi, care fără dinţi, care fără gură, care fără zimţi,
adecă nişte cioarse de nici o treabă. C-apoi atunci iarăşi mi-ţi ajunge drăguş la
căuş, şi soră-mea nicovala vă va ţine în spate, iar eu vă voi bate pe rudă pe
sămânţă, ca să prindeţi la minte.

5
Parohia Sfintii Apostoli, Stella Marisstraat, 8380 Zeebrugge
12.10.2019 Activitati de cultura, civilizatie si identitate romaneasca

ISTORIE

1. Cand si unde s-a nascut limba romana?

Ne folosim de harta Europei si a Romaniei pentru a arata copiilor tarile Europei,

localizarea Romaniei, vecinii. Acum aproximativ 2000 ani pe teritoriul Romaniei
traiau dacii, pe urma au venit romanii si pe parcursul catorva sute de ani
oamenii au inceput sa vorbeasca limba romana, aceasta fiind o limba noua
atunci.

2. Cum vorbeau romanii din alte vremuri?

Am ascultat povestea Acul si Barosul scrisa cu aprox. 100 si ceva de ani in urma,
deci inaintea noastra. Multe generatii de oameni s-au nascut de atunci si limba
romana s-a schimbat. Putem vedea azi ca nu se mai folosesc aceleasi unelte, nu
se mai fac aceleasi munci, ne este mai la indemana sa imprumutam cuvinte din
alte limbi (olandeza, franceza, engleza), pe care le folosim in fiecare zi si astfel
intra in vocabularul nostru uzual. Toate aceste detalii contribuie la schimbarea
limbii pe care o vorbim si iata astfel nu mai intelegem cuvintele ce se foloseau
acum 100-200 sau mai multi ani in urma.

3. Unde locuiesc romanii in zilele noastre?

Sa aratam pe harta locurile unde traiesc romanii, in tarile pe care le cunoastem.

Sa calatorim cu gandul in tara unde s-au nascut parintii sau bunicii nostri. Unde
s-au nascut ei, cine stie sa ne spuna? Apoi cautam pe harta acele locuri pentru
a ni se intipari in minte locatia geografica.

Hai sa vedem cati copii provin din locuri invecinate in Romania sau care e mai
departe unul de celalalt? Unde mergem in vacanta in Romania? Care sunt
locurile preferate?

Unde locuiti in Belgia? Aveti prieteni romani?

6
Parohia Sfintii Apostoli, Stella Marisstraat, 8380 Zeebrugge
12.10.2019 Activitati de cultura, civilizatie si identitate romaneasca

GEOGRAFIE

1. Ce este o tara? Hai sa jucam jocul “Tara, tara, vrem ostasi!”

2. Demult, pe cand Romania nu arata asa ca astazi unele regiuni se numeau
asa: tari. De aici vine numele de tara. Unele dintre ele exista si azi si
pastreaza un nume mai degraba istoric: Tara Maramuresului, Oasului,
Hategului, Barsei. Regiunile Romaniei: Moldova, Transilvania, Banat,
Crisana, Maramures, Oltenia, Muntenia, Dobrogea.
3. In ce tari vorbim limba romana?
In Romania si Republica Moldova unde limba romana este limba oficiala,
dar si in Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria – tari vecine cu Romania unde
exista comunitati de romani cu o vechime mai mare decat in restul
Europei.
4. Care sunt obiceiurile pe care le continuam de marile sarbatori?

Sf Nicolae – daruri in ghetute/varguta

Craciunul – colindul, vestirea Nasterii Domnului, impodobirea bradului,

Ursul, Capra, Viflaimul

Anu Nou – Plugusorul

Boboteaza – sfintirea caselor, aghiasma

Pastele – Saptamana Mare, impistritul/vopsitul oualor

Dar in rest? Apar ele doar in anumite zone ale tarii? Daca veti merge la
Bruxelles sa stiti ca la Muzeul Instrumentelor Muzicale puteti admira Capra din
Bucovina, alaturi de Doba (toba) si o sumedenie de fluiere de pastori.

Apropo, stiati ca pastorii traiau in zonele de munte si cantau din fluier pentru a
comunica unii cu altii fiind la mare distanta? Ati cantat vreodata la fluier? Astfel
ca pastorii sau ciobanii calatoreau dintr-o “tara” in alta si toti vorbeau limba
romana, probabil cu mici diferente, dar datorita acestui fapt in principal
Romania a devenit tara de sine statatoare in 1918. Asadar, Moldova, Ardealul si
Tara Romaneasca au devenit o tara mai mare, Romania.

7
Parohia Sfintii Apostoli, Stella Marisstraat, 8380 Zeebrugge
12.10.2019 Activitati de cultura, civilizatie si identitate romaneasca

BUNELE MANIERE