ABSENTEISMUL ȘCOLAR

- MANIFESTĂRI DIN SFERA PSIHOPATOLOGICĂ A UNUI

ADOLESCENT
PROIECT
„O ȘANSĂ PENTRU FIECARE!”

FUNDAMENTARE TEORETICĂ:
Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de
relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul
social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.)
determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut. La acestea se adaugă presiunea
grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţă, metodele educative slabe,
inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc.
constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu
,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă
socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată
a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.
Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa
excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.
Elevii , din ciclul liceal, care acumulează un număr mare de absenţe nemotivate locuiesc la
distanţe mari faţă de şcoală , sunt reţinuţi de familii la treburile gospodăreşti sau provin din familii
cu mulţi copii şi cu posibilităţi materiale reduse , unele dezorganizate . Numărul mare de absenţe
duce la imposibilitatea încheierii situaţiei şcolare , a promovării care atrag după ele repetenţia şi
abandonul şcolar mai apoi .
În ultimii ani , Liceul Tehnologic „Victor Frunză” Râmnicu Sărat se confruntă cu o
problemă gravă – absenteismul – ce duce la abandonul şcolar , implicit la eşecul şcolar . Prin
mijloacele atrăgătoare pe care le are la dispoziţie activitățile extracurriculare, stimulează
curiozitatea de a descoperi noi fenomene și noi descoperiri ale tehnicii moderne, formează o
atitudine ecologică pozitivă, prilejuieşte diferite trăiri, le dezvoltă elevilor stima de sine.

DEFINIRE, CARACTERIZARE, FORME, SEMNIFICAŢII

 problemă socială; conduită evazionistă, cronică, care reflectă atitudinea structurată
a lipsei de interes, motivaţie, încredre în educaţia şcolară
  fuga de la ore este o problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist;
evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă)
 formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al existenţei unor probleme)
 reducere a ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele şi
aspiraţiile grupului (de elevi)
Forme:
 absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar
la câteva discipline)
 absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează
abandonul şcolar)
 căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra - sau interpersonală)
 dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi)
 dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’)
 atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem
 semnificaţiile psihosociale ale fugii de la şcoală: funcţia de separare /
individualizare (mai ales la adolescenţi)
Absenteismul devine o problemă socială, cu cauze diferite:
Cauze care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară
scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate,
autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale
reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de
dorinţele adulţilor)
Cauze care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental
indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate
Cauze care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea
grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea,
umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative
percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de
învăţare şi oferta educaţională a şcolii; formă de apărare – împotriva disciplinei excesiv de rigidă
şi severă, politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele terminale (în şcolile de ”elită’’).
Foarte importantă este şi variabila vârstă:
 la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a deciziei);
cauzele pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada
adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a
vorbi în public, teama de a interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine
scăzută); teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup
 riscurile fugii de la şcoală: depresia, consum de toxice legale şi ilegale, acte delictuale,
abandon şcolar.

PREZENTAREA CONCRETĂ A MANIFESTĂRILOR PSIHO-

COMPORTAMENTALE AFERENTE ABSENTEISMULUI:

Elevul N C are 16 ani și este elev anul II învățământ profesional. În anul școlar anterior era
considerat de ceilalți elevi și de către profesori un elev introvertit, cu rezultate foarte slabe la
învățătură. Datorită instabilității emoţionale, generate de carenţe educaţionale, şi în ultima instanţă
de fragilitatea Eu-lui, inadaptare socială, provenită din exacerbarea sentimentului de insecuritate,
pe care elevul caută să-l suprime (evitarea formelor organizate de viaţă şi activitate) nu comunică
cu ceilalți colegi, nu participă la procesul instructiv-educativ și refuză să răspundă la întrebările
adresate de profesori la ore.
Decesul tatălui său a determinat înrăutățirea situației elevului la învățătură și absența de
la cursuri a acestuia, deoarece a trebuit să preia din atribuțiile părintelui decedat, familia avînd
posibilități materiale foarte scăzute iar mama suferind de mai multe afecțiuni grave.
Comportamentul elevului și cauzele care au generat problema: Elevul NC vine din
ce în ce mai rar la școală, având astfel numeroase absențe nemotivate. Colegii de clasă și profesorii
știu că preocupările acestuia în afara școlii se rezumă la activități casnice pe lângă gospodărie și la
statul pe calculator până spre dimineață .
Atunci când vine la școală nu este deloc activ la ore, nereușind să țină pasul în ritmul clasei
și neavând niciodată tema făcută. În plus, este considerat de colegi un singuratic, în pauze fiind
mai tot timpul deprimat și refuzând să vorbească cu ceilalți.
Dialog cu elevul: Deși nu este un copil sociabil, totuși profesorul psihopedagog a reușit
într-una din zile să discute cu NC. Elevul și-a manifestat dorul față de tatăl decedat și s-a plâns de
faptul că acasă trebuie să facă multe treburi casnice. De multe ori mama îl ceartă dacă nu termină
treaba la timp , iar el se simte neînțeles și se refugiază în jocurile pe calculator în cadrul cărora se
simte valorizat.

Propunerea unei soluții. Metode și strategii: Încercarea profesorului psihopedagog și a

altor profesori de a discuta cu mama elevului în vederea reducerii numărului mare de absențe care
ar putea constitui cauza unei viitoare exmatriculări. De asemenea, elevul trebuie încurajat atât de
colegi, cât și de profesori să participe la ore, să-și facă temele și să rezolve sarcinile de lucru care
i se dau (sarcini care, pentru început, trebuie să aibă un grad de dificultate mai redus). Profesorii
trebuie să manifeste pentru acest elev o atenție deosebită în timpul orelor de curs, ajutându-l să
rezolve problemele, să termine fișele de lucru sau să răspundă la întrebări. Un rol important îl vor
avea ședințele de consiliere, de dezvoltare personală și creștere a stimei de sine.

Implicarea elevului NC în activitățile -Includerea elevului NC alături de alți elevi din clasă
în Proiectul „O șansă pentru fiecare !” din cadrul Proiectului Pocu „Profesorul face diferența ”
care a avut ca scop reducerea absenteismului şi combaterea abandonului şcolar prin creşterea
participării şcolare a copiilor proveniţi din familii defavorizate, aflaţi în risc de abandon şi/sau eşec
şcolar, accesul la un învăţămant de calitate.
PLANUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DIN ACEST PROIECT:
ACTIVITATEA NR.1: Completarea unor chestionare privind absenteismul școlar, de
către elevi
DESCRIERE: Elevii au completat chestionarul primit. La final s-au citit răspunsurile și
s-au extras idei despre cauzele absenteismului și abandonului școlar și care vor fi dezbătute într-
o activitate viitoare.
MIJLOACE: coli, pixuri, flipchart
MODALITĂȚI DE EVALUARE: Toate ideile de pe flipchart vor fi citite și analizate .
ACTIVITATEA NR.2: Masă rotundă în cadrul căreia se abordează problematica eșecului
școlar și abandonului rezultate din completarea chestionarului - prevenirea abandonului școlar
DESCRIERE : Fiecare elev a avut de pregătit un PPT despre riscurile abandonului școlar;
cauzele favorizante ale eşecului şcolar; cauzele absenteismului. Au avut loc discuții despre
reducerea absenteismului și prevenirea abandonului școlar
MIJLOACE :laptop, videoproiector, ecran de proiecție , agende, pixuri
MODALITĂȚI DE EVALUARE :Metoda Vreau să știu...am aflat .
 ACTIVITATEA NR. 3: Realizarea unei excursii tematice din domeniul calificării la
Uzina FORD Craiova, împreună cu alți 30 elevi din grupul țintă al proiectului și din afara grupului
țintă
DESCRIERE : Vizitarea uzinii Ford pentru a vedea cum sunt asamblate prin operația de
sudare cu ajutorul roboților subansamblurile și ansamblurile mașinilor
Abordarea interdisciplinară are ca finalitate promovarea valorilor şi atitudinilor în rândul
elevilor, corelarea informaţilor dobândite la mai multe discipline de specialitate, și nu numai,
stimularea curiozităţii prin documentare şi învăţare prin explorarea realităţii înconjurătoare,
respectul faţă de muncă şi societate, disponibilitatea pentru cunoaştere permanentă, corelarea
realităţii de pe teren cu noțiunile însuşite în şcoală la orele de curs
MIJLOACE : excursie de documentare
MODALITĂȚI DE EVALUARE : Părerile elevilor- anexă film pe CD
ACTIVITATEA NR. 4: ,,Cum mă văd eu, cum mă definesc ceilalți?” - prevenirea
abandonului școlar
DESCRIERE : Elevii primesc o fișă de lucru în care se descriu, și apoi o prezintă
clasei.Acest exerciţiu a oferit elevilor posibilitatea de a-şi defini calităţi personale care contribuie
la dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor. Fiecare elev primește apoi câte o foaie A4 şi creioane
colorate. El desenează conturul propriei palme pe foaie, pe care îşi va trece numele. Pe degetul
mare îşi va trece o calitate proprie (trăsături de caracter, însuşiri morale; de ex.: generos, inteligent,
simpatic, talentat etc.). Exerciţiul se continuă cu precizarea altor calităţi de către colegii de grup –
fiecare membru al grupului va scrie o calitate a colegului său pe celelalte “degete” ale conturului
palmei acestuia. În felul acesta, la sfârşit fiecare membru va avea un contur al palmei inscripţionat
cu calităţi identificate atât de el, cât şi de colegii săi. În final se afişează toate mâinile într-un copac
al calităților.
MIJLOACE : fişele de lucru (câte una pentru fiecare elev) coli colorate, markere, polistiren.
MODALITĂȚI DE EVALUARE : Metoda Știu, vreau să știu, am aflat...
ACTIVITATEA NR. 5 : Medierea conflictelor
DESCRIERE : Dorel este elev în clasa a IX-a, conştiincios, la toate orele şi are temele
rezolvate. Într-una din zile el se simte rău şi vine la şcoală cu temele nerezolvate. Reacţiile nu au
întârziat să apară, unii colegi adresându-i expresii jignitoare: tocilar, ochelarist, eşti dus cu capul.
Dezarmat de reacţia unor colegi, aceast se apără reproşându-le că se folosesc de el, apoi pleacă
acasă cu riscul de a avea absenţe.
Elevii vor nota pe flipchart propuneri pentru rezolvarea conflictului
Acest exercițiu a urmărit formarea de atitudini şi deprinderi de comportament prosocial în
rândul elevilor cât și înțelegerea rolului pe care-l pot avea în aplanarea unui conflict
MIJLOACE : Materiale informative, coli A3, carioca, markere
MODALITĂȚI DE EVALUARE : Joc de rol

CONCLUZII:

În prezent, absenteismul reprezintă un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai

de sfera învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care
absentează la şcoală se confruntă cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează în mod
regulat şcoala. În primul rând, ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a
acestuia, vor avea probleme în găsirea unui loc de muncă și/sau în integrarea socială.
Cauzele absenteismului sunt numeroase, de la evitarea obţinerii unor note proaste până la
sărăcia cruntă care îngrădește dreptul la educație al oricărui elev. Importantă este însă cunoaşterea
acestor cauze, descoperirea lor în situaţii concrete și căutarea de modalități eficiente pentru
combaterea factorilor și implicit, a absenteismului.
PROPUNERI SI STRATEGII de ameliorare a eșecului școlar parțial:
-Discuții cu mama elevului N.C.. în care am clarificat importanța implicării și a sprijinului
afectiv oferit adolescentului în familie, precum și importanța interesului ei manifestat față de
conduita școlară generală a fiului ei.
-Discuții cu profesorii disciplinelor de studiu problematice pentru elevul N.C.. în urma
cărora am obținut includerea acestuia într-un program suplimentar în vederea acoperirii lacunelor
în cunostințe
-Eliminarea decalajului dintre cunostințele elevului și cele dobânbite de colectivul
clasei,conform programelor de studiu
-Atitudine suportivă din partea profesorilor, încurajarea acestuia și întărirea
comportamentelor așteptate prin recompense de tip școlar, determinând astfel ca motivația
extrinsecă a elevului să devină una intrisecă
 -
-Prevenirea reluării compotamentelor nedorite-absenteism, dezinteres, evitare-, prin
facilitarea unei bune relaționări între NC.și colectivul clasei, armonizarea relațiilor sale cu
colectivul profesoral.
-Includerea elevului NC în diverse activități extrașcolare în cadrul cărora elevul are
inițiative, își manifestă creativitatea și își pune în valoare aptitudile sale speciale
-Întărirea motivației de autorealizare personală prin prisma rolului școlii în acest demers
;educarea progresivă a aptitudilor speciale ale elevului N.C.
-Gratificarea fiecărui progres obținut pe parcursul schimbării conduitei sale,prin încurajări
și recompense
-Menținerea unei colaborări permanente cu mama elevului
-Monitorizarea permanentă a evoluției școlare și personale a acestuia.