TEMA: ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI

1. Consideraţii generale

2. Oferta de a contracta

a) Noţiunea şi condiţiile de valabilitate ale ofertei

b) Delimitarea dintre ofertă şi alte instituţii juridice

conexe Oferta şi chemarea la ofertă

Oferta şi antecontract
Contractul-cadru

c) Forţa obligatorie a ofertei. Revocarea ofertei. Răspunderea pentru revocarea ofertei

d) Caducitatea ofertei

3. Acceptarea ofertei

a) Noţiunea şi condiţiile de valabilitate ale acceptării ofertei

b) Forma acceptării

c) Termenul pentru acceptarea ofertei

d) Acceptarea tardivă

e) Revocarea acceptării

4. Momentul şi locul încheierii contractului

5. încheierea contractului la licitaţie

6. încheierea contractului prin mijloace electonice

1. Consideraţii generale
Prin încheierea contractului se subînţelege realizarea acordului de voinţă al părţilor asupra
clauzelor contractuale esenţiale (art. 679 alin.(l) din Codul civil). Acest acord se realizează prin
întâlnirea, pe deplin concordantă sub toate aspectele, a unei oferte de n contracta, cu acceptarea acelei
oferte.
Oferta de a contracta şi acceptarea ei reprezintă cele două laturi ale voinţei de a contracta,
laturi care, iniţial, apar separat, dar care, întâlnindu-se, se unesc în acord de voinţă.
Plasarea articolului 679 alin. (1) ca fiind primul în capitolul din Codul civil consacrat
1
încheierii contractului nu este întâmplătoare, ci, dimpotrivă, denotă intenţia legiuitorului de a îi
conferi o valoare simbolică consacrând juridic principiul consensualismului, care reprezintă o regulă
generală de aplicabilitate în domeniul încheierii contractelor.

2
 2. Oferta de a contracta
a) Notiunea si conditiile de valabilitate ale ofertei
Noţiunea. Tratativele legate de încheierea contractului încep cu o propunere de a contracta,
făcută de către o persoană. Această propunere poartă denumirea de ofertă sau de policitaţiune. Ea
reprezintă prima manifestare de voinţă, deci primul pas spre formarea unui acord de voinţă.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească oferta

Fiind un act juridic unilateral, oferta trebuie să întrunească condiţiile generale cerute de lege
pentru valabilitatea sa (capacitate, consimţământ, obiect şi cauză). În afară de aceasta, oferta trebuie să
îndeplinească şi anumite condiţii speciale de valabilitate.
a) Oferta trebuie să fie fermă, adică să exprime o propunere neîndoielnică, astfel încât
acceptarea fără rezerve să ducă la încheierea contractului.
b) Oferta trebuie să fie univocă, adică să exprime voinţa neîndoielnică de a încheia contractul
prin simpla ei acceptare.
c) Oferta trebuie să fie serioasă, adică să reprezinte o manifestare de voinţă reală, conştientă,
neviciată şi cu intenţia de angajare din punct de vedere juridic .
d) Oferta trebuie să fie completă, adică să cuprindă toate clauzele esenţiale şi elementele ce
pot fi luate în consideiaie pentru încheierea contractului, caracterul complet şi precis face ca simpla
ei acceptare să realizeze perfectarea contractului.
Oferta tiebuie să fie exteriorizată, fie în scris, fie verbal, fie prin acţiuni sau atitudini pur
mateiiale, deci, în general, piin acţiuni îndeplinite special pentru a se aduce la cunoştinţa altuia si
opunerea de contractare.
b) Delimitarea dintre ofertă şi alte instituţii juridice conexe
Oferta şi chemarea la ofertă
În conformitate cu prevederile art. 681 alin. (3) din Codul civil, o propunere adresată unui cerc
nedeterminat de persoane (ofertă publică) este o chemare la ofertă dacă această propunere nu conţine
nicio manifestare expresă a voinţei de a fi legat prin acceptare
Revocarea ofertei are loc în condiţiile prevăzute la art. 683 din Codul civil. Astfel, oferta, chiar şi
irevocabilă, poate fi revocată dacă revocarea ajunge la destinatarul ofertei înainte sau cel târziu
concomitent cu oferta
. În acest sens, art. 515 din Codul civil prevede că faptul iniţierii şi desfăşurării negocierilor de
încheiere a contractului poate fi generator de obligaţii. O parte negociatoare poate cere celeilalte părţi
compensarea cheltuielilor făcute în baza îndreptăţitei încrederi în încheierea contractului dacă, în
urma vinovăţiei acesteia, contractul nu a fost încheiat.
Ofertă şi antecontract
Oferta nu trebuie confundată cu antecontractul. Oferta este un act juridic de formaţie
unilaterală. Antecontractul este un contract, deci un act juridic de formaţie bilaterală, având la bază
un acord de voinţă.
Din ansamblul acestor prevederi legale am putea desprinde principalele trăsături
caracteristice antecontractului, după cum urmează.
a) Părţile au denumiri specifice, promitent şi beneficiar.
b) Conţinutul antecontractului se referă la clauzele contractului promis în a căror lipsă
părţile nu ar putea executa promisiunea.
c) Efectele promisiunii de a contracta. Principalul efect constă în naşterea unei obligaţii de a
face, adică de a încheia în viitor un contract.

4
 Antecontractul urmează a fi delimitat şi de convenţia de negociere, care reprezintă un acord
prin care părţile convin să negocieze în viitor încheierea unui contract.
Obiectul antecontractului îl reprezintă o prestaţie de a face pe care şi-au asumat-o părţile şi
care constă în obligaţia de a încheia în viitor contractul de bază.
Contractul-cadru
Contractul-cadru este prezentat ca o varietate a contractului comercial internaţional care, datorită
complexităţii obiectului şi mani durate de valabilitate, conţine, într-o măsură sau alta, clauze de principiu a
căror executare implică concretizarea lor prin acordul ulterior al părţilor. De cele mai dese ori, realizarea
obiectului stabilit printr-un astfel de contract presupune încheierea unor contracte subsecvente între aceleaşi
părţi ele.

În contractul-cadru, părţile contractante definesc şi stabilesc principalele reguli şi condiţii

care vor guverna încheierea unor contracte viitoare.
Acord de principiu este contractul prin care părţile convin asupra unor aspecte preparatorii
ale altui contract ce urmează a fi perfectat
Promisiune unilaterală este contractul prin care beneficiarul promisiunii primeşte
angajamentul contractual al promitentului de a încheia contractul, fără a se angaja la rândul său.
O varietate a promisiunii unilaterale de a contracta o reprezintă pactul de opţiune, care este
un contract unilateral prin care una dintre părţi se obligă să încheie un alt contract în condiţii
determinate şi într-un anumit termen.
Pactul de preemţiune este o altă varietate a promisiunii unilaterale şi reprezintă ui contract
prin care o persoană se obligă ca, în cazul în care se va decide să vândă un lucru, să facă mai întâi o
ofertă celeilalte părţi în condiţii predeterminate sau deja propuse terţilor.
Promisiune bilaterală este contractul prin care părţile se obligă reciproc să încheie un alt
contract în viitor, având fiecare atât calitatea de promitent, câf şi de beneficiar.

c)Forţa obligatorie a ofertei. Revocarea ofertei. Răspunderea pentru revocarea ofertei

Forţa obligatorie a ofertei. Revocarea ofertei. Problema forţei obligatorii a ofertei priveşte
momentele anterioare acceptării ei; după ce a fost acceptată avem de a face cu un contract ţormat, în
privinţa căruia se vor aplica regulile privind forţa obligatorie a contractului.
Forţa juridică a ofertei variază în funcţie de felul ei: este ofertă irevocabilă sau o ofertă
revocabilă, precum şi în funcţie de faptul dacă a ajuns sau nu la destinatarul ei.
Rretragerea ofertei denotă o manifestare de voinţă prin care autorul ofertei împiedică
producerea efectelor juridice ale acestui act juridic unilateral, condiţia de bază fiind ca oferta să nu fi
ajuns la destinatar. Revocarea ofertei denotă o manifestare de voinţă prin care ofertantul împiedică
producerea efectelor unei oferte care deja a ajuns la destinatar.
1
 I. Oferta făcută unei persoane prezente poate fi acceptată doar pe loc.
II. În cazul în care oferta este făcută unei persoane absente, cu alte cuvinte, care se află îr alt loc
decât cel al ofertantului, sunt posibile două situaţii:
1. Atât timp cât oferta nu a ajuns la destinatar, ofertantul o poate revoca liber şi fără a
suporta vreo consecinţă.
2. În cazul în care a ajuns la destinatar, urmează să distingem dacă oferta este sau nu
irevocabilă şi dacă este sau nu cu termen.
a) Oferta irevocabilă ajunsă la destinatar nu poate fi revocată.
b) în cazul în care oferta nu este irevocabilă, se disting două situaţii
În cazul în care este cu termen, oferta nu poate fi revocată în termenul de acceptare.
În cazul în care în ofertă nu este stabilit un termen de acceptare sau este stabilit un termen nejustificat de
mic, aceasta nu poate fi revocată în termenul necesar pentru ca destinatarul să poată exprima
acceptarea şi ca răspunsul să ajungă la ofertant conform circumstanţelor cazului.

d) Caducitatea ofertei
Caducitate este o cauză de ineficienţă ce constă în lipsirea actului juridic civil, valabil încheiat, de
orice efect din cauza intervenirii unei împrejurări ulterioare încheierii sale, independent de voinţa
autorului actului juridic.
Oferta devine caducă dacă:
a) în cazul în care nu este acceptată în termen, oferta nu este obligatorie pentru, ofertant,
implicit este lipsită de forţă juridică.
b) Oferta devine caducă şi atunci când destinatarul o refuză, indiferent dacă este revocabilă sau
irevocabilă.

3. Acceptarea ofertei

a)Noţiunea şi condiţiile de valabilitate ale acceptării ofertei

Noţiune. Acceptarea ofertei de a contracta, a doua latură a consimţământului, este un răspuns
de manifestare a acordului cu oferta primită, altfel spus, manifestaree a voinţei juridice a
destinatarului de a încheia contractul propus, în condiţiile şi în termenele stabilite de ofertant.
Trebuie să întrunească şi alte cerinţe speciale pentru a produce efecte juridice, şi anume:
să concorde cu oferta, anume să fie conformă ei. După cum se desprinde din art. 691, o manifestare de
voinţă, pentru a putea fi calificată drept acceptare, trebuie să vizeze oferta de a contracta primită
exact în condiţiile în care a fost formulată, adică să fie totală, fără rezerve sau condiţii.
a) Acceptarea trebuie să fie neîndoielnică, adică să exprime voinţa fermă a acceptantului de a
încheia contractul în condiţiile prevăzute în ofertă, reflectând intenţia acestuia de a se angaja din
punct de vedere juridic.
c) Acceptarea trebide să parvină de Injusta persoană. Dacă oferta a fost adresată unei anumite persoane,
numai această persoană o poate accepta. Dacă oferta a fost adresată publicului (ofertă publică),
acceptarea poate veni de la oricine doreşte să încheie contract.
d) Acceptarea trebuie să intervină înainte ca oferta să fi devenit caducă ori să fi fost revocată

2
 b) Forma acceptării
Acceptarea nu presupune condiţii speciale de formă, ci poate fi exprimată prin orice mijloc din
care rezultă cu certitudine acordul cu cele conţinute în ofertă.

Prin urmare, acceptarea poate fi expresă sau tacită, poate fi făcută în scris sau verbal, singura cerinţă
este de a exprima în mod neîndoielnic voinţa de a încheia contract.

c) Termenul de acceptare a ofertei

I. Acceptarea ofertei adresată unei persoane prezente poate fi făcută doar pe loc. Astfel, îi
confomutate cu pievederile art. 688 alin. (1) din Codul civil, oferta făcută unei persoane prezente
poate fi acceptată doar pe loc.

II. în cazul în care oferta este făcută unei persoane absente, care nu se află în acelaşi loc, şi este
transmisă prin poştă, fax, curier, e-mail etc., sunt posibile două soluţii raportate la două situaţii
distincte:
a) în cazul în care ofertantul a stabilit un termen pentru acceptarea ofertei, acceptarea poate
fi făcută doar în termen (art. 689 din Codul civil) sub sancţiunea caducităţii ofertei (art. 686).
b) Dacă nu conţine un termen pentru acceptare sau dacă acest termen este nejustificat de mic,
oferta poate fi acceptată doar până în momentul în care ofertantul se poate aştepta.

a) Acceptarea tardivă
Acceptaiea este tardivă atunci când oferta a fost revocată sau a devenit caducă. Codul civil
a consacrat, în art. 691 alin. (1), o regulă generală din care se poate deduce că acceptarea tardivă nu
produce efecte în sensul că ar fi suficientă şi necesară pentru a considera contractul încheiat.

a) Revocarea acceptării
Revocarea acceptării este guvernată de aceleaşi reguli ca şi revocarea ofertei, legiuitorul stabilind, în
art. 695 din Codul civil, că acceptarea ofertei se consideră revocată dacă înştiinţarea despre revocare
parvine ofertantului înaintea acceptării sau concomitent cu ea.

4. Momentul şi locul încheierii contractului

Momentul încheierii contractului este acela în care acceptarea întâlneşte oferta şi este format
consimţământul. Determinarea acestui moment urmează a se face în funcţie de trei ipoteze: a)
ofertantul şi acceptantul se află unul în faţa celuilalt; b) contractul se încheie prin telefon sau prin alt
mijloc de comunicare instantanee; c) ofertantul şi acceptantul nu se află în acelaşi loc, iar contractul
se încheie prin corespondenţă.
Încheierea contractului între prezenţi. Momentul încheierii contractului va fi acela în care
ofertantul şi acceptantul cad de acord asupra încheierii lui.

3
 Încheierea contractului prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare instantanee.
Determinarea momentului încheierii contractului prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare
instantanee se face asemănător cu încheierea contractului între prezenţi, deoarece părţile îşi percep
direct şi nemijlocit declaraţiile de voinţă.
Încheierea contractului între absenţi. Distanţarea în timp a ofertei şi acceptării determinată
de faptul că ofertantul şi acceptantul nu se află de faţă la momentul în care primul propune oferta,
iar cel de-al doilea o acceptă face ca problema momentului încheierii contractului să se pună într-un
mod deosebit în comparaţie cu primele două ipoteze menţionate.

Importanţa momentului încheierii contractului. Determinarea momentului încheierii

contractului prezintă interes din mai multe puncte de vedere, şi anume:
a) se apreciază capacitatea părţilor de a contracta;
b) cauzele de nulitate trebuie să existe la momentul încheierii contractului;
c) în raport cu acest moment, se apreciază efectele nulităţii
d)efectele rezoluţiunii se raportează la momentul încheierii contractului, acesta încetând cu
efect retroactiv din momentul încheierii lui;
e)momentul încheierii contractului prezintă importanţă şi din punct de vedere al dreptului
internaţional privat, dacă contractul conţine un element de extraneitate.
Locul încheierii contractului este cel unde s-a realizat acordul de voinţă al părţilor.

5. Încheierea contractului la licitaţie

încheierea contractului la licitaţie comportă anumite particularităţi cu caracter derogator de la
regulile generale care guvernează încheierea contractelor. Din prevederile art. 698 al Codului civil
rezultă că, la licitaţie, contractul se încheie prin adjudecare.
Încheierea contractelor la licitaţie poate fi benevolă sau obligatorie.
Licitaţiile pot fi deschise si inchise. La licitaţiile deschise poate participa orice persoană
interesata, iar la licitatiile închise pot participa doar persoanele invitate special. De regulă,
licitatiile inchise se organizează pentru a nu admite participarea societatilor comerciale care
nu dispun de o reputatie profesională corespunzătoare şi de resurse umane si materiale
suficiente pentru a desfăşură o anumită activitate sau a procura anumite bunuri.

Licitaţiile pot fi de două feluri: cu strigare şi cu reducere.

Licitaţia cu strigare se caracterizează prin faptul că licitantul anunţă preţul de pornire şi
pasul licitării, adică suma cu care va creşte preţul la fiecare ridicare de mână, astfel încât, pornim
de la un preţ anumit, se urmăreşte obţinerea unui preţ mai mare.
6. Încheierea contractului prin mijloace electronice
Noţiunea contract încheiat prin mijloace electronice reprezintă genul, iar celelalte noţiuni, specii ale
genului, deoarece se includ în prima noţiune.
Contractul în formă electronică este încheiat prin mijloace electronice de prelucrare a informaţiei şi
poate fi probat prin atare mijloace.
Sub formă de contract electronic nu pot fi încheiate:

a) contracte in a căror bază apar sau se translează drepturile de proprietate asupra bunurilor
4
imobile, cu excepţia contractelor de Iocaţiune sau de arendă;
b) contracte a căror încheiere necesită, conform legislaţiei, participarea instanţelor de
judecată, autorităţilor administraţiei publice sau demnitarilor publici;
c) contractele de fidejusiune şi de gaj al valorilor mobiliare, executate de persoane care
acţionează în scopuri nelegate de activitatea lor comercială;
d) contractele reglementate de dreptul familial sau dreptul succesoral.
Mecanismul încheierii contractului în formă electronică, reglementat în art. 18-22 din Legea
privind comerţul electronic, presupune întâlnirea, pe deplin concordantă, a unei oferte de a
contracta cu acceptarea ei.
Oferta este un document electronic2 prin care o persoană propune încheierea unui contract
şi expediază altor persoane textul contractului ce conţine clauzele contractuale, inclusiv cele
obligatorii, prevăzute de lege.
Acceptarea reprezintă un document electronic prin care o persoană îşi exprimă acordul de a încheia
contract cu respectarea condiţiilor propuse în ofertă.
Părţi ale contractului electronic sunt: agentul comerţului electronic, pe de o parte, şi
cumpărătorul şi/sau beneficiarul, pe de altă parte (art. 19 alin. (2) din Legea privind comerţul
electronic).

Momentul şi locul încheierii contractului electronic

Reieşind din prevederile art. 21 alin. (4) al Legii privind comerţul electronic, contractul
electronic se consideră încheiat din momentul când partea care a expediat oferta a primit acceptarea
ei, expediată de cealaltă parte, dacă contractul electronic nu prevede altfel.
De asemenea, art. 21 alin. (5) al aceleaşi legi menţionează că Ioc al încheierii contractului
electronic se consideră cel în care se află agentul comerţului electronic, dacă contractul electronic nu
prevede altfel.

2
5
6