INTREBARI

PARTIDE POLITICE
1)Definiti partidele politice
Pornind de la caracterizari care identifica drept trasaturi ale
partidelor politice:„o organizatie durabila, altfel spus o organizatie
a carei speranta de viata politica sa fie superioara celei a
conducatorilor sai;organizare locala bine stabilita si aparent
durabila, intretinand raporturi regulate si variate cu esalonul
national, vointa deliberata a conducatorilor nationali si locali ai
organizatiei de a lua si exercita puterea singura sau impreuna cu
altii si nu numai de a influenta puterea;preocuparea, in fine, de a
cauta un sprijin popular in alegeri sau il alta imprejurare”, unii
autori definesc partidele politice ca fiind „asociatii libere ale
cetatenilor prin care se urmareste, pe baza unei platforme,
definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, asociatii care
au si isi afirma clar si deschis, vocatia si aptitudinea guvernarii”.
Intr o alta definitie, partidul politic reprezinta „o grupare sau
asociatie permanenta de indivizi, uniti in mod liber intre ei prin
afinitati ideologice si convingeri politice comune, creata la nivel
teritorial pe baza unor principii stricte de organizare si disciplina,
al carui scop, inscris intr un program sau statut, consta in
promovarea si infaptuirea in competitie electorala si
perlamentara cu alte partide, a unei anumite doctrine sau
conceptii politice prinvind dezvoltarea si conducerea unei
societati date”.
2)Prez modalitatea de inregistrare a partidelor politice
Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de inregistrare a
partidului politic in sedinta publica, cu participarea
reprezentantului Ministerului Public. Persoanele fizice sau juridice
interesate pot interveni in proces, daca depun o cerere de
interventie in interes propriu, potrivit Codului de procedura civila.
Cererea de interventie se comunica din oficiu persoanelor care au
semnat cererea de inregisrare. Tribunalul Buc se pronunta asupra
cererii de inregistrare a partidului politic in cel mult 15 zile de la
expirarea termenului de 15 zile in care trebuie sa se afiseze
cererea de inregistrare la sediul tribunalului.
3)Enumerati si descrieti pe scurt modalitatile de incetare a
activitatii partidelor politice
Un partid politic isi inceteaza activitatea prin:
-constatarea neconstitutionaliatii
-dizolvare, prin hotarare pronuntata de Tribunalul Buc
-autodizolvare, hotarata de organele competente prevazute in
statut
-reorganizare
Solutionarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea
unui partid politic intra in competenta Curtii Const, in
conformitate cu prevederile art146 lit k din Const. Astfel, controlul
exercitat de Curte se realizeaza la sesizarea unor subiecte expres
si limitativ prevazute de lege, si anume presedintele uneia dintre
Camerele Parlamentului sau Guvernului. Cererea de dizolvare se
adreseaza Tribunalului Buc de catre Ministerul Public.
Inactivitatea unui partid politic se poate considera in urmatoarele
situatii:
-nu a tinut nicio adunare generala timp de 5 ani
-nu a desemnat candidati in cel putin 3 circumscriptii electorale.

SISTEMUL ELECTORAL
1)Definiti normele electorale(drept, sistem)
Sistemul electoral cuprinde ansamblul regulilor care definesc
calitatea de alegator, inclusiv drepturile alegătorului, diferitele
tipuri de alegeri, scrutinul si tipurile acestuia. Sistemul electoral
este intr o stransa legătura si reflectă regimul politic existent la un
moment dat. Normele electorale iși au cadrul legal in
Constitutie(deoarece reglementează relatiile sociale care apar in
legătură cu procesul de instaurare, exercitare in mentinerea
puterii de stat).

2)Caracterizați pe scurt drepturile electorale.

Drepturile electorale in Romania sunt: dreptul de vot, dreptul de a
fi ales si dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul European.
Dreptul de vot este reglementat de art 36 din Constitutie, acest
drept nu apartine doar cetatenilor romani cu domiciliul in tara si
in strainatate. Dreptul de a fi ales este reglementat de art 37 din
Constitutie, iar dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul
European este reglementat de art 38 din Constitutie, in conditiile
aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Acest text, art 38 din
Constitutie a fost introdus la revizuirea Constitutiei in 2003.

3) Definiti dreptul de vot prin prisma Constitutiei art 68, art 71.
Acest drept apartine doar cetatenilor romani care au implinit
varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv. Sunt exclusi de la
vot cetatenii straini si apatrizii, inclusiv refugiatii si solicitantii de
azil in Romania, statutul lor juridic fiind diferit de cel al
cetatenilor. De asemenea, nu au drept de vot debilii sau alienatii
mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin
hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor
electorale. Este de mentionat faptul ca dreptul de vot apartine nu
doar cetatenilor romani cu domiciliul in tara, ci si cetatenilor cu
domiciliul in strainatate. In Romania votul are urmatoarele
caractere: universalitatea, egalitatea, caracterul direct, caracterul
secret, caracterul liber exprimat.

4)Analizati succint universalitatea votului.

Universalitatea votului se refera la faptul ca beneficiaza de acest
drept toti cetatenii romani, cu circumstantierile prevazute de
legiuitorul constituant, respectiv cu excludere minorilor(in
considerarea faptului ca participarea la viata politica a statului
impune un anume grad de maturitate si responsabilitate), a
alienatilor si debililor mintal(in considerarea faptului ca neavand
posibilitatea unui discernamant al actiunilor lor, nu pot vota), cei
care au suferit condamnari inclusiv pedeapsa complementara a
pierderii drepturilor electorale.

5)Analizati succint egalitatea votului.

Egalitatea votului este reflectata atat in numarul de voturi de care
dispune fiecare cetatean, cat si ponderea fiecarui vot in
desemnarea reprezentantilor natiunii: astfel, fiecare cetatean are
dreptul la un singur vot, iar acest vot are aceeasi pondere cu a
tuturor celorlalte voturi in desemnarea unei aceleiasi autoritati a
statutului, indiferent de persoana celui care a exercitat dreptul la
vot.
6)Definiti votul direct.
Caracterul direct al votului se refera la faptul ca cetatenii aleg
direct si personal, fara niciun intermediar sau delegat,
repezentantii lor in Parlament.
7)Prezentati caracterul secret al votului.
Caracterul secret al votului se refera la faptul ca votul cetatenilor
nu este public, ceea ce reprezinta una dintre cele mai puternice
garantii ale corectitudinii votului.
8)Prezentati conceptul de vot liber exprimat.
Caracterul de vot liber exprimat se refera la faptul ca exprimarea
vointei cetatenilor in alegeri nu trebuie viciata in niciun fel,
precum si la faptul ca cetateanul nu poate fi obligat sa voteze,
fiind la libera apreciere a titularului dreptului de vot daca il
exercita sau nu.
9)Analizati dreptul de a fi ales
Dreptul de a fi ales este reglementat de art 37 din Const, potrivit
caruia:alin1 Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care
indeplinesc conditiile prevazute in art 16 alin3, daca nu le este
interzisa asocierea in partide politice, potrivit art40 alin 3. Alin2
Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv,
varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera
Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de
33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani
pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.
Art16 alin3 din Const stabileste ca „functiile si demnitatile publice,
civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele
care au cetatenie romana si domiciliu in tara”.
In conformitate cu art40 alin3 din Const, „nu pot face parte din
partide politice judecatorii Curtii Const, avocatii poporului,
magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de
functionari publici stabilite prin lege organica”.
10)Definiti scrutinul
Scrutinul este definit ca modalitatea prin care se stabilesc
rezultatele alegerilor si se repartizeaza locurile intr o autoritate
publica reprezentativa.
11)Clasificati sistemele electorale
Sistemul majoritar este cel in care sunt alesi candidatii/listele de
candidati care au obtinut numarul cel mai mare de voturi.
Mandatele sunt atribuite listelor sau candidatilor care obtin
majoritatea absoluta sau simpla, in functie de faptul daca se
practica un tur sau doua tururi de scrutin.
Sistemul electoral cu reprezentare proportionala este acel in care
mandatele sunt atribuite proportional cu voturile obtinute in
alegeri, astfel incat exista un raport direct proportional intre
mandatele parlamentare obtinute de fiecare partid politic in parte
si voturile pe care electoratul le a dat acestor partide.
12) Prezentati scrutinul:uninominal, de lista si unic si cel in 2
tururi.
SCRUTINUL UNINOMINAL=Acesta presupune ca intr o
circumscriptie electorala sa se aleaga un singur reprezentant,
respectiv candidatul care intruneste cel mai mare numar de
voturi.
SCRUTINUL UNIC SI CEL IN 2 TURURI=Alegerea poate avea loc intr
un singur tur, situatie in care candidatul care obtine cele mai
multe voturi, indiferent de numarul acestora, este declarat
castigator, sau poate avea loc in doua tururi, caz in care este
necesara obtinerea majoritatii absolute a voturilor exprimate, iar
daca o asemenea majoritate nu este intrunita, se organizeaza un
al doilea tur in care majoritatea simpla este suficienta.
SCRUTINUL DE LISTA=Acesta presupune ca fiecare alegator sa
voteze pentru o lista de candidati. Daca o lista castiga majoritatea
legala, partidul care a propus o va lua toate mandatele pentru
care s au organizat alegerile. Exista 2 tipuri de scrutin majoritar de
lista? Cel al listelor blocate si cel al listelor neblocate.
13) Cum se stabileste data alegerilor?
Aducarea la cunostinta publica a datei alegerilor se face cu cel
putin 90 de zile inainte de ziua votarii prin publicarea in Mon
Oficial al Ro, partea 1, a HG privind data alegrilor.
14)Prezentati succint stabilirea numarului, delimitarea si
numerotarea circumscriptiilor si colegiilor electorale.
Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscriptii
electorale la nivelul celor 41 de judete, o circumscriptie in
municipiul Bucuresti si o circumscriptie separata pentru romanii
cu domiciliul sau resedinta in afara tarii. Numarul total al
circumscriptiilor electorale este de 43. Denumirea, numerotarea si
numarul de mandate aferent circumscriptiilor electorale sunt
prevazute in anexa care face parte integrantă din legea 208/2015.
15)Prezentati succint listele electorale
Listele electorale cuprind cetatenii cu drept de vot inscrisi in
Registru electoral. Acestea sunt permanente si suplimentare.
Listele electorale permanente din tara se intocmesc si se tiparesc
de catre primari, pe sectii de votare, pe baza datelor si
informatiilor cuprinse in Registru electoral.
16)Prezentati pe scurt birourile si oficiile electorale
Biroul Electoral Central e3ste format din 5 judecatori ai ICCJ,
presedinte si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si
din cel putin 12 reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor
politice, aliantelor electorale care participa la alegeri, coform legii,
precum si un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al
minoritatilor nationale din Camera Deputatilor.
Oficiile electorale se organizeaza la nivelul sectoarelor
municipiului Bucuresti si sunt alcatuite dintr un presedinte, un
loctiilor al acestuia, un reprezentant al Autoritatii Electorale
Permanente si din cel mult 7 membri, reprezentanti ai partidelor
politice, ai aliantelor politice, ai aliantelor electorale si ai
organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care
participa la alegeri in municipiul Bucuresti.
17)Definiti sectiile de votare
Autoritatea Electorala Permanenta administreaza Registrul
sectiilor de votare din tara.
Delimitarea sectiilor de votare din tara si stabilirea sediilor
acestora se actualizeaza de catre primari, prin dispozitie, numai cu
avizul conform al Autoritatea Electorala Permanenta.
Numerotarea sectiilor de votare din tara se actualizeaza de catre
Autoritatea Electorala Permanenta la nicelul fiecarui judet,
respectiv al municipiului Buc, incepand cu localitatea resedinta de
judet si continuand cu cele din municipii, orase si comune, in
ordinea alfabetica a acestora.
18)Cum se realizeaza propunerea candidaturilor.
Listele de candidati si candidaturile independente pentru Senat si
Camera Deputatilor se depun la birourile electorale de
circumscriptie, pana cel tarziu cu 45 de zile inainte de data
alegerilor. Acestea trebuie intocmite astfel incat sa asigure
reprezentarea ambelor sexe, cu exceptia listelor care contin un
singur candidat.
19)Prezentati pe scurt campania electorala
Campania electorala incepe cu 30 de zile inainte de ziua votarii si
se incheie cu 24 de ore inainte de momentul inceperii votarii. In
campania electorala, candidatii, partidele politice, aliantele
electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor
nationale, cat si cetatenii cu drept de vot au dreptul sa si exprime
opiniile in mod liber si fara nicio discriminare, prin mitinguri,
adunari, utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a
mijloacelor electronice sia celorlalte mijloace de informare in
masa. Este interzisa organizarea actiunilor de campanie electorala
in unitati militare.
20)Cum se desfasoara votarea?
In ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al sectiei de votare
incepe la ora 6. Votarea incepe la ora 7 si are loc pana la ora 21.
Alegatorii voteaza numai in sectia de votare la care este arondată
strada sau localitatea unde isi are domiciliul ori resedinta. In cazul
in care, in ziua votarii, alegatorii se afla intr o alta unitate
administrativ-teritoriala din cadrul aceleiasi circumscriptii
electorale, acestia pot vota la orice sectie de votare din cadrul
circumscrieptiei electorale unde isi au domiciliul sau resedinta.
Accesul alegatorilor in sala de votare are loc in serii
corespunzatoare numarului cabinelor. Fiecare alegator prezinta
actul de identitate si , dupa caz, documentul care dovedeste
resedinta.
21)Descrieti sumar stabilirea rezultatelor votului.
Dupa inchiderea localului sectiei de vot, se numara toti alegatorii
din listele electorale permanente si suplimentare care au
participat la vot si se consemneaza numarul lor in rubricile
corespunzatoare din procesele-verbale. Se indosariaza listele
electorale suplimentare in ordinea intocmirii lor.Dupa aceste
operatiuni se procedeaza la deschiderea urnelor. Deschiderea
urnelor se face in mod succesiv. Urmatoarea urna se deschide
numai dupa ce se efectueaza numaratoarea buletinelor de vot si
se consemneaza rezultatele in procesul verbal de la urna
anterioara.
REFERENDUM
1)Rolul Curtii Const in materia referendumului
Curtea Const vegheaza la respectarea procedurii pentru
organizarea si desfasurarea referendumului si confirma
rezultatele acestuia. Curtea a statuat, cu privire la atributia sa dea
a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea si
desfasurarea referendumului, ca „prin aceasta formulare
generala, Const recunoaste dreptul Curtii de a solutiona actiuni
specifice contenciosului constitutional si, de pe aceasta pozitie, de
a rezolva cererile sau sesizarile care privesc eventualele abateri de
la regulile si procedurile referendumului.
2)Definiti notiunea de referendum si plebiscit
Referendumul apare astfel ca fiind instrument al democratiei
directe, prin care alegatorii isi exprima opinia si adopta o decizie
in mod direct, fara niciun intermediar.
Asociata notiunii de referendum apare si aceea de plebiscit,
desemnand o intrebare de catre autoritati, numai in scopul aflarii
opiniei cetatenilor.
3)Prezentati pe scurt tipurile de referendum
Dupa modul de consacrare, efecte sau sfera problemelor supuse
referendumului, in legislatiile statelor se desting diverse tipuri de
referendum, de exemplu:
A)Dupa criteriul competentei discretionare lasate initiatorului
referendumului
REFERENDUM OBLIGATORIU=se organizeaza ex officio, de indata
ce sunt intrunite conditiile prevazute de lege si de regula are
caracter decizional
REFERENDUM FACULTATIV=este prevazut ca posibil de Const, dar
depinde de manifestarea expresa de vointa a unei autoritati
B)Dupa efectele produse
REFERENDUM CONSULTATIV=nu produce efecte juridice
obligatorii
C)Dupa sfera problemelor vizate si modul de organizare
REFERENDUM NATIONAL=acel referendum organizat la nivelul
unui stat unitar sau al unor state federale, referitor la probleme
care intereseaza colectivitatile statale
REFERENDUM LOCAL=acel referendum organizat in unitatile
administrativ-teritoriale ale statului, referitor la probleme care
intereseaza colectivitatile locale.
4)Analizati consacrarea referendumului in Const Ro(art2,
art90,art95, art151)
Constitutia Ro cuprinde referiri la institutia referendumului in
urmatoarele articole:
Art2,alin1 Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care
o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin
alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum
Art90 Presedintele Ro, dupa consultarea Parlamentului, poate
cere poporului sa si exprime, prin referendum, vointa cu privire la
probleme de interes national.
Art95, alin 3 Daca propunerea de suspendare (a presedintelui) din
functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un
referendum pentru demiterea Presedintelui.
Art151, alin3 Revizuirea(Const)esete definitiva dupa aprobarea ei
prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data
adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
5)Prezentati regimul juridic al referendumului (legea3/2000-
regulile esentiale din lege)???????????

PARLAMENT
1)Prezentati succint functia de reprezentare
Functia de reprezentare se refera la faptul ca Parlamentul
reprezinta intregul corp, electoral, exprimand vointa acestuia si,
prin aceasta, vointa acestuia si prin aceasta, vointa tuturor.
Trebuie facuta distinctia dintre mandatul reprezentativ si
mandatul imperativ.
2)Prez functia legislativa
Functia legislativa exprima faptul ca Parlamentul este unica
autoritate legiuitoare a tarii, executivul neputand emite norme
primare decat in conditii strict si limitativ prevazute de Const.
3)Prez functia de stabilire a directiilor principale ale activitatii
sociale, eco,statale si juridice, culturale
Aceasta functie exprima implicarea Parlamentului in domenii ce
vizeaza politica tarii, aprobarea programelor de guvernare,
organizarea si functionarea fortelor politice, apararea tarii. In
realizarea acestei functii, Parlamentului ii revin urmatoarele
atributii.
-adoptarea bugetului
-declararea mobilizarii generale sau partiale
-reglementarea alegerilor
-reglementarea organizarii si desfasurarii referendumului
-organizarea si functionarea organelor de stat
-organizarea si functionarea partidelor pol
-stabilirea regimului juridic al starii de asediu si al starii de urgenta
-stabilirea infractiunilor si a pedepselor
-acordarea amnistiei
-emiterea de moneda
-organizarea generala a invatamantului
-etc
4)Prez functia de alegere, formare, avizarea formarii, numirea sau
revocarea a unor autoritati statale.
Aceasta functie exprima imlicarea Parlamentului cat priveste
desemnarea de inalti demnitari, revocarea lor, avizarea numirii,
trimiterea in judecata etc. Astfel, Parlamentul Ro:
-numeste si revoca Avocatul Poporului
-poate suspenda din functie Presedintele Ro
-acorda votul de incredere programului si intregii liste a
Guvernului
-poate retrage increderea acordata Guvernului prin intermediul
mecanismului motiunii de cenzura
-numeste 6 judecatori la Curtea Const
5)Prez functia de control
Formele si mijloacele prin care se exercita controlul parlamentar
se realizeaza prin dari de seama, mesaje, rapoarte, programe
prezentate Parlamentului, prin comisiile parlamentare, prin
intrebari si interpelari, dreptul de a cere si obtine informatii
necesare, prin rezolvarea petitiilor cetatenilor, prin avocatul
Poporului.
6)Prez functia de conducere in politica externa
Aceasta functie se realizeaza prin ratificarea tratatelor
internationale, dreptul de a audia persoanele ce urmeaza a fi
numite ambasadori, diplomatia parlamentara, implicarea
parlamentarilor in negocieri la nivel de stat sau in delegatii in
cadrul norganizatiilor internationale.
7)Prez functia de organizare interna
Aceasta functie cuprinde urmatoarele atributii:
-validarea sau anularea alegerii parlamentarilor
-adoptarea regulamentului de organizare si functionare
-alegerea organelor interne ale camerelor Parlamentului
-stabilirea bugetului propriu
-alte atributii privind statutul deputatilor sau senatorilor
8)Prez structura Parlamentului
Parlamentele sunt formate fie dintr o camera(structura
unilaterala), fie din doua sau mai multe adunari(structura
bicamerala sau multicamerala).
9)Prez conceptele de autonomie regulamentara/bugetara a
Parlamentului
Autonomia regulamentara a Camerelor Parlamentului, Curtea
Const a retinut ca, in temeiul dispozitiilor constitutionale mai sus
citate,„fiecare Camera este in drept sa si stabileasca, in limitele si
cu respectarea prevederilor constitutionale, regulile de organizare
si functionare, care, in substanta lor, alcatuiesc regulamentul
fiecarei Camere. Autonomia regulamentara a Parlamentului nu
are un caracter absolut, respectiv nu poate avea semnificatia unei
autonomii in raport cu legea.
Autonomia bugetara semnifica faptul ca cele 2 camere ale
Parlamentului sunt independente in stabilirea bugetelor proprii, in
care sunt prevazute resursele financiare necesare pentru
desfasurarea activitatii lor.
10)Prez succint grupurile politice Parlamentare
Grupurile parlamentare reprezinta structuri organizatorice ale
camerelor Parlamentului constituite pe baza de aparenta si
afinitate politica, respectiv din parlamentari care apartin aceleiasi
formatiuni politice sau care subscriu aceluiasi program ori
aceloras idei. Acestea functioneaza pe baza unor reguli care pot fi
cutumiare ori stabilite prin statute sau prin regulamente
parlamentare. Grupurile parlamentare asigura o suplețe in
activitatea parlamentara, precum si o structurare a tendintelor
politice din cadrul lor.

11)Prez birourile Parlamentare

Birourile sunt organe interne ale Parlamentului, a caror
organizare, atributii si functionare sunt stabilite prin Const si
regulamentele Camerelor. Biroul Permanent este format din
deputati, respectiv senatori, se alege pe durata unei legislaturi sau
numai a unei sesiuni si cuprinde, de regula, un presedinte,
vicepresedinte, secretari si chestori.
12)Prez comisiile Parlamentare
Comisiile Parlamentare sunt organe interne de lucru ale fiecarei
Camere, subordonate acesteia si avand o competenta de
specialitate, potrivit cu regulamentul Camerei. Crearea lor este
determinata de faptul ca adunarile parlamentare(camere) sunt
prea numeroase pentru a delibera util daca nu dispun de analize si
studii prealabile. De regula, comisiile nu au putere de decizie
proprie, ci transmit avizul sau raportul elaborat camerei, pentru a
decide. Comisiile parlamentare pot fi permanente, fiind stabilite
de regula chiar prin regulamentele Camerelor, sau temporare,
constituite pentru examinarea unor probleme specifice.
Comisiile permanente sunt alese pe durata mandatului camerei
sau a sesiunii.
Comisiile speciale pot fi alese pentru orice probleme sau domenii
de activitate, pentru o problema determinata, atributiilor lor
limitandu-se la scopul infiintarii.
Comisiile de ancheta sunt o varietate de comisii temporare, a
caror denumire evoca exact scopul crearii lor, si anume realizarea
anchetelor parlamentare, ca mijloc de infaptuire a controlului
parlamentar.
Comisiile de mediere se formeaza in parlamentele cu structura
bicamerala, atunci cand in procedura de legiferare intervin solutii
legislative diferite intre cele 2 Camere.
13)Prez conceptul de mandat al Parlamentului.
Prin mandat sau legislatura se intelege perioada de timp pentru
care este ales Parlamentul si isi exercita imputernicirile sale. In
general, mandatul Parlamentului incepe cu data cand au loc
alegerile de deputati si senatori si inceteaza la data efectuarii
alegerilor pentru noul parlament.
14)Prez sesiunile Parlamentare
Camerele Parlamentului isi desfasoara activitatea periodic, forma
principala de lucru fiind sesiunea.
Sesiunile parlamentare sunt:
-ordinare=acele sesiuni predeterminate, in care
Camera(Parlamentul) este obligata a se intruni
-extraordinare=acele sesiuni care se pot tine ori de cate ori este
nevoie, in afara sesiunilor ordinare
15)Prez sedintele Parlamentare
Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate. Const
prevede in art 65 situatiile in care Camerele lucreaza in sedinte
comune, respectiv:
-primirea mesajului Presedintelui Ro
-aprobarea bugetului de stat sia bugetului asigurarilor sociale de
stat
-declararea mobilizarii totale sau partiale
-declararea starii de razboi
-suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare
-aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii
-examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a tarii
-numirea, la propunerea Presedintelui Ro, a directorilor serviciilor
de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestor
servicii
-numirea Avocatului Poporului
-stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea
indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora
-indeplinirea altor atributii care, potrivit Const sau
regulamentului, se exercita in sedinta comuna.
Sedintele sunt publice cu exceptia situatiilor cand se hotaraste
sedinta secreta.

ACTELE PARLAMENTULUI
1)Care sunt categoriile de acte?
Actele Parlamentului contin sau nu norme juridice si pot fi
clasificate in 2 categorii:
-acte cu caracter normativ(legile, hotararile de aprobare a
regulamentelor Camerelor, precum si unele hotarari).
-acte cu caracter individual(hotarari care cuprind manifestari de
vointa in scopul stabilirii de drepturi si bligatii in sarcina unor
subiecte de drept determinate, precum si motiunile).
De asemenea, Regulamentele circumstantiaza expres actele
politice ale celor 2 Camere ale Parlamentului.
2)Clasificati legea, ca act juridic al Parlamentului.
Termenul de lege este folosit in 2 acceptiuni:
-o acceptiune larga(lato sensu) care exprima orice act normativ
-o acceptiune restransa(stricto sensu) prin care se desemneaza
actul juridic adoptat de Parlament in calitate de autoritate
legiuitoare.
Legea poate fi definita ca fiind actul normativ emis de Parlament,
in conformitate cu normele de procedura stabilite de Constitutie
si de regulamentele parlamentare, si care cuprinde norme juridice
cu caracter general si obligatoriu.
Constitutia Romaniei se refera la urmatoarele categorii de legi:
-legi constitutionale=cele care revizuiesc Constitutia
-legi organice=acelea care intervin in domeniile rezervate prin
Constitutie
-legi ordinare=acelea care reglementeaza relatiile sociale de mai
mica importanta.

3)Definiti initiativa legislativa.

Initiativa legislativa priveste posibilitatea de a propune proiecte
de legi sau propuneri de legi corelate cu obligatia Parlamentului
de a examina, a dezbate si a se pronunta asupra acestora.
Initiativa legislativa reprezinta punctul de pornire in procesul de
elaborare a unei legi, fiind, prin urmare, si un indicator al unei
democratii reale.
Textele constitutionale de referinta stabilesc conditii referitoare la
exercitarea acestui drept, dupa cum urmeaza:
-un numar minim de cetateni cu drept de vot(100.000 in cazul
legilor organize si ordinare, respectiv 500.000 in cazul legilor
constitutionale)
-dispersia teritoriala a cetatenilor care isi exercita acest drept
-limite:in cazul legilor organice si ordinare , nu pot face obiectul
initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale,etc, iar in
cazul legilor constitutionale, limitele comune valabile pentru orice
initiativa de revizuire, reglementate de art 152 din Const,
caracterul national, independent si altele.
Pentru elaborarea actelor normative, in cazurile prevazute de
lege, in faza de elaborare a proiectelor de acte normative
initiatorul trebuie sa solicite avizul autoritatilor interesate in
aplicarea acestora, in functie de obiectul reglementarii. Dupa
elaborarea lor si incheierea procedurii de avizare mentionate,
proiectele de legi, propunerile legislative, precum si proiectele de
ordonante si de hotarari cu caracter normativ ale Guvernului se
supun in mod obligatoriu avizarii Consiliului Legislativ. Avizul
Consiliului Legislativ se formuleaza si se transmite in scris si poate
fi : favorabil ori negativ.
Proiectele de legi si propunerile legislative se trimit de biroul
permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz, spre
dezbatere si avizare comisiilor permanente competente.
Votarea proiectului de lege intervine in fiecare Camera dupa
discutia pe articole a proiectului. Votul poate fi deschis sau secret.
De regula, votul este deschis. Votul este secret in urmatoarele
situatii:
-in cazul in care prin regulament se stabileste astfel
-in cazul in care la propunerea pesedintelui de sedinta sau a unui
lider de grup Camera hotaraste in acest sens.
Potrivit art 78 din Const RO, legea se publica in Monitorul Oficial
al Ro si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data
ulterioara prevazuta in textul ei.

4)Definiti hotararea, ca act juridic al Parlamentului.

Hotararile Parlamentului pot fi cu caracter normativ sau
individual. Prin compartie cu procedura legislativa, retinem ca
pentru adoptarea hotararilor nu sunt aplicabile regulile privitoare
la initiativa legislativa, nu exista obligatia examinarii si avizarii lor
de alte organisme in afara comisiilor si se semneaza de catre
presedintele Camerei. De asemenea, in sistemul parlamentar
bicameral, cum este si cel dn RO, hotararile pot fi emise si de
catre o singura camera.
5)Definiti motiunea(motinui simple si motiunea de cenzura).
Motiunea desemneaza actul Parlamentului prin care se exprima
atitudinea acestuia intr o problema discutata. Motiunile se
imparte in :motiuni simple si motiuni de cenzura.
Regulamentele camerelor definesc motiunilr simple si stabilesc
procedura de dezbatere si adoptare a acestora. Motiunea simpla
exprima pozitia Senatului intr o anumita problema ce a facut
obiectul unei interpelari.Motiunea simpla poate fi initiata de cel
putitn o patrime din nr senatorilor si de cel putin 50 de deputati.
Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din nr
total al deputatilor si senatorilor. Aceasta se prezinta birourilor
permanente si se comunica Guvernului de catre presedintele
Camerei Deputatilor, in ziua in care aceasta a fost depusa.

6)Statutul deputatilor si senatorilor

Potrivit prevederilor art 2 alin 1 si ale art 61 slin 1 din Constitutia
Ro, suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o
exercita prin organele sale reprezentative, iar Parlamentul este
organul reprezentativ suprem al poporului roman. Aceasta
pozitionare a Parlamentului in sistemul autoritatilor publice
implica recunoasterea in favoarea deputatilor si senatorilor a unui
statut special, cuprinzand si masuri de protectie a demnitatii
publice pe care o exercita, de natura sa le asigure independenta si
prestigiul necesar in indeplinirea atributiilor, la adapost de
constrangeri materiale si tentatii de coruptie.
7)Dobandirea si pierderea calitatii de deputat si senator
Deputatii si senatorii sunt alesi prin vot universal, egal, direct,
secret si liber exprimat. Potrivit art 70 din Const, deputatii si
senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a
Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si a
depunerii juramantului.
Calitatea de duptat sau de senator inceteaza:
-la data intrunirii legale a Camerelor nou alese
-in caz de demisie, de la data mentionata in cuprinsul acesteia
-in caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data ramanerii
definitive a HG
-in caz de deces
-in caz de incompatibilitate
8)Drepturile si obligatiile deputatilor si ale senatorilor
Drepturile deputatilor si senatorilor sunt, in principal,
urmatoarele:
-dreptul de a fi ales in structuri parlamentare
-dreptul de a alege organele de conducere
-dreptul de asociere in grup parlamentar
-drepturi politice specifice
-diverse drepturi patrimoniale
Obligatiile deputatilor si senatorilor decurg din Constitutie, lege,
statut si din regulamente.
Se considera absent motivat deputatul sau senatorul care:
-este membru al Guvernului
-participa la activitati ale Camerelor ori la invitatia Guvernului sau
a Presedintelui Ro
-este in concediu medical
-are aprobata mativarea absentei de catre liderul de grup
9)Imunitatea parlamentara
Imunitatea parlamentara reprezinta ansamblul de dispozitii legale
care asigura deputatilor si senatorilor un regim juridic
derogatoriu de la dreptul comun in raporturile lor cu justitia si in
scopul de a le garanta independenta. Exista doua categorii de
imunitati parlamentare:iresponsabilitati si inviolabilitati.
10)Incompatibilitati
Incompatibilitatea are in vedere o restrictie ce opereaza numai in
momentul dobandirii functiei sau chiar la o data ulterioara
acesteia, in care titularul functiei este obligat sa aleaga intre prima
functie si cea noua, sub sanctiunea demiterii din functia
incompatibila cu cea detinuta anterior.
11)Rapunderea si sanctiunile pentru incalcarea principiilor de
conduita parlamentara
Independenta parlamentului si posibilitatile sale de actiune in
exercitarea mandatului nu l exonereaza de raspunderea
disciplinara.
Regulamentul Senatului stabileste in art 191 abaterile disciplinare
savarsite de senatori, dupa cum urmeaza:
-incalcarea dispozitiilor privind indatoririle senatorului prevazute
de Const si de Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor
-incalcarea juramantului de credinta
-nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului
-exercitarea abuziva a mandatului de senator
-comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui
parlamentar ori a altui demnitar in sedintele de plen
-absentarea in mod repetat
Potrivit Regulamentului Camerei Deputatilor, abaterile de la
regulament atrag urmatoarele sanctiuni:
-atentionare verbala
-chemarea la ordine
-retragerea cuvantului
-indepartarea din sala pe durata sedintei
-avertismentul scris
-diminuarea indemnizatiei cu 10% pe o perioada de maximum 3
luni pentru incalcarea legislatiei privind conflictul de interese