Venirea primaverii

deMihneaMascan
Simbolul străvechi al primăverii, al începutului, al bucuriei de a trăi este Mărțișorul. De Mărțișor,
vechiul se reînnoieste, iar tradițiile, obiceiurile si datinile vechi de mii de ani sunt readuse in
centrul atentiei. Iata cateva din cele mai frumoase si cunoscute traditii si obiceiuri romanesti
legate de sarbatoarea Martisorului:In mod traditional, Martisorul se prinde in piept sau la mana
inainte de rasaritul soarelui, in zorii zilei. Purtat la incheietura mainii sau in piept, snurul in
firicele de alb si rosu capata semnificatii aparte. Albul semnifica masculinitatea, ratiunea si sobrul
asociat masculinitatii, iar rosul simbolizeaza feminitatea, senzualitatea, iubirea, bucuria de a
trai.Femininul se imbina cu masculinul, vara se impaca cu iarna, caldura se intrepatrunde cu
frigul creand o uniune perfecta, un simbol perfect. Un martisor… Impletirea albului si a rosului
sugereaza si innoirea ciclului vietii. Cu toate acestea, unii etnografi sunt de parere ca sarbatoarea
Martisorului reprezinta de fapt revenirea la viata a naturii dupa Marele Potop mentionat in
Biblie.De asemenea, se spune ca persoana care poarta martisor mai multe zile consecutiv, in
perioada 1- 9 martie (in unele zone martisorul se poarta fie pe toata perioada lunii martie, fie
pana la Florii, fie pana la sarbatoarea Sfantului Gheorghe, fie pana la zarirea primului copac
inflorit) va avea noroc tot timpul anului. Pentru persoana respectiva, restul anotimpurilor vor fi
precum primavara. Pline de speranta, de inceput, de caldura, de optimism…Citește și: Mesaje de
1 martie • Mesaje de Mărţişor • Mesaje de primăvaCredintele romanesti stravechi investesc
martisorul cu puteri deosebite. Martisorul este asemenea unui talisman. Poarta noroc. Apara de
fortele malefice. Previne imbolnavirea in lunile care urmeaza lui martie. Tine deoparte deochiul.
Protejeaza impotriva razelor orbitoare ale soarelui. Totodata, daca prinzi snurul la incheietura
mainii, ai grija sa il inchei intr-un nod. Nodul este inzestrat cu functie protectoare si, in perioada
in care porti firul de martisor, are puterea de a tine raul departe de tine. La randul lor,
impletiturile te feresc si ele de ghinion si imprejurari nefavorabile.In intervalul 1-9 martie se aleg
si Babele pentru a vedea cum iti vor fi zilele in anul respectiv. Legende stravechi ne spun ca de
zilele Babelor, baba Dochia obisnuieste sa toarca si sa isi scuture cele noua cojoace, unul cate
unul, in fiecare din cele noua zile. In zonele din Ardeal, femeile nu trebuie sa lucreze cu fusul cat
timp dureaza “Babele” pentru a nu atrage asupra lor mania si blestemele Babei Dochia.In
anumite zone bucovinene sau zone ale Moldovei, se mai pastreaza si astazi un obicei frumos:
persoanele de sex feminin trebuie sa poarte la gat, agatate de un snur in rosu si alb, monede de
aur sau de argint. In vremurile de odinioara insa, aceasta moneda trebuia purtata timp de 12 zile
dupa care era folosita pentru a cumpara o felie de branza alba, dulce si frumoasa. Astfel, fata
care a purtat acea moneda drept martisor avea sa fie dulce si frumoasa tot timpul anului.
Totodata, tenul sau ramanea luminos si neted pentru o perioada indelungata de timp.Si astazi, in
 anumite zone ale tarii, datina spune ca mamele trebuie sa prinda la mana copilului sau la gat o
moneda de argint. Copilul care va purta acest martisor va fi precum argintul: curat si sanatos,
fiind ferit de friguri totodata. Mamele care agata martisorul in pieptul copilului sau la incheietura
mainii trebuie sa se fereasca sa nu fie vazute de femeile insarcinate. Ori altfel, copilul care se va
naste va avea un semn pe chipul sau…Nu doar martisorul este inzestrat cu capacitati
remarcabile. Gestul daruirii martisorului este incarcat si el de sacralitate si semnificatii. A darui
un martisor cu inima curata unei persoane la care tii cu adevarat inseamna, conform anumitor
credinte din batrani, sa indupleci soarele sa-ti dea sanatate, frumusete, veselie, pofta de viata,
iubire. In acelasi timp, gestul barbatilor de a inmana martisoare femeilor este de fapt un indemn
la armonie, uniune si buna intelegere.În timpul geto-dacilor, anul nou începea la 1 martie. Astfel,
luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara
şi iarna. Marţisorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu
urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.În vechime, pe data de 1 martie, mărtisorul se
dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotriva. Şnurul de
mărţişor, alcătuit din două fire de lana răsucite, colorate in alb şi roşu, sau în alb şi negru,
reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-
întuneric.Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se
arătau semnele de biruinţă ale primaverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau
rândunelele. Atunci, mărţisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă
noroc, fie era aruncat în directia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi negreţele
şi da-mi albeţele”.Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată
soarelui. Mărtisorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Cu banul de
la şnur se cumpărau vin roşu, paine şi caş proaspat pentru ca purtatorii simbolului de primavara
să aibă faţa albă precum caşul şi rumenă precum vinul rosul. Unele legende populare susţin că
mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.Despre istoricul
mărţişorului, Tudor Arghezi afirma în volumul “Cu bastonul prin Bucuresti”, conform
calendarortodox.ro: “…La inceput, atunci când va fi fost acest început, mărţisorul nu era mărţisor
şi poate ca nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului înca
inainte de acest inceput, au băgat de seamă că vântul de primavara le păteaza pielea şi nu era
nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, dupa care au venit cărturarii, făcând “farmece” au
învăţat fetele cu pistrui să-şi incingă grumazul cu un fir de mătase rasucit. Firul a fost atât de bun
încat toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gat. …Vântul uşurel de
martie, care impestriţa pleoapele, nasul şi barbia, se numea mărţisor şi, ca să fie luat răul în
pripă, şnurul de mătase era pus la zinţii de mart. Dacă mai spunem că firul era şi roşu, întelegem
ca el ferea şi de vânt, dar şi de deochi.”În zilele noastre, valoarea mărţisorului începe să fie dată
doar de creaţia artistică. Obiectul cu şnur alb-roşu se confectioneaza din orice şi poate să aibe
semnificaţii multiple.Dupa cum deja stii, Martisorul este simbolul primaverii, al revenirii la viata a
naturii si al noilor inceputuri. Dar stii care este povestea din spatele acestui frumos simbol? Una
dintre legendele martisorului este aceea a tanarului care a salvat soarele din ghearele unui
zmeu. Se spune ca, intr-o zi, soarele a vrut sa danseze si el intr-o hora, asa ca a coborat pe
Pamant sub infatisarea unui tanar. Ceea ce nu stia era ca un zmeu il pandea. Atunci cand a gasit
ocazia potrivita, zmeul l-a rapit pe soare si l-a inchis departe de ochii lumii. Pentru ca nu mai
 exista caldura soarelui si razele acestuia nu mai mangaiau pe nimeni, lumea s-a schimbat si nici
macar copiii nu mai radeau. Un singur tanar a gasit curajul sa il infrunte pe zmeu pentru a-l
elibera pe soare. Dupa un drum lung de trei anotimpuri (vara, toamna si iarna), curajosul tanar a
ajuns la zmeu si s-a luptat cu acesta zile in sir, pana l-a invins. Soarele a fost eliberat si a readus
lumea la viata, insa tanarul nu a apucat sa se bucure de el, din cauza ranilor din timpul luptei. Tot
sangele lui s-a scurs pe zapada imaculata, iar acesta este motivul pentru care snurul martisorului
este rosu cu alb. Snurul este, de fapt, ceea ce se daruieste de Martisor, conform traditiei
populare. Baietii sunt cei care ar trebui sa il primeasca, dar traditia s-a modificat in timp si
femeile sunt cele care primesc martisor in zilele noastre. Rosul simbolizeaza sangele voinicului,
dragostea si puterea de sacrificiu, iar albul este asociat cu puritatea zapezii, dar si a ghioceilor,
care, confirm legendei, au inflorit in numar foarte mare exact in locul unde sangele eroului s-a
scurs. De acest snur alb-rosu se lega inainte o moneda, pentru a aduce noroc purtatorului,
acesta fiind motivul pentru care martisoarele de azi sunt alaturate unui obiect mic. In mod
traditional, dupa 12 zile de purtat martisorul, acesta trebuie legat de o ramura a unui copac
fructifer; se spune ca in acest fel copacul va fi mai roditor.Aceasta legenda a martisorului spune
povestea unei batrane numite Baba Dochia. Ea avea o fiica vitrega pe care nu o iubea, asa ca
mereu cauta sa ii puna bete in roate. Intr-o zi foarte geroasa de iarna, a trimis-o pe fiica vitrega
sa spele la rau o haina foarte murdara. Fata s-a dus, dar cu cat se straduia mai mult sa spele
haina, cu atat devenea mai murdara. Fata a inceput sa planga, iar intre timp a venit la ea un
tanar numit Martisor, care a intrebat-o ce a patit. Dupa ce a aflat povestea fetei, Martisor i-a
oferit o floare rosie si a indemnat-o sa mai spele o data haina. In mod miraculos, aceasta a
devenit imaculata. Fata si-a pus floarea in par si a dus haina inapoi la Baba Dochia, care a ramas
muta de uimire, pentru ca nu credea ca va reusi sa duca la bun sfarsit aceasta sarcina. Cand Baba
Dochia a vazut floarea rosie din parul fetei, a crezut ca a venit primavara si a iesit cu oile la
pascut. Pentru ca nu s-a imbracat destul de gros, a suferit de frig si atunci a venit la ea Martisor,
care i-a aratat cat de greu este sa stea in frig, asa cum a stat si fiica ei vitrega. Dupa ce a disparut,
batrana a ramas singura pe munte, iar oile au fost transformate in pietre la lasarea gerului.
Conform acestei legende, martisorul simbolizeaza lupta dintre bine si rau, dintre iarna si
primavara. Ambele variante ale legendei martisorului conduc catre aceeasi semnificatie a acestei
sarbatori: faptul ca binele invinge intotdeauna!Un mit al poporului român cu privire la mărţişor
povesteşte cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de preafrumoasă fată. Dar un zmeu a furat-
o şi a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă şi veselie,
şi lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit
spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a
găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă.Tânărul a învins creatura şi a eliberat fata. Aceasta s-a
ridicat înapoi pe Cer şi iarăşi a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii şi-au
recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le
avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în
care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii.Se zice că de atunci lumea
cinsteşte memoria tânărului curajos legând cu o aţă două flori: una albă, alta roşie. Culoarea
roşie simbolizează dragostea către frumos şi aminteşte de curajul tânărului, iar cea albă este a
ghiocelului, prima floare a primăverii.În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie,
 după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în
casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom,
aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi
Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare

SURSA:https://www.scientia.ro/blogul-scientiaro/1723-legenda-martisorului.html

http://www.ziuaveche.ro/cultura-religie/cultura/1-martie-martisorul-%E2%80%93-traditii-
semnificatie-si-origine-152639.html/

https://ziarulunirea.ro/1-martie-obiceiuri-traditii-si-superstitii-de-martisor-cele-mai-frumoase-si-
cunoscute-traditii-si-obiceiuri-romanesti-legate-de-sarbatoarea-martisorului-312502/