Universitatea Tehnică a Moldovei

FCIM
Departamentul de Informatică și Inginerie a sistemelor

RAPORT
la lucrarea de laborator nr. 2

la Programarea Calculatoarelor

Tema: Cartea de vizită a studentului – informatician

Varianta 2

A efectuat: st. gr. Ti-193 Marandici Nicolae

A verificat: Marin Ştefan

Chişinău – 2019
 Scopul lucrării: aprecierea şi evidenţierea nivelului de cunoştinţe a fiecărui student în
domeniul informaticii, acumulate în liceu, în mod deosebit algoritmizarea, pentru elaborarea sau
rectificarea unui plan individual de studiu la lucrările practice şi lucrările de laborator pe parcursul
semestrului.
Obiectivele temei:
Aprecierea personală a nivelului de cunoaştere a următoarelor compartimente:
 a mediului dezvoltat integrat TP şi Turbo C (TC), a algoritmizării problemelor şi a procedeelor de
calcul elementar, citire/scriere a datelor şi utilizarea construcţiilor simple a limbajului TC,
predestinată calculelor formulelor din matematică şi fizică, aplicând algoritmi cu structuri
liniare/ramificative/ciclice
 a tehnicilor de programare şi principiilor de elaborare a modelelor de calcul
1. Consideraţii teoretice însuşite
1.1. Răspunsuri la punctele principale din îndrumar
De exemplu:
1.1 Cunoştinţe în domeniul calculatorului:
Componentele fizice ale unui calculator(hardware):
Placa de bază :
Aceasta reprezintă cea mai importantă componentă aflată în carcasă ; mai este denumită şi placa
principală.
Pe PLACA DE BAZĂ se află aplicate următoarele componente :
1. MICROPROCESORUL
Principalele caracteristici ale unui procesor sunt:
- cantitatea de memorie ce poate fi citită la un moment dat
- viteza de execuţie a operaţiilor
- lungimea cuvîntului care reprezintă instrucţiunea
2 . HARD DISK – UL
Reprezintă unitatea de stocare a datelor în calculator.
3 . PLACA VIDEO
Face posibilă afişarea imaginilor pe monitor. PLACA VIDEO este înzestrată cu microprocesor propriu
numit accelerator grafic şi cu memorie proprie numită memorie video.
4 .MEMORIA INTERNĂ
Memoria internă este locul în care sunt aduse programele şi datele pentru a fi prelucrate de procesor. Cu cît
memoria internă este mai mare cu atît programele se execută mai rapid.
5. UNITATEA DE DISKETĂ
Serveşte la citirea / scrierea datelor pe discuri de capacităţi mai mici numite şi diskete.
6 .UNITATEA DE CD – ROM
Este întîlnită pe calculatoarele moderne, permiţînd citirea discurilor optice.
Dispozitive externe :
1. Monitorul – este un suport de ieşire pe care calculatorul scrie rezultatele prelucrărilor, mesajele pentru
utilizator şi informaţiile despre starea sistemului.
2. Tastatura – este un dispozitiv de intrare care permite introducerea informaţiei în formă textuală.
3. Mouse-ul – este un dispozitiv de intrare care permite introducerea informaţiei în formă grafică.
4. Imprimanta – este un dispozitiv de ieşire care permite tipărirea informaţiei pe hîrtie.
Cunoştinţe din domeniul software :
Sisteme de operare : GNU/Linux(RedHat Linux, Fedora(Core), Ubuntu, Kubuntu, ASPLinux, Knoppix, Suse
Linux,Linux From Scratch), FreeBSD, OpenBSD, NetBSD, PCBSD.
Aplicaţii cunoscute : OpenOffice.org, AbiWord, Gnumeric Spreadsheet, GIMP Image Editor, Blender,
Qcad,Inkscape Vector Ilustrator.
Limbaje de programare : BASH, Assembler(sintaxa AT&T), C, Pascal(Pascal standard,Turbo Pascal, Object
Pascal), PHP, HTML, JavaScript, Java(+SWT), UML.
Mediu de programare : Anjuta, Eclipse SDK, Quanta+,Vi/Vim, Emacs.
Instrumente ajutătoare : CVS, Subversion, Make, Gmake, Autoconf, AutoMake, Javadoc, Junit, Ant, SSH,
Rsync, GRUB, Lilo.
……………………………………

1.2 Structura unui program în TC:

Orice program in C conţine:

#include <biblioteca.h> //bibliotecile ce vor fi folosite în programul curent

tip nume(…) // declararea funcţiilor suplimentare ce vor fi utilizate în program

tip main(...) //funcţia de bază care se execută în primul rînd

{
// calculele efectuate în funcţia de bază
}

tip nume(…) //implementarea funcţiilor suplimentare

{
// calculele efectuate în funcţiile suplimentare
}

2. Sarcina: Condiţia problemei

Se cere de a calcula valorile expresiilor

y=|cvv/a a-3a/c |; y+ sin2 vv-a

w= ─────────.
5,0001+(y-vv)3

c=1,037
a=0,15…1,25; cu pasul 0,1
vv=5,978

Înainte de a alcătui programul trebuie să controlăm corectitudinea expresiilor pentru orice valori.
Observăm că singura restricţie o impune funcţia 5,0001+(y-vv)3 deci programul va conţine o
instrucţiune ramificativă.
2.1 Schema-bloc

Start

c=1,037
a=0,15
vv=5,978
y,m,w

Nu
a<=1.25

da
a

y=|cvv/a a-3a/c |;

Numitor = 0
3
m=5.001+(y-vv)

Nu
m!=0

da

a,y,w

a=a+0,1

SFIRSIT
Analiza :

2.2 Listing-ul programului:

int main() {
float c=1.037,a=0.15,vv=5.978,y,m,w ;
for (a=0.15; a<=1.25; a=a+0.1) {
printf("a=%f ",a);
y = fabs(pow(c,vv/(a*a)-pow(a/c, 1.0/3)));
printf("y=%f ",y);
m=5.0001 +(pow(y-vv,3));
if (m!=0) {
w=(y+pow(sin(vv-a),2))/m;
printf("w=%f\n",w);
}
else printf("Numitor = 0");
}
}
 2.3 După execuţia programului am obţinut următorul rezultat pe ecran:

a=0.250000 y=31.577944 w=0.001898

a=0.350000 y=5.741380 w=1.225750
a=0.450000 y=2.843531 w=-0.128445
a=0.550000 y=1.990888 w=-0.043856
a=0.650000 y=1.620882 w=-0.029433
a=0.750000 y=1.424052 w=-0.024384
a=0.850000 y=1.305531 w=-0.022086
a=0.950000 y=1.227979 w=-0.020863
a=1.050000 y=1.174117 w=-0.020105
a=1.150000 y=1.134988 w=-0.019538
Program ended with exit code: 0
2.4. Analiza rezultatului: Rezultatul este într-o continua scădere până a=0.65. Începînd de la a=0.75
rezultatul se apropie de 0.
Concluzii: Am efectuat o analiză matematică, reușind sa implementăm cunoștințele noi
dobândite în urma orelor teoretice.
Bibliografia