Manual Tehnic Explicativ-Orientativ pentru

BETONARE

Cuprins
1. Introducere .......................................................................................................... 3
2. Ce este Betonul ..................................................................................................... 4
3. Componentele Betonului ..................................................................................... 6
Cimentul .................................................................................................................. 6
Agregatul................................................................................................................. 7
Apa ....................................................................................................................... 10
Aditivi .................................................................................................................... 10
Marca si reteta de preparare a betonului .............................................................. 12
4. Durabilitatea betonului ...................................................................................... 12
Importanta stratului de acoperire in elemente de beton ........................................ 13
Coroziunea armaturii in beton ............................................................................... 14
Din cauza carbonarii cu CO2 ............................................................................. 14
Din cauza clorului .............................................................................................. 15
Inghetare-dezghetare ............................................................................................ 16
Atac chimic............................................................................................................ 17
Abraziunea betonului ............................................................................................ 18
5. Livrarea Betonului ............................................................................................. 18
6. Echipamente necesare pentru betonare ........................................................... 19
7. Forta de munca necesara pentru betonare ....................................................... 19
8. Instructiuni specifice de Sanatate si Securitate in Munca ................................. 21
9. Procesul de betonare ........................................................................................ 21
Documente anterioare procesului de turnare ........................................................ 21
Prcedura de verificare din inaintea turnarii ............................................................ 23
Curatire ................................................................................................................. 23
Verificarea utilajelor .............................................................................................. 24
Turnarea betonului ................................................................................................ 25
Rosturi de lucru ..................................................................................................... 25
Compactarea betonului ......................................................................................... 27
Tratarea betonului ................................................................................................. 29
 Documente ulterioare procesului de turnare ................................................................ 30
10. Betonarea in conditii nefavorabile .................................................................. 31
Executarea lucrarilor de beton pe timp friguros..................................................... 31
Executarea lucrarilor de beton pe caldura excesiva .............................................. 34
11. Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie ....................................... 36
12. Complicatii neprevazute .................................................................................... 38
In timpul turnarii .................................................................................................... 38
Dupa turnate ......................................................................................................... 39
Craparea betonului în timpul uscării .................................................................. 39
ANEXA1—Norme de Protectia muncii relevante betonarii ....................................... 42
Instructiuni proprii SSM cu caracter general ......................................................... 42
Instructiuni proprii SSM pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si
executarea lucrarilor de beton armat .................................................................... 43

2
1. Introducere
Scopul documentului
Scopul acestui document este sa serveasca ca un manual si ca o norma pentru
calitatea muncii pe santiere AGCon.
Documentul contine retete detailate pentru majoritatea problemelor ce au de a face
cu betonul si da instructiuni la cum se rezolva probleme des intalnite.
Documentul da o imagine integrala a unui proces de betonare chiar pentru o
persoana care inca nu a lucrat in domeniu.

Utilizarea documentului
In intregime acest document poate fi citit de catre cineva care doreste sa inteleaga
procesul de construire a elementelor de beton in detaliu
Scopul principal al documentului este sa se poata imparti pe retete scurte si
optimizate pentru probleme specifice: ex: construirea unei fundatii simple de beton
pentru hala metalica.
Acest document are de asemenea si scopul de a raspunde rapid la intrebari des
intalnite, se recomanda utilizarea cuprinsului.

Persoanele care folosesc documentul

Seful de proiect: sau cel care gestioneaza proiectul.
Seful de santier: poate folosii acest document ca reper pentru calitatea muncii.
Muncitorii: care primesc extrase din document specifice pentru sarcini specifice.

3
2. Ce este Betonul
 ce este betonul
 Avantajele betonului,
 caracteristicile betonului
Ce este betonul?
Betonul este un material alcatuit din patru materiale de baza: ciment , pietris nisip si
apa. Cand acese material sunt amestecate la raporturi corecte betonul se intareste
asumandusi forma in care a fost pusa cu o resistenta inalta la compresiune.
Avantajele betonului, De ce este betonul cel mai folosit material de
constructii?
 Betonul poate lua orice forma in care se toarna
 Comparativ cu alte materiale betonul este ieftin dar are o forta compresiva
inalta
 Betonul se poate transporta in cantitati variate cu relativa usurinta
 Betonul este un material de constructii cu care poate lucra aproape oricine.
 Betonul poate fi solosit si in medii subacvatice
Care sunt caracteristicile de baza a betonului?
Densitatea betonului este in jur de 2400-2500 kg/m3
Betonul este puternic in compresiune dar slab in tensiune din aceasta cauza se
foloseste otel pentru armarea betonului.
Cel mai usor se exemplifica cu o grinda armata de beton.

In pozitia de moment maxim, care in cele mai multe cazuri se afla la mijlocul
deschiderii unei grinzi fortele sunt impartite cum se vede pe imaginea de mai sus.
N.A. este axul neutru unde intinderea si stresul sunt inexistente. De asupra N.A. pa
grinda actioneaza forte compresive la care betonul rezista cu usurinta. Sub N.A. pe
grinda actioneaza forte tensionale la care betonul simplu exte incapabil sa reziste,
deoarece rezistenta betonului la tensiune este intr-un caz favorabil in jurul 1/10 ---

4
1/15 al fortei compresive. Din aceasta cauza este nevoie de armatura oriunde un
element este sub tensiune.

Distributia momentului pe deschiderea grinzii

Betonul se deterioreaza cu timpul din aceasta cauza trebuie respectate normativele

si retetele care specifica calitatea betonului in proiecte. Errori simple precum
adaugarea a 20 l de ala la un mc de beton sau netratarea betonului dupa turnare pot
injumatati durata de viata a betonului.

5
3. Componentele Betonului
Betonul este compus din patru elemente de baza care se amesteca pana la
omogenitate, acestea sunt urmatoarele:

Cimentul
Minarea materialelor de baza
Materialele de baza care sunt necesare pentru fabricarea cimentului sunt roci
calcaroase si argila. Acestea se mineaza si sunt sparte in bucati de 10cm dupa care
sunt supuse unui proceduri de incingere incat materialul sa ajunga la 1450 °C.
In acest fel se formeaza clincherul. Se adauga in jur de 4-5 % gips la clincher dupa
care se macina impreuna pentru a obtine cimentul pudra cu care suntem obisnuiti.
Prin urmarirea acestui link se poate gasi o descriere mai detaliata:
https://cembureau.eu/cement-101/the-manufacturing-process/

Clincher

Compozitia chimica a cimentului

Cimentul este majoritar compus din doua chimicale C2S (20%) si C3S(55%)
C3A(10%) si C4AF(8%) CaSO4.2H2O (Gips 5%) Procentele ramase cuprind cantitati
mici de Na2O, K2O si alte materiale care nu au fost eliminate in procesul de incingere
si selectionare.
Pentru mai multe detalii se poate accesa siteul :
http://www.engr.psu.edu/ce/courses/ce584/concrete/library/construction/curing/Com
position%20of%20cement.htm

6
Hidratarea cimentului
Cimentul se intareste si formeaza o conexiune cu agregatul prin procesul de
hidratare. La un nivel microscopic granulele de ciment se disolva in apa si se
intaresc ca sa formeze o structura puternica care resista la fortele compresive.
Linkul de mai jos este un video care descrie cu animatii in detaliu proesul de
hidratare.
https://www.youtube.com/watch?v=1GHLFXO7M44
Calitatea si resistenta la compresiune a betonului sunt direct proportionale cu
raportul ciment-agregat-apa.Cu cat mai mult ciment este folosit cu atat este mai
mare resistenta conpresiva si calitatea betonului rezultant. Acest fapt se reflecta in
retetele diferitelor tipuri de betoane care se pot gasi mai jos.
Pentru a asigura ca calitatea betonului este conform intelegerii dintre client
proiectant si executant cantitatea de ciment introdus in mix trebuie sa fie corect.
Daca se foloseste prea putin ciment betonul resultant poate sa aiba o resistenta prea
mica la compresiune respectiv o fragilitate care sa rezulte in numeroase crapaturi.

Agregatul
Ce rol are agregatul?
Agregatul reprezinta cea mai mare portiune din cimpozitia betonului , are rolul de a
asigura rezistenta la compresiune a betonului.
De ce folosim agregat in beton?
Prin folosirea agregatului in locul pietrlor mai mari putem asigura ca betonul
intradevar poate lua forma dorita fara viduri prea mari in amestec, astfel asigurand
integralitatea betonului. Prin folosirea cimentului pur fara agrgat teoretic am putea
avea un beton homogen dar cimentul are un pret mult prea inalt si rezistenta
compresiva a agregatului este suficient de mare pentru a satisface majoritatea
necesitatilor.
Marime diametru, respectarea diametrelor din retete:
Se folosesc o varietate de nisipuri si pietrisuri ca agregate cu diametre intre 0-30
mm. Respectarea cantitatilor specificate in retete este importanta deoarece a fost
demonstrat ca in asa fel se poate obtine resistenta compresiva dorita a betonului.
Diametrele agregatului variaza cu scopul betonului. In general se doreste umplerea
a cat mai multor viduri in beton pentru o durabilitate cat mai buna. Diametrul
agregatului poate fi limitat si de grosimea stratului de beton care se taorna sau de
densitatea/aranjamentul armaturii in beton.
Diametrul agregatelor nu are voie sa depaseasca cotele specificate, altfel exista
riscul ca agregatul sa inre in cntact cu armatura si sa formeze viduri nedorite in
beton.
Care pot fi consecintele nerespectarii specificatiilor?

7
Betonul ar putea sa nu aiba suficienta rezistenta.
Daca agregatul nu este ales cu atentie sau nu este testat s-ar putea intampla sa fie
prea slab.
Daca diametrul agregatului este prea mare s-ar putea sa se blocheze intre armatura
formand viduri nedorite care ar scadea rezistenta si durabilitatea betonului.
Alegerea agregatului cu continut prea inalt de silicaon ar putea rezulta in reactii intre
silicati si alcaline care poate declansa degradarea betonului acest fenomen poate fi
observat pe imaginile de mai jos.

8
Calitatea agragatului:
Agregatele se pot obtine in diferite feluri. Cel mai des se lucreaza cu agregat minat
concasat sau agregat de rau.
Agregatul concasat este mai scump de obtinut pentru ca trebuie minat si spart la
diametrele cerute, dar acestia au o rezistenta mai mare la compresiune, si o
aderenta mai mare la priza cu cimentul, deci este de preferat sa se foloseasca
agregate concasate pentru structuri la care necesarul de rezistenta si calitate este
mai mare.
Agregatele de rau se obtin in mod evident prin saparea canalurilor raului. Acestea
sunt de regula mai putin rezistente la compresiune, dar mai important este ca sunt
mult mia fine decat agregatele concasate din cauza actiunilor pe care le are apa
asupra lor, astfel aderenta lor cu pasta de ciment este mai putin buna decat a
agregatelor concasate.
Pentru fiecare proiect este specificat tipul de beton si prin urmare si tipul de agregat
care trebuie folosit. Fiecare tip are propriile avantaje si nu trebuie disconsiderate.
Calitatea agregatelor poate fi afectat sid e gradul lor de absorbtie a alei. Unele
agregate absorb apa din pasta de ciment, aceste agregate nu sunt recomandate
deoarece pot afecta calitatea betonului, din motiv ca acesta poate sa nu se hidrateze
complet, sau sa aiba un timp mai indelungat de intarire.

9
Apa

In cazul celui mai slab beton acceptabil raportul dintre apa si ciment este 1:1. Cu
imbunatatirea betonului raportul scade si se adauga mai putina apa decat beton
ajungand la raporturi de 1 :0.4 intre ciment si apa.
Apa este necesara in amestecul de beton pentru activarea procesului de hidratare
prin care se intareste cimentul si se castiga rezistenta la compresiune a betonului.
Apa folosita trebuie sa fie curata. Folosirea apei potabile este cea mai sigura solutie.
Daca apa contine saruri, acizi, alkaline, sai particule degradabile acestea pot
contribuii la scaderea calitatii betonului.
Nerespectarea sau decalarea de la retete poate avea urmatoarele consecinte:
Prea multa apa:
Betonul rezultant va avea o rezistenta compresiva mai joasa decat este necesar.
Vor exista viduri umplute cu apa in beton care vor contribuii la ruginirea armaturii s
vor ingheta pe timp de iarna ambele vor contribuii la craparea betonului.
Prea putina apa:
Betonul reultant va fi prea fragil
Nu tot cimentul va putea reactiona care poate duce la depozite de ciment in beton
care ar duce la crestelrea vulnerabilitatii betonului.
Daca betonul nu este saturat corect cu apa, va absorbi apa din mediu,care s-ar
putea sa aiba contaminanti .
Lipsa apei in beton poate duce de asemenea la craparea betonului
Lucrabilitatea betonului vai fi mai joasa, va fi ami greu sa se toarne, va intra in forma
cu mai multe dificultati sau chiar de loc.

Aditivi
Exista 5 tipuri de aditivi care se folosesc in general acestia sunt:
Plastifiant:îmbunătățirea lucrabilității betonului, reducerea apei
Superplastifiant: îmbunătățirea substanțială a lucrabilității betonului, reducerea în
mod semnificativ a apei necesare in amestec
Antrenor de aer: Creșterea durabilității betonului impotriva actiunilor de îngheț-
dezgheț prin crearea vidurilor in care se poate expanda si contracta apa.
Întârzietor de priză: Mărirea timpului de punere în operă a betonului (recomandat
pe timp călduros)
Accelerator de întărire: întărirea mai rapidă a betonului (recomandat pe timp
friguros)
Ele se precizeaza la comandarea betonului de catre proiectant.

10
Aditivi care inlocuiesc cimentulȘ
Zgura de furnl si Cenusa zburatoare sunt doua materiale secundare care se obtin in
procesul de fabricare a otelului respectiv la arderea carbunilor. Acestia sunt
materiale puzzolanice asemenea cimentului si il pot inlocuii pe acestea in anumite
betonuri speciale.
Adaugarea zgurii de furnal de exemplu creste rezistenta betonului impotriva
atacurilor acidice si sulfatice.

11
Marca si reteta de preparare a betonului
Retete Beton, Cantitati pentru un Metru cub de material:
TIP Ciment Ciment Balast(1) Balast Nisip(2) 0-7mm (mc) Nisip Apa
(kg) (Lopeti) (mc) (Lopeti) 0-7mm litri/mc
(lopeti)
B75 C4/5 173 41 1.2049 362 0.148 45 170
Raportul ciment: agregate: apa este egal cu 1 kg ciment: 12,95 kg agregate: 0,98 litri apa
B100 203 48 1.2 350 0.148 45 165
C6/7.5
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 11,00 kg agregate : 0,81 litri apa

TIP Ciment Ciment Pietris(3) Pietris Nisip(2) 0-7mm (mc) Nisip Apa
(kg) (Lopeti) (mc) (Lopeti) (lopeti) litri/mc
B150 279 65.5 0.64 213 0.75 226 190
C8/10
Raportul ciment: agregate: apa este egal cu 1 kg ciment: 7,16 kg agregate: 0,68 litri apa

TIP Ciment Ciment Pietris(3) Pietris Nisip(2) Nisip Apa

(kg) (Lopeti) 7-15+15-30mm (Lopeti) 0-3+3-7 mm (lopeti) litri/mc
(mc) (mc)
B200 320 75.5 0.277+0.354 210 0.498+0.242 223 190
C12/15
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 6,15 kg agregate : 0,59 litri apa
B250 355 83.5 0.273+0.344 206 0.489+0.238 219 190
C16/20
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,44 kg agregate : 0,53 litri apa
B300 376 88.5 0.277+0.385 221 0.406+0.231 192 200
C18/22.5
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,01 kg agregate : 0,53 litri apa
1: Balast 1700kg/m3
2: Nisip 1300kg/m3
3: Pietris 1600 kg/m3

4. Durabilitatea betonului
Este spre beneficiul tuturor daca se inteleag ca desi betonul este un material
puternic, este foarte fragil.

12
Prin intelegerea numeroaselor vulnerabilitati ale betonului o persoana poate aprecia
dificultatile asociate cu turnarea unui beton de calitate. Astefel intelegem ca
elementele de beton care sunt turnate cu aparenta usurinta ne par astfel pentru ca
profesionistii care executa lucrarile de betonare au experienta necesara pentru
realizarea unei sarcini de calitate.
De regula, muncitorul doreste sa fie mandru de munca lui si doreste sa faca munca
de calitate, daca ii este explicat de ce se trateaza sau vibreaza betonul va fi
satisfacut stiind ca munca lui are un scop important.
In fiecare instanta este mai usoara evitarea problemelor de durabilitate prin
anticiparea acestora. In multe cazuri la observarea unei probleme este deja prea
tarzie interventia si structura trebuie demolata si econstruita.
Pentru unele cazuri exista metode de reparatie sau prelungire a vietii, acestea vor fi
prezentate pe scurt mai jos, dar sunt in multe cazuri proceduri complexe in cazul
carora se recomanda consultarea altor documente specializate pe tema aceasta.

Importanta stratului de acoperire in elemente de beton

Betonul armat aeste compus din doua componente de baza care pot fi atacare de
catre mediul in care se afla. Pe langa sarcina de a rezistenta la compresiune betonul
actioneaza si ca strat de protectie pentru armatura care, daca ramane neacoperita
corodeaza.
Grosimea stratului de acoperire precizat de proiectant este afectat de agresivitatea
mediului in care se va afla betonul, aceast strat trebuie sa protejeze armatura pentru
o durata de timp precizata de normative, care este in cele mai multe cazuri intre 50
si 100 de ani.
Ca exemplu, pentru o grinda de beton armat intr-o casa unifamiliara care este
proiectata pentru o durata de viata de cel putin 50 de ani stratul de acoperire poate fi
25mm. Daca grosimea acestui strat nu este respectat si este construit cu un strat
mai subire armatura din grinda poate sa corodeze intr-un timp mai scurt de 50 de
ani. Ca urmare ar putea fi nevoie sa se demoleze casa mult mai devreme decat se
astepta din cauza unor greseli de simple de cateva milimetri.
Din aceasta cauza se respecta cu strictete stratul de acoperire, si se opteaza pentru
strat de acoperire mai gros decat mai subtire.
In functie de agresivitatea mediului in care urmeaza sa se construiasca exista diferite
clasificari in functia carora se stabileste calitatea betonului, aditivi si cel mai
important stratul de acoperire.

13
Urmeaza o insirare a unor fenomene care distrug betonul si pentru combaterea
carora se folosesc diferite metode de executie si proiectare.

Coroziunea armaturii in beton:

Din cauza carbonarii cu CO2

Betonul este de natura un material bazic in jur de PH 11.5-12.5 din cauza

molelculelor de OH--. Acesta este un avantaj, pentru ca armatura este protejata in
acest mod si nu poate sa corodeze. Dioxidul de Carbon din aer patrunde in beton cu
trecerea timpului si il neutralizeaza pe acesta scazandiu gradul de PH, astfel
armatura devine vulnerabila.
Dupa ce intregul strat de acoperire a fost neutralizat daca se gaseste la suprafata
armaturii apa si oxigen in cantitati potrivite armatura incepe sa corodeze. Armatura
corodata are un volum mai mare decat armatura pura, ea creeaza presiuni interne si
crapa betonul. Imaginile de mai jos prezinta acest fenomen.

Deteriorarea betonului si coroziunea armaturii

Pe imaginile de mai jos se vad doua exemple de deteriorare. Se poate observa ca

stratul de acoperire nu a fost sufucient, si se poate observa si modul in care crapa
un beton supus la presiuni interne cauzate de coroziunea armaturii.

14
Pentru ca acest fenomen sa se maifeste este nevoie de:

 Un beton normalizat
 Prezenta apei in beton
 Prezenta oxigenului in beton
Daca oricare dintre aceste trei conditii nu sunt prezente betonul va rezista. Ca
urmare cae mai buna solutie este acoperirea armaturii cu un strat gros, sau
foloseirea betoanelor cu rezistenta compresiva mai mare, deoarece in acestea
circula mai greu apa si oxigenul din moment ce aer viduri mai putine si structura mai
densa.

Exista numeroase clase de expunere, dar acestea sunt mai rare sau mai complicate.
Ele sunt insirate mai jos dar pentru o intelegere mai profunda se recomanda
consultarea altor documente specializate pe aceste subiecte.
Din cauza clorului

Clorul poate intra in contact cu structuri de beton in numeroase feluri urmatoarele

doua sunt cele mai des intalnite:

15
 1. De la sarui care sunt aplicate pe drumuri iarna cu scopul de a dezgheta
drumurile
2. De la ape sarate in special pe tarmul marii

Ionii de clorura care patrund in beton si corodeaza armatura intr-un mod mai agresiv.
Mai jos se pot vizulaiza efectele clorurii asupra structurilor de beton armat.

Inghetare-dezghetare

La scaderea temperaturii mediului sub 0 °C apa din beton ingheata, crescandu-si

volumul. Forta exercitata asupra betonului este suficient de mare pentru al crapa.
Acest fenomen se poate combate cu aditia aerului in beton, pentru a forma viduri
care sa permita expandarea apei la inghet.

16
Atac chimic
Diferite materiale chimice, mai ales cele care contin acizi au un potential ridicat de a
reactiona cu betonul. Aceste reactii rezulta in pierderea rezistentei compresive a
betonului respectiv cresc solubilitatea betonului in apa. Aceasta problema se
intampina cel mai des la fundatii si coloane subterane. Mai ales in cazul apelor
subterane cu debit ridicat betonul poate fi dizolvat intrun timp periculos de scurt daca
nu este tratat conform normativelor.

17
Abraziunea betonului

Abreziunea sau actiunile fizice asupra betonului cauzeaza uzare la suprafata

elementelor de beton. Ele sunt cel mai des intalnite la planse si pardoseli cu
circulatie marita sau la grinzi pe care sunt montate macarale.
Abreziunea se rezista prin cresterea rezistentei compresive a betonului si cresterea
diamtrului agregatelor.
Cele mai des intalnite probelme care sunt legate de abreziune sunt in depozite, unde
circula macarale mici cu furci. Acestea de multe ori au fire sau cuie de metal care
sunt menite sa creasca durabilitatea cauciucurilor.
Din moment ce schimbarea unei pardoseli are un pret extrem de mare, din cauza
faptului ca trebuie intrerupta activitatea in depozit pentru repararea pardoselii, este
sugerata utilizarea cauciucurilor fara armatura la pretul mantenantei mai dese ale
macaralelor.

5. Livrarea Betonului
Cand o cantitate mare de beton este necesara pe un santier betonul se amesteca in
fabrica. Inginerul precizeaza reteta si printr-un proces automatizat se amesteca
betonul dupa care se toarna intr-un camion care il malaxeaza pe drum.
Timpul de transport recomandat difera in functie de caldura mediului, tipul betonului
si posibilele aditive pe care le contine. In general este ideal ca betonul sa nu se
transporte mai mult de o ora.
In cazul unor necesitati mari de beton, sau daca santierul este intr-un loc care este
mult prea greu de accesat se pot transporta materialele prime necesare pentru beton
si se poate amesteca betonul pe santier cu utilzje asemanatoare celor din fabrica.

18
6. Echipamente necesare pentru betonare
Pentru cantitati mai mari de beton, acesta este livrat pe santier si se toarna cu o
poma in cofraje.
Este necesar ca sa existe mereu doua vibratoare functionale pe santier. In cazul in
care unul devine defect celalalt va asigura ca turnarea nu trebuie intrerupta.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile
tehnice si functionale si pentru care se dispune de prescriptii de utilizare si
intretinere.
Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabil
asupra modului de utilizare, a procesului pe care urmeaza sa-l aplice.
Acestea sunt sculele de mana care pot fi necesare pentru betonare si este
recomandat sa existe pe santier in cazul in care este nevoie de munca manuala:
 Malaxor
 Vergele din lemn sau metal
 Lopeti
 Dreptare
 Cancioc
 Mistrie
 Galeti
 Roabe
 Spacluri
 Ciocane

7. Forta de munca necesara pentru betonare

Este nevoie de cel putin patru persoane pentu o turnare continua a betonului. In
anumite instante si in cazuri speciale poate fi nevoie de mai multe persoane.
1. Betonist
Aceasta persoana manevreaza ponpa si plaseaza betonul.
2. Operator pompa
Aceasta persoana regleaza aprovizionarea betonului la pompa
3. Operator vibrator
Este recomandat ca betonul sa se compacteze in timpul turnarii pentru o eficienta
mai mare
4. Lucrator auxiliar
Poate fi nevoie de mai multi lucratori auxiliari in fuctie de marimea sau suprafata
elementului. Acestia pot nivela betonul deja turnat, pot pregati al doilea vibrator in

19
caz de nevoie, pot corecta greseli posibile pe care le face betonistul si au un rol
general de a asista oriunde este nevoie ca procesul de betonare sa nu fie intrerupt.
Exemplu: la turnarea unei placi de beton este nevoie de un dreptar pe aproximativ 3
m latime din placa.

20
8. Instructiuni specifice de Sanatate si Securitate in
Munca
Echipament Individual de Protectie (EIP)

minim specific consta in:

- salopeta
- bocanc cu bombeu metalic
- casca de protectie
- ochelari de protectie
- vesta reflectorizanta
- manusi de protectie

Norme de protecție , sănătate și securitate în procesul de turnare al betonului sunt

precizate in detali in Anexa-1 la sfarsitul acestui document.
Atitudinea geneala ceruta pe santier
Orice persoana care se afla pe santier trebuie sa tina minte ca exista pericole
potentiale numeroase si se pot produce accidente din oricefel de neatentie. Evitarea
a asemenea accidente este simpla daca tot personalul de pe santier mentine o
atentie constanta si o atutudine grijuliesi binevoitoare fata de colegi.
Echipamentul individual de protectie este necesar pentru a combate pericolele
cele mai mici dar care dauneaza in cel mai mare procentaj muncitorilor. Ea se
foloseste pentru a proteja corpul de praf, noroi, mizerie, ciment, praf, lame, obiecte
usor ascutite si alte materiale.
Materialele cele mai des intalnite pe santiere nu sunt extrem de toxice sau
periculoase, dar daca o persoana este in contact cu ele pentru un timp indelungat,
acestea cu siguranta vor afecta sanatatea individului.
EIP-ul are ca scop anularea acestor micro-pericole. In EIP-ul de calitate buna
muncitorul trebuie sa se simpta protejat, confortabil si mandru. EIP-ul este semnul
muncii serioase, demne de respect. Muncitorul care poarta EIP de calitate nu trebuie
sa aibe alte griji decat sa se concentreze pe indeplinirea sarcinii lui la o calitate
inalta.

9. Procesul de betonare
In urmatoarele paragrafe este descrisa o procedura ideala a turnarii unor fundatii din
beton armat.

Documente anterioare procesului de turnare

1. Proces verbal de Predare-Primire amplasament sau front de lucru

21
Este necesara intemeierea unui proces verbal care se semneaza de executant si
beneficiar. Prin ea se specifica diverse sarcini care trebuie executate si asteptari pe
care le are beneficiarul pentru etapa respectiva de lucru conform proiectului si
caietului de sarcini si
In acest document se pot repeta tolerantele si abaterile acceptabile care sunt
precizate si in caietul de sarcini.
2. Comanda pentru lucrare
Este necesara intemeierea unei comande pentru executarea lucrarilor de betonare.
Acest document se semneaza de catre executant si beneficiar. Prin ea beneficiarul
comanda inceperea lucrarilor de catre executant a unei etape de lucrari prevazuta in
caietul de sarcini. In cazul in care executantul are mai multe sarcini inclusiv
betonarea se poate face o singura comanda.
3. Proces verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse
In cazul lucrarilor ascunse cum sunt confrarea si armarea elementelor de beton este
necesara unui astfel de document. Acest document se intocmeste de catre
Dirigintele de santier din partea beneficiarului si RTC (Respunsabulul tehnic cu
executia) din partea echipei de executie. In acest document se constata ca calitatea
si cantitile de material sunt conform caietluli de sarcini al proiectului. Astfel se
transfera responsabilitatea celui care urmeaza sa execute betonarea.
4. Proces verbal de receptie calitativa
Inainte de betonare se intemeieste un proces verbal de receptie calitativa intre
executant si beneficiar care se refera la cofrajul si armatura elementului care
urmeaza a fi turnat. Prin acestea se caonstata ca lucrarile au fost executate conform
procesului verbal de predare-primire amplasament al etapei de cofrare armare.

22
 5. Plan de executie
Pentru executarea lucrarilor este responsabilitatea beneficiarului sa asigure ca
echipa de executie primeste planurile curecte de executie care contine cotele si
specificatiile elementelor care urmeaza a fi turnate.
Acesta poate fi in forma unui grafic de executie care poate contine proiectul intreg.
6. Plan de aprovizionare
Este spre beneficiul ehipei de executie sa existe un plan in care se specifica datele
cantitatile si calitatea betonului care trebuie sa soseasca pe santier. Acest plan
contribuie la productivitatea si eficienta echipei.
Acesta poate de asemenea sa fie un extras din graficul de executie.

Prcedura de verificare din inaintea turnarii

!Atentie! Se interzice inceperea betonarii inainte de efecuarea verificarilor si

masurilor indicate mai jos.

Tabelurile de mai jos se citestc integral is se bifeaza fiecare pas de verificare. Daca
pe parcursul verificarii se constata erori, inconsistente sau se observa posibile surse
de nesiguranta se vor adopta masuri corespunzatoare.

Nu exista pericol de alunecare sau miscare a solului

Pietrisul sau solul pe care se toarna a fost compactat conform
specificatiilor
Cotele cofrajelor corespund cu lungimile si inaltimile specificate pe
desenele tehnice atat in plan orizontal cat si pe verticala.
orizonalitatea (0 grade) si planeitatea (90 grade) cofrajelor placilor si
grinzilor
existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru
asigurarea etanseitatii lor
verticalitatea cofrajelor stalpilor sau diafragmelor si corespondenta
acestora in raport cu elementele nivelelor inferioare
masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere
dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si
numarul lor, cu cele din proiect
solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare, sudura, petrecere)
existenta in numar suficient a distantierilor
instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in
beton sau care servesc pentru creerea de goluri
Tabelul a fost bifat in intregime fara complicatii? Da/nu Da/nu
Daca da, se continua cu instructiunile de desupt,
Daca nu se corecteaza problema si se reincepe procesul intr-o noua
coloana

Curatire
Se indeparteaza corpurile straine din interiorul cofrajului (lemn,

23
plastic, mortar etc.)
Armatura se curata de noroi si beton intarit lasand in urma o
suprafata usor ruginita (aceasta rugina de suprafata ajuta la
aderentac, respectiv serveste ca protectie impotriva coroziunii
cauzate de CO2)
Armatura si cofrajul au fost udate si suprafetele sunt visibil ude.
Cofrajele si solul se vor uda ca sa se evite pierderea apei din beton
Daca se consatata crapaturi sau imperfectiuni in cofraj ecestea vor fi
astupate
Inainte de turnare se asigura ca utilajele de transport si compactare
a betonului sunt functionale.
se asigura ca pe satier exista cel putin doua vibratoare functionale,
ca in cazul in care se strica unul sa nu se intrerpa procesul de
turnare.
Tabelul a fost bifat in intregime fara complicatii? Da/nu Da/nu
Daca da, se continua cu instructiunile de desupt,
Daca nu se corecteaza problema si se reincepe procesul intr-o noua
coloana.

Verificarea utilajelor
Se asigura ca exista uneltele si utilajele specificate in capitolul 7
„Echipamente necesare pentru betonare”
se asigura ca pe satier exista cel putin doua vibratoare functionale, ca
in cazul in care se strica unul sa nu se intrerpa procesul de turnare.
se asigura ca pe satier exista vergele din lemn sau din metal

24
Turnarea betonului

Pentru simplitate se va presupune ca specificatiile si observatiile care se refera la

verificare, livrare, echipamente necesare si forta de munca necesara pentru
executarea lucrarilor de betonare au fost respectate perfect.
1. Inaltime de cadere
Betonul se toarna de la inaltime de maxim 1 metru distanta de cadere, adica, daca
cofrajul are o adancime de 40 cm atunci cea mai mare inaltime permisibila este la 60
cm distanta verticala de la suprafata superioara a cofrajuli.
Daca adancimea elementului care urmeaza a fi turnata este mai mare de 1 m se
crezaz ferestre de turnare in care se toarna betonul din lateral dupa care se inchide
pentru ca turnarea sa poata continua in inaltime.
Nerespectarea inaltimii de cadere poate cauza deplasarea armaturilor sau a
cofrajelor, care ca urmare pot cauza scaderi in durabilitatea si calitatea elementului
rezultant.
De asemenea nerespectarea inaltimii de cadere va cauza scufunderea agregatelor
la fundul cofrajului, care va scadea calitatea betolului la nivelul superior al
elementului din cauza lipsei agregatelor.

2. Modul de turare
Betonul se toarna continu. Intreruperea turnarii unui element trebuie evitata pentru a
asigura ca rezultatul va fi un monolit cu rezistenta specificata.
turnarea se va face in straturi orizontale de 30 … 40 cm inaltime; acoperirea cu un
strat nou trebuie sa se faca inaintea inceperii prizei cimentului din betonul stratului
inferior.

Rosturi de lucru

In masura in care este posibil, se va evita rosturile de lucru, deoarece creaza zone
de slaba rezistenta, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara
intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.
1. Pozitionarea rosturilor

25
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie sa fie stabilita, tinand
seama de marimea solicitarilor din diferitele sectiuni ale elemntelor de constructie si
de posibilitatile de organizare a lucrului. De regula, ele vor fi prevazute in zonele in
care solicitarile sunt minime.

Cand rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, pozitia lor va fi stabilita de catre
executant inainte de inceperea betonarii, respectandu-se urmatoarele reguli:

la stalpi, se vor prevedea rosturi numai la baza, in cazul unor tehnologii speciale se
admit rosturi sub grinda sau placa;

la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va

face in regiunea de moment minim;

in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3 … 5 cm

sub nivelul inferior placii;

la placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai
mica si situat la 1/5 si 1/3 din deschidere.

26
 2. Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele reguli:

durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara

luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca momentul
de incepere a prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest
moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimenturilor cu
adaosuri si respectiv 1,5 ore in cazul cimentului fara adaos.

in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa ce betonul a atins rezistenta suprafetelor rosturilor, prin
curatirea betonului ce nu a fost bine compactat si a pojghitei de lapte de ciment
intarie ce eventual s-a format, iar imediat inainte de turnare a betonului proaspat
suprafata rosturilor va fi spalata abundent cu apa.

Compactarea betonului
1. De ce se compacteaza?
Compactarea se face pentru a indeparta aerul care este in exces in betonul proaspat
turnat.
2. Cu ce se compacteaza?
Compactarea betonului se executa prin vibrare mecanica; in cazul imposibilitatii de
continuare a compactarii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent
electri etc.), turnarea betonului se va continua pana la pozitia corespunzatoare unui
rost, compactand manual betonul cu vergele din lemn sau metal.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile
tehnice si functionale si pentru care se dispune de prescriptii de utilizare si
intretinere.

Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabil

asupra modului de utilizare, a procesului pe care urmeaza sa-l aplice.

Alegerea tipului de vibrare (marimea capului vibratorului, forta perturbatoare si

frecventa corespunzatoare acesteia) se va face in functie de dimensiunile
elementelor si de posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelie) prin barele
de armatura.

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie L3 sau

L3/L4.
Fiecare element de betonul se vibreaza dupa turnare fara exceptie.

27
 3. Modul de penetrare
Se evita coliziunea dintre vibrator si cofraj sau armatora pentru ca acestea sa nu se
deplaseze.
Vibratorul se introduce in beton brusc dupa care se retrage mai incet cu o viteza
constanta.
4. Timpul de vibrare

Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico – economic, se situeaza intre
durata minima de 5 sec. si durata maxima de 30 sec. in functie de lucrabilitatea
betonului si tipul de vibrator utilizat.

Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec., impusa de conditii speciale locale, nu

este de natura sa dauneze calitatii betonului.

Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt
urmatoarele:

 betonul nu se mai taseaza;

 suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
 inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul
lor.

5. Punctele de insertie ale vibratorului

Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este

1.4 r, unde “r” este raza de actiune a vibratorului.

In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distante (din cauza

configuratiei armaturilor, a unor piese inglobate sau alte cauza) se recomanda
utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare, distanta intre ele depasind 2 r.

Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din

lungimea capului vibrator (butelie);

la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5… 15 cm in stratul

compactat anterior.

28
 6. Vibrarea de suprafata

Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betonului din elemente de

constructie de suprafata mare si grosimi de 3 … 35 cm, domeniul de grosime optima
fiind de 3....20 cm.

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata, se recomanda sa fie

L2 (tasare 1…4 cm).

Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de 1,1 … 1,35 ori
mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea
betonului.

Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor si riglelor vibrante trebuie
sa fie astfel stabilita incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete
de beton de compactat.

Tratarea betonului

Dupa turnare betonul se trateaza fara exceptie.

1. De ce se trateaza?

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din

contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare,
protejand suprafetele libere prin:

 acoperirea cu materiale de protectie;

 stropirea periodica cu apa;
 aplicarea de pelicule de protectie.

2. Cu ce se trateaza?

Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip

etc. Aceasta operatie se face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta
pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita.
Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.

Stropirea cu apa va incepe dupa 2 – 12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment

utilizat si de temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de
intarit pantru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2 – 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului

sa fie mentinuta umeda.

29
Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a
betonului, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz,
apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790 – 73.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei.

Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei
de ciment.

Betonul ce ar urma sa fie in contact cu apa curgatoare va fi protejat de actiunea

acestora prin devierea provizorie a apei de cel putin 7 zile dupa turnare sau prin
sisteme etanse de protectie (palplanse sau batardouri).

Documente ulterioare procesului de turnare

Proces verbal de receptie clitativa.

Acest proces se incheie intre Beneficiar si Executant. Se constata daca lucrarile au

fost executate conform caietului de sarcini al proiectului si ca calitatea lor este la
nivelul asteptarilor precizate in procesul verbal de predare-proimire amplasament.

30
10. Betonarea in conditii nefavorabile
Executarea lucrarilor de beton pe timp friguros

De ce este diferita betonarea pe timp frigurs?

Pentru ca betonul sa se intareasca este nevoie ca cimentul din amestec sa se
hidrateze. Acesta este un proces chimic prin care reactioneaza cimentul cu apa. La
temperaturi scazute de sub 5 °C procesul de hidratare nu ia loc.
La o scadere neasteptata de temperatura apa din beton poate de asemenea sa
inghete, care face imposibil lucrul cu ea.
Daca betonul este turnat la temperaturi reci si ezista destula caldura temporara ca
acesta sa-si inceapa procesul de hidratare (de exemplu in mijlocul zilei este incalzit
de soare) dar mai tarziu scade temperatura exista foarte mare posibilitate ca betonul
sa crape din cauza contractiilor locale cauzate de apa din beton.
Daca se toarna beton in timp friguros exista riscul ca betonul sa apara hidratat si
intarit la suprafata dar sa nu fie hidratat in intregime, astfel betonul nu isi capata
rezistenta conform proiectului si apar riscuri structurale.
Pentru a evita defecte in beton se iau urmatoarele masuri:
Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili tinand
seama de:

 regimul termoclimateric real existent pe santier in timpul prepararii,

transportului, turnarii betonului;
 dimensiunile si masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betoneaza;
 gradul de expunere a lucrarilor – ca suprafata si durata – la actiunea
timpului friguros in cursul intaririi betonului;
 intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite
un control permanent si deosebit de exigent din partea conducatorului tehnic al
lucrarii, delegatului CTC si al beneficiarului si – oricand va fi nevoie – din partea
proiectantului. In procesele verbale de lucrari ascunse se vor mentiona masurile
adoptate pentru protectia lucrarilor si constatarile privind eficienta acestora.

31
Lucrari executate monolit
1. Curatire

Cofrajele trebuie sa fie bine curatate de zapada si gheata.

Se recomanda ca imediat inainte de turnarea betonului sa se procedeze la curatirea

finala prin intermediul unui jet de aer( in nici un caz apa) cald sau abur.

Barele acoperite cu ghiata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare, prin ciocanire
cu un ciocan de lemn.

Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in mijlocul de

transport utilizat nu exista ghiata sau beton inghetat, acestea vor fi indepartate cu
grija in cazul ca exista, folosind un jet de apa calda.
2. Specificatii pentru cofrare

In ceea ce priveste sustinerile cofrajelor, se va acorda o atentie deosebita rezemarii

lor, luandu-se masurile corespunzatoare, in functi de comportarea la inghet a
terenului si anume:

 pentru pamanturile stabile la inghet, rezemarea popilor se va face pe stalpi

asezate pe pamantul curatat in prealabil de zapada, gheata si stratul vegetal
si nivelat;
 pentru pamanturi nestabile, precum si in cazul umpluturilor, popii se vor aseza
pe grinzi cu suprafata mare de rezemare, pe fundatii existente etc.

In functie de conditiile de temperatura, suprafata expusa si forma elementelor, se va

stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau
de incalzire, precum si modul de rezemare a sustinerilor.
Depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatii acoperite

in lipsa unor asemenea spatii, armaturile vor fi protejate astfel ca sa evite caderea
zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor.

Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dupa caz,

spatii incalzite.
Dezghetarea cu ajutorul flacarei este interzisa!

3. Utilizarea aditivilor

Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti, acceleratori

sau antigel, in functie de particularitatile lucrarilor.
Plastificant: îmbunătățirea lucrabilității betonului, reducerea apei

Superplastifiant: îmbunătățirea substanțială a lucrabilității betonului, reducerea în

mod semnificativ a apei.

32
Accelerator de întârire: întârirea mai rapidă a betonului

Reteta de beton afisata la locul de preparare a betonului trebuie sa indice

urmatoarele:

 temperatura apei la introducerea in amestec in functie de temperatura

agregatelor in ziua prepararii betonului;
 temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fie
cuprinsa intre +15C si + 30C.

4. Transportul betonului.

La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor

de caldura ale betonului prin:

 evitarea distantelor mari de transport, a stationarilor pe traseu si a

transbordarilor betonului;
 in cazul benelor si basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.

5. Protectia betonului pe frig

Protectia betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia in continuare a

temperaturii de minimum +5C, pe toata perioada de intarire necesara pana la
atingerea rezistentei de minimum 50 daN/cm2, moment de la care actiunea frigului
asupra betonului este mai putin daunator la calitatea acestuia.

In acest scop suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnarea
prin acoperirea cu prelate, folii de polietilena, saltele termoizolante etc., astfel incat
intre ele si beton sa ramana un strat de aer stationar (neventilat) de 3 .. 4 cm
grosime.

33
Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50 daN/cm2
se numeste “ durata de preantarire “ si este determinata de:

 tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C;

 temperatura medie a betonului din lucrare.

6. Decofrarea betonului pe timp friguros

Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei de probe de

betonpastrate in aceleasi conditii ca si elementul in cauza si dupa exeminarea atenta
a calitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate, efectuandu-se in acest
scop unele decofrari partiale, de proba.

Executarea lucrarilor de beton pe caldura excesiva

In principiu se evita turnarea betonului la temperaturi atmosferice mai mari de 25 °C.

Factori care pot influenta negativ betonul in primele 15 ore dupa turnare:
 Umiditatea realativa joasa a aerului (mai mica de 30%)
 Vant puternic (velocitate mai mare de 20 km/h )
 Temperatura inalta de peste 25 °C celsius a betonului
Aceste trei factori pot influenta negativ evaporarea apei din amestecul de beton.
In cazul constructiilor executate pe timp de avara sa atrage atentia asupra
elementelor prefabricate din beton.
1. Masuri recomandate pentru combaterea daunelor posibile pe timp calduros.
Daca nu se poate evita turnarea betonului pe timpul verii, se recomanda turnarea pe
timp de noapte, daca temperaturile scad sub 25 de °C. In acest caz trebuie tratat
betonul cu apa rece la intervale frecvente mai ales dupa rasaritul soarelui.

34
 2. Aditivi si efectul lor pe timp calduros.
utilizarea unor cimenturi cu durata de hidratare redusă în cazul în care se betonează
elemente cu grosimi mai mari sau egale cu 0.8 m.
Se evapora multa apa de la suprafata betonului dar la straturile inferioare ramane
apa, astfel ar fi o diferenta semnificativa intre gradul de hidratare intre straturile
aceluias element care poate cauza crapaturi.
3. utilizarea aditivilor îtarzietori de priză de menținere a lucrabilității
La calduri inalte procesul de hidratare a betonului este mai accelerat, din aceasta
cauza exista riscul ca betonul sa intre in priza inainte ca aceasta sa fie asezat corect
in forma.
utilizarea unor substanțe care să conducă la scăderea temperaturii betonului, din
motive evidente.
4. Recomadari pentru transportarea betonului pe timp calduros.
evitarea unei amestecări prelungite La transport
evitarea pe cât posibil a transportului pe distanțe lungi, caz în care se vor utiliza
aditivi care mențin lucrabilitatea
evitarea staționărilor pe șantier sau în timpul livrarii

35
11. Betonarea diferitelor elemente si parti de
constructie
In acest capitol se gasesc specificatii despre cum trebuie adoptate procedurile de
mai sus la anumite elemente.
Betonarea stalpilor, diafragmelor, peretilor de recipienti si radierelor trebuie sa
se faca cu respectarea urmatoarelor reguli:

1. betonarea se va face fara intrerupere, chiar si atunci cand turnarea se face

prin ferestre laterale;
2. turnarea se va face in straturi orizontale de 30 … 40 cm inaltime

3. acoperirea cu un strat nou trebuie sa se faca inaintea inceperii prizei

cimentului din betonul stratului inferior.

4. Vibrarea se face in timpul turnarii, urmand pompa, ca toate straturile sa fie

compactate uniform

Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor reguli:

1. turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1 –2 ore de la terminarea

turnarii stalpilor sau a peretilor pe care reazema pentru a se asigura
incheierea procesului de tasare a betonului proaspat introdus in acestia si in
acelasi timp pentru a se asigura o buna legatura intre betonul nou si cel vechi;
2. grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp, se
admite crearea unui rost de lucru la 1/5 .. 1/3 ( la pozitia de 0 moment ) din
deschiderea placii si turnarea ulterioara a partii centrale a acestuia.

3. turnarea grinzilor se va face in straturi orizontale;

4. la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de max. 2,0 m
pentru a se asigura respectarea grosimii prevazute prin proiect.

36
Betonarea cadrelor se va face dând o atentie deosebita zonelor de la noduri,
pentru a se asigura umplerea completa a sectiunii, deoarece aici densitatea
armaturilor este mai mare si aranjamentul lor mai complicat.

De cele mai multe ori exista posibilitatea ca la structuri simple sa se toarne

coloanele, grinzile si placile impreuna, fara intreruperi. Acest scenariu este de dorit
deoarece o structura monolitizata are o rezistenta mai buna.

37
12. Complicatii neprevazute
In timpul turnarii
Se strica vibratorul
Pentru acest caz exista precautia de a avea mereu un al doilea vibrator functional pe
santier. In cazul in care se strica si al doilea vibrator inainte de a fi reparat celalalt
betonul turnat se compacteaza manual cu o vergele de lemn sau metal.
Sosirea tarzie a betonului ( beton deja intarit)
Solutia pentru acest caz nu este adaugarea apei aditonale, deoarece acesta va
strica calitatea betonului. Se consulta seful de santier sau proiectantul, acestia va
trebui sa negocieze cu cei care aprovizioneaza.
Ramane beton in cifa
In cazul in care ramane o cantitae mica de beton nu se incepe turnarea partiala a
unui element nou fara consultarea sefului de santier. Rosturile si elementele turnate
partial sunt de evitat.
Intreruperi neplanificate.
Cu toate ca opririle sint evenimente nedorite pe parcursul betonarii, acestea pot aparea
din urmatoarele motive:
 Incendii
 defectarea fabricilor de beton
 avarii de energie electrica
 deformarea cofrajelor, etc..
In aceste cazuri santierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a operatiei de
betonare.
Se vor lua masuri de formarea rosturilor, de pozitionarea benzilor de etansare in
betonul turnat proaspat si se vor stria suprafetele.
In cazul cind se ordona oprirea rapida a betonarii se vor introduce fortat benzile PVC
de etansare la suprafata betonului proaspat, precum si a unor sipci de lemn pe mijlocul
suprafetei turnate in vederea formarii unui rost de imbinare.
In cazul averselor de ploaie se va reduce continutul de apa din amestec si se vor
prevedea mijloace manuale sau pompe dec vacum in vederea evacuarii apelor strinse
in cantitati apreciabile in cofrajul elementului structurilor, evitindu-se formarea pungilor
de apa pe suprafata betonului turnat.
Inainte de reluarea betonarii se vor indeparta orice materiale straine precum si laptele
de ciment si se va trece la tratarea suprafetei prin turnarea unui strat de beton cu un
cotinut de ciment mai mare, dupa care se poate reincepe operatia de betonare.
Reluarea betonarii se face dupa 24 de ore de la intrerupere.

38
Dupa turnate

Craparea betonului în timpul uscării

Crapaturile plastice iau loc cand betonul este inca neintarit pana la 12-15 ore dupa
turnare. Exista doua variante de crapatura care sunt cele mai des intalnite.

1. Asezarea plastica
Cand apare: Pana la 12 orede la turnarea betonului
Caracteristici: crapaturi de alungul armaturii si la
schimbarea grosimii sectiunii
Ce il cauzeaza:
Asezarea plastica este cauzata de fortele tensionale
care apar in betonul proaspat turnat deasupra unor
obiecte fixe sau la schimbarile de sectiune in cazul
elementelor turnate monolit.
Betonul proaspat turnat are un volum mai mare decat
cel intarit, ea se contracteaza si mai ales daca pierde
multa apa, crapa deasupra armaturii cel mai des,
deoarece aici fortele tensionale sunt mai ridicate.
Evaporarea accelerata a apei la suprafata betonului (
de exemplu din cauza caldurii, soarelui sau vantului
puternic, uscat) combinata cu tendinta betonului de a
se aseza in forma dezvolta tensiune de asupra
armaturii. Betonul inca neintarit crapa sub tensiune .
Cum se Evita:
Acest fenomen se poate evita prin tratarea corecta a
betonului dupa turnare, asigurand ca nu pierde prea multa apa in scurt timp.
Un alt mod de a preveni acest fenomen este prin cresterea stratului de acoperire.
Cum se repara:
Daca se observa defectul inainte ca betonul sa se fi intarit se vibreaza betonul din
nou si se netezeste pentru o suprafata nivelata.
Daca se observa defectul abia dupa ce betonul s-a intarit se repara crapaturile cu
epoxy sau un tip de ciment cu agregat foarte fin. acestea vor fi precizate de
proiectant au seful de santier si necesita o procedura tehnica speciata data de
producatorul materialelor de reparatii.

2. Contractare plastica
Cand apare: Pana la 15 ore dupa turnare.

39
Caracteristici: crapaturi diagonale sau caotice la suprafata planselor sau
elementelor cu suprafata mare.
Ce le cauzeaza: evaporarea accelerata a apei din ciment cauzata de caldura prea
mare, razele soarelui sau vant cu viteza ridicata intareste betonul prea repede iar
aesta se contracta, crapaturile sunt asemanatoare cu crapaturile care se formeaza in
noroi in timpul caldurilor mari.
Crapaturi similare pot aparea daca se dezasambleaza cofrajul prea devreme

Cum se Evita: Acest fenomen se poate evita prin tratarea corecta a betonului dupa
turnare, asigurand ca nu pierde prea multa apa in scurt timp.
Cum se repara:
Daca se observa defectul inainte ca betonul sa se fi intarit se vibreaza betonul din
nou si se netezeste pentru o suprafata nivelata.
Daca se observa defectul abia dupa ce betonul s-a intarit se repara crapaturile cu
epoxy sau un tip de ciment cu agregat foarte fin. acestea vor fi precizate de
proiectant au seful de santier si necesita o procedura tehnica speciata data de
producatorul materialelor de reparatii.

3. Contractii termale de incipit

Cand apare: aproximativ de la o zi pana la patru saptamani dupa turnare cat
dureaza procesul de hidratare-intarire.
Caracteristici: O crapatura mare de a lungul sau pe diagonala elementului, de
regula la elemente care sunt plane dar groase (>500mm)
Apare cel mai des la pierdea brusca a caldurii (exemplu: o noapte foarte friguroasa
dupa o zi calda)
Ce le cauzeaza: Betonul se intareste prin procesul de hidratar a cimentului,
aceast proces este unul exotermic, adica se formeaza caldura ca produs
secundar pe langa intarirea amestecului. Dupa un timp nu se mai produce
multa caldura si elementul incepe sa se raceasca, dar acesta nu se intampla
uniform pe toata grosimea elementului. Suprafata se va racii mai repede decat
baza elementului. Diferenta de caldura va rezulta intro diferenta de contractare.

40
Acest fenomen poate aparea si daca exista diferente mari de rezistente
tensionale dealungul grosimii elementului ( exemplu: betonul s-a turnat pe alta
suprafata de beton, din cauza prizei bune dintre cele doua suprafete dure ,
betonul vechi si el nou, suprafata superioara a betonului se contracta mai
mult, iar la baza nu se contracteaza).
Cum se Evita:
Se toarna mai multe elemente mici, astfel diferenta de contractie nu va fi destul de
mare ca crapaturile sa se poata forma.
Se aseaza o membrana de alunecare sub placa ca sa nu existe diferente de
contractie
Se foloseste cofraj specializat care izoleaza/ controleaza pierderea caldurii
Se folosesc aditivi care sa micsoreze proprietatile exoterme ale cimetului
Se trateaza betonul cu atentie marita
Betonul se acupera cu un strat izolator pentru mentinerea uniforma a caldurii si
pentru o racire mai lenta.
Cum se repara: se repara crapaturile cu epoxy sau un tip de ciment cu agregat
foarte fin. acestea vor fi precizate de proiectant au seful de santier si necesita o
procedura tehnica speciata data de producatorul materialelor de reparatii.

41
ANEXA1—Norme de Protectia muncii relevante
betonarii
Instructiuni proprii SSM cu caracter general
Accidentele nu se datorează întâmplării. Ele pot fi evitate daca se lucrează cu atenţie şi se respecta
normele de tehnica securităţii muncii.

Fiecare angajat trebuie sa fie atent pe unde umblă şi pe ce pune mâna. (Atenţie la locurile
întunecate, alunecoase, la canale, precum şi la ieşirea din clădiri, etc.)

La locul de muncă, lucrătorul este obligat să folosească dispozitivele, materialele şi echipamentul de

protecţie din dotare.

In timpul lucrului angajatul trebuie să fie disciplinat şi atent.

Este interzisă folosirea echipamentelor de muncă defecte şi nepotrivite, iar transportul şi

manipulările se vor face cu multă atenţie.

Ordinea şi curţenia la locurile de muncă sunt obligatorii, fiind interzise aglomerările căilor de acces cu
materiale, stivuirea necorespunzătoare sau aşezarea lor în apropierea instalaţiilor electrice sau de
încălzit.

Este interzis dormitul în timpul serviciului, introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice în
incinta unităţii. Persoanele în stare de ebrietate nu vor fi primite la lucru.

Fiecare angajat trebuie să cunoască cum se procedează în cazul accidentării lui sau a colegilor săi de
munca (primul ajutor, anunţarea şefilor ierarhici etc).

Doar respectând strict instrucţiunile de securitate şi sănătate a muncii accidentele si urmările lor
nedorite sunt e vitate, iar eforturile ce se depun pentru apărarea vieţii şi sănătăţii oamenilor nu vor
mai fi zadarnice.

Este strict interzisă atingerea firelor si conductorilor electrici. Pentru orice reparaţii vor fi informaţi
şefii ierarhici sau electricienii.

Este interzisă circulaţia angajaţilor prin unitate fără interes de serviciu sau prin alte spatii unde este
afişat indicatorul "Intrarea oprită" sau alte semne convenţionale de pericol.

Angajaţii noi işi încep activitatea doar după ce li se face instruirea de tehnică a securităţii muncii de
către şeful ierarhic, sunt testaţi asupra însuşirii acestor cunoştinţe şi semnează fişa de instruire.

Angajatul trebuie să execute lucrările conform tehnologiei de lucru şi să aplice întocmai

instrucţiunile de securitate şi sănătate a muncii.

42
Instructiuni proprii SSM pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si
executarea lucrarilor de beton armat
Prevederi generale

Art.1

(1) Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de preparare, transport, turnarea
betonului si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, cuprind masuri de
prevenire a accidentelor de munca.

(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor

periculosi existenti in sistemul de munca, propriu fiecarui element component al acestuia
(executant sarcina de munca mijloace de productie mediu de munca).

Domeniul de aplicare

Art.2

Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitate de preparare,
transport si turnare a betonului, lucrari de beton armat si precomprimat, indiferent de forma
de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.

Relatii cu alte acte normative

Art.3

(1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de

protectie a muncii.

(2) Pentru activitati nespecifice sau auxiliare, activitati de preparare, transport si turnare
beton, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in Anexa 1.

Art.4

La executarea lucrarilor de preparare, transport si turnare a betonului, precum si la lucrari de

beton armat si precomprimat, se vor respecta toate standardele in vigoare referitoare la
calitatea si tehnologia de executie, precum si standardele de protectie a muncii conexe.

Revizuirea normelor

43
Art.5

Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca
urmare a modificarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, al
unitatilor sau proceselor de munca.

2. Norme pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de

beton armat si precomprimat

2.1. Repartizarea sarcinii de munca

Art.6

Lucrarile de precomprimare precum si toate operatiile premergatoare tensionarii armaturilor

vor fi executate sub supravegherea nemijlocita a unui inginer (cadru tehnic) care trebuie sa
cunoasca in amanunt procesul tehnologic, utilajele din dotare si caracteristicile acestora,
riscurile legate de efectuarea acestor lucrari si masurile de prevenire a accidentelor.

Art.7

Persoana insarcinata cu organizarea si supravegherea lucrarilor de precomprimare va fi

autorizata si atestata de forurile competente si numita prin decizie scrisa de conducerea
societatii.

Art.8

Persoanei insarcinate sa conduca lucrarile de precomprimare ii revin toate sarcinile legale ale
conducatorului locului de munca (instruire tehnica, instructajul specific de protectia muncii
etc.). Toate operatiile de precomprimare vor fi realizate numai cu muncitori instruiti special si
autorizati.

Art.9

Personalul muncitor antrenat In activitatea de torcretare va fi instruit asupra elementelor

tehnologice cat si asupra masurilor de securitate a muncii specifice operatiei de torcretare.

Art.10

La lucrarile de preparare si utilizare a adaosurilor chimice folosite in executie pe santiere, vor

fi admisi numai muncitori verificati din punct de vedere medical si care au varsta minima de
18 ani impliniti.

44
2.2. Prepararea betonului

Art.11

La locurile de preparare a betoanelor se vor afisa instructiuni specifice privind modul de lucru
a instalatiilor de preparare, atraganduse atentia asupra punctelor in care exista pericol de
accidentare si unde vor fi afisate indicatoare de avertizare.

Art.12

Se interzice accesul personalului muncitor strain de formatia de lucru, in zona de lucru a

instalatiei de preparare a betoanelor.

Art.13

La prepararea betoanelor si mortarelor, atat amenajarea cat si exploatarea betonierelor si

malaxoarelor, se vor executa cu respectarea masurilor de protectie aferente ' Normativului de
exploatare si intretinere a utilajelor, masinilor si instalatiilor'.

Art.14

Incaperile in care se manipuleaza ciment, filler, var etc. vor fi prevazute cu ventilatie naturala
sau mecanica.

Art.15

Lucratorii care manipuleaza materiale pulverulente vor purta obligatoriu echipamentul de

protectie acordat conform Normativuluicadru de acordare a echipamentului individual de
protectie. De asemenea, se vor acorda materiale igienico-sanitare conform actelor normative
In vigoare.

Art.16

La lucrul cu concasoare se vor respecta masurile de protectie a muncii aferente exploatarii si

intretinerii utilajelor, masinilor si instalatiilor.

Art.17

Elevatoarele, mecanismele de ridicat, ciururile pentru sortat, buncarele, jgheaburile si alte

instalatii pentru alimentarea cu agregate si prelucrarea acestora in vederea prepararii
betonului si mortarului vor fi marcate cu tablite de avertizare pentru interzicerea trecerii
lucratorilor pe sub ele.

45
Art.18

Spalatoarele de agregate cu snec, vor fi acoperite cu capace sau cu plase de sarma dese si
rezistente.

Art.19

Se interzic urmatoarele in timpul procesului tehnologic:

- curatirea tobei betonierei si a jgheabului de descarcare a betonului precum si executarea

unor lucrari de intretinere sau de reparatii. Aceste activitati sunt permise numai dupa oprirea
instalatiei de preparare si deconectarea de la sursa de alimentare cu energie electrica;

- circulatia sau stationarea personalului muncitor sub gurile de descarcare ale

instalatiei de preparare a betoanelor;

- accesul personalului muncitor sub cupa betonierei centralei de beton, sau sub
cupa de alimentare cu agregate atunci cand aceasta este ridicata dar nu este
blocata;

- curatirea si spalarea instalatiei de preparare a betoanelor se face numai dupa ce

sursele de actionare vor fi intrerupte.

Art.20

CoborArea personalului muncitor in interiorul buncarelor sau silozurilor este permisa numai cu
aprobarea scrisa a responsabilului de activitate. Coborarea se va putea face numai dupa luarea
prealabila a urmatoarelor masuri:

- iluminarea interioara cu lampi electrice portative de 24V;

- oprirea completa a instalatiei de preparare a betoanelor;

- legarea personalului muncitor ce coboara, cu centuri de siguranta si franghie dirijata si

supravegheata din exterior;

- asigurarea unor platforme de lucru demontabile introduse prin gura superioara a buncarului
sau silozului si de pe care se va face curatirea, intretinerea si repararea.

Art.21

Jgheaburile si tobele instalate pentru prepararea betoanelor, cu mers continuu, trebuie

acoperite in timpul functionarii cu un capac sau plasa de sarma manevrata manual sau
electric.

Art.22

Se interzice interventia personalului muncitor, in timpul functionarii, in toba de amestec sau in

cupa malaxorului. Se interzice ajutarea descarcarii din instalatia de amestecare cu lopeti sau
alte mijloace. In caz de avarie, curatirea instalatiei se va efectua dupa deconectarea acesteia
de la sursa de alimentare si blocarea elementelor mobile.

Art.23

46
Se interzice ridicarea personalului muncitor cu troliul instalatiei.

Art.24

Platformele si scarile ce deservesc instalatia de preparare a betoanelor vor fi prevazute cu

balustrade de protectie.

Art.25

In cazul In care transportorul elicoidal pentru ciment sa infundat, pentru depanare, se va opri
utilajul, se va deconecta de la retea si se vor scoate sigurantele de la tablou. In timpul
depanarii se va pune un indicator de avertizare in care se va mentiona: 'utilaj in reparatie',
'conectarea la retea este interzisa'.

Art.26

Cupa instalatiei de alimentare a betonierei va fi dotata cu limitatoare de cursa la urcare si

coborare. Functionarea acesteia va fi verificata periodic, in conformitate cu prescriptiile
cuprinse in cartea tehnica a acestora si se va incheia obligatoriu un proces verbal.

Art.27

Se va asigura in permanenta curatenia in jurul instalatiei de preparare a betoanelor si

degajarea cailor de acces.

Art.28

Curatirea zonei de sub cupa de agregate va fi facuta numai dupa blocarea acesteia in pozitia
ridicata si dupa intreruperea si scoaterea instalatiei electrice de sub tensiune. Din proiectare,
grilajul de protectie trebuie asigurat astfel incat la deschiderea acestuia sa se intrerupa
alimentarea cu curent electric.

Art.29

Personalul muncitor care manevreaza instalatia de amestecat betoane actionata electric, va

sta pe platforme de lucru prevazute cu covoare de protectie din cauciuc si va fi dotat cu cizme
si manusi electroizolante.

Art.30

Instalatia de preparare a betoanelor actionata cu motoare electrice va fi prevazuta cu

protectie conform prescriptiilor tehnice privind legarea la pamant a instalatiilor electrice.
Instalatia electrica se va executa de tip etans, pentru a opri patrunderea prafului sau a
umiditatii. Tabloul de comanda va fi montat astfel incat sa nu fie expus socurilor si vibratiilor.
Orice interventie la instalatia electrica se va face numai de catre electricieni cu calificare si
atestare corespunzatoare.

Art.31

Cablurile de tractiune si dispozitivele aferente vor fi verificate in permanenta. Se va avea in

vedere ca la cursa maxima de desfasurare a cablului sa mai ramana infasurat pe toba cel putin
trei spire de cablu.

Art.32

47
Inainte de punerea in functiune a dozatoarelor gravimetrice din componenta instalatiei de
preparare a betoanelor se va verifica legarea la pamant a acestora, starea cablului de
alimentare cu energie electrica si existenta aparatoarelor de protectie la partile in miscare.

Art.33

In cazul utilizarii betonierelor mobile acestea trebuie bine fixate pe locurile de lucru, blocate
sau prinse intre saboti fixati cu buloane.

Art.34

La centralele de betoane ce functioneaza in regim semiautomat sau automat in cazul unor

defectiuni mecanice sau electrice, procesul tehnologic se va finaliza in sistem de comanda
manuala.

Art.35

Se interzice folosirea improvizatiilor la oricare din elementele componente ale instalatiei de

preparare.

Art.36

In cazul utilizarii de aditivi la prepararea betoanelor, se vor lua masuri corespunzatoare de

protectie a muncii, in functie de substantele chimice din care sunt alcatuiti aditivii si de
instructiunile transmise de producatorul aditivului.

48
2.3. Transportul si turnarea betonului

Art.37

Transportul betonului se va face numai dupa verificarea tehnica a mijlocului de transport si cu

respectarea masurilor de protectie a muncii aferente exploatarii si intretinerii utilajelor,
masinilor si instalatiilor.

Art.38

In timpul incarcarii mecanizate a betonului este interzisa stationarea intre dispozitivul de

incarcare si mijlocul de transport.

Art.39

La transportul betonului cu podul rulant lucratorii vor fi evacuati din zona de deplasare a
acestuia, iar traseul respectiv va fi marcat cu tablite de avertizare.

Art.40

In cazul transportului betonului pe schele si esafodaje, acesta se va face pe o podina de cel

putin 1,2 m latime, cu balustrade si borduri de margine. Golurile din podina prin care se
toarna betonul trebuie acoperite atunci cand nu se efectueaza operatii de turnare. In cazul in
care este necesar ca unele goluri sa ramana descoperite acestea vor fi ingradite sau acoperite
cu gratare cu ochiuri de cel mult 7 x 7 cm.

Art.41

La transportul betonului pe verticala si orizontala, se interzice stationarea personalului

muncitor sub si in raza utilajului de ridicat.

Art.42

Se interzice circulatia si stationarea personalului muncitor in zona de descarcare a betonului

din mijlocul de transport.

Art.43

La descarcarea betonului, este interzisa urcarea lucratorilor pe basculanta. Betonul care

eventual sa lipit de bena va fi evacuat numai cu lopeti cu coada lunga.

Art.44

Se va urmari ca durata transportului de la locul de preparare pana la locul de turnare sa nu

depaseasca timpul admis pentru pastrarea calitatii betonului, evitand fenomenele de
segregare. Betonul degradat poate crea conditii de accidente prin infundarea conductelor si
cresterea presiunii in instalatie peste limitele de securitate.

Art.45

Inainte de inceperea turnarii betonului, seful punctelor de lucru va comunica modul de

executie a cofragului, a schelelor si a podinelor de lucru si rezistenta acestor elemente de
constructie, intocmind un procesverbal de receptie interna.

49
Art.46

In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevazute
cu balustrade si bordura de margine.

Art.47

La turnarea betonului pentru executarea unor elemente de constructii cu inclinare mai mare
de 300, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta, fixate solid de elemente
rezistente.

Art.48

Se interzice accesul personalului muncitor in zona de turnare, unde este pericol de cadere a
betonului. Daca din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil, se vor amenaja
viziere de protectie.

Art.49

Circulatia pe cofraje (dupa montarea armaturii) pentru transportul betonului se va face pe

podine asezate pe capre, cu o latime de cel putin 1,2m.

2.3.1. Pompe de beton

Art.50

Pompa de beton va fi amplasata fata de punctul de turnare, astfel incat mecanicul sa aiba
vizibilitate la locul de turnare.

Art.51

Personalul muncitor care deserveste instalatiile de pompare va trebui sa poarte si ochelari de

protectie (pentru a nu se accidenta In cazul desfacerii colierelor sau a spargerii furtunurilor).

Art.52

La punerea in functiune conducta pentru transportul betonului va fi incercata la o presiune

hidraulica de cel putin 5 ori mai mare decat presiunea de regim.

Art.53

Inainte de introducerea betonului in conducta, se vor verifica de personalul muncitor instruit

toate imbinarile si racordurile tronsoanelor si conductelor.

Art.54

Locul de munca al mecanicului care deserveste pompa de beton va fi legat cu dispozitive de

semnalizare acustica sau luminoasa de locul unde se toarna betonul.

Art.55

Demontarea pompei sau a conductelor pentru transportul betonului se va face numai dupa
oprirea functionarii instalatiei.

50
Art.56

Curatirea conductelor pentru transportul betonului se va face cu apa sau aer comprimat. In
timpul curatirii, personalul muncitor va fi indepartat la o distanta de cel putin 10 m de
conducte, iar in fata orificiului de evacuare se va monta o aparatoare inclinata.

Art.57

Se va urmari permanent buna functionare a manometrelor de la pompa de beton;

manometrele vor fi verificate in conformitate cu prescriptiile ISCIR.

Art.58

In cazul defectarii pompei sau a unui element oarecare al sistemului de pompare, sau in cazul
formarii de dopuri de beton in conducta, functionarea pompei va fi oprita imediat.

Art.59

In timpul functionarii pompei de beton sunt interzise repararea sau curatirea agregatelor,
strangerea piulitelor sau garniturilor de etansare.

Art.60

Nu se admite Indoirea In unghi a conductelor (tuburilor) prin care se transporta betonul.

Art.61

Se vor prevedea podete de trecere peste conductele pentru transportul betonului, care
traverseaza locuri cu circulatie intensa.

Art.62

Bratul distribuitor al pompei nu va fi folosit decat pentru sustinerea conductelor si, in nici un
caz, pentru ridicarea sau deplasarea de obiecte.

2.3.2. Bene pentru beton

Art.63

In cazul utilizarii benelor cu furtun (obligatoriu omologate) pentru turnarea betonului, se vor
respecta instructiunile de utilizare a acestora. Inainte de inceperea turnarii betonului, se va
verifica starea tehnica a benei si accesoriilor, inclusiv dispozitivul de agatare la carligul
macaralei.

Art.64

Se interzice personalului muncitor sa stea sub bena de beton.

Art.65

Manevrarea dispozitivului de inchidere deschidere de la gura furtunului (benei) pentru golirea

din bena, se va face tragand in lateral capatul furtunului cu ajutorul unor cArlige.

51
Art.66

Desfundarea de beton a benei cu furtun, in cazul infundarii ei, este permisa numai cand bena
este asezata pe sol si asigurata contra rasturnarii.

Art.67

Dupa terminarea transportului sau a turnarii betonului toate echipamentele ce au venit in

contact cu betonul vor fi spalate obligatoriu.

2.3.3. Turnarea betonului in canale de aductiune si evacuare

Art.68

La executia lucrarilor la canalele de aductiune si evacuare, operatiunile de turnare a betonului

se executa numai dupa terminarea completa a lucrarilor de sapaturi si sprijiniri.

Art.69

Zona de lucru va fi imprejmuita si marcata cu placute avertizoare.

Art.70

Inainte de intrarea muncitorilor in santuri se verifica desfacerea corespunzatoare a pavajului

(daca este cazul), astfel incat sa nu existe riscul caderilor de pietre.

Art.71

Se va verifica zilnic starea utilajelor cu care se transporta betonul (ex: vagoneti decoville) in
perimetrul lucrarii.

Art.72

Se va delimita spatiul de manevra a vehiculului ce transporta beton, astfel incat sa nu existe

pericol de alunecare a acestuia in transee.

Art.73

Muncitorii care lucreaza in santuri trebuie sa poarte in permanenta casti de protectie.

Art.74

In cazul sapaturilor in taluz, betonul se transporta in jos pana la punctul unde urmeaza sa fie
pus in opera, pe jgheaburi, iar in cazul sapaturilor cu pereti verticali, betonul se transporta cu
ajutorul tuburilor (burlanelor telescopice).

Art.75

Cand se face coborarea betonului este interzis sa se mai lucreze la armaturile, cofrajele etc.,
care se afla sub zona platformei de descarcare.

52
Art.76

Tuburile telescopice sau jgheaburile trebuie sa fie bine ancorate la partea superioara a
sapaturii.

Art.77

In cazul turnarii betoanelor cu ajutorul benzii transportoare se vor respecta prescriptiile

pentru aceste instalatii.

Art.78

Daca sub platformele de turnare a betonului se gaseste un gol mai mare de 1,5 m, podinele de
lucru ale betonistilor trebuie imprejmuite cu balustrade.

Art.79

Nu se admite circulatia pe peretii canalului ci numai pe schele sau esafodaje.

2.3.4. Compactarea betonului dupa turnare

Art.80

Instalatiile electrice necesare punerii in functiune a vibratoarelor, se vor realiza respectandu-

se regulile de tehnica a securitatii pentru instalatii electrice.

Art.81

In timpul deplasarii vibratorului, precum si intreruperilor lucrului, oricat de scurt, se va

deconecta obligatoriu vibratorul de la retea.

Art.82

Conductorii electrici, care alimenteaza cu energie vibratorul, vor fi flexibili si izolati in tub de
cauciuc.

Art.83

Carcasa vibratorului va fi legata la pamant, iar muncitorii vor purta in timpul lucrului cizme si
manusi electroizolante.

53
Art.84

Atunci cand in timpul lucrului se constata defectarea vibratorului, acesta va fi imediat

deconectat si predat electricianului pentru verificare.

Art.85

Se interzice utilizarea vibratoarelor defecte.

2.3.5. Incalzirea betonului. Turnarea betonului pe timp friguros

Art.86

Incalzirea lucrarilor se va face cu abur, prin conducte adaptate in acest sens.

Art.87

Este interzisa incalzirea apei cu ajutorul aburului viu. Aceasta se va executa numai in
rezervoare prevazute cu capace si tevi de preaplin si aerisire.

Art.88

Ventilele conductelor de abur pentru incalzirea apei, a agregatelor sau betonului, vor fi
amplasate in locuri usor accesibile, pentru a se putea efectua oprirea usoara a aburului.

Art.89

La incalzirea cu abur se vor lua masuri pentru prevenirea accidentarii muncitorilor prin contact
direct cu aburul sau atingerea conductelor si altor elemente neizolate.

Art.90

Daca se intrebuinteaza abur viu la incalzirea materialelor din buncare sau depozite este
necesar a se lua masuri impotriva patrunderii aburului in incaperile de lucru.

Art.91

Se interzice incalzirea cu cosuri cu carbune sau cu gaze, fara sa se fi luat in prealabil masuri
de ventilare corespunzatoare a spatiului de lucru.

54
Art.92

Se interzice folosirea focului cu flacara libera precum si aprinderea focurilor cu petrol,

benzina sau alte lichide usor inflamabile.

Art.93

Este interzisa arderea carbunilor in sobe care nu sunt construite special in acest scop, pentru a
nu provoca degajarea gazelor in spatiul de lucru.

Art.94

Sobele si burlanele trebuie imprejmuite sau izolate cu panouri din material termoizolant
(azbest) in locurile in care se pot apropia oamenii.

Art.95

Acolo unde se foloseste incalzirea agregatelor pentru betoane si incalzirea incaperilor cu

radiatorul cu infrarosii functionand cu gaz natural sau gaz petrolier lichefiat (butelii) se vor
aplica urmatoarele masuri:

a) radiatoarele vor fi folosite pentru incalzirea incaperilor cu volum mai mare de 7,5 mc;

b) in orice incapere in care se monteaza radiatoarele cu infrarosii, va trebui asigurata admisia

aerului necesar arderii si evacuarea gazelor;

c) se interzice folosirea radiatoarelor in incaperi in care au loc degajari de gaze inflamabile;

d) se interzice folosirea radiatoarelor fara supraveghere pentru un interval de timp mai mare
de 15 minute;

e) se interzice dormitul in incapere in timpul functionarii radiatorului; la ora stabilita pentru

culcare radiatorul va fi stins;

f) daca persoanele aflate in incaperea incalzita cu radiatoare cu infrarosii au senzatia de

somnolenta, dureri de cap sau greata, va fi anuntat seful punctului de lucru pentru a verifica
daca radiatorul functioneaza normal, luandu-se masuri de aerisire a incaperii, intrucat exista
posibilitatea ca in incapere sa fi crescut concentratia de gaze toxice care pot provoca
accidente grave;

g) se interzice punerea in functiune si folosirea oricarui radiator care nu functioneaza normal

pana la inlaturarea defectelor de functionare;

h) la folosirea radiatoarelor cu infrarosii se vor respecta instructiunile difuzate de catre

intreprinderile furnizoare de gaze naturale sau gaze combustibile lichefiate (aragaz) care vor fi
afisate in locuri vizibile;

i) folosirea si manipularea radiatoarelor nu se va face decat de muncitori autorizati de seful

punctului de lucru.

55