Coperta:
Larisa Barbu
© ARM. «Christiana»
pentru prezenta edie ~2008,
Editura Christiana ~ Str, Theodor Sperantia 104,
bi. $26, se. 3, parter, ap. 66, sector 3, Bucuresti,
cod 030939; tel. 021/3225798 sau tel. 0314190676;
e-mail: editurachristiana@yahoo.com
www.editurachristiana.ro
Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu
Director literar: Rézvan Codreseu
ISBN: 978-973-1913-04.9
Pr. Lect. Univ. Dr.
Picu Ocoleanu
LITURGHIA PORUNCILOR DIVINE
prolegomene teologice
la o nous cultura a legi
Edita a Ia,
revizuta si adaugitt
Tipirits cu binecuvantarea
LP.S. Teofan
Mitropolitul Moldovei si Bucovinei
Cuvént inainte de
Episcop Prof. Univ. Dr.
Irineu Popa Slitineanul
Editura Christiana
Bucuresti
2008 fie la plural ca tort ~ Lev. 26, 46), c@t i adeviral nu sunt
altceva decit slujre, litughisire. Altfelspus, cunoasterea
autenticd nu este opera mini noastre, realizat’ prin ordona-
rea impulsurilor ce ne vin prin simturi de etre ideilelcate-
gorilea prior ale ratiuni, si nici mlcar construct de eatre
ratiune de judecdti si rajionamente, ci ea presupune wn mo-
iment de oferire de sine, o dimensiune sacra a slujirit, Nu-
mai in demersul de a se lisa cdlcit de Dumnezeu, de a
cua 88 injeleaga tainele pe care Ihwh i le d& spre gustare
(lat. ,sapio") $i injelepyire (“sapientia”), omului fi devine
propriu demersul cunoastri
Teologia ca form de cunoastere supremd, nu este in
acest sens, in primul rind ,cuvantul omului despre Dumne-
eu, ci Cuvantul lui Dumnezeu cate si despre om, nu e re-
velarea divinului c&tre om, ci revelajia umanului de catre
Dumnezeu". Or, atingerea de citre om a plindtiit fiingirit
sale const in insigi capuctatea sa de a se deschide sensu-
rilor divine ascunse in porunci, de a se oferi voinjei divine
{naga fel inet ea si devind voinfa proprie a omului side a-l
sly astfel Creatorului, Povijuitorulu si Mantuitorului si
Exodul israelit ca procesiune cu Ihwh
Conform redactirii finale a Pentateuhului, legea divind,
‘Tora, a fost dati de citre Ihwh in mod personal lui Moise si,
implicit, poporului Israel, pe Muntele Sinai. Aceasta este, de
altfel, regiunea geografica unde incepe istoria iesitt din co-
‘mun a exodului poporului evreu din robia egipteand cu ari
tarea ingerului dumnezeiesc in rugul aprins lui Moise cel
fugit din Egipt (Ex. 3, 2), pe cdnd el pastea oile lui Tetro, so-
™ Dine, loan I ICA R, pindumnezire" omulu,P, Nellas si conic-
‘ul antropologilor,Stadiu intoduetv la Panay
‘nal indunnezet, Petra o antropaloge oriodoxa, Sibi, 1994, p. VIL
60
crul siu, preotul din Madian (Ex. 3, 1). Moise este trimis de
aici de cdtre Dumnezeu la Faraon cu misiunea de a-i scoate
tui Israel, poporal Meu, din fara Egiptului” (Ex. 3,
10) De acum, Dumnczeu i! ve insoft pe Moise pemanent
(Ex. 3, 12: Eu voi fi cu tine..") — att in timpul intoareeri
sale in Egipt (uneori nu lipsite de conflicte - Ex. 4, 24-26),
cat si de-a lungul confruntiri sale cu Faraon, ca gi in de-
mersul scoaterii din Egipt a poporului Israel si al trecerii
prin Marea Rosie (Ex. 14),
De fapt, eliberarea poporului evreu este realizati de cite
Ihwh insusi, Care il conduce in mod personal prin pustiw in
peninsula Sinai pana Ia locul de la muntele Horeb” unde se
aflé rugul aprins. Jn acelasi spatiu unde avusese loc prima
epifanie eftre Moise (Ex 3, 12), la Horeb, sunt meniti si
aducd acum jertf lui Dumnezeu israelifi eliberaf. $i, con-
form textului aga cum il avem astizi in redactare finala, tot
aici, pe Muntelui Sinai care ,fiumega tot” si ,se cutremura
puternic”, fiinded ,Se pogorase Dumnezeu pe el in foc" (Ex.
19, 18), ginerele lui Tetro graieste ,cu glas” cu Domnul (EX.
19, 19) si primeste de la El cele zece porunci impreun cu
alte legiuiri amainungite
CCilitoria poporului Israel nu se termind cu incheierea le-
‘giméntului la Sinai. Ea continua cu o lund perindare prin
pustie spre fara promisi, Canaan, care dureazipatruzeci de
ani, des, in mod normal, distanfa dintre malul Nilului
al fordanului ar fi putut fi parcursé lejer in cel mult cdteva
siptimani, Cu toate acestea, exodul mozaic nu poate fi in-
% Lothar PERLITT, Sinsi und Horeb, in: Herbert DONNER, Robert,
Hawanr, Rudolf SEND, Beitige zur altestamentlichen Theologe
Festschrift fir Walther Zimmer zum 70. Geburtstag, 1977, pp. 321-32:
rumele de Sinai" si ore” nu artrimite In dou locus frit, Inca
zal denumini,Horeb™ a Fi vorta mai curind de un yer" desemand
eget (,Wasten-Chitre Hore") si uiliza in edaciedeuteronomist
Utero, reset sacedotale P i Ya deveni suing ,absinena” cu pi
rea folosiea denumri Sinai” si vareven la aceasta,
6 terpretat ca o riticire prin desert. El este, cum arat Michael
Walzer, cu totulaltceva decat o Odisee in varianta semi,
sau o povestire in genul vechilor narafiuni despre c&atori
pline de peripefi .care,indiferent ce aventuri contin, incep si
se incheie invariabil acasi™” (cum este de pild, povestirea
cilitoriei preotului egiptean Wen-Amos pind la Byblos
Fenicia si inapoi pana acasi, la templul siu din Kamak). Nici
rear Eneida (dupa Walzer, epopeea care din punct de
vedere tematic se apropie cel mai mult de exodul mozaic) ma
se poate consttui intr-o paraleld a eliberiri din sclavie si a
{ndelungatei cilatori a poporului ales prin pustie. Roma nu
se deosebeste substantial de Troia. Dimpotriva, exodul biblic
este 0 calétorie orientatd inainte”, cdtre un obiectiv clar
determinat, este un mary cre o titi” precist: minunata
{ari a figiduinfei ,unde curge lapte si miere” (Ex. 3; 8, 17;
13, 5; 33, 3). Parcurgerea acestei cAlatorii presupune un
progres moral” si spiritual: pe de o parte ¢ vorba de trece-
rea din sclavie in libertate, iar pe de alta, de conducerea
acesteilibertfi pe calea poruncilor dumnezeiesti la apoteoza,
ci (suprinsd in sintagma ,jara unde curge lapte si miere”)
‘Toati aceasth perindare prin peninsula Sinai inceputa in
Exipt este asistaté si condusi personal de cdtre Cel ce este”.
De fapt, nu poporul este subiectul acestei cilitori, ci
Dumnezew insusi, Care locuieste in Sinai, poreste spre
Egipt cu Moise, conduce pe fi lui Israel pana la Horeb, ve-
chiul Sau sAlas, iar de aici pomeste mai departe in alai, cu
‘ntreg poporul spre Canaan, locul unde EI /nsusi vrea si Se
sildsluiasca. Este vorba, asadar, nu de un simplu mars”,
cum zice Walzer, ci de 0 cilatorie cu caracter liturgic a po-
‘porutui ales care insofeste ,mutarea” lui Thwh din Muntele
Michael WatzeR, Exodus und Revolution, dt. Ob., Frankfurt am
Maip, 1995, pp. 20-2.
mex, p21
"pent
a
Sinai in jara Canaan. Eliberarea din robia egipteand este,
din acest punct de vedere, numai un eveniment adiacent al
_schimbarii de domicilu” a lui Thwh,
Jn acest sens, in cadrul exegezei veterotestamentare con-
{emporane s-a discutatintens despre relaja special. dintre
Ihwh si Muntele Sinai, Asa cum reiese atat din textul scrip-
turistic, casi din studileistorice recente, nu este vorba de ©
simpla'regiune geograic& intimplitor sleasi pentru a fi
cadra al istoriei sacre, ci de spatiul in care insusi Ihwh lo-
‘iese. ,Msi devreme de a fi legat de Palestina gi Israel,
Thwh a fost relajionat cu Sinai, Seir si prin urmare, cu
Edom”, De altfel, Edom si edomifii revin constant in refe-
ratele despre patrathi de la Facere pind la Din 23, 7-8, unde
sunt prezentati si apostrofai ca popor-frate, in ciuda tensiu-
nil istorice dinte ei i Israel". in acelasi timp, dac&’ Mun-
tele Sinai este si in tradtiatriburilor locale dinaintea elibe-
"rit israelitilor din robia egipteant jinutul sfant
Hisluieste Thwh, asta nu inseamnd, totugi c& poruncile pri-
mite aici de cAtre Moise sunt sfinte datoritd /ocului iesit din
comun in care ele sunt date, cum opineazi unii cerceté-
tori!” Ca licas divin, Muntele Sinai este spatiul sacru prin
cexcelenf, dar asta numai intrucdtIhwh este prezent aici
Thwh este, agadar, pentru Israel in perioada exodului
«hwh din Sinai". Se pare c& inainte de exodul ebraic mun-
icle« fost locul de procesiune al diferitelortrburi din regi-
une, in special al populatiilor chenitice si madianitice'””, cu
care israeifi in perioada iesri din Egiptintretneau rela
amicale grajiec8sitoriei lui Moise eu fica preotului madi
"© Lothar PERLITT, op. cit, p. 303,
‘Impex, p. 313.
"= ‘Ioeay, Bundesheologic im Alten Testament, Neukichen
(WMANT 36), 1969, p. 194.
"© “Martin Novi, Oberleferungsgeschichte des Pentateuch, 3.
‘Aufloge, unverind, reprograph. Nachdruck der I. Auflage, Stag,
1965, p 152; Lothar PERLITT, op. et, pp. 302-322
6 nit Ietro, Este frapant, in acest sens, faptul c& ,slujba din
ppustie” adusi lui Thwh, la care Israel fine atat de mult in
disputa cu faraonul egiptean, nu este oficiati de Moise
(comp. Ex. 24, 5 5.u,) sau de Aaron, ci de letro, soctul
rmadianit al lui Moise". Referatul sacerdotal P in redactie
mai tirzic (Ex. 1, 13 s.u5 2, 23-25; 6, 2 5.) va clu, in
schimb, 8 treacd sub ticere contactele lui Moise cu ma-
dlianiti sau s& le minimalizeze™
Dimensiunea rituala a exodului tui Israel, de alai condus
de citre Ihwh al poporului scos din Egipt pentru a-L insot
{in mutarea Sa din Sinai in Canaan, este scoasa in evident
‘mod particular in cdntarea Deborei si a lui Barac Jud. 5, 4
5-11), unde perindarea evreilor prin pustie este infatiseti ca
find catitoria lui Dumnezeu insusi prin lume: ,Cand ieseai
Tu, Doamne, din Seir, cdnd treceai Tu prin cdmpiite Edo-
rmului, pmantul se cutremura si cerurile se topeau, Nori
picurau picuri de ploaie, muntii se niruiau inaintea Dom-
nului, ca gi acest Sinai la vederea Dumnezeului tui Israel”
(ad.'s, 4-5). In Psalmul 68 (67 LXX), 8-9 aceasté viziune
este extinsd la intreaga cilatorie prin pustiu, din Egipt pin
in Canaan: ,.Dumnezeule, cind mergeai Tu inaintea popo-
rului Tau, cdnd treceai Tu prin pimant pustiv, piméntul 5-2
cutremurat si cerurile s-au topit si Sinaiul s-a clatinat de la
fafa Dumnezeului lui Israel”.
Este descrisi aici o .liturghie cosmica” in cadrul cireia
Intreaga natura aduce doxologie lui Dumnezeu, reacfiondnd
' Werner H. Scrobr, Exodus, Sinai und Mos. Erwigungen zu Ex
1-19 und 24, 2. Auflage, Darmstadt, 1990, p. 116-117
"TbeM, pp. 40,112. In Num. 25, 6 gu eva ajunge char la situa-
tia n care cdsforia unui evzeu cu o madianta va f interes, In erioada
prestatla in cea dela incoputul existent! statuluievriese antic, lar
fille eu madianiti, spre deosebre de cele cu cheniit (rma lui Cain),
fare vor rimne i amicale (Jud 4, 11-17; 5,24; 1 Sam. 15, 6:
27,10; 30, 29), se vor incorda (Jud. 68; Isia 9,3; 10, 26; Num. 25, 6
$531; ef 22,47; Tos. 13,20).
6
cu sensibilitate la perindarea lui Ihwh prin lume. In aceasti
optici, accentul cade pe lurarea dina in lume, pe initia
tiva lui Dumnezeu dea elibera poporul ii Israel, de ax gai
si de al conduce in fara promis. Exodul nu este decit ras-
cpunsul poporalui ales la chemarea tui Ihwh cel din
Sinai'®” de a-L insofi in Canaan, la fel cum si fenomenele
natui care insofese perindareadivind pe pimant reprint
rispunsul ereaturi la prezenfa personala a lui Dumnezeu in
mijlocul ei. Israeli si imreaga naturd constituie in felul
acesta0 procesiune de insofre « ,Celai ce est” in druml
Siu citre Canaan,
De altel, iesirea din Egipt este conceputi de etre thwh
{nsui de la bun incepat ea procesiun. in eadrul teofaniei de
la Horeb (Ex. 3, 2 5. u.), dupa ce ii face cunoscuti lui Moise
injiativa Sa de a eibera poporal din bie (v. 8), Dumnezeu
il trimite pe acesta in Egipt pentru a cere permisiunea ca
"Claus Wesretnann, Thelogie des Alten Testaments in Grunda-
g2n,2,Auflage, Getingen (ATD Exganaungsete, Bd, 6) 1985, 9.1535.
Lund in dscuie pe deo parte faptl cf In desererea veerotests
‘mentad a muntelui Sina! pare safe vorba de la oTormafiune geolosica
de tip valeanic (oi astfel de many nu exist in zond dessin Nord-Ves
tul Arabie) iar pe dealt pare faptul store e& madiantit au locit eu
pretdere partes de NV a peninsilei abice,o serie de cercetiton au
fis pesupozifia cd. adevdratul Sinai nu s-ar fala, de Tap, n peninsula
fmonima, ct undeva pe coasta de rst Golfului Akaba. A se vedea In
acest sens Eduard Meven, Die Isralten und ihre Nachbarimme.
Altestamentliche Untersuchungen, 2. Auflage, Nachér. der Aus Halle
‘and. Saale (1906), 1967, p. 69; Marin Non, Geschichte Ieracs, 8
‘Auflage, Gottingen, 1976, p. 124; Joachim JEREMIAS, Theophanie. Die
GGeschiche einer aestamenlichen Gattung, 2. Uberarb. i erw. Auf
lage, Neukrchen-Viuyn, 197 (WMANT 10}, pp. 108, 207,209. Martin
Noth, Uberlieferungsgeschichte des Pentateuch.. p64 §. v2 Ast at
explicafapul 8 tradiiaevreiasedultercar se vor aga de rar despre
Sinai. Ince masura aceasta ipoterd este coretd sau no, este rev de
precizatW. H. SCIDADT, op. city p. 82: Faptl ch masivul munfos de
abia I inseripi nabateie, face ca argument
contra aesteiipoteze sh fe la fel de discuabi
‘6s isracliii si meargi in pustie ,cale de tei zile” spre a-l adu-
ce acolo jertft (v.18). Faraonul impiedica aceasta initiativa
‘cu caracterliturgic (Ex. 5,2 gu.) in care vede un pretext de
sustragere de a muncd si ordond indsprirea condifilor de
lucru pentru sclavi (v. 7). intreaga confruntare ulterioaré
dintre Moise si reprezentantii puterii in Egipt graviteaza in
jurul acestei eme. Cererea este reluata invariabil de fiecare
data cind Moise si Aaron merg in audien( la Faraon (EX. 7,
16; 8 21 5.14; 10, 24 5. u.). Refivzul acestuia de a permite
evreilor $8, partcipe Ia aceasté. sirbitoare cu caracter
procesional™, ,sirbatoarea Domnului Dumnezeului nostra”
Ex. 10, 9; ef. 5, 1), prevazutt si culmineze cu ,stujba in
pustie” (Ex. 7, 16), provoacd mania lui Ihwh si urgia celor
zece pligi (Ex. 7-10),
insisi sirbatoarea evreiasca a Pastclor, institutt conform
referatului sacerdotal P de la Ex. 12, 14 in legiturd cu ul-
tima plaga impotriva egiptenilor, are o dimensiune procesi-
conala'®. in aceastinoapte, in care Domnul a érecut peste
imantul Egiptului lovind tot intiul nascut egiptean, fie el
om sau animal, israeli minnca mielul pascal ,cu graba",
avand ,coapsele incinse, incaljimintea in picioare” si finan.
ddu-si in mini toiegele (Ex. 12, 11). Oamenii sunt gata si
poreascé pe cale.
Drumul plin de peripeii, pe care ei il vor parcurge din
Eaipt, incepe si continua pant la Muntele Sinai iar de aici
‘mai departe pans in Canaan ca 0 edlatorie cu Dumnezeu:
lar Domnul mergea inaintea lor: ziua in stalp de nor, at
Aandu-le calea, iar noaptea in stilp de foo, luminindu-te, ca
‘i poati merge si ziua si noaptea. $i n-a lipsitstilpul de nor
iua, nici stilpul de foc noaptea dinaintea poporului” (Ex,
13, 21-22). Ulterior, dupa incheierea legimantului la Sinai,
Thwh se silasluieste in cortul adundrii, construit dupa pro-
1S Wemer H. ScuBMT, op. ets p55.
Inde, p58: ,(Wallfars jet
66
pile Sale indicapii ~ (Ex. 25-31; 36-40) date lui Moise, eu
care El comunica aga cum vorbise cu Adam in Eden (Gen.
2, 16-17; 3, 8-9). Ihwh este prezent neincetat in cortul
rmirturici ~ de la sfintirea acestuia si pana la pitrunderea in
fara Canaan insofit de intregul Israel (Ex. 25, 8): ,Atunei un
nor a acoperit cortul adunirii si locagul s-a umplut de slava
Domnului; si Moise n-a putut si intre in cortul adunari,
pentru ca-l cuprinsese pe acesta norul gi slava Domnului
uumpluse locasul. in tot timpul calatoriei filor lui Israel,
‘ind se ridica norul de pe cor, atunei plecau la drum, iar de
nu se ridica norul, nici ei nu plecau la drum pana ce nu se
ridica; pentru ci in tot timpul cilétorii, ziua stitea peste
cort norul Domnului, iar noaptea se afla peste el foe, inain-
tea ochilor Intregi case a li Israel” (Ex. 40, 34-38).
Cou eliberarea din robia egipteand, Muntele Sinai devine
locul sfnt al israclitiloraflai pe cale. Chiar si dupa stabili-
rea in Canaan, el va riméne in viata poporului evreu un re-
per al prezenfei divine citre care pelerinii (de data aceasta
dinspre Canaan) vor continua si se indrepte. Un asemenea
caz il eprezinti Sf. Prooroe lle, care se refugiazi la Mun-
tele lui Dumnezeu (Horeb), pentru ca aici sa-L experieze pe
Ihwh nu ca furtund, cutremur sau foc, ci ca voce si sullare
usoara (I Regi 19)".
De alfel, Martin Noth a observat in acest sens 8 reca-
pitularea din Num. 33 a traseului parcurs de poporul ales din
Egipt la Muntele Sinai (si de aici pind la hotarele
Canaanul i
invers al unei procesiuni (,Wallfahrt")"" ta
de eatre Dumnezeu, (cu)prins in Marea Liturghie divina,
° Wather Znaenus, Grandi der altestamentichen Theology 4
urchgesehene und erginzte Auflage, Stutigar-Berlin-Koln-Main,
1982p. 60.
iFM Noma, Der Wallahtswee zum Sinai (3. Mose 33), PY 36
1940, 9p 5:28.
o
es “ee spaiul se intipdreste cu marturile prezenfei Sale si devine
astfel loc sacru, topos liturgic. Or, in aceasta calitate a lui, el
continua si invite mere la reparcurgerea sa de care
o-liturghisitorii ui Dumnezeu.
Procesiunea de insojire a lui Ihwh
cea loc al primirii poruncilor divine
Procesiunea de insotire a Iui Ihwh din Sinai in Canaan
este locul primirii de cate Israel a poruncilor divine. Exist,
{in acest sens, 0 multitudine de episoade in Hexateuh' si in
cartile profetitor, in care se relateaza cum Dumnezeu ii di
oporului evreu aflat pe cale prescriptii si porunci in diferite
situati"”. Primul dintre acestea este plasat (de redactorul,
ccel mai probabil, dintr-o faza timpurie a traditici deuterono-
mice Dt) chiar la ineeputul calatoriei prin pustie, indati
«dupa trecerea prin Marea Rosie, cnd, dupa episodul indul-
cirli apei la Mara (relatat in redactarea iahwisté I"), ,Dom-
‘nul” a pus ,poporului Sau randuieli si porunei” (Ex. 15, 25),
corelindu-le cu. promisiunea protectiei divine: .De vei
asculta cu luare aminte glasul Domnului Dumnezeului tiu gi
vei face lucruri drepte inaintea Lui si de vei lua aminte la
oruncile Lui, nu voi aduce asupra ta nici una din bolile pe
"Despre intenfa redactorulul final de a fer un ,Hexateuh” i nu
tun Pentateuh: Geshard VoN RAD, Das formgeschichtliche Problem des
Hexateveh (1938), In: oe, Gesammelte Studien zum Alten Testament,
3. Auflage, Minchen, 1965
"Frank CROSEMANM, Die Tor. Die Tora. Theologie und Sozialge-
‘schighte des altestamentlchen Gesetzes, Minchen 1992, . 32.
Peter F. ELLS, C:SS.R, The Yahwist The Bible's Fist Theolo-
sian; withthe Jerusalem Bible text ofthe Vahwist saga, Notte Darn; Ine
Giana, 1968, pp. 49, 279; Volkmar FRI, Ital in der Wiste, Traditions:
geschicliche Untersuchung. der Wisteniberlcfenung des Jahwisten,
Marburg, 1970, pp. 68; Hans Heinrich Sc vib, Der sogenanmte Tah.
ist. Beobachtungen zur Penateuchforschung, Zitich, 1976p. 64
cy
care le-am adus asupra egiptenilor, c& Eu sunt Domnul
Dumnezeul tiu Care te vindecd” (v. 26). La rindul siu, si
proorocul Ieremia 7, 2-23.25; 11, 3.7; 31, 32; 34, 13 face
frimitere la acest moment al dari de porunci la inceputul
exodului (in ziua aceea in care i-am seos din pamantul
Egiptului” ler. 7, 23)
In mod simetric, ultima relatare despre primirea de po-
runci divine de catre poporul ales are loc in ultimul capitol
al Hexateuhului (losua 24)''*, Ia finele calgtoriei cu Ihwh,
cnd felul procesiunii, fara (erets) promisé, a fost atins. La
Sichem, ,inaintea cortului Domnului Dumnezeului lui Is-
ral” (v. 25), prin intermediul lui losua, urmagul fui Moise,
este innoit legimantul dintre thwh si Israel. Evenimentele
de la Ex. 15 si los. 24 sunt de asa maniert plasate in econo-
nia textului, incat ele constituie cadrul care delimiteaza
timpul sacru in care voinja divina este revelatd poporului
ales"
‘ntre Mara si Sichem, respectiv inceputul si sflrsitul c=
latorie cu Ihwh a poporulu ales, Israel este destinatarul unui
lung sir de porunc, prescriptii si randuieli divine. Poruncile
date in dou randuri la Muntele Sinai (Ex. 19-24 si 33-34),
rinduielile cu caracter liturgic din Exod 35-40, Levitic (ne-
localizate preci) si din Numeri (ca, de pilda, cele date dupa
agezarea in Sitim in apropietea Moabului~ Num. 28-30), dar
si reactualizarea si talcuirea Decalogului (Din 5-6) impreunt
cu oferirea de noi porunci inainte de intrarea in Canaan
cup’ cea mai mare parte a relatirii perindaii de patruzeci
de ani prin pustic. intreaga cilétorie a poporului evrew cu
Ihwh este astfelinfajisata ca 0 permanentii convorbire cu
Dumnezeu, Care porunceste necontenit si figiduicst.
"Erhard BLUM, Die Komposiion der Vatergeschichte, Neukir-
chen: Vlayn (WMANT 57), 1984, p. 605. losua 24 arta intenfia
‘lar a contri unui exateu
'™ Frank CROSEMANN, op it, P54
©
a Se pare e@ abia int-o fazai mai tirzie a redactirii deutero-
nomiste Dir a aparut tendinja teologick de a concentra pri-
‘mirea tuturor poruncilor divine la Muntele Sinai gi de a face
din acesta toposul prin excelenta al oferinii Torei de edt
Thwh, Aceasti tendinga s-a manifestat paralel cu un proces de
sistematizare teologicd a reveajiei divine. Aga se face c& re-
flectia teologica deuteronomics Dt iniial si apoi, mai amplu,
cea deuteronomisti Dir cauti si prezinte poruncile divine
16rot ca piri ale unei singure torah, ale unei singure leg.
Legimantul si poruncile divine sunt infatiate aici ca ur-
mare fireascd a exodului si implinire a lui, care va atinge
momentul culminant in luarea in stipdnire a Tarii promise.
Intre exod, b'rlt, torah si eras exista in Penta(Hexa)teuh,
in forma lui definitiva, o continuitate si 0 unitate organic®,
Discontinuitateaistoricéafirmati de eatre hermencuti vete-
rotestamentari contemporani in ceca ce priveste evenimen-
tele relatate de catre Hexateuh nu se confirma.
in acest sens, Georg Fohrer, analizind Ex. 1-15 (istorisrea
iesiri propriu-zise din Egipt a poporului evreu), a ajuns I
concluzia cd traditia exodului nu este ,un complex inchis
sine”, i presupune © continuare, fiind orientati citre is-
toria intimpliritor de la Sinai, de care este de la bun inceput
profund legati. Aceasti unitate nu poate fi descompuss fri a
pierde sensul fieedreia dintre elementele constitutive ale in-
tregului, Decuparea diferitelor trai si separarea lor una de
alta ca istorii independente este, de aceea, puri fictiune”™*
De fapt, intregul complex narativ care incepe cu exodul nu se
terminf nici micar cu incheierea legimantului la Sina,
orientatcdtre luarea in posesie atari (eres) promise!"
Georg Fount, Ubetieferung und Geschichte des Exodus, Fine
‘Analyse von Ex I, Belin (3ZAW 91), 1964, p. 121
‘BIDEN, pp. 121-122.
"Tame, p. 122: Aceastistorisire despre latea in posesic a iit
promise, caren Hexatcuh este coroborata eu trade similare ale ator
n
Sensul intregului complex narativ nu este inst acela de a
legtima pretentile teitoriale israelite, cum considera Fohrer.
Mai curind accentul cade pe istorisirea actiunii lui Dumnezeu
fn lume (pe care, de altfel, si Fobrer 0 accentueaza). De
aceca, inante de a Iua in discuie cultul ea orgine a trailor
exodului si a legimantului, ar trebui reflectat la actiunea lui
Dumnezeu in lume ca impuls al acestor tradi”
Decalogul, asupra ciruia receptia crestind a Torei a in-
sistat cu precddere, este in acest sens numai un moment din
marea procesiune de insofire @ lui Ihwh in Tara (aeraets) fa
giduitd. Aceasti procesiune reprezinti adevaratul “Sitz im
Leben’ al celor zece porunci (Ex. 20, 2-17; comp. Deut. 5,
6-18) si al tuturor celorlalte ,cuvinte” (d"barim) rostite de
catre Dumnezeu.
Dar procesiunea israclifilor cu Ihwh este nu numai con-
textu in care, intre altele, Dumnezeu le vorbeste si le comu-
ricd acestora judecaile Sale, ci este insigi forma specifics
de viewuire pe care o presupune Tora, liturghia de imparta-
sire a vointei divine oamenilor.
In acest sens, luarea in stipdnire a frit Rigiduintei se va
petrece sub losua, urmasul lui Moise, ca procesiune cu chi-
votul legit purtat de cdtre preofii din seminia lui Levi (los.
3,3: 4, 10), Legea se afli concret, sub forma tablelor Leg,
{in mijlocul israelifilor. Ad&postite in chivot, ele au putere,
iar aceastd putere este conferitt celor care respect Lexea si
trliese din a, respectiv participt la procesiunea de insofire a
Ini Dumnezeu. Ca atare, Legea nu este un cod abstract de
reguli, ci 0 Lebensform care invitd la continuarea procesiu-
tribur i grupar israeli, are sensul de aintemeia dreptul asupra pa-
‘ntl (Kulturland) gi fae acest luera deo maniera cel pujn carte.
fistich Vechilui Testament, cae lng credinf gi elatarca afin ui
Dumezeu cu privire la popoare st oament In teut,prezent fi vlor™
(ead),
"8 Walter BEYERLIN, Herkun und Geschichte der dltesten Sinaia
Aivonen,Tabingen, 1961, p. 190
n
fe ni incepute cu eliberarea poporului ales din sclavie. Ea se
fla induntrul procesiunii sub forma tablelor inzestrate de
Dumnezeu cu putete gi, in acelasi timp, este procesiunea,
este izvorul din care trlieste aceasta. Purtarea chivotului in
rocesiune nu inseamna, in definitiv, decat incorporarea
rnoastri in Lege ca forma de viefuire autenticd.
Se poate spune ea tablele Legii au in Vechiul Testament
© anumita “personalitate’. Ele nu sunt niciodata percepute in
vila poporului ales ca niste simple obiecte sau ca tin text,
inscriptionat pe piatra, ci constituic permanent o paradigma
4 prezentei lui Ihwh in mijlocul oamenilor. Legea data de
Dumnezeu este o Lege vie, in care este activa voinja Lui
Astfel, chivotul purtat in rizboaie fi poarti pe evrei spre
iruinjd asupra neamurilor pagane gi a dusmanilor lui Israel,
Prezenfa tablelor Legii pe de o parte, iar pe de alta ,integra-
rea” lui Israel in Lege ea forma de via} fac ea poporul ales,
desi mai intotdeauna in inferiortate fay de dusmanii lu, s&
fie ocrotit de pericole. Sf. Petru Damaschin remared in acest
sens c4, de fapt, nu noi piizim poruncile, ci ele ne pizese pe
noi". Prin ele, experiem astfel protectia pe care El o acorda,
intregii Sale creajii’” si tuturor celor care Il iubese pe El.
"Sr, PerRU DaMASCHIN, Din Invaturle dahovnicesti ae,
Filogaia, vol V, p61
"= THOR AL ANTIOMIEL, Cate Autoli, I, $ in: PSB 2, tad, Pr. D.
Fesiors, Bucuresti, 1980, pp. 284-285: ,Dupa cum rodia are cai, care 0
scope, iar inkunira are multe camara fi eutuf, despa prin mem
brane, in eae gsese multe seminge afl inreaga creaje este scope.
‘tt de Duhul Tui Dumnezeu; iar Duhul care 0 acopert Impreun cu
reaja sunt acoperti de mina Tui Dumneze: $i dup cum sana
ci, care este induntra, nu poate vedea cele ce sunt dincolo de eosj,
nin cf este infuntru, tot ga nie! om acopeit mpreund cu toatl
szeafia de mina lui Dumnezea, nu poate vedes pe Durmnezea, Mai ult
tof ceded este un mparatpamdntese, desi mit vkzut de Toi dar tf i
ccunose prin legile si hottie lui prin drepatoct gi putemici ui su
fe i, Pe Durmezeu nu vei tu s-L cunost are prin hi
cruril iputerle Lai?”
n
T
De aceea, eénd spunem c& Dumnezeu este Dommnul, fl recu-
rnoastem pe El ca stipanitor $i nu ne mai listim stipéniti de
minie si de poft, ei porunea Lui, a Adevérului i Ratiuni
absolute, ne stipaneste pe noi”.
In acelai timp, a nu ne lisa e&lsuziti de Legea divind,
respectiv faptul de a ies din Lege ca ,Lebensform”, cilea-
rea ei, este un act in urma edruia omul se decupleaza de la
relaja sa cu Dumnezeu, Legea nu este numa o lege vie, ci
este si Lege a vieti. Depisirea granielor ei inseamna intra-
rea intr-o stare maladiva si, nu in pujine rindur, insisi
‘moar. Cnd israeli poara contra voinei lui Dumnezew
chivotul Legii adapostit pnd atunci in oragul Silo in razbo-
il contra filistenilor (1 Sam. 4, 4), ei sunt invinsi. Domnul
pedepseste insi cu ,,bube usturitoare” (1 Sam. 5, 6) si pe
filistenii care, in urma victorii, iau chivotul continind t
blele Legii ca trofeu de razboi (I Sam. 4, 11), Pedeapsa este
asa de nipraznicd, inet cSpetenilebiruitorlor sunt site st
‘wimita chivotul legit inapoi la evrei. Faptul ed vitele care
‘ransporta carul cu chivotul pomese indati, minate parca de
‘© man nevizut, in directa tinuturilorlocuite de cate evr
simu aiurea este considerat de cftre paganii insisidrept un
semn al voinfei lui Dumnezeu. Impresionafi, ilistenii inso-
{ese tablele Legii pnd in hotarele Betgemesulu, iniind ad
hoc, la randul lor, o ‘procesiune’ (in fapt contraprocesiune
~1 Sam. 6, 12).
Prezenfa lui Dumnezeu se impune de Ia sine in ereatie ca
procesiune. Or, procesiunea este un act de putere alii Thwh.
Ea adund in sine oamenii i creatia, iar acolo unde acestia
sunt incapebil i-i urmeze lui Dumnezeu is se lase mica
de puterea divin’, ei fac o experienta dramaticd a acestei
puterinesfisite, de data aceasta inst ea putere care, nemai-
fiindu-le impartisit, le este sand sii lovestenprasnic.
"Sp, PETRU DAMASCHIN, op it, p. 95.
n
ee Cuviosul Siluan Athonitel aratf, in aceasti ordine de
idei, c& faptul de @ nu renunja in mod deplin Ia voia ome.
neascd este cauza absenfei Duhului Sfint sia darurilor Sale.
»Vei zice poate: «De ce nu am si eu un asemenea har? »,
Pentru cd ma te-ai predet voi hui Dumnezeu, ci taiesti dupa
bumul tau plac. Priveste pe eel ce-i iubeste voia propre,
sate niciodaté pace in suflet sie mereu nemulpumit. Da cel
ce 5-4 predat cu totul pe sine voit Tui Dumnezeu primeste
darul rugéciunii curate’,
‘Namai predind-e total lui Dumnezeu gi lisindu-se
liuzit de El, omul poate implini voinja divin, pentru ci
atunci, Duhul venind, ,,invati sufletul sa pazeasca poruncile
lui Dumnezeu si-i da putere si facd binele”™”’, Altminteri,
prin el insusiomul nu este fn stare si implineasc& poruncile
iui Dumnezeu”,fapt penta care ,s-a zis: «Cerefi si vise va
dda» (MK. 7, 7). Dacd nu cerem, ne chinuim pe noi ingne si
ne lipsim de haral Dubului Sint. Firs har ins, sufletul ein
incurcdtura, caci nu mai stie care € voia lui Dumnezeu"™.
CChiar lund la cunostnj! confinutal poruncilor, in absent
hharului, omul nu leva putea prcepe sau le va inflege gre
sit In acest sens, una dintre punetele cheie ale Evanghelie
si ale kerygmei apostolie este afirmarea (“implintea”) le
ail si nu anularea ei (Mt 5, 17-18; Le. 16, 17). Legea se in-
plineste acum pentru c&, prin har, ea ajunge si poat ft im-
pinta de cite omal care, in Duhul, se cufundt in oceanal
rugiciunii si al smereniei divine, fiind purtat de cdtre El in
acest mediu duhovnicese mai depart, spre Dumnezeu
‘neamestecat cu voia omeneasc8. Abia dupa Incheieres perioadei de pe
nitent,cind camenit au reinrat in logiea diving in temerea de Dumne-
‘eu, Ihwh va permite mutareaehivotui pe Muntele de la Nordul or
full Tui David. se vedea MARCU ASCETUL, Despre cei cei Inchipuic
‘ag indrptjese din fpt, in Floalia, vo. 273, §184
38 Cov. SILUAN ATHONITUL, op. ety p 106,
29 Cuv. SIVAN ATHONITUL, op i
142
Renunfind definitiv 1a satisfacerea voilor proprii, omul
ajunge si-si improprieze voia diving cuprinsa in lege pan la
sgradul in care se face el insusi lege”, Stadiul acesta al a-
S-ar putea să vă placă și
- Valorile AcuzativuluiDocument3 paginiValorile AcuzativuluiAtomei TudorÎncă nu există evaluări
- Sfantul Grigorie Teologul Cuvantari PraznicaleDocument9 paginiSfantul Grigorie Teologul Cuvantari PraznicaleAtomei TudorÎncă nu există evaluări
- Recenzie de CarteDocument3 paginiRecenzie de CarteAtomei Tudor100% (1)
- 6 - DidahiaDocument7 pagini6 - DidahiaAtomei TudorÎncă nu există evaluări
