„ A V E N T U R A "

romane de a c t i u n e şi pasiune

F R E D E R I C V A L A D E
•••
R E G I N A
NEVĂZUŢILOR
Traducere de
TEODOR CRETEANU
*

•
E D I T U R A „A D E V E R U L" S. A.
CALENDARUL CITITORILOR
LA 15 A L E FIECAREI LUNI
c i t i m c o l e c ţ i a de 8 L E I

AVENTURA
= TAINA FARULUI INDOLIAT

LA 1 A L E F I E C Ă R E I LUNI
citim colecţia de 15 LEI

"ROMANELECAPTIVANTE"
în v â n z a r e :

CONTESA CAGLIOSTRO
Următorul:

MIREASAFLĂCĂRILOR
C a t a l o g u l t u t u r o r v o l u m e l o r a p ă r u t e s e află l
 F R E D E R I C V A L A D E

REGINAN E V Ă Z U Ţ I L O R
Traducere de TEODOR CREŢEANU

1.

GHITARISTUL.
Dup ă d o u ă t r e i l u n i p e t r e c u t e la Rio-de-
Janeiro, luai hotărîrea să u r c spre isvoarele
onului, străbătând ţara.
L a Rio fusesem sfătuit s ă i a u u n v a p o r
care mă va d u c e c o n f o r t a b i l la P a r a .
P l e c a r ă m deci, M a n u e l Esquisitos, secre-
tarul m e u şi cu m i n e şi a j u n s e r ă m însfâr-
şit după s ă p t ă m â n i şi s ă p t ă m â n i , la P a r a .
Atracţiile n u p r e a s u n t n u m e r o a s e l a
P a r a a ş a c ă d u p ă c i n c i s p r e z e c e zile n u
aveam decât un singur g â n d : să plec
c î t m a i c u r â n d d i n o r a ş u l acesta. D a r c â n d
l u a i h o t ă r î r e a , altă b e l e a : n u p r e a ş t i a m
u n d e s ă m ă d u c . M ă sfătuii c u M a n u e l
Esquisitos.
3
 D a r m a i întâi s ă f a c e m p r e z e n t ă r i l e
S u n t francez, m a i m u l t c h i a r : P a r i z i a n
Mă numesc Edgard D u p a r c şi sunt fiu de
notar.
Î n d a t ă ce-mi t e r m i n a i studiile, î n e c e p u i s ă
călătoresc, cutreerând l u m e a condus numai
d e c a p r i c i i l e f a n t e z i e i m e l e , fără n i c i u n
p l a n stabilit, n u m a i ş i n u m a i din p l ă c e r e a
de a vizita ţ ă r i noi şi de a î n t â l n i chi-
p u r i noi.
În C h i n a , la colţul unei s t r ă d u ţ e din Pe-
king făcui cunoştiinţă cu Manuel Esquisitos.
A t a c a t d e trei, p a t r u h a i m a n a l e , b i e t u l d e e l
fusese t r â n t i t la p ă m â n t , jefuit şi pe dea-
s u p r a d ă r u i t cu o l o v i t u r ă de cuţit în
p i e p t , c a r e e r a să-i p u n ă c a p ă t zilelor.
A ş f i p u t u t s ă m ă d u c n u m a i după a j u -
tor şi să t r a n s p o r t pe acest n e n o r o c i t la spi-
t a l u l cel m a i a p r o p i a t , d a r fa[a lui c h i a r
pledă in favoarea l u i : avui presimţirea că
p u t e a să-mi fie de folos; îl t r a n s p o r t a i
d a r l a h o t e l u l m e u , şi-l î n g r i j i i .
Se vindecă destul de repede,căci rana era
m a i puţin gravă decât părea la prima ve-
d e r e , ş i d u p ă c â t e v a zile ş e d e a î n p a t ş i
c â n t a , ca să se distreze, d i n t r ' o mică ghi-
t a r ă p e c a r e agresorii socotiseră i n u t i l s - o
fure şi pe c a r e o r i d i c a s e m o d a t ă cu el.
— E i , îl î n t r e b a i eu, C u m te simţi?
— F o a r t e b i n e , S e n o r ! î m i răspunse el.
Şi d a c ă doreşti- sunt g a t a să te părăsesc
d u p ă ce-ţi voi fi m u l ţ u m i t p e n t r u bunăta-
t e a d-tale.
— Ca să te d u c i u n d e ?
F ă c u u n gest vag.
— H a b a r n ' a m ! r ă s p u n s e el. E un lucru
cu care nu mi-am bătut capul niciodată
4
D r e p t c ă l ă u z ă î m i serveşte î n t â m p l a r e a şi,
p â n ă l a p ă ţ a n i a m e a d e d e u n ă z i , şi-a î n d e ­
plinit m i s i u n e a .
începutul acesta îmi stârni interesul şi
trezi în m i n e , din c a p u l locului, s i m p a t i e
p e n t r u acest b ă i a t nostim. Imi spuse că
era Spaniol, de prin împrejurimile oraşului
H u e s c a , fiul u n u i f i e r a r , c a r e s e î n s u r a s e
cu o ţ i g a n c ă şi că. p r i b e g i s e p r i n t r ' o m u l ­
ţime de ţări câştigându-şi p â i n e a cu ajuto­
r u l g h i t a r e i lui. V i z i t a s e F r a n ţ a , G e r m a n i a ,
I t a l i a , G r e c i a , a p o i , g ă s i n d d e l u c r u p e bor­
dul unui v a p o r ce pleca spre Indii, reînce­
p u s e . v a g a b o n d a j u l , a j u n g â n d î n s f â r ş i t la
P e k i n g.
— Aş v r e a să-ţi fac o p r o p u n e r e , îi s p u ­
sei e u c â n d f u v i n d e c a t : s ă r ă m â i l a m i n e .
Aş fi m u l ţ u m i t să am un servitor bun.
C u v â n t u l a c e s t a nu-i p l ă c u . R ă n i s e m m â n ­
dria lui de Spaniol.
î n c r u n t ă din s p r â n c e n e .
— Mai b i n e zis. r e l u a i eu, de c i n e v a c a r e
să-mi facă a c e l e a ş i servicii ca un servitor,
d a r c ă r u i a i-aş d a titlul d e s e c r e t a r .
T r ă s ă t u r i l e lui M a n u e l s e l u m i n a r ă .
— E i , ce zici? î n t r e b a i eu.
— Z ă u , Senor, r ă s p un se ghitrfristul, m a i
bine nici că se p o a t e !
Ne învoirăm pe dată şi asta vă explică
dece optsprezece luni m a i târziu e r a m la
P a r a , î n t o v ă r ă ş i a a c e s t u i fiu d e ţ i g a n c ă ,
î n ale c ă r u i vine c u r g e a s â n g e l e m a m e i s a l e .
E r a h a r n i c , c u r a j o s , s e d e s c u r c a uşor, în-
tr'un cuvânt un ajutor nepreţuit pentru un
c ă l ă t o r p a s i o n a t c a m i n e , c ă c i b a i g u i a vre-o
d o u ă s p r e zece l i m b i , ceeace-i p e r m i t e a s ă s e
f a c ă î n ţ e l e s p e s t e tot.
5
 La P a r a , î m i v e n i t o a n a să fac o p l i m -
bare prin meleagurile cursului superior al
A m a z o n u l u i , n u m i t şi M a r a n o n , o r e g i u n e
p ' c a r e î n c ă d i n t L e r e t e d o r e a m s'o vi­
zitez.
Ii c o m u n i c a i i n t e n ţ i a m e a lui M a n u e l Es-
qnisitos, c a r e nu f ă c u n i c i o obiecţie.
N u d e g e a b a e r a e l fiu d e ţ i g a n c ă . Avea
în sânge instinctul vagabondajului şi dacă
l-aş fi a n u n ţ a t s e a r a că p l e c ă m a d o u a zi
d i n P a r a , p e jos, c a s ă m e r g e m l a New-
York, d e a l u n g u l ţ ă r m u l u i o c e a n u l u i , asta
i-ar fi p ă r u t foarte firesc. 11 î n s ă r c i n a i să
a r a n j e z e totul p e n t r u c ă l ă t o r i e .
A p a t r a zi e r a m pe bordul unui vapor,
c e m e r g e a p â n ă l a Iquitos, ş i n a v i g a m î n
susul A m a z o n u l u i , cât d e i u t e î n g ă d u i a f o r ţ a
maşinei.
— Ţ i n e m u l t d r u m u l ? î n t r e b a i e u p e că­
pitan.
— D a c ă totul merge bine, îmi r ă s p u n s e
el, v o m fi la I q u i t o s p e s t e c i n c i s p r e z e c e
zile.
F u i c u r i o s s ă ştiu d e c e n a v i g a ţ i a oficială
s e o p r i a l a Iquitos, î n loc s ă c o n t i n u e p â n ă
la B a r a n c a şi la Borja.
— S'ar p u t e a m e r g e şi acolo, îmi e x p l i c ă
M a r t i n e z , ş i p â n ă n u d e m u l t , aşa s e f ă c e a .
Vorbesc de B o r j a . C â t d e s p r e B a r a n c a , e
altceva. Nu-i u n o r a ş , n i c i m ă c a r u n sat,
nu-i d e c â t o e x p l o a t a r e i n d u s t r i a l ă . V a p o a r e
m i c i din I q u i t o s p l e a c ă s ă d u c ă acolo m e ­
r i n d e , ştofe, o g r ă m a d ă de l u c r u r i şi a d u c
deacolo cauciuc, piei şi alte mărfuri.
— Şi la B o r j a nu m e r g ? î n t r e b a i eu,
Martinez clătină din cap.
— La B o r j a n u , zise el.
 C h i p u l i se p o s o m o r î aşa de t a r e , î n c â t
p r e s i m ţ i i o chestie u r â t ă . . .
Şi e r a o chestie u r â t ă de tot.
— Nu se m e r g e la Borja, r e l u ă c ă p i t a ­
n u l , p e n t r u c ă l a Borja n u m a i există n i m i c .
S e i n s t a l a s e r ă acolo o a m e n i c u m s e c a d e , b ă r ­
b a ţ i , femei, copii, v r e o s u t ă . Se l u c r a h o t ă -
rît, c o n s t r u i s e r ă case, c u l t i v a s e r ă p ă m â n t u r i ;
f ă c u s e r ă o s t a ţ i u n e de p e s c u i t . P r o m i t e a să
devie u n colţişor î m b e l ş u g a t , u n o r ă ş e l fru­
m o s . Desigur, nici l a P a r a , ş i n i c i c h i a r l a
Iquitos, nu se şt ia ce se în t â m p l a acolo, I n -
t r ' o z i soseşte l a B o r j a u n v a p o r . N i m e n i .
O t ă c e r e d e m o r m â n t . D e a r c ă . C a u t ă Bor­
j a . N u s e m a i v e d e B o r j a . Nicio c a b a n ă .
Intr'o noapte, Indienii H u a m b i s a s ieşiseră
d i n p ă d u r i l e lor, şi a d o u a zi de d i m i n e a ţ ă
totul e r a jefuit, m a s a c r a t . Se i s p r ă v i s e cu
Borja.
— Şi n i m e n i n ' a î n c e r c a t să-i p e d e p s e a s c ă
p e a c e ş t i H u a m b i s a s ? î n t r e b a i eu.
C ă p i t a n u l m ă privi c u u n a e r s u r p r i n s .
— Să-i p e d e p s e a s c ă ? s p u s e el. C u m a s t a ?
Ar fi p u t u t fi t r i m i ş i î m p o t r i v a s ă l b a t e c i l o r
d o u ă - t r e i sute de sol daţi. D a c ă s'ar m a i fi
î n t o r s v r e u n u l , acela ar fi t r e b u i t să a i b ă
u n n o r o c e x t r a o r d i n a r . I n d i e n i i a r f i luat-o
d i n loc, ş t i i n d p r e a b i n e că p ă d u r e a o să-i
descotorosească de d u ş m a n i . Pe sălbateci
pădurea-i a p ă r ă . De oameni te poţi a p ă r a
d a r d e p ă d u r e b a . Biinuesc c ă n ' a i d e g â n d
să te a v e n t u r e z i a c o l o ?
— l a t ă o ideie, îl a s i g u r a i eu, c a r e nu
mi-a venit încă.
— Şi cel m a i b i n e ar fi n i c i să nu-ţi v i n ă !
incheiă Martinez.
I n c ă d e copil m ă î n c ă p ă ţ â n a m s ă fac
7
t o c m a i ceeeace voiau ceilalţi s ă m ă î m p i e -
dice să fac...
Aşa că sfatul cu p r i n s în c u v i n t e l e c ă p i t a ­
n u l u i M a r t i n e z , d e p a r t e de a d e p ă r t a gân­
dul să mă aventurez în pă du rea Amazonu­
lui, d i m p o t r i v ă , îmi d ă d u do rin ţa a c e a s t a .
F ă r ă î n d o i a l ă c'aş fi înţeles că a s t a e r a a¬
p r o a p e o nebunie, dacă un incident nepre­
văzut n ' a r fi avut ca u r m a r e să mă împingă
p e a c e a s t ă cale p r i m e j d i o a s ă .
Acest i n c i d e n t m ă a ş t e p t a l a I q u i t o s u n d e
a j u n s e r ă m , s p r e m a r e a satisfacţie a l u i Mar­
tinez, e x a c t d u p ă c i n c i s p r e z e c e zile d e l a
p l e c a r e a n o a s t r ă din P a r a .

2.

APARIŢIA U N U I ROŞCOVAN.

Despre. Iquitos p o ţ i s p u n e , f ă r ă t e a m ă că-l

bârfeşti, că nu e c i n e ştie ce m a r e l u c r u de
c a p u l lui.
— In orice caz, o b s e r v ă M a n u e l , nu de
p o r c i s e d u c e lipsă î n ţ i n u t u l a c e s t a !
O b s e r v a ţ i a e r a j u s t ă . V e d e a i I a Iquitos,
m a i mulţi porci decât oameni. R a m a t o a r e l e
a s t e a u m b l a u î n c o a c e şi încolo liuiştite, ca
la ele a c a s ă , f ă r ă să se s i n c h i s e a s ă de tre­
cători.
— Senor, s p u s e M a n u e l E s q u i s i t o s clăti­
n â n d uimit din cap, după p ă r e r e a mea,
Iquitos este p a r a d i s u l p o r c i l o r .
— D a r p e n t r u c e s u n t a t â ţ i a p o r c i aici ?
întreb ai eu pe căpitanul Martinez.
— Asta c a m m i r ă 5 e d r e p t , î n p r i m u l m o ­
m e n t p e noii veniţi, a d m i s e c ă p i t a n u l , d a r
8
p â n ă ' n p a t r u z e c i şi opt de o r e vă veţi fi
o b i ş n u i t cu ei şi veţi fi c h i a r m u l ţ u m i ţ i să
v e d e ţ i p e toţi a c e ş t i p o r c i p l i m b â n d u - s e î n
j u r u l dv.. F ă r ă d e e i n ' a r m a i f i d e t r ă i t l a
Jquitos. Aerul ar fi o t r ă v i t de p u t o a r e . G â n ­
diţi- v ă c ă î n t r ' u n a s e m e n e a loc n u s e p r e a
ştie c e este u n c a n a l . O a m e n i i n i c i nu-şi d a u
m ă c a r osteneala s ă a r u n c e l ă t u r i l e î n M a r a -
non. Le depun în stradă.
— A! î n ţ e l e g ! s p u s e i eu. P o r c i i sunt aici
î n s ă r c i n a ţ i cu serviciul s a l u b r i t ă ţ i i p u b l i c e .
— E x a c t ! r ă s p u n s e M a r t i n e z . Altfel c i u m a
a r i s b u c n i i m e d i a t l a I q u i t o s , c u m s'a în­
t â m p l a t a c u m vreo c i n c i s p r e z e c e a n i c â n d
guvernatorul de a t u n c i fu răsturnat de un
p o r c . I n f u r i a t , d ă d u o r d i n c a toate a n i m a l e l e
găsite pe străzi să fie ucise şi m i c a g a r n i ­
z o a n ă de aici fu î n s ă r c i n a t ă cu acest m a s a ­
cru, p e care-l î n d e p l i n i c u m u l t ă p l ă c e r e ,
c ă c i c a r n e a v i c t i m e l o r e r a p r a d a lor. D a r
d u p ă opt zile n u m a i p u t e a i s ă c i r c u l i î n
I q u i t o s nici cu n a s u l a s t u p a t ; se d e c l a r ă o
e p i d e m i e c a r e ucise o g r o a z ă de o a m e n i ,
începând chiar cu guvernatorul. Autorităţile
se g r ă b i r ă deci să se r e î n t o a r c ă la s i s t e m u l
p o r c i l o r . M u l ţ u m i t ă acestora s e r e s p i r ă aici
un aer curat.
V ă z u i că M a n u e l Esquisitos e r a să izbuc­
n e a s c ă î n r â s . Avea ş i dece, a e r u l c u r a t d i n
Iquitos se compunea dintr'o m u l ţ i m e de
„miresme" variate.
M ă izbise u n c u v â n t s p u s d e M a r t i n e z .
D e c e se află la Iquitos o g a r n i z o a n ă ? îl în­
trebai exprimându-mi presupunerea că poate
trebuia să apere oraşul contra atacurilor
indienilor.
— O, îmi răspunse căpitanul. Sălbatecii
9
sunt d e s t u l de d e ş t e p ţ i şi de p r u d e n ţ i ca să
nu rişte să a t a c e o l o c a l i t a t e u n d e ar avea
d e a f a c e cu vreo d o u ă — t r e i s u t e de b ă r ­
b a ţ i b i n e î n a r m a ţ i ş i hotărîţi... N u vorbesc
d e c â t d e l o c u i t o r i i d e r a s ă albă... D i n s p r e
p a r t e a asta, n i m i c d e temut... I q u i t o s n u - i
a m e n i n ţ a t d e s o a r t a Borjei. D a r s u n t ş i alţii...
F ă r ă nicio o s t e n e a l ă o să v e d e ţ i că lepă­
d ă t u r i l e societăţii m i ş u n ă pe aici... O să
s p u n e ţ i că de a c e ş t i a se g ă s e s c p r e t u t i n d e n i . . .
D e acord... N u m a i c ă î n ţ i n u t u r i a ş a de' de­
p ă r t a t e c a a c e a s t a , r ă u f ă c ă t o r i i t r e b u e ob­
servaţi mai îndeaproape decât aiurea.
D e o a r e c e a j u n s e r ă m l a hotelul l u i Antonio
M a r a j a , p e c a r e mi-l r e c o m a n d a s e M a r t i n e z ,
nu m a i c o n t i n u a r ă m discuţia.
S e s c u r s e r ă d o u ă zile, d u p ă c a r e M a n u e l
şi cu mine ne u i t a r ă m nedumeriţi unul la
altul. Aceiaşi întrebare trecuse prin gândul
amândorura.
— T a r e aş v r e a să ştiu, s p u s e i eu, d e c e
a m v e n i t aici. A i vreo i d e i e ce-am p u t e a
face, M a n u e l ?
Secretarul meu clătină din cap.
— Nici p o m e n e a l ă , D a r n i c i n u - m i fac
griji, S e n o r .
• — Dece?
— P e n t r u c ă a s t a n u m ă priveşte p e m i n e .
M ' a m a n g a j a t ca să vă u r m e z . Atâta tot.
— E d r e p t , a p r o b a i e u . T o t u ş mă plictisea
logica l u i M a n u e l E s q u i s i t o s .
Rămăsei tăcut.
E r a m t a r e plictisit ş i n u ş t i a m c e h o t ă r î r e
să i a u .
B u c u r o s aş fi pornit-o la d r u m ca să u r c
s p r e n o r d , în d i r e c ţ i a Quito. In c a z u l acesta,
cel m a i b i n e ar fi fost s'o i a u pe v a l e a r â u -
10
l u i N a p o , d u p ă ce aş fi f ă c u t rost de o şa­
lupă bună. Călătoria prin ţinuturi necunos­
cute, m e r i t a o s t e n e a l a s'o fac, şi nu m i - a r
fi fost g r e u să găsesc un m i c g r u p de i n d i ­
vizi c a r e m ' a r fi însoţit cu d r a g ă i n i m ă .
I d e e a a c e a s t a îmi p ă r u i n t e r e s a n t ă ş i c ă z u i
î n t r ' o visare a t â t d e a d â n c ă , î n c â t M a n u e l
Esquisitos, ca să nu mă s t i n g h e r e a s c ă , se
d u s e de se aşeză în c u r t e a h o t e l u l u i , u n d e ,
l a u m b r a u n u i c o p a c uriaş, începu s ă c â n t e
din g h i t a r ă . Î n d a t ă s e s t r â n s e r ă î n j u r u l l u i
o d r o a i e de p u r a d e i i n d i e n i goi-goluţi.
In t i m p ce s e c r e t a r u l m e u îşi f e r m e c a au­
ditorul indigen, încântat să audă A d e v ă r a t a
Palomă, d u p ă care a v e a m motive bine înte­
m e i a t e să ştiu că a v e a să u r m e z e c.studiantina
şi m a n d o l i n a t a . eu î m i u r n i a m v i s a r e a .
Din ce în ce m a i mult mă cucerea această
ideie, c a r e t r e z e a î n m i n e toate i n s t i n c t e l e
mele aventuroase.
Intr'adevăr, această călătorie n'avea nimic
b a n a l . C ă p ă t a u n a s p e c t d i n cele m a i inte­
r e s a n t e , căci i m e n s e l e r e g i u n i p e c a r e tre­
b u i a să le s t r ă b a t , pot fi socotite î n t r e cele
m a i p u ţ i n c u n o s c u t e d e p e glob. N u s e ştie
a p r o a p e n i m i c d e s p r e ele. N u a v e m d e c â t
i n d i c a ţ i i foarte vagi a s u p r a p o p u l a ţ i i l o r săl­
b a t e c e c e locuesc p r i n aceste p u s t i e t ă ţ i ş i
d i n t r e c a r e u n i i s u n t a n t r o p o f a g i . N u s e cu­
nosc m a i m u l t e a m ă n u n t e n i c i d e s p r e dife­
r i t e l e r a s e d e a n i m a l e c e t r ă e s c p e acolo,
nici d e s p r e e s e n ţ a p ă d u r i l o r m i l e n a r e c e s e
î n t i n d p e o s u p r a f a ţ ă d e o p t ori m a i m a r e
decât a Franţei.
Acestea e r a u g â n d u r i l e m e l e când, în
m i c a s a l ă î n c a r e e r a m singur, i n t r ă u n
v l ă j g a n î n a l t , u n fel d e u r i a ş r o ş c o v a n , î m -
11
b r ă c a t cu h a i n e de piele şi cu un fel de
c i s m e ce-i a j u n g e a u p â n ă l a g e n u n c h i ş i c a r e
se îndreptă spre mine.
— I e r t a ţ i - m ă că vă d e r a n j e z , Senor î m i
s p u s e el, d a r d a c ă a v e ţ i n e v o i e d e u n dul­
g h e r b u n , d e u n p ă d u r a r voinic, d e u n vâ­
n ă t o r ce nu-şi greşeşte n i c i o d a l ă ţinta, d e ' u n
b ă r b a t c a r e înţelege l i m b a I n d i e n i l o r ş i d a c ă
n ' a ţ i a n g a j a t încă p e n i m e n i , eu, J a m e s Hid-
l e t o n vă stau la dispoziţie.
E r a m c a m uluit. J a m e s H i d l e t o n l u ă a c e a s ­
tă uluială drept ezitare.
— P u t e ţ i l u a i n f o r m a ţ i a s u p r a m e a con­
t i n u ă el. Nu-mi p a s ă de loc de a s t a . T o a t ă
l u m e a , d e l a P a r a p â n ă l a Iquitos, v ă v a
s p u n e c ă n u veţi găsi p e a l t u l m a i b u n d e c â t
m i n e p e n t r u e x p e d i ţ i a dv.
— C a r e e x p e d i ţ i e ? î n t r e b a i eu din ce în
ce m a i uimit.
I n d i v i d u l r o ş c o v a n şi cu cisme m a r i înce­
pu să r â d ă .
— O! Senor, î m i r ă s p u n s e el, a s t a nu m a i
e nici un m i s t e r ! T o a t ă l u m e a de a i c i ştie
că v r e ţ i să găsiţi c o m o a r a I n c a ş i l o r .

3.

SPRE NECUNOSCUT.

Ştiu că nu t r e b u i e să te m i r i de n i m i c ,
p r i n c i p i u d e c a r e m ' a m silit î n t o t d e a u n a s ă
nu mă îndepărtez, dar în împrejurările de
m a i sus, c r e d c ă o m u l cel m a i s t ă p â n p e
sine a r f i r ă m a s î n l e m n i t d e m i r a r e . Cine
o a r e se a p u c a s e să-i î n ş i r e l u i H i d l e t o n ast­
fel de b a z a c o n i i ?
12
 Abia m a i t â r z i u d ă d u i d e c h e i a e n i g m e i
Era o glumă a căpitanului Martinez, c a r e ,
la o î n t r e b a r e a h o t e l i e r u l u i m e u , găsise cu
h a z să r ă s p u n d ă că o p o r n i s e m la d r u m ca
s ă d e s c o p ă r c o m o a r a Incaşilor.
S u n t c â t e v a s u t e de a n i , d e c â n d e c ă u t a t ă
a c e a s t ă f a i m o a s ă c o m o a r ă ş i d e tot a t â t e a
s u t e de a n i ea n ' a p u t u t fi găsită. Se ştie că
atunci când au venit Spaniolii în Peru, au
fost o rb i ţi d e b o g ă ţ i a s t ă p â n i l o r ţ ă r i i , c a r e
a v e a u a u r din belşug. A u r u l s e găsea p r e ­
t u t i n d e n i . In case, parc-se, obiectele cele
m a i des î n t r e b u i n ţ a t e , cele m a i o b i ş n u i t e ,
erau de aur.
S p a n i o l i i n ' a u p u t u t n i c i o d a t ă afla d e u n d e
provenea această enormă cantitate de aur.
Şi c u m e şi firesc, se c r e i ă o l e g e n d ă .
Spunea această legendă c ă , î n adâncurile
f ă r ă sfârşit ale a c e s t e i p ă d u r i c a r e m ă r g i ­
neşte M a r a n o n u l , şi c a r e î n c ă u r c ă s p r e Nord,
pe o d i s t a n ţ ă f o a r t e m a r e , s'ar găsi o regi­
une întinsă, unde n'ai avea decât să te apleci
ca să c u l e g i p i e t r i c e l e f o r m a t e din a u r u l cel
mai curat.
Cu timpul, în Peru, la E q u a t o r şi chiar
în B r a s i l i a , t o a t ă l u m e a fu c o n v i n s ă de e¬
x i s t e n ţ a acestei c o m o r i a I n c a ş i l o r d a r deo­
p o t r i v ă de c o n v i n s ă fu că-o să m a i t r e a c ă
î n c ă m u l t ă v r e m e p â n ă c â n d o să fie des­
c o p e r i t ă , c ă c i e p ă z i t ă de p ă d u r e .
Să p ă t r u n z i în p ă d u r e nu e p r e a greu/..
In schimb, sunt multe şanse să nu m a i
ieşi n i c i o d a t ă din ea.
Incercările multor exploratori îndrăzneţi
a u d a t greş p â n ă a c u m , d a r d a c ă n ' a u r e ­
uşit s ă a e s c o p e r e c o m o a r a , n u î n s e a m n ă c ă
13
u n a l t u l , m a i n o r o c o s , m a i f a v o r i z a t d e îm­
p r e j u r ă r i , n ' o s ă p u n ă m â n a p e ea.
T r e b u i e să m ă r t u r i s e s c că eu p e r s o n a l nu
p r e a c r e d e a m în e x i s t e n t a ei...
Aş fi p u t u t c o n v i n g e pe H i d l e t o n că se
înşeală în privinţa intenţiilor mele, dar n'o
făcui.
La u r m a u r m e l o r , fie că exista, fie că nu
o c o m o a r ă a Incaşii or, l u c r u de c a r e în fond
p u ţ i n î m i p ă s a , t r e b u i a să r e s p i n g ocazia ce
mi se oferea de a mă a v â n t a î n t r ' o a v e n t u ­
ră atât de ciudată?
I a t ă dece, î n loc să-l a s i g u r p e J a m e s
H i d l e t o n că fusese r ă u i n f o r m a t şi că nici
nu m ' a m gândit la c o m o a r a Incaşilor, mă
m ă r g i n i i să-i r ă s p u n d in doi p e r i .
— Mă î n t r e b , s p u s e i eu, cine a p u t u t să
vă spună aşa ceva?
— O! s p u s e Hidleton, ă s t a nu-i un secret,
Senor, toată l u m e a vorbeşte despre asta la
Iquitos.
. — Al a d e v ă r a t ! mă m i r a i eu. T o a t ă l u m e a
v o r b e ş t e ? Şi ce se c r e d e ? O să am s a u nu
n o r o c u l să r e u ş e s c ?
J a m e s H i d l e t o n îşi m â n g â i e b a r b a r o ş c a t ă .
— D e ! s p u s e el. D o u ă z e c i î n a i n t e a dv. au
greşit ţ i n t a . Al d o u ă z e c i şi u n u l e a p o a t e r e ­
uşi. Şi apoi, dacă î n c e p i p r i n a-ţi s p u n e că
n ' o s ă r e u ş e ş t i , a t u n c i n u m a i faci n i c i o d a t ă
nimic.
R a ţ i o n a m e n t u l e r a b u n ... D a r î n t r e v e d e a m
vag, g r e u t ă ţi le u n e i e x p e d i ţ i i la c a r e nici
n u m ă g â n d i s e m v r o d a t ă ş i p e n t r u c a r e deci
n u e r a m p r e g ă t i t . E r a m totuş tentat...
I m i d ă de am însă s e a m a că a v e a m să fac
un salt în n e c u n o s c u t şi p o a t e că nu aş fi
14
riscat, d a c ă a m o r u l p r o p r i u n ' a r f i vorbit
m a i tare decât j u d e c a t a sănătoasă.
— A d e v ă r u l , Senor, c o n t i n u ă J a m e s Hid­
leton, e că l urnea g â n d e ş t e că în u l t i m u l
m o m e n t o să vă l u a ţ i p i c i o a r e l e în s p i n a r e ,
n e s i m ţ i n d p r e a t a r e n e v o i a să vă r i s c a ţi
p i e l e a î n l r ' o astfel de a f a c e r e . De d e p a r t e ,
a i î n t o t d e a u n a m a i m u l t c u r a j . C â n d eşti
g a t a , c u r a j ul se t o p e ş t e .
Asta î m i făcu efectul u n e i l o v i t u r i d e
bici.,. Şi a m o r u l p r o p r i u se r e v o l t ă şi o l u ă
î n a i n t e a j u d e c ă ţii.
— Cei ce spun a s t a , J a m e s H i d l e t o n , stri­
gai eu, n u m ă cunosc ş i a r face m a i b i n e
să-şi ţ i n ă g u r a ! Iţi î n c h i p u i cred, a d ă o g a i
eu, că n ' a m venit dela Rio la P a r a şi dela
P a r a l a Iquitos, c ă r â n d d u p ă m i n e t o a t e
b a g a j ele, ca să mă î n t o r c î n a i n t e de a fi
străbătut marea pădure.
— Şi de a fi d e s c o p e r i t c o m o a r a I n c a ş i l o r !
întrerupse Hidleton.
— E c l a r , r ă s p u n s e i eu, că d a c ă o desco­
păr, n ' a m să fiu prost să-i d a u cu p i c i o r u l .
P e n t r u c ă se s p u n e că p ă d u r e a e de n e t r e c u t ,
v r e a u să a r ă t că n u - i a d e v ă r a t şi d a c ă
vrei s ă faci p a r t e d i n e x p e d i ţ i e , n ' a i d e c â t
să spui un singur cuvânt.
— Da, o b s e r v ă u r i a ş u l r o ş c o v a n , l-am şi
s p u s d i n a i n t e , d e o a r e c e a m v e n i t s ă v ă ofer
serviciile m e l e , Senor...
Ii t ă i a i v o r b a .
— I m i p l a c i şi c o n d i ţ i i l e d-tale vor fi şi
ale m e l e .
J a m e s Hidleton p ă r u încântat şi ne strân­
serăm călduros mâinile.
Şi astfel, d u p ă ce c e d a s e m fanteziei ve­
n i n d l a Iquitos, u n d e n ' a v e a m n i m i c d e fă-
15
cut, o l u n ă m a i t â r z i u m ă a v â n t a i î n t r ' o
a v e n t u r ă ale c ă r e i c o n s e c i n ţ e î m i e r a c u
neputinţă să le măsor.
Il făcui pe H i d l e t o n o r g a n i z a t o r u l şi şeful
e x p e d i ţ i e i n o a s t r e , c a r e c u p r i n d e a , d a c ă so­
cotesc şi pe M a n u e l şi pe m i n e , v r e o zece
oameni, un vapor m a r e şi două bărci uşoare.
Nici nu ne p u t e m g â n d i să o l u ă m pe uscat...
Să î n a i n t e z i p r i n p ă d u r e e o t r u d ă a p r o a p e
s u p r a o m e n e a s c ă . . . Ai î m p o t r i v ă - ţ i n a t u r a . . .
T r e b u i e să te fereşti de fiarele sălbatece..,
Şi m a i e un d u ş m a n n e v ă z u t , s ă l b a t e c u l , a
c ă r u i p r e z e n ţ ă nici n'o b ă n u e ş t i , c a r e te spi­
o n e a z ă n e î n c e t a t şi c a r e , c â n d se c r e d e m a i
t a r e , n'o să şovăiască să î n t i n d ă o c u r s ă
o a m e n i l o r albi, dela c a r e n ' a avut nici o
bucurie.
N a v i g a ţ i a pe fluviu în sus este a ş a d a r ca­
lea cea m a i b u n ă .
Eşti la a d ă p o s t de s u r p r i z e şi de a t a c u r i
n e a ş t e p t a t e . Iţi c r u ţ i oboseala m e r s u l u i p e
jos. N u eşti nevoit să-ţi t a i d r u m u l c u topo­
r u l în m â n ă . Dealtfel, n i m i c nu te î m p i e d i c ă
să te o p r e ş t i u n d e v r e i şi să faci r e c u n o a ş ­
teri m a i mici sau m a i m a r i pe maluri.
D e prisos s ă v ă m a i s p u n c ă e r a m c u toţii
b i n e î n a r m a ţ i ; l a fel ş i M a n u e l Esquisitos,
c a r e a v e a în p l u s şi n e d e s p ă r ţ i t a lui g h i t a r ă .
— M a n u e l , îi spusei eu în a j u n u l p l e c ă r i i ,
c ă p i t a n u l M a r t i n e z va fi aici p e s t e p a t r u ,
cinci zile.
Manuel nu pricepu ce voiam să spun.
— Eşti liber, u r m a i eu, să te î n t o r c i cu
e l l a P a r a , dacă-ţi f a c e p l ă c e r e a . N u n u m a i
că-ţi voi p l ă t i ce-ţi d a t o r e z , p r i e t e n e , d a r îţi
voi da şi costul c ă l ă t o r i e i t a l e p â n ă la o r i c e
p o s t e u r o p e a n vei alege.
16
 M a n u e l m ă î n t r e r u p s e c u u n gest...
— Ce r ă u am făcut, S e n o r ? P e n t r u ce mă
concediezi?
— Nici p o m e n e a l ă de c o n c e d i e r e , îi expli­
cai eu. O şă ne c a m r i s c ă m p i e l e a şi, de...
M a n u e l E s q u i s i t o s m o ş te n i se d e l a m a m a
s a u n ten d e ţigan, c e e a c e nu-l î m p i e d e c ă '
să d e v i e f o a r t e p a l i d ..
— Şi mă socoteşti a t â t de laş, S e n o r , s t r i g ă
el plin de m â n i e , î n c â t să c o n s i m t să te p ă ­
r ă s e s c t o c m a i c â n d , d u p ă c u m spui, îţi r i ş t i
viaţa. Mulţumesc pentru această dovadă de
s t i m ă ! C r e d e a m c ă d u p ă doi a n i , d e c â n d
suntem î m p r e u n ă , mă cunoşti mai bine.
Vocea l u i M a n u e l t r e m u r a d e m â n i e ş i d e
d u r e r e ... î n ţ e l e s e i că a d u s e s e m o j i g n i r e
c r u d ă a c e s t u i t o v a r ă ş credincios... D i n feri­
c i r e p u t e a m să-mi r e p a r c u u ş u r i n ţ ă gre­
şeala. li tniins«i m â n a .
— I a r t ă - m ă ! spusei eu. P l e c ă m m â i n e .

4.

U N D E V I N E VORBA D E U N F L U V I U
MISTERIOS.

N a v i g a m p e a f l u e n t u l N a p o î n sus.
Astfel m ă sfătuise J a m e s H i d l e t o n , i a r e u
îi a d o p t a s e m fără şovăire p ă r e r e a .
— A v a n t a j u l lui N a p o faţă de a l t e r â u r i ,
îmi e x p l i c ă H i d l e t o n , e că el ne va c o n d u c e
f o a r t e d e p a r t e d e l a vest s p r e nord-est, î n
d i r e c ţ i a Quito, u n d e î n orice caz t r e b u i e s ă
a j u n g e m , î n loc s ă c o b o r î m p â n ă l a P a r a ,
la mii de kilometri. Desigur că nu vom
u r c a d i n c a p u l l o c u l u i a t â t d e d e p a r t e , lă-
2 17
s â n d î n u r m a n o a s t r ă , d a c ă există, c o m o a r a
I n c a ş i l o r . V o m lua-o l a s t â n g a , d e a l u n g u l
u n u i o a r e c a r e fluviu Y a s u n i , d a c ă n ' a v e ţ i
nimic împotrivă. Cât despre mine, nu văd
d e c e m i - a r fi t e a m ă să m e r g pe- acolo.
Vorbele acestea mă m i r a r ă . La privirea
mea întrebătoare, James Hidleton clătină
din cap.
— C i r c u l ă o m u l ţi m e de poveşti ciu d a t e
d e s p r e el. Se s u s ţ i n e că d u c e în ţ i n u t u r i
u n d e î n t â l n e ş t i fiare de o s ă l b ă t ă c i e e x t r a o r -
d i n a r ă şi pe c a r e nu le găseşti n i c ă e r i aiu­
r e a . Se m a i susţine că p ă d u r e a nu p e r m i t e
t r e c e r e a n i m ă n u i , c u t o a t e c ă există d r u m u r i
t a i n i c e , a ş a de b i n e a s c u n s e , î n c â t nici un
alb n u le-ar p u t e a d e s c o p e r i .
— Atunci, r e m a r c a i eu, de u n d e se p o a t e
şti că e x i s t ă ?
— Nu m ă ' n t r e b a m a i m u l t decât ştiu să-ţi
spun, îmi răspunse J a m e s . Eu repet d o a r
c e e a c e s'a s p u s de d o u ă z e c i de o ri în fa-
ţ ă - m i . Se m a i zice că şi I n d i e n i i veniţi d i n
a l t e p ă r ţ i ar fi tot a ş a de n e p u t i n c i o ş i să
găsească aceste d r u m u r i ca şi albii. Insfâr-
şit, se m a i s p u n e că pe m a l u r i l e r â u l u i Ya­
s u n i a r locui o a m e n i a p a r ţ i n â n d u n e i r a s e
necunoscute.
T o a t e acestea m ă i n t e r e s a u . N u e r a d e l o c
imposibil ca spusele lui J a m e s Hidleton să
fie a d e v ă r a t e .
— Am c u n o s c u t un om, r e l u ă el, un I r l a n ­
dez, un o a r e c a re Mac I r t o n , c a r e p r e t i n dea
că a n a v i g a t pe Y a s u n i t i m p de s ă p t ă m â n i
de zile, pe o b a r c ă p r o a s t ă . S p u n e a că a
d e s c o p e r i t un fel de case c a r e nu s e a m ă n ă
cu col i b e le I n d i e n i l o r şi car e nu e r a u locuite.
Să fie a d e v ă r a t ? Acest Mac I r t o n a fost î n ă -
18
buşit de un anaconda, un şarpe lung de
d o u ă z e c i de m e t r i şi în st a re să î n ă b u ş e un
om. N e p r i c o p s i t u l ă st a de I r l a n dez e r a un
beţi van d a r n u o b i ş n u i a s ă m i n t ă . Imi vine
a ş a d a r să c r e d că e mu 11 a d e v ă r în cele ce
s e s p u n e d e s p r e fluviul Y a s u n i , d e c a r e I n ­
dienii se tem atât de mult, încât nici u n u l
din ei n ' a r veni cu n o i d a c ' a r şti că a v e m
d e g â n d s ă n a v i g ă m d e a l u n g u l lui. I z v o r u l
l u i t r e b u i e să fie la j u m ă t a t e a d r u m u l u i în­
t r e i z v o r u l lui N a p o şi al P o s l a z e i . D a c ă se
găseşte pe-acolo vreo r e g i u n e b o g a t ă in a u r ,
Y a s u n i d u c e la sigur în i n i m a ci.
J a m e s se în veseli.
— S u n t însă ca şi dv., S e n o r D u p a r c . . . Nu
cred în comoara Incaşilor.
— Atunci, r e m a r c a i cu, d e s i g u r că nu vezi
rostul expediţiei.
— O! răspunse tovarăşul meu, trebuie să
faci câte ceva pe p ă m â n t şi o m i c ă p l i m ­
bare n'a prins rău nimănui.
Coborîrăm pe Maranon fără să întâlnim
n i m i c interesant şi aj u n s e r ă m la San-Juan,
l a g u r a lui N a p o , u n d e a v u r ă m p l ă c e r e a
să-l î n t â l n i m p e c ă p i t a n u l M a r t i n e z , c a r e
f o a r t e uimit de ce v e d e a , mă î n t r e b ă ce
aveam de gând.
— B ă n u e s c , s p u s e el la î n t â m p l a r e , că nu
vă d u c e ţ i să c ă u t a ţi c a u c i u c ?
— De c a u c i u c îmi a r d e ? r ă s p u n s e i eu r â ­
zând. Sunt în c ăutarea unui lucru mult m a i
de soi. Nu ghiceşti?
— Z ă u că n u , m ă r t u r i s i M a r t i n e z .
— U i m i t o r ! r ă s p u n s e i eu. D a r ghiciseşi
totuş.
— Eu? exclamă căpitanul.
19
 — Ei d a , d-ta n ' a i s p u s l u i A n t o n i o Ma-
r a j a că am de g â n d să p o r n e s c , să d e s c o p e r
comoara Incaşilor?
M a r t i n e z b o l d i nişte ochi e n o r m i .
— Era n u m a i o glumă, Senor D u p a r c I
strigă el.
— G l u m ă sau ba, s p u s e i eu serios, i d e i a
mi-a p ă r u t i n t e r e s a n t ă ş i a m a d o p t a t - o .
— Ei d r ă c i a d r a c u l u i ! s p u s e n e c ă j i t a c e s t
om cumsecade. Frumoasă ispravă am făcut
cu gluma m e a . lartă-mă, Senor Duparc. Dar
a d e v ă r u l e că nici nu există c o m o a r a Inca­
şilor I
Aruncai căpitanului Martinez o privire
rece.
— De u n d e ştii? îl î n t r e b a i eu.
S i g u r a n ţ a î n t r e b ă r e i m e l c î l lăsă c u g u r a
căscată.

Şi de altfel ce m i - a r fi p u t u t r ă s p u n d e ?

5.

OMUL D E P E P L U T Ă .

U n a ştiu sigur, că nu d u c e a m deloc l i p s ă

de ţânţari în ţinuturile astea blestemate! Ne
p l â n g e m de-ai n o ş t r i şi nu am deloc de
g â n d s ă m ă f a c a v o c a t u l lor, d a r c e s u n t
ei pe l â n g ă fraţii lor din m l a ş t i n i l e şi flu­
viile A m a z o n u l u i I Aceştia se î n a l ţ ă în m a s s e
e n o r m e , r o i i n d în v â r t e j e şi se a r u n c ă cu
frenezie a s u p r a nenorocitelor de victime,
i n c a p a b i l e d e a p ă r a r e . G â n d i ţ i fără î n d o i a l ă
că... fac din ţ â n ţ a r a r m ă s a r , d a r vă a s i g u r
că nu e nici un pic dc e x a g e r a r e în c e e a c e
vă s p u n . I-am s i m ţ i t pe p i e l e a m e a ş i , c â n d
20
mă g â n d e s c la asta, mă a p u c ă o poftă n e ­
b u n ă s ă m ă s c a r p i n p â n ă l a sânge.
Expediţia noastră avea un adevărat carac­
ter i n t e r n a ţ i o n a l .
C u p r i n d e a m a i întâi un Francez, pe sub­
s e m n a t u l , un S p a n iol în p e r s o a n a l u i M a n u e l
Esquisitos, u n A m e r i c a n din N o r d , J a m e s
Hidleton; noi ăstia f o r m a m p a r t e a intelec­
t u a l ă a cetei.
Restul fusese r e c r u t a t d e J a m e s : u n Boli­
vian , doi Chilieni, doi indivizi c ă r o r a nu
le-am aflat n i c i o d a t ă n a ţ i o n a l i t a t e a d a r
c a r e s e i n f o r m a r ă neliniştiti d a c ă n ' a v e a m
c u m v a de g â n d să n e ' n d r e p t ă m s p r e G u y a n a
F r a n c e z ă , ş i trei i n d i g e n i d i n I n q u i t o s , c a r e
nu erau nici albi, n i c i I n d i e n i .
In total u n s p r e z e c e o a m e n i activi şi h o -
t ă r î ţ i . Cât d e s p r e a l d o i s p r e z e c e l e a , e r a u n
Chinez.
Acesta e r a b u c ă t a r d e m e s e r i e ş i ^ g r a ţ i e
lui, m â n e a m a p r o a p e p l ă c u t .
A m m a i s p u s c ă l ă s a s e m î n grija l u i J a ­
m e s H i d l e t o n s ă r e c r u t e z e p e r s o n a l u l expe-
di ţiei.
— Eşti sigur d e o a m e n i d-tale? î n t r e b a i e u .
— Ca de m i n e î n s u - m i ! mă a s i g u r ă e l .
— C h i a r şi de a c e ş t i a ? insistai eu, f ă c â n d
cu o c h i u l î n s p r e cei doi indivizi, c ă r o r a nu
le făcea p l ă c e r e o p l i m b a r e s p r e c o a s t a
G u y a n e i F r a n c e z e . (se ştie că acolo s u n t
d e p o r t a ţ i ocnaşii f r a n c e z i ) .
— T o t a t â t c â t şi de c e i l a l ţ i ! r ă s p u n s e
James.
Văzu c ă m a i r ă m ă s e s e î n m i n t e a m e a o
u r m ă de îndoială.
— Ţ i n e ţ i s e a m a , S e n o r , spuse el, că nu
21
s u n t e m la s p o v e d a n i e . I m p o r t a n t e să fim
siguri c'o să fim b i n e serviţi. Şi de asta să
n i c i n u te' n d oeşti.
Nu voi povesti p r i m e l e zile ale c ă l ă t o r i e i
pe N a p o , p e n t r u c ă au fost nişte zile f o a r t e
banale.
P e c â t posibil n e ţ i n e a m d e ţ ă r m ; c u r e n ­
tul , n e f i i n d acolo a t â t d e p u t e r n i c c a l a m i j ­
l o c , p e r m i t e a folosirea vâslelor, p e c a r e l e
î n l o c u i a m c u p r ă j i n i d e î n d a t ă c e a p a cur­
gea m a i r e p e d e .
î n t â l n i r ă m un mic vaporaş, al cărui căpi­
tan ne întrebă încotro mergem.
James Hidleton, care avea o imaginaţie
bogată, i l i n f o r m ă c ă e r a m u n s a v a n t f r a n ­
cez, î n s ă r c i n a t de g u v e r n u l ţ ă r i i m e l e cu o
m i s i u n e în P e r u şi E q u a t o r .
P r e t u t i n d e n i sub s o a r e t e ' n t â l n c ş t i cu oa­
m e n i c ă r o r a le p l a c e să p a r ă bute i n f o r m a ţ i .
— Ah! ştiu! spuse căpitanul vaporaşului.
Am a u z i t de dv ..
I n zilele u r m ă t o a r e z ă r i r ă m p a t r u - c i n c i
b ă r c i cu I n d i e n i . Cele m a i m u l te ne e v i t a r ă
U n a s i n g u r ă s e a p r o p i e d e noi. P e b o r d e r a u
cinci I n d i g e n i , d e s p r e c a r e J a m e s î m i s p u s e
că f ă c e a u p a r t e din tribul Y a m p o s . l u c r u ce
m ă u i m i , căci a c e ş t i s ă l b a t e c i locuesc d e
obicei î n ţ i n u t u r i s i t u a t e l a n o r d u l lui N a p o .
Dece v e n e a u e i d e aşa d e d e p a r t e ş i u n d e
se d u c e a u ?
J a m e s îi î n t r e b ă d e s p r e t o a t e a s t e a în
q u i c h n a , pe c a r e o v o r b e a perfect, şi pe c a r e
o î n ţ e l e g toţi I n d i e n i i , c h i a r şi cei c a r e n ' o
vorbesc î n m o d c u r e n t .
R ă s p u n s u r i l e lor fură evasive.
M i - a m i n t e s c c ă î n s e a r a acestei zile a m
22
 găsit de c u v i i n ţ ă să d a u r e p a o s î n t r e g u l u i
personal.
Abia d ă d u s e m a c e s t o r d i n şi a t e n ţ i a ne fu
a t r a s ă de ceva ce p l u t e a şi se r o t i a pe N a p o
şi pe c a r e c u r e n t u l îl d u c e a d i r e c t s p r e n o i .
Nu e r a o barcă... Nu e r a u nici o î n g r ă ­
m ă d i r e d e t r u n c h i u r i d e copaci, c ă c i a t u n c i
, s'ar fi d e s p ă r ţ i t u n u l de altul...
— A d u c e o p l u t ă ! î m i d ă d u i eu cu p ă r e r e a .
J a m e s H i d l e t o n avea nişte ochi f o a r t e b u n i .
— D a ! s p u s e el, c o p l u t ă !
Dar îndată exclamă.
— D a ! e o p l u t ă şi să mă b a t ă D u m n e z e u
d a c ă nu e ceva pe ea.
H i d l e t o n n u se'nşela.
Dovada o avurăm cu câteva minute m a i
t â r z i u , c â n d p l u t a s e ciocni d e b a r c a n o a s ­
t r ă şi o p r i r ă m .
I n t r ' a d e v ă r , e r a c e v a pe ea ...
Ş i acest ceva e r a u n o m a l e c ă r u i b r a ţ e
şi picioare e r a u s t r â n s l e g a t e şi c a r e p ă r e a
mort.

6.

ZIS-A D O M N U L .

Mult a ş t e p t a t a a v e n t u r ă venise.
D e z l e g a r ă m pe acest n e n o r o c i t , a c ă r u i
s t a r e era e x t r e m d e j a l n i c ă ş i c a r e p ă r e a
c ă nici n u m a i r e s p i r ă .
D i n c o r p u l l u i c o m p l e c t gol se î n f r u p t a ­
seră milioane de ţânţari şi era încă acope­
r i t d e a c e s t e insecte b l e s t e m a t e . î n ţ e p ă t u r i l e
fuseseră î n v e n i n a t e de a r ş i ţ a s o a r e l u i şi
cele m a i m u l t e s u p ă r a u t a r e . Nu-ţi p u t e a i
23
s t ă p â n i o î n f i o r a r e g â n d i n d u - t e la suferin­
ţele ce t r e b u e că l e ' n d u r a s e n e n o r o c i t u l de
c â n d fusese r ă s t i g n i t p e p l u t ă , p â n ă c l i p a
când leşinase covârşit de p r e a c r â n c e n ă
durere.
E m o r t ! d e c l a r ă M a n u e l Esquisitos.
— Aşa socot şi e u ! a p r o b ă H i d l e t o n . Aşa­
dar, cel m a i s i m p l u l u c r u ar fi să-i a r u n ­
c ă m c o r p u l în a p ă . ..
— Nu c u m v a ! îl î n t r e r u p s e i eu. D a c ă acesta
e m o r t să-l î n g r o p ă m , nu să-l a r u n c ă m în
r â u ca pe un stârv de câine.
J a m e s î n ă l ţ ă din u m e r i .
1 se p ă r e a că p e n t r u un c a d a v r u e a c e l a ş
l u c r u d a c ă e dat p r a d ă c r o c o d i l i l o r sau în­
g r o p a t în p ă m â n t . ca apoi să fie d e s c o p e r i t
şi sfâşiat de fiarele p ă d u r i i .
C u toate a c e s t e a n u s p u s e n i m i c î m p o t r i ­
vă, ba c h i a r fu cel d i n t â i c a r e puse m â n a
să ridice o m u l d e p e p l u t ă şi să-l t r a n s p o r t e
în barca noastră, de unde ne fu m a i uşor
să-l a d u c e m pe ţ ă r m .
Acolo-i s p ă l a r ă m r ă n i l e , foarte n u m e r o a s e .
ş i t o c m a i c â n d t e r m i n a r ă m c u aceste p r i m e
î n g r i j i r i , o b s e r v a r ă m o v a g ă t r e s ă r i r e a pie­
lei l u i : t r ă i a .
N e s i m t i r e a în c a r e se afla, d u r ă m u l t .
D a r d u p ă ce-l s p ă l a r ă m şi-l u n s e r ă m b i n e
cu ulei şi d u p ă ce-i m a i t u r n a r ă m pe gât o
d u ş c ă de r a c h i u , l e ş i n u l lui se t r a n s f o r m ă
puţin câte puţin în somn.
O m u l e r a , vădit, salvat.
— A c u m ce ne f a c e m cu el? m ă ' n t r e b ă
Manuel.
— N ' a v e m n i c i u n m i j l o c să ne c o t o r o s i m
de el, r ă s p u n s e i eu. O să-l ţ i n e m pe l â n g ă
noi.
24
 — H m ! s p u s e H i d l e t o n s t r â m b â n d u - s e ne­
m u l ţ u m i t , n u t o t d e a u n a s e î m p a c ă mila dusă
prea departe cu prudenţa. Nu ştim nimic
d e s p r e c e t ă ţ e a n u l acesta şi nici dece navi­
g h e a z ă î n t r ' u n mod a ş a de n e o b i ş n u i t . Se
p r e a p o a t e să fie un om foarte c u m s e c a d e
d a r p o a t e şi să fie un t â l h a r şi j u m ă t a t e .
Z â m b i i , e x a m i n â n d î n f ă ţ i ş a r e a celui p e
care-l s a l v a s e m dela cea m a i g r o z a v ă d i n t r e
m o r ţ i : d u p ă f a ţ a lui, a i f i j u r a t c ă e r a u n
p r e d i c a t o r englez.
— Nu p r e a a r e a e r u l , r ă s p u n s e i eu. Ştiu
bine, J a m e s , că o a m e n i i nu t r e b u e j u d e c a ţ i
d u p ă în fă ţi şa re, d a r în tmihclc c a z u r i , ce
r i s c ă m ? E s i n g u r şi noi s u n t e m d o i s p r e z e c e .
V e d e a m că H i d l e t o n nu e r a c o n v i n s . Chi­
p u l lui r ă m ă s e s e î n o u r a t . Ţ i n e a m n e a p ă r a t
s ă ştiu c a u z a î n g r i j o r ă r i i l u i .
— I a t ă , dacă-i aşa, Senor, î m i e x p l i c ă
u r i a ş u l r o ş c o v a n , c h e s t i a asta n u - m i p r e a
pare limpede.
— D e c e , o b i e c t a i eu, t r e b u e d i m p o t r i v ă că
în r e a l i t a t e e f o a r t e s i m p l ă : P ă r e r e a m e a e
că o m u l a r e s t a , c a r e - m i p a r e să fie E n g l e z ,
a fost f ă c u t p r i z o n i e r de I n d i e n i şi aceştia...
— Te î n t r e r u p , S j n o r ! s p u s e H i d l e t o n . Pe
un alb I n d i e n i i l-ar fi p u t u t ucide, î n t â i
p e n t r u c ă e alb şi in al d o i l e a r â n d ca să-l
j e f u i a s c ă , d a r nu şi-ar fi d a t o s t e n e a l ă să
c o n s t r u i a s c ă o p l u t ă ca să-l r ă s t i g n e a s c ă
pe el d e a s u p r a şi să-i d e a d r u m u l pe N a p o .
S'ar f i m u l ţ u m i t să-l lase p r a d ă j a g u a r i l o r .
Avea d r e p t a t e d a r d r e p t a t e a asta m ă c a m
u m p l u de nelinişte.
— P ă r e r e a m e a , c o n t i n u ă J a m e s , e că niş­
te. ..albi au făcut i s p r a v a asta, şi n i ş t e a l b i
25
c a r e se p o a r t ă a ş a nu pot fi d e c â t nişte tâl­
hari.
Presupunerea tovarăşului meu nu era
deloc de d i s p r e ţ u i t .
— Om vedea, r ă s p u n s e i eu, d a r nu v ă d
ce-ar face b a n d iţii de c a r e vorbeşti, p r i n
m e l e a g u r i l e a c e s t e a u n d e destul d e r a r se'n-
t â l n e s c c ă l ă t o r i ce p o t fi a s a s i n a ţ i .
— De, S e n o r ! r i p o s t ă J a m e s , nu eşti n i c i
primul nici ultimul care vrea să descopere
comoara Incaşilor!
La a st a nu m a i e xist a n i c i u n ră sp u n s.
N o a p t e a ne-o p e t r e c u r ă m pe locul acesta,
u n d e focul p e care-l a p r i n s e r ă m ţ i n e a l a
d i s t a n ţ ă a n i m a l e l e p r i m e j d i o a s e ş i gonia
întrucâtva ţânţarii.
P u ţ i n î n a i n t e de a se c r ă p a de ziuă, n e -
c u n o s c u t u l se z v â r c o l i pe c u l c u ş u l lui şi rosti
desluşit u n c u v â n t c a r e n e făcu s ă t r e s ă r i m .
u i m i ţ i:
— Y a s u n i ! s p u s e el.
Yasuni! Era numele misteriosului râu la
care ne propuneam să ajungem, râul de
care Indienii vorbesc n u m a i cu teamă şi în
ş o a p t ă ş i c a r e d u c e , zice-se, s p r r r e g i u n i l e
n e e x p l o r a t e de unde-şi scoteau I n c a ş i i extra­
o r d i n a r e l e l o r bogăţii.
De unde putea el cunoaşte râul Yasuni?
In o r i c e caz a v e a m să ş t i u , şi a s t a de c u m
n e c u n o s c u t u l a v e a s ă fie î n s t a r e s ă n e
s p u n ă p o v e s t e a lui.
Abia d up ă a m i a z a , c â n d p l u t e am de m u l t
p e r â u î n sus, î n c e p u să-şi r e c a p e t e î n t r u ­
câtva cunoştinţa, deschizând şi închizând
ochii, în t i m p ce — c i u d a t — m â n a l u i
dreaptă se ridica şi se lăsa fără încetare,
26
 — Să v e d e ţ i că ' n c e p e să ne ţie o p r e d i c ă ,
s p u s e r â z â n d M a n u e l Esquisitos.
Ceva m a i t â r z i u ş e d e a m l â n g ă o m u l d e p e
plută, cugetând la această aventură plină
de mister şi contemplând cursul majestuos
al N a p o u l u i şi m ă r e ţ i a p ă d u r i i ce se î n t i n ­
dea p e a m b e l e m a l u r i , c â n d d e o d a t ă fui
s m u l s din v i s a r e a m e a d e u n s u s p i n p r e l u n g
al n e c u n o s c u t u l u i .
M ă p r i v e a î n t r ' u n c h i p c i u d a t , a p o i în­
cepu s ă dea din m â n ă c u m a m m a i spus,
d a r n u vorbi, deşi p ă r e a c ă v r e a s ă s p u n ă
ceva.
11 î n t r e b a i pe englezeşe cine e r a , de u n d e
v e n e a , ce i se ' n t â m p l a s e .
N u r ă s p u n s e . Ş t i a m toluşi c ă n u e m u t .
încercai atunci o experienţă...
— Y a s u n i ! îi s p u s e i e u .
A u z i n d n u m e l e r â u l u i , n e c u n o c u t u l tre­
s ă r i violent, se s c h i m b ă b r u s c la f a ţ ă ; ex­
p r e s i a lui, din i n d i f e r e n t ă d e v e n i î n d u r e ­
r a t ă , în t i m p ce p r i v i r e a i se u m p l u de n e ­
l i n i ş t e şi t e a m ă .
— E d i t h ! m u r m u r ă el încetişor.
Şi d i n n o u c i u d a t u l p e r s o n a g i u se î n c h i s e
î n t r ' u n m u t i s m î n c ă p ă ţ â n a t din c a r e n u m a i
ieşi, p r i m i n d h r a n a ce i se d ă d e a , a r ă tân-
du-se r e c u n o s c ă t o r p e n t r u g r i j a ce i-o p u r ­
tam, d a r n e r ă s p u o z â n d l a n i c i u n a din î n t r e ­
bările noastre.
Yasuni ! Edith !
Un n u m e de râu... Un n u m e de femeie...
C e m i s t e r î m p e r e c h i a s e aceste d o u ă n u m e
în g u r a acestui om? Z a d a r n i c ne m u n c e a m
m i n t e a să ghicim.
I n t r ' o s e a r ă î n c e p u s ă d e a din m â n a
27
d r e a p t ă de sus în j o s , ca şi c u m ar fi v r u t
să s c a n d e z e un d i s c u r s rostit în s i n e a lui.
T r e i cuvinte eşiră din gura l u i :
— Zis-a D o m n u l . . .
Mai d e p a r t e n u m e r s e i a r n o i n u a f l a r ă m
ce zisese D o m n u l . . .

7.

ADĂPOSTURILE DIN PĂDURE.

Nu trecu mult p â n ă să ne d ă m s e a m a că
acest n e f e r i c i t pe care-I înţolisem pe cât p u ­
tusem de bine, era complect nebun, ceeace
noi p r e s u p u n e m că era u r m a r e a t r a t a m e n -
t u l u i b a r b a r pe care-l î n d u r a s e -şi la ca re,
s t ă r u i a J a m e s H i d l e t o n să susţic, nu de I n ­
d i e n i fusese s u p u s .
Dar atunci, de cine? Trebuia atunci să
a d m i t e m ipotP.za c ă p i t a n u l u i — căci î n ă l -
ţasem pe Americanul meu la gradul acesta
ceeace-i făcuse p l ă c e r e — t r e b u i a deci, să
admitem prezenţa câtorva bandiţi în mijlo­
cul s i n g u r ă t ă ţ i l o r î n c a r e n e aventurase¬
răm ?
In aceste ţ ă r i exotice totul e cu p u t i n ţ ă ;
d a r c i n e e r a u aceşti ticăloşi şi de u n d e ve¬
neau ?
La a ce a s t ă î n t r e b a r e , J a m e s H i d l e t o n r ă s ­
p u n d e a întâi a r ă t â n d spre nord.
— Asta nu p o a t e v e n i d e c â t de colo. Pe
acolo se scurg învinşii veşnicilor revoluţii,
d e r b e d e i c a r e n u s e t e m nici d e D u m n e z e u
nici de d r a c u l , şi m a i p u ţ i n î n c ă de o a m e n i .
D a r tot nu-i c r e d e a m î n s t a r e d e a s e m e n e a
mârşăvii.
28
 In o r i c e caz, f a p t u l că n e n o r o c i t u l ros­
teşte a d e s e a n u m e l e r â u l u i Yasuni, a r a t ă c ă
m i s t e r i o a s a d r a m ă a c ă r e i v i c t i m ă a fost,
t r e b u e să se fi d e s f ă ş u r a t pe m a l u r i l e lui.
— C r e d că ai d r e p t a t e , S e n o r , a p r o b ă J a ­
m e s . Şi s p e r c h i a r că în c u r â n d v o m şti c i n e
e acest om şi cine s u n t cei ce l-au m a l t r a ­
tat, căci, c u viteza c u c a r e î n a i n t ă m n u
m a i a v e m mu11 p â n ă s ă i n t r ă m î n Y a s u n i .
Şi într'adevăr, ne a p r o p i a m repede de
g u r a r â u l u i , căci fusesem f a v o r i z a ţ i p â n ă
a t u n c i d e o v r e m e m i n u n a t ă . Asta n e u m ­
p l e a pe toţi de m u l ţ u m i r e .
N u m a i M a n u e l E s q u i s i t o s n u î m p a r t ă şea
o p t i m i s m u l g e n e r a l . C â n d totul m e r g e p r e a
b i n e , s p u n e a el, e b i n e să te a ş t e p ţ i la cele
m a i m a r i n e n o r o c i r i . A c e a s t ă s t a r e sufle­
tească se traducea prin melancolia ariilor
c â n t a t e de el din g h i t a r ă ,
I n s t r u m e n t u l acesta c u c e r i s e p e clergy-
m a n ( a ş a il botezase H i d l e t o n pe e n i g m a t i -
cul n o s t r u t o v a r ă ş d e d r u m ) .
De î n d a t ă ce M a n u e l Esquisitos îşi l u a
g h i t a r a şi î n c e p e a să-i c i u p e a s c ă c o a r d e l e ,
el d e v e n e a a t e n t , c l ă t i n a din c a p in t a c t u l
muzicei şi în curând rostea câteva cuvinte,
t o t d e a u n a aceleaşi.
„Yasuni... E d i t h ... Zis-a D o m n u l . . . "
T r e b u e să adaog că nu ne era câtuşi de
p u ţ i n o p o v a r ă , căci o r e şi zile ' n t r e g i stă­
tea g h e m u i t î n colţişorul lui, a g i t â n d m â n a
l u i d r e a p t ă de sus în j o s şi de j o s în sus şi
p ă r â n d c ă ţ i n e u n d i s c u r s . Asta p e J a m e s
Hidleton îl amuza.
— Bun I s p u n e a el. C l e r g y m a n u l n o s t r u
i a r îşi povesteşte i s t o r i o a r a .
Insfârşit z ă r i r ă m la stânga noastră faimo-
29
sul r â u Y a s u n i , c a r e a v e a s ă n e d u c ă î n
r e g i u n i l e cele m a i m isteri o as e ale m a r e i p ă ­
duri a Amazonului.
H i d l e t o n î m i vorbise m u l t d e s p r e Y a s u n i .
T r e c u s e d e m a i m u l t e or i î n v i a ţ a l u i p r i n
f a ţ a g u r i i acestui r â u d a r n u n a v i g a s e nicio­
d a t ă pe el. Ştia totuşi ce se v o r b e a d e s p r e
el. N u m a i l a a u z u l n u m e l u i lui, I n d i e n i i
t r e m u r a u ; îşi r e p e t au în ş o ap t e poveşti pe
care,auzindu-le, ţi se ridica părul măciucă
în cap ş i , d u p ă care, pe Yasuni, d e p a r t e de
i s v o a r e , acolo u n d e d e v e n e a u n r â u m a r e ,
exista o ţ a r ă în c a re n i m e n i n u p u t e a pă­
t r u n d e că ci e r a a p ă r a t ă de fă p t u r i n e v ă ­
zute.
— De genii nici p o m e n e a l ă , Senor, s p u n e a
însă J a m e s . Cel m u l t o s e m i n ţ i e i n d i a n ă şi
nici a s t a nu e dovedit. Cât d e s p r e acest
n u m e de Yasuni, e l u a t din l i m b a q u i c h n a
şi înseamnă râu mare.
Cu t o a t e acestea, dela un m a l la altul nu
m ă s o a r ă nicăeri m a i m u l t de treizeci de
m e t r i şi î n a i n t e z i ca î n t r ' o alee p li nă de li­
nişte p r i n t r e u r i a ş e m a s i v e d e v e r d e a ţ ă c e
s e ' u n e s c pe deasUpra râului, f o r m â n d o mi­
n u n a t ă boltă v e r d e . Mii de p ă s ă r i cu a ri pele
admirabil colorate şi legiuni de m a i m u ţ e
z b u r d a u p r i n frunziş. N u p u t e a m s p u n e c ă
p u t e a m d u ce li psă de v â n a t .
Nu ştiam încotro ne îndreptam. S p e r a m
î n s ă c ă l a u r m a u r m e l o r , u n d e v a tot a v e a m
să a j u n g e m .
Ne m i r a însă faptul că nu z ă r e a m nici
cea m a i mi că u r m ă de e x i s t e n ţ ă a v r e u n or
o a m e n i , nici c h i a r c â n d p o p o s e a m p e m a l
i n câte u n l u m i n i ş .
30
 Nicio u r m ă d e p i c i o r o m e n e s c , n i c i o că­
rare printre liane, şi nicăeri vreun adăpost
locuit, vreo vat r ă p ă r ă s i t ă .
Nici c l e r g y m a n u l n o s t r u n u p ă r e a s ă re­
cunoască locurile.
Nu vă puteţi î n c h i p u i ce s e n z a ţ i e c i u d a t ă
î n c e p i s ă ai, c â n d a i c ă p ă t a t î n c r e d i n ţ a r e a
că eşti cel d i n t â i om c a r e calci pe nişte m e ­
l e a g u r i u n d e n a t u r a şi-a p ă s t r a t i n t a c t ă vir­
ginitatea primitivă.
E un curios a m e s t e c de b u c u r i e şi de
teamă.
In a d o u a z e c e a zi de n a v i g a r e s t ă t e a m în
picioare cu puşca 'n m â n ă la p r o r a m a r e i
noastre bărci, explorând cu privirea ţărmul,
c â n d d e o d a t ă zării u n a n i m a l m a r c , c a r e ,
m i r a t de apariţia noastră, se oprise să ne
privească.
A c e a s t ă c u r i o z i t a t e îi fu f a t a l ă .
T r ă s e i , îl n i m e r i i , el î n c e r c ă să fugă d a r
se poticni, căzu şi r ă m a s e n e m i ş c a t .
Nu era o p r a d ă de d i s p r e ţ u i t ; i m e d i a t t r a -
s e r ă m la mal şi s ă r i i pe uscat, u r m a t de
J a m e s H i d l e t o n , d e M a n u e l Esquisitos ş i d e
u n u l din o a m e n i i d i n Iquitos.
T a p i r u l , deşi r ă n i t m o r t a l , m a i a v e a î n e l
u n rest d e v i a ţ ă . C â n d n e v ă z u a p r o p i i n d u -
n e , se r i d i c ă şi î n c e r c ă să fugă dar nu a¬
j u n s e d e p a r t e . 11 g ă s i r ă m î n t r ' u n fel de lu­
m i n i ş , s t r ă b ă t u t d e u n p â r â i a ş c u a p a lim­
pede.
D a r când i n t r a r ă m în această poiană,
s c o a s e r ă m cu toţii d e o d a t ă o e x c l a m a ţ i e de
uimire.
L â n g ă p â r â u fuseseră c o n s t r u i t e din f r u n z e
de p a l m i e r nişte a d ă p o s t u r i şi a l ă t u r i de
e l e m a i f u m e g a u î n c ă r e s t u r i l e u n u i foc.
3[
 8.

• O FUGĂ N E A Ş T E P T A T Ă .

Ne p r i v i r ă m o c l i p ă î n c r e m e n i ţ i ,
Descoperirea aceasta era turburătoare şi
deschidea în faţa noastră perspective pe
c a r e c u zece m i n u t e î n a i n t e n i c i n u l e bă­
nuiam.
C o n t r a r p ă r e r i i g e n e r a l e a d m i s e , î n regiu­
nile s u p e r i o a r e ale f l u v i u l u i Y a s u n i e x i s t a u
oameni.
D a r c e fel d e o a m e n i ? D i n c e r a s ă e r a u
oamenii acestia?
A v e a m ceva d e t e m u t din p a r t e a l o r ?
Aceste î n t r e b ă r i . c a r e e r a firesc să se n a s c ă
în mintea mea, frământau şi pe James Hidle­
ton şi pe Benito ( B e n i t o e r a o m u l o r i g i n a r
din î q u î t o s , c a r e d e b a r c a s e o d a tă cu n o i pe
ţărm).
Se a p r o p i a r ă de a d ă p o s t u r i , le e x a m i n a r ă
c u a t e n ţ i e şi-i v ă z u i p r i v i n d u - s e î n t r ' u n m o d
ciudat. '
I n m i r a r e a l o r i n t r a p a r ' c ă ş i u n a l t sen­
t i m e n t şi c h i p u r i l e l o r d e v e n i s e r ă g r a v e .
— Ce e? îi î n t r e b a i eu.
— C e v a c i u d a t , S e n o r , î m i e x p l i c ă James»
î n t i m p c e Benito d ă d e a a p r o b a t i v d i n c a p
l a fiecare c u v â n t a l lui, aceste a d ă p o s t u r i ,
care nu se construesc decât pe câteva ore,
u n e o r i p e n t r u a p e t r e c e o n o a p t e în ele, n ' a u
fost f ă c u t e de I n d i e n i I •
Tresării.
— C r e d e ţ i ? e x c l a m a i eu.
32
 — P o t să şi j u r ! a f i r m ă A m e r i c a n u l . .Şi
Benito şi eu am fost s i g u r i de a s t a d e l a p r i ­
ma a r u n c ă t u r ă de ochi. Asta se c u n o a ş t e
d u p ă o m u l ţ i m e de m ă r u n ţ i ş u r i pe c a r e d-ta
n u le-ai p u t e a o b s e r v a .
D e altfel, I n d i e n i l o r , e x t r e m d e p r u d e n ţ i ,
şi care prevăd dinainte toate primejdiile
posibile, n u le-ar f i t r e c u t n i c i o d a t ă p r i n
m i n t e s ă a p r i n d ă u n foc a t â t d e a p r o a p e d e
râu, cu riscul să a t r a g ă atenţia celor care-l
u r c ă sau îl scoboară.
Z â m b i i . H i d l e t o n ghici dece.
— D-ta îţi zici, S e n o r , că pe Y a s u n i s u n t
r a r i c ă l ă t o r i i . R a r i d a r pot totuşi s ă existe,
d o v a d ă p r e i e n ţ a n o a s t r ă aici. C r e d e - m ă , Se­
nor, a i c i a u fost nişte- a l b i c a r e , d u p ă p ă ­
r e r e a m e a . n u pot f i d e c â t n i ş t e mişei, n i ş t e
m i ş e i p r i m e j d i o ş i . Altfel n ' a r fi fugit la a¬
p r o p i e r e a n o a s t r ă . Ar fi fost fericiţi să ne
vadă.
A m e r i c a n u l îşi r o t i p r i v i r e a p r i m p r e j u r .
— P r o b a b i l că nu s u n t p r e a d e p a r t e , în-
c h e i ă el. D a r a r t r e b u i s ă p i e r d e m m u l t ă
v r e m e ca să p o r n i m în căutarea lor, î n t r ' u n
a s e m e n e a loc.
De j u r î m p r e j u r pădurea, cu o înfăţişare
de n e p ă t r u n s .
Stăteam tustrei, duşi pe gânduri, îngri­
joraţi.
Deodată f u r ă m smulşi din gândurile noas­
t r e de o e x c l a m a ţ i e a lui M a n u e l Esquisitos.
Ne î n t o a r s e r ă m şi-l v ă z u r ă m , cu faţa schi¬
m o n o s i t ă d e g r o a z ă ş i t r e m u r â n d d i n tot
corpu .
Am uitat s a u , m a i exact, n ' a m avut pri­
lejul să spun p â n ă acum, că secretarul
3 33
m e u — să-i l ă s ă m acest titlu care-i m ă g u ­
leşte v a n i t a t e a — a v e a c u r a j cât să m a i dea
ş i l a alţii, d e altfel c a cei m a i m u l ţ i d i n t r e
c o n a ţ i o n a l i i lui.
D i n tot acest c u r a j însă, n u m a i r ă m â n e a
n i c i u r m ă c â n d s e afla î n f a ţ a u n u i p ă i a n ­
jen.
Abia s e ţ i n e a s ă n ' o i a l a s ă n ă t o a s a .
E, dar, uşor de închipuit p r i n ce s p a i m ă
grozavă trecu, când zări deodată, ieşind
d i n t r ' u n zid d e c a c t u ş i , u n p ă i a n j e n e n o r m ,
un adevărat monstru, cu ghiarele lungi şi
n e g r e , cu c o r p u l roşcat, l a r g c â t o f a r f u r i e ,
ş i c a r e s e î n d r e p t a î n c e t i ş o r s p r e el.
N u ştiu e x a c t c u m s'o f i n u m i n d a c e s t
a n i m a l î n s p ă i m â n t ă t o r , dar Benito, care se
r e p e z i la el şi-l z d r o b i cu o l o v i t u r ă de p a t
d e p u ş c ă , n e s p u s e c ă acest p ă i a n j e n o m o r a
şi m â n c a păsări şi la marginea satelor ataca
c u succes c h i a r ş i o r ă t ă n i i l e .
P e d e altă p a r t e m u ş c ă t u r a lui poate f i
m o r t a l ă şi chiar Benito ne povesti că u n u l
din camarazii lui din tinereţe, muşcat de un
astfel d e p ă i a n j e n , n u p u t u s e f i s a l v a t c u
toate îngrijirile date la timp.
D u p ă ce se m a i risipi emoţia stârnită
d e acest i n c i d e n t , î l î n t r e b a i p e J a m e s c e
c r e d e a să f a c e m .
— Să î n c e r c ă m să d e s c o p e r i m pe a l b i i
c a r e s e a s c u n d e a u î n p ă d u r e ? Sau m a i b i n e
să-i l ă s ă m în voia s o a r t e i ?
— Aminteşte-ţi, Senor, s p u s e d e o d a t ă „că­
p i t a n u l " , ce ţi-am s p u s c â n d cu c l e r g y m a -
nul. Ţ i n e a m morţiş că nu Indienii răstigni­
seră pe bietul om pe pluta pe care l-am
găsit.
34 ]
 — Şi crezi, îl î n t r e r u p s e i eu, că a s t a au
făcut-o i n d i v i z i i c a r e a u fugit de-aici?
J a m e s d ă d u a f i r m a t i v din c a p .
— L a u r m a u r m e l o r , m u r m u r a i eu, c e e a c e
s p u i d-ta n u - i d e l o c cu n e p u t i n ţ ă ! Şi dacă-i
pe-aşa, cel m a i c u c a p a r f i s ă n e c o n t i n u ă m
călătoria.
— Asta e şi p ă r e r e a m e a , S e n o r I a p r o b ă
1
James.
M a n u e l şi cu m i n e l ă s a r ă m pe c ă p i t a n şi
pe B e n i t o să j u p o a i e şi să t a i e în b u c ă ţ i
tapirul, iar noi ne d u s e r ă m să le t r i m e t e m
ajutoare pentru transportul cărnii.
N u e r a î n c ă u n sfert d e ceas d e c â n d n e
întoarserăm la barca noastră, când se pe­
trecu un fapt de necrezut, la care nimic nu
ne făcuse să ne a ş t e p t ă m şi care avea să
dea e x p e d i ţ i e i n o a s t r e un c a r a c t e r cu to¬
tul n o u .
Când plecasem noi, clergymanul şedea,
d u p ă o b i c e i u l ce-l l u a s e d e c â n d n a v i g a s e m
pe Y a s u n i în sus, la p r o r a b ă r c i i , şi n u - ş i
î n t r e r u p e a discursul lui interior decât când
era furat de zborul păsărilor, de zbengue-
lile m a i m u ţ e l o r s a u d e p e ş t i i c e î n o t a u î n
apa limpede.
I n z i u a a c e e a e r a tot l a locul l u i o b i ş n u i t ,
d a r b u z e l e lui n u s e m i ş c a u , m â n a l u i r ă ­
m â n e a imobilă şi nici păsările, nici m a i m u ­
ţele şi nici p e ş t i i m u l t i c o l o r i nu-i a t r ă g e a u
atenţia. In locul lor privea pădurea...
F ă c e a i m p r e s i a că ar fi voit să-i sfrede­
lească c u p r i v i r e a a d â n c u r i l e .
Deodată se ridică, veni lângă mine şi mă
apucă de b r a ţ , strângându-mi-1 cu p u t e r e .
— Y a s u n i ! s p u s e el.
— Y a s u n i ! r e p e t a i eu, a r ă t â n d r â u l .
35
 El întinse m â n a înspre p ă d u r e . j
— E d i t h ! s p u s e el i a r .
— E d i t h ! r e p e t a i eu.
In acelaş timp, a r ă t a i ca şi el p ă d u r e a .
A t u n c i s e î n t â m p l ă ceva uluitor... C l e r g y m a -
n u l i z b u c n i în râs, a p o i a r u n c â n d u - s e , cu o
sprinteneală uimitoare pe deasupra bordu­
l u i b ă r c i i , o luă la g o a n ă s t r i g â n d şi gesti­
culând: — Edith ! Edith ! i>
B u i m ă c i t de i u ţ e a l a cu c a r e se p e t r e c u s e
a c e a s t ă scenă , n ^ v u i t i m p să-l r e ţ i n p e săr­
m a n u l nebun dar,după trei clipe,mă repezii
î n u r m a lui, î n c e r c â n d să-l a j u n g .
Abia p u s e i p i c i o r u l p e p ă m â n t c ă cler-
gymanul şi dispăru.
L a s t r i g ă t e l e lui, J a m e s H i d l e t o n ş i tova­
r ă ş i i lui, n e ş t i i n d ce se î n t â m p l a s e şi bă­
n u i n d u n a t a c , p ă r ă s i r ă t a p i r u l ş i sosiră î n
fugă i a r o a m e n i i r ă m a ş i p e v a p o r c o b o r â r ă
şi ei pe u s c a t .
Se s t r â n s e r ă cu toţii în j u r u l m e u i a r eu
le e x p l i c a i ce se î n t â m p l a s e şi c u m fugise
clergymanul.
N u m a i J a m e s Hidleton, flegmatic ca un
American, nu împărtăşi uimirea generală. I
— N ' o să a j u n g ă d e p a r t e ! s p u s e el liniş­
tit. Şi d a c ă nu se î n t o a r c e de b u n ă voie,
a t u n c i ş e r p i i ş i j a g u a r i i n e v o r face servi-
v i u l să nu m a i a u z i m n i c i o d a t ă de el. ]
— O ! p r o t e s t a i eu, d o a r n u - ţ i î n c h i p u i
J a m e s H i d l e t o n , c'o să-l l a s p e n e n o r o c i t u l
ăsta să d e a b u z n a s p r e o m o a r t e f i o r o a s ă ,
f ă r ă să fi î n c e r c a t să-l s c a p I
 9.

O URMA M I S T E R I O A S A .

Cuvintele mele îl făcură să roşească de

g l u m a ce o făcuse, c ă c i nici el g â n d e a a ş a .
— A d e v ă r a t , s p u s e el, nu-l p u t e m p ă r ă s i
aşa pe c l e r g y m a n . Nu-i el de v i n ă că l-au
p ă r ă s i t m i n ţ i l e . Mai ales că d e p a r t e n'o să
poată ajunge. Numai cu ajutorul mâinilor,
n ' o să-şi p o a t ă croi d r u m p r i n p ă d u r e .
N e î n t r e b a m c u m d e n u fusese c l e r g y m a -
n u l nevoit s ă s e o p r e a s c ă d u p ă p r i m a s u t ă
de metri.
— I n s o ţ e ş t e - m ă , J a m e s ! îl r u g a i e u .
— La o r d i n u l d-tale, S e n o r ! r ă s p u n s e A¬
mericanul.
N u m ă a d r e s a s e m ş i l u i M a n u e l Esquisi-
tos d a r n i c i nu e r a nevoie, căci acest se¬
c r e t a r m o d e l ştia c ă l o c u l l u i e r a t o t d e a u n a
alături de mine.
— Totuşi, adăogă căpitanul, chiar p e n t r u
o e x p e d i ţ i e atât de s i m p l ă n ' o să fim p r e a
m u l ţ i şase inşi.
Acest exces d e p r u d e n ţ ă , l a u n o m c a J a ­
m e s Hidleton, îmi p ă r e a exagerat.
— V o m r ă m â n e a n o i t r e i , d a c ă ţii n u m a i
d e c â t , r e l u ă el, d a r n u u i t a , Senor, c ă p ă ­
d u r e a e l o c u i t ă de indivizi d e s t u l de deo-
chiaţi. Dovadă adăposturile.
M i n u t e l e s e scugeau... N u e r a t i m p d e s t a t
la discuţie... ,
— B i n e ! d e c l a r a i eu, o să ne î n s o ţ e a s c ă
şi B e n i t o .
• A v e a m , d e a l t m i n t e r i , c o n v i n g e r e a că v o m
găsi f o a r t e r e p e d e p e fugar.
37
 Plecarăm, înaintând foarte anevoie p r i n t r e
a r b o r i , p r i n v ă l m ă ş a g u l d e l i a n e , ocolind
pecât cu putinţă enormele masive de cactuşi
c u ţ e p i lungi, c a r e întrec- o r i c e r e ţ e l e d e
sârmă ghimpată.
Uneori, J a m e s Hidleton şi Benito trebuiau
să î n l ă t u r e cu lovituri de secure obstaco­
lele p r i n c a r e n e e r a p e s t e p u t i n ţ ă s ă tre¬
cem.
Nu înţelegeam cum putuse clergymanul,
c a r e n ' a v e a n i c i cea m a i m i c ă u n e a l t ă c a
să-şi c r o i a s c ă u n d r u m , s ă c a p e t e u n astfel
de a v a n s faţă de n o i .
— C i n e ştie p r i n ce u n g h e r o fi c ă z u t !
m o r m ă i c ă p i t a n u l . P e c â t î m i p a r e , Senor,
ne p i e r d e m timpul şi ne ostenim de geaba.
— S ă m a i î n a i n t ă m ! r ă s p u n s e i eu. D a c ă
p e s t e u n sfert d e o r ă , n u v o m f i găsit n i m i c ,
o să ne î n a p o i ă m .
N e u r m a r ă m deci g r e a u a n o a s t r ă explo­
rare, care d u r a de m a i bine de o oră, d a r
î n a i n t e d e t e r m e n u l p e care-l h o t ă r î s e m ,
f u r ă m o p r i ţ i d e u n cot a l r â u l u i , a l c ă r u i
curs era foarte întortochiat.
N ' a v u r ă m încotro şi făcurăm halt.
E r a de n e î n c h i p u i t ca n e n o r o c i t u l să fi
a j u n s p â n ă aici.
Dezamăgiţi, întristaţi, r ă m a s e r ă m nemiş­
caţi, f ă r ă s ă n e p u t e m h o t ă r î s ă p ă r ă s i m
l o c u l acesta, m i c a p l a j ă d e nisip roşu c a r e
m ă r g i n e a pe Y a s u n i pe o l u n g i m e de a¬
p r o a p e cincizeci d e m e t r i , p e c â n d p e m a l u l
opus se ridica un perete stâncos de şapte-
opt m e t r i î n ă l ţ i m e .
Nu p u t e a m p r e s u p u n e că clergymanul în­
c e r c a s e s ă s t r ă b a t ă î n n o t r â u l . T o t u ş i explo­
r a r ă m p l a j a ş i d e o d a t ă Benito, care- s e c a m
38
î n d e p ă r t a s e d e g r u p u l n o s t r u , scoase u n stri­
găt şi ne făcu semn să v e n i m .
P e n i s i p p e s c o p e r i s e u r m e d e paşi...
D a r un lucru ne c a m punea la încurcă­
t u r ă : p a ş i i a c e ş t i a v e n e a u d i n s p r e r â u şi,
cu toate cercetările noastre, nu izbutirăm să
m a i găsim şi alţii care să se fi î n d r e p t a t
spre Yasuni.
N u s e p u t e a totuş a d m i t e c ă o m u l a c e s t a ,
a c ă r u i e x i s t e n ţ ă ne fusese d e s v ă l u i t ă de
c ă t r e u r m e l e d e p a ş i p e nisip, venise d i n a p ă I
J a m e s Hidleton se aplecase spre pământ...
Când se ridică, trăsăturile lui e x p r i m a u
uimire.
— Ştiţi, Senor, îmi zise el, n ' a r fi c â t u ş
de puţin surprinzător ca piciorul acesta să
fie a l u n e i femei.
— C r e z i ? îl î n t r e b a i eu.
— Căpitanul are d r e p t a t e ! afirmă Benito.
D a r e p e t ă el, c ă p i t a n u l a r e d r e p t a t e . E u r m a
u n u i p i c i o r d e femeie.
— D a r a t u n c i , e x c l a m a i eu, f e m e i a a c e a s t ă
t r e b u i e că nu e d e p a r t e .
Benito clătină din cap.
— T o c m a i a c i te înşeli, S e n o r , î m i zise
el. U r m a a c e a s t a n u e p r o a s p ă t ă . T r e b u i e
să fie v e c h e de câteva zile, de o s ă p t ă m â n ă ,
p o a t e d e d o u ă . D a c ă a r f i d e azi, n i s i p u l
s'ar f ă r â m a s u b degete. Vezi însă că r e z i s t ă .
P r i c i n a e u m e z e a l ă n o p ţ i l o r şi c ă l d u r a soa­
r e l u i , z i u a . Asta a î n t ă r i t î n t i p ă r i t u r a , c a r e
v a r ă m â n e vizibilă a t â t a v r e m e cât n u v a
ploua sau nu se va revărsa râul.
— D-ta ce crezi, H i d l e t o n ? î n t r e b a i eu.
— Eu c r e d , r ă s p u n s e el, că B e n i t o nu se
înşeală.
— D a c ă - i pe aşa, o b s e r v a i eu, e i n u t i l să
39.
c ă u t ă m să găsim pe f e m e i a a c e a s t a . N'o s'o
găsim, d u p ă c u m n ' a m d a t n i c i d e u r m a
clergymanului. D a r i a t ă , într'o singură zi
două fapte destul de ciudate. Descoperirea
a d ă p o s t u r i l o r ne-a d a t de veste că p r i n m e ­
leagurile acestea se'nvârtesc nişte albi şi
a c u m g ă s i m u r m a t r e c e r i i u n e i I n d i e n e , căci
nu p o a t e fi v o r b a d e c â t de o I n d i a n ă .
T i m p u l s e scurgea... T r e b u i a s ă p l e c ă m
dacă nu voiam să riscăm să ne petrecem
noaptea în pădure...
Ne găsirăm o a m e n i i c a m neliniştiţi, şi
asta p e n t r u două motive.
In p r i m u l r â n d , li se p ă r u s e că l i p s a n o a s ­
tră se p r e l u n g e ş t e m a i m u l t d e c â t se c u v e n e a
şi începuseră să se întrebe dacă nu cumva
ni se întâmplase vreo nenorocire.
P e d e a l t ă p a r t e , t n d o u ă r â n d u r i , ceva
ce p ă r e a un semnal, ca o chemare, răsunase
la o mică depărtare, când pe malul drept,
când pe malul stâng al râului.
Cu siguranţă că nu era strigătul unei fiare
salbatece...
N u î n s e m n a a s t a c ă s e m n a l u l a c e s t a , che­
m a r e a a c e a s t a , p r o v e n e a d e l a fiinţe o m e ­
neşti?
Lucrul părea neîndoios şi ne îndemnă, pe
J a m e s Hidleton şi pe mine, să luăm pentru
l a n o a p t e diferite m ă s u r i d e p r e v e d e r e , l a
care nu recurserăm în nopţile trecute.
H o t â r î r ă m , în deosebi, că doi d i n t r e n o i
v o r veghia, c u r â n d u l , l a c a p e t e l e m a r e i
n o a s t r e b ă r c i , a ş a î n c â t s ă p o a t ă d a l a timp
a l a r m a , î n caz c ă s'ar p r o d u c e u n i n c i d e n t
anormal.
F i r e ş t e c ă n u m a i f u v o r b a d e coborît p e
uscat. Pe a p ă e r a m la adăpost de un atac
40
prin surprindere şi atacurile neaşteptate nu
întotdeauna ai timpul să le respingi.
La dreptul vorbind, nu e r a m prea turbu­
r a ţ i , căci d o i s p r e z e c e o a m e n i , b i n e î n a r m a ţ i ,
nu prea au a se teme de m a r e lucru. Cu
t o a t e astea î n n o a p t e a ceea d o r m i i r ă u .
E r a m necăjit de dispariţia clergymanului,
c a r e , p o a t e c ă ş i căzuse s u b g h i a r e l e u n u i
jaguar.
E r a m preocupat de chestia adăposturilor
şi de c o n v i n g e r e a pe car e mi-o f ă c u s e m , în
u r m a spuselor lui J a m e s Hidleton şi a lui
Benito, c ă o a m e n i i albi, c a r e n u p u t e a u f i
decât n i ş t e t â l h a r i , s e aflau a s c u n ş i î n p ă ­
d u r e a dealungul căreia pluteam...
I n s f â r ş i t m ă ţ i n e a t r e a z m a i c u s e a m ă mis­
t e r u l a c e s t o r p a ş i d e femeie, î n t i p ă r i ţ i a d â n c
în nisip şi care veneau dinspre râu,
C u m s e făcea c ă e ş e a u d i n r â u ?
încotro mergeau?

10.

O A M E N I N Ţ A R E MUTA.

D i m i n e a ţ a e r a m î n a c e e a ş dispoziţie,
Imi părea interesant să caut să luminez
m i s t e r u l a c e s t u i p i c i o r d e femeie î n t i p ă r i t
în n i s i p . Da, f ă r ă d o a r şi p o a t e , o I n d i a n ă .
Cel p u ţ i n p r e s u p u n e r e a a s t a p ă r e a cea
m a i logică.
Dar, pe de altă parte, gândeam şi la nu­
m e l e acela, p e care-l r o s t e a a t â t d e a d e s e a
c l e r g y m a n u l ş i p e care-l r e p e t a c u a t â t a pu­
tere în momentul în care, într'o violentă
criză d e n e b u n i e , s e r e p e z i s e s p r e p ă d u r e .
41
 E d i t h ! să fi fost n u m e l e u n e i f ă p t u r i i m a ­
ginare?
Să fi fost al u n e i m o a r t e , a c ă r e i p i e r d e r e
să fi zdruncinat minţile bietului om?
D a r d a c ă e r a al u n e i f e m e i în v i a ţ ă , a
a c e l e i a ale c ă r e i u r m e l e găsise B e n i t o p e
p l a j a cea m i c ă ?
Chestiunile acestea mă p r e o c u p a u p â n ă
într'atâta, că aproape uitasem de adevărata
ţintă a expediţiei mele.
Pot să vă încredinţez că faimosul tezaur
al Incaşilor era la o m i e de leghe de min­
tea m e a .
Când ne r e l u a r ă m navigarea, îl prevenii
pe J a m e s Hidleton de intenţia m e a de a
a b o r d a î n locul u n d e a j u n s e s e r ă m î n a j u n . j
şi, î m p o t r i v a a ş t e p t ă r i l o r m e l e , el nu se a- ]
r ă t ă defel s u r p r i n s . I
Dimpotrivă, zâmbi amuzat. j
11 î n t r e b a i dece.
— O! î m i r ă s p u n s e el, e s i m p l u , S e n o r ! ]
Am fost sigur că p o v e s t e a cu p i c i o r u l cela I
de f e m e i e o să te f r ă m â n t e , o să-ţi î m b o l - 1
d e a s c ă c u r i o z i t a t e a , şi că o să v r e i să în- ]
c e r c i s ă afli m a i m u l t .
— Nu te-ai î n ş e l a t , H i d l e t o n ! m ă r t u r i s i i 1
eu. D a r d-ta ce crezi d e s p r e a s t a ? 1
A m e r i c a n u l n u şovăi.
— E x a c t a c e l a ş l u c r u ca şi d - t a ! zise el. Se 1
afirmă că nişte Indieni de rasă necunocută, ]
se a s c u n d in a c e a s t ă p a r t e a p ă d u r i i . Cre¬
z u s e m că a s t a nu e decât o poveste, d a r
acum sunt sigur. F e m e i a aceasta, ai cărei I
p a ş i i - a m văzut în n i s i p , nu e s i n g u r ă pe I
l u m e , cu siguranţă. T r e b u i e că a p a r ţ i n e a- |
celui t r i b m i s t e r i o s . N ' a r fi r ă u să i z b u t i m j
42
I s ă p u n e m m â n a p e o a m e n i i aceştia. D r e p t
e c ă n e v o m a b a t e astfel d i n d r u m u l nostru...
I — D a c ă se p o a t e s p u n e că u r m e z i un
I d r u m , î l î n t r e r u p s e i eu, a t u n c i c â n d m e r g i
I la î n t â m p l a r e .
I — E drept! aprobă căpitanul. Dealtmin-
% teri n i m i c n u d o v e d e ş t e c ă d r u m u l p e care-l
1' v o m lua, nu va fi t o c m a i cel b u n . La u r m a
u r m e l o r , d a c ă există u n t e z a u r a l I n c a ş i l o r ,
I s ă l b a t e c i i în c ă u t a r e a c ă r o r a v o m p o r n i , se
| p r e a p o a t e să fie c h i a r p a z n i c i i ei.
I d e i a a c e a s t a n e făcu s ă r â d e m .
Din pricina cotiturilor râului ne trebui
t i m p m u l t c a s ă a j u n g e m l a p l a j a cea m i c ă ,
pe care o r e c u n o s c u r ă m fără greutate.
Toţi paşii noştri din ajun se zăreau foarte
desluşit, ceeace n e î n g ă d u i a s ă c o n s t a t ă m
că nu ne înşelasem şi că nu l u a m o plajă
d r e p t a l t a , c e e a c e n ' a r fi fost c h i a r cu n e ­
putinţă... '
D a r întipăritura piciorului femeii nu m a i
exista!
Acolo u n d e - l d e s c o p e r i s e B e n i t o ş i m a i
d e p a r t e , în f i e c a r e loc u n d e o g ă s i s e m i a r ,
cu c â t e v a ore î n a i n t e , n i s i p u l era n e t e z i t
deabinelea.
E r a uimitor.
— Ce zici tu de asta, B e n i t o ? î n t r e b ă
James.
Metisul n u r ă s p u n s e .
Aplecat spre p ă m â n t , se îndreptă p â n ă la
locul u n d e plaja făcea loc pădurii, apoi
f ă c u c a l e î n t o a r s ă , u r c ă d i n n o u , coborî o
a d o u a o a r ă şi r ă m a s e c u f u n d a t în t ă c e r e
timp de un minut.
— Zic, r ă s p u n s e î n s f â r ş i t Benito, că tre­
b u i e să fie pe-aici o b a n d ă de ticăloşi de
43
i n d i e n i ( t r e b u e să ştiţi că el însuşi e r a m e ­
tis), d a r nişte Indieni care nu s e a m ă n ă cu
ceilalţi şi c a r e t r e b u i e că ţ i n să r ă m â i e as­
cunşi. T e m â n d u - s e s ă n u fie t r ă d a ţ i d e în-
t i p ă r i t u r i l e p a ş i l o r , le-au ş t e r s . Deci, eri, n u
se aflau departe de n o i şi ne supravegheau.
Cine ştie d a c ă nu ne s u p r a v e g h i a z ă şi a c u m .
Instinctiv p r i v i r ă m în j u r u l nostru. Nu
v ă z u r ă m n i m i c . Nu se m i s c a o f r u n z ă . A¬
v e a i i m p r e s i a că te afli î n t r ' o p u s t i e t a t e .
D a r , c u t o a t e a c e s t e a . p r e s u p u n e r e a l u i Be­
nito nu era absurdă.
Aşa c ă , deşi n i c i u n u l d i n n o i nu e r a fri¬
cos, a v e a m totuşi cu toţii o s e n z a ţ i e n e p l ă ­
cută.
— Ce f a c e m ? î n t r e b a i pe J a m e s .
— Ce-ai să d o r e ş t i , S e n o r , î m i r ă s p u n s e
el. A l e g e r e a nu-i g r e a ! S a u p o r n i m d r e p t
înaintea noastră, sau ne u r m ă m d r u m u l pe
Y a s u n i î n sus.
Personal, dorinţa m e a era să o p o r n i m în
cercetare dar, faţă de tovarăşii mei, a v e a m
o r ă s p u n d e r e şi n u - m i e r a î n g ă d u i t să-i an­
t r e n e z , n u m a i ca să-mi fac o t o a n ă , î n t r ' o
a v e n t u r ă c a r e a r f i p u t u t d e v e n i pericu¬
loasă.
H i d l e t o n înţelese c e s e p e t r e c e a î n m i n e .
— D a c ă o l u ă m d r e p t î n a i n t e , r e l u ă el,
v o m da din nou de. r â u . Să a d m i t e m că
asta cere câteva ore, şi chiar ziua întreagă,
căci n u s e p o a t e u m b l a r e p e d e p r i n desişul
ăsta. I n d r u m , r i s c ă m s ă f a c e m d e s c o p e r i r i
i n t e r e s a n t e . E un l u c r u i s p i t i t o r . La c a p ă t u l
c ă l ă t o r i e i n e v o m r e g ă s i b a r c a ş i v o m exa­
m i n a a c u n c i c e v o m face m â i n e .
Propunerea era cuminte. O adoptai.
Barca avea să m e a r g ă pe Yasuni în sus
44
p â n ă î n m o m e n t u l î n c a r e noi a v e a m s'o
s t r i g ă m depe m a l . A v â n d î n v e d e r e p u t e r e a
c u r e n t u l u i , c a r e devenise m a i r a p i d , e a n'a-
vea s ă n e a j u n g ă decât t â r z i u . D r u m u l n o s ­
tru n u e r a lesnicios d a r a v e a m a v a n t a j u l
de a î n a i n t a în l i n i e d r e a p t ă .
C a ş i î n a j u n , e r a m p a t r u . H i d l e t o n , Ma-
nuel, B e n i t o ş i eu, b i n e î n a r m a ţ i , b i n e a p r o ­
vizionaţi c u c a r t u ş e , p u r t â n d a s u p r ă - n e cu­
ţite solide şi î n c ă r c a ţ i cu cutii de c o n s e r v e .
A t r a s e i a t e n ţ i a c ă p i t a n u l u i că, p e n t r u u n
d r u m d e şapte-opt o r e , d u c e a m provizii d e
p a r c ' a m fi trebuit să r ă m â n e m o s ă p t ă m â n ă
f ă r ă a ne î n t o a r c e la c a r t i e r u l n o s t r u ge­
neral.
— Senor, îmi r ă s p u n s e doctoral J a m e s
Hidleton, m a i bine m a i m u l t decât prea pu­
ţin. B e l ş u g u l n ' a s t r i c a t n i c i o d a t ă n i m ă n u i .
In schimb, lui Manuel Esquisitos îi spuse:
— C â t d e s p r e d-ta, n i m i c nu te î m p i e d e c ă
să laşi pe b o r d ş u n c a pe c a r e o p o r ţ i în
s p i n a r e şi c a r e e o p o v a r ă i n u t i l ă .
Manuel îl trăsni cu privirea.
— Află, îl s p u s e el a c r u , că o g h i t a r ă
n u - i o ş u n c ă . Altfel ai v o r b i de ea d a c ' a i
şti s ă c â n ţ i . D a r ăsta-i u n l u c r u c a r e nu-î
la î n d e m â n a orişicui.
C u r m a i schimbul lor de cuvinte.
Nu ne m a i r ă m â n e a decât să plecăm.
— P o r n i m ! c o m a n d a i eu. B e n i t o m e r g e a
înainte. Eu îl u r m a m . Manuel venea în u r m a
mea iar James Hidleton forma ariergarda.
P r i m e l e clipe f u r ă a n e v o i o a s e d a r , deo­
d a t ă , B e n i t o scoase o e x c l a m a ţ i e şi se o p r i
locului.
— O c ă r ă r u e ! zise el.
Aşa şi e r a ! E d r e p t că t r e b u i a să ai nişte
45
 o c h i t a r e a g e r i s'o distingi, o c h i de Indian:.... I
J a m e s , M a n u e l şi eu n ' a m fi fost în s t a r e
să d e s c o p e r i m c ă r ă r u i a a c e a s t a a p r o a p e in- |
vizibilă, pe c a r e t r e b u i e că o u r m a s e , cu
p u ţ i n t i m p î n a i n t e , femeia a l c ă r e i p i c i o r
r ă m ă s e s e î n t i p ă r i t în n i s i p . I
— Nu e o p ă r e r e I d e c l a r ă B e n i t o . C ă r ă ­
r u i a există şi o veţi p u t e a desluşi şi d-v. ; /
îndată.
S u b p a ş i i n o ş t r i , se d e s e n ă o c ă r ă r u e î n - J
gustă, a l e r g â n d pe un muşchi des şi tare,
pe c a r e nu r ă m â n e a n i c i o î n t i p ă r i t u r ă . I
E r a m tot î n n e c u n o s c u t . . . D a r a c u m e r a m
p r e v e n i ţ i c ă î n dosul a c e s t u i n e c u n o s c u t s e
aflau oameni... R e l u a r ă m mersul cu i n i m a
b ă t â n d ă , c u u r e c h i l e ciulite, c u o c h i u l l a
p â n d ă , g a t a la t o a t e s u r p r i z e l e . . . I
N u u m b l a m d e c â t d e c â t e v a clipe. ]
P e n t r u a doua oară, Benito se o p r i brusc.
— O! o! e x c l a m ă el, i a t ă - n e p r e v e n i ţ i şi
ameninţaţi! J
V o r b i n d astfel, ne a r ă t ă o s ă g e a t ă î m p l â n - 1
t a t ă în m i j l o c u l c ă r ă r u i i . 1
Avertismentul era limpede. . 1
Ne era oprit să m e r g e m mai departe.
• A l t m i n t e r i , d a c ' a m fi t r e c u t dincolo, v i a ţ a
n e - a r f i fost î n p r i m e j d i e .

11.

SOMN Î N T R E R U P T .

N u n e a v â n t a s e r ă m î n t r ' o astfel d e aven­

t u r ă c a s ă d ă m î n a p o i î n f a ţ a u n e i amenin¬
ţ ă r i , fie ea c h i a r s e r i o a s ă .
T r e c u r ă m d e c i d e s ă g e a t ă , l ă s â n d - o acolo
46
| u n d e fusese î n f i p t ă şi u m b l a r ă m v r e o o r ă .
I f ă r ă să v e d e m u m b r ă de p r i m e j d i e .
1 N u î n a i n t a m r e p e d e , căci u r m a d i s p ă r e a
I u n e o r i şi n u m a i cu m u l t ă t r u d ă o r e g ă ­
seam apoi.puţin m a i departe.
1 Am fi fost n e v o i ţ i să r e n u n ţ ă m . d i n c a p u l
I l o c u l u i , f ă r ă de Benito, c a r e e r a î n z e s t r a t cu
1 o î n d e m â n a r e n e o b i ş n u i t ă şi cu un fler m i -
/' nunat.
P i s t a devenise d e o d a t ă m u l t m a i l a r g ă ş i
1 m a i n e t e d ă şi î n c e p u s e m să n ă d ă j d u i m că
I ea ne va d u c e c u r â n d la v r e o t a b ă r ă , la
I v r e u n sat, c â n d , s p r e m a r e a n o a s t r ă s u r p r i n -
] dere, dispăru brusc.
înainte, la dreapta şi la stânga noastră,
! d r u m u l era b a r a t de masse enorme de cactuşi
de o înălţime e x t r a o r d i n a r ă , p r i n t r e care
e r a c u n e p u t i n ţ ă să-ţi faci d r u m , f ă r ă s ă m ă -
nueşti cu putere securea.
Ce rost avea cărăruia dacă se înfunda
f ă r ă să d u c ă n i c ă e r i ? A s t a m i r o a s e a cap¬
cană.
— Pare-mi-se.dragă Benito, observă J a m e s
Hidleton, mângâindu-şi barba, că am căzut
î n t r ' o c a p c a n ă . V e z i , a s t a n ' a i p r e v ă z u t . bă¬
iete ! Cel m a i b u n l u c r u ce-l a v e m de f ă c u t
a r fi,să n e î n t o a r c e m . Aici, d a c ă s ă l b a t e c i i
ne s u n t ostili, ei pot, f ă r ă ca m ă c a r să se-a-
r a t e , se ne o m o a r e ca pe n i ş t e i e p u r i .
— D a c ă a s t a le-a fost i n t e n ţ i a , r ă s p u n s e
Benito, l u c r u ce l-am p u t e a c r e d e d u p ă a¬
m e n i n ţ a r e a cu săgeata, atunci nu aveau ne­
voie s ă a ş t e p t e sosirea n o a s t r ă aici. A m c ă z u t
într'o cursă,căpitane, d a r o să ne descurcăm
u ş o r , căci, d u p ă c u m a i s p u s , n ' a v e m d e c â t
s ă n e î n t o a r c e m . I n ţ e l e g totul. L a î n c e p u ,
p i s t a e r a b u n ă , a p o i î n c e t e a z ă s ă m a i fie,
47
d e v e n i n d o p i s t ă falşă, m e n i t ă să r ă t ă c e a s c ă
d e d u ş m a n u l alb s a u roşu. M ' a m l ă s a t t r a s
p e sfoară. M a r e n ă t ă r ă u m a i sunt. I
S ă r m a n u l B e n i t o îşi f r â n g e a m â i n i l e . j
— Nu-i m a r e n e n o r o c i r e ! a s i g u r a i eu. L a
u r m a urmei, n ' a m pierdut decât puţin timp. J
S u n t d e p ă r e r e a l u i Benito, c o n t i n u a i eu,
adresându-mă lui James, şi cred că dacă
I n d i e n i i ar fi v r u t să ne d i s t r u g ă , n ' a m fi
a v u t d e a ş t e p t a t m u l t d o v a d a acestei i n t e n ­
ţii. Să ne î n t o a r c e m ,
F ă c u r ă m cale'ntoarsă, h o t ă r â ţ i să ne îna- 1
p o i e m d a c ă va fi n e v o i e p â n ă la fluviu,
p e n t r u c a s ă n e î n d r e p t ă m a p o i p e a l t ă cale,
d a r nu fu nevoie să m e r g e m atât de d e p a r t e .
B e n i t o ţ i n e a să r e p a r e c e e a c e n u m e a el o
g r e ş e a l ă şi c a r e nu e r a de f a p t g r e ş e a l ă . j
M e r g e a deci, c u n a s u l î n jos, c a u n c â i n e
de vânătoare, explorând p ă m â n t u l , sfrede-1
lind cu privirea desişul negru, oprindu-se,
p o r n i n d din n o u , d e d â n d u - s e l a u n m a n e j
curios, care mă interesa cu atât m a i m u l t I
cu c â t î m i d ă d e a m s e a m a că nu j u c a o 1
comedie.
D e o d a t ă , el e x c l a m ă : I
— Aşteptaţi-mă! I
Şi, fără un cuvânt m a i mult, el dispăru,
p o r n i n d - o p r i n t r e copaci, m ă r ă c i n i ş i l i a n e .
R ă m a s e r ă m împietriţi de uimire în faţa
acestei d i s p a r i ţ i i b r u ş t e a lui B e n i t o , î n t r e - ]
b â n d u - n e ce l u c r u o fi văzut, c a r e să-l fi J
h o t ă r â t să ne p ă r ă s e a s c ă în aşa c h i p , f ă r ă
să-şi m a i dea o s t e n e a l a să ne l ă m u r e a s c ă . ]
— A ş t e p t a ţ i - m ă ! ne s p u s e el. N ' a v e a m alt- I
ceva de făcut. Locul e r a de altfel p o t r i v i t
•pentru a ş t e p t a r e . E r a un l u m i n i ş vast, cir- j
48
cular, şi pădurea forma în j u r un cerc
de nepătruns.
Avantajul nostru era că nu p u t e a m fi
atacaţi fără ca adversarul să iasă la iveală;
m a i ales c ă î n c a z u l d e faţă n u e r a v o r b a
d e c â t d e nişte s ă l b a t e c i c a r e , e v i d e n t c ă n u
p u t e a u fi î n a r m a ţ i decât cu a r m e primitive.
S i t u a ţ i a ne a s i g u r a o s u p e r i o r i t a t e s d r o b i -
toare.
Ne întinserăm pe iarbă şi ne î n a r m a r ă m
cu răbdare.
Deodată, o h o a r d ă de m a i m u ţ e împânzi
copacii din jur.
Zărindu-ne, stătură m a i întâi tăcute dar,
l i n i ş t i t e de n e m i ş c a r e a n o a s t r ă , se d e d a r ă la
jocurile şi gimbuşlâcurile lor obişnuite, care
î n t o t d e a u n a , c h i a r c â n d asişti l a ele d e m a i
m u l t e o r i p e zi, î ţ i o f e r ă u n s p e c t a c o l d i n
cele m a i î m b u c u r ă t o a r e .
Asta ţ i n u c a l a v r e o oră...
A p o i , u n u l d i n a c e s t e a n i m a l e scoase u n
s t r i g ă t ascuţit, c a r e t r e b u i a s ă a i b ă v r e u n
î n ţ e l e s deosebit, căci toţi c a m a r a z i i lui, î n -
c e t â n d u - ş i exerciţiile, r ă m a s e r ă n e m i ş c a ţ i ş i
a t e n ţ i . U n a l doilea ţipăt...
E r a d e s i g u r u n o r d i n şi,cât a i clipi, t o a t ă
b a n d a îşi l u ă t ă l p ă ş i ţ a .
— Hm I s p u s e H i d l e t o n , i a t ă ceva ce nu
pare semn bun I
S i m ţ e a m şi eu la fel. Cât d e s p r e M a n u e l
E s q u i s i t o s , c a r e e r a f o a r t e fatalist, e l p ă s t r a
în toate imprej urările un calm desăvârşit.
I n c a z u l d e faţă, s'ar f i e m o ţ i o n a t î n t r ' a -
d e v ă r degeaba, d e o a r e c e a v u r ă m î n d a t ă ex­
p l i c a ţ i a fugii g r ă b i t e a h o a r d e i de m a i m u ţ e .
O pricinuise a p r o p i e r e a lui Benito.
— Ei b i n e ? s t r i g a i eu.
4 49
 — B i n e ! S e n o r , î m i r ă s p u n s e el, a m regă­
sit u n a d i n u r m e , c ă c i t r e b u i e s ă fie m a i
m u l t e . D a r n u c r e d s'o p u t e m u r m a p e a s t a ,
c a r e t r e b u i e s ă d u c ă l a l o c u l u n d e a m fost
e r i . N u a m p u t e a regăsi b a r c a , l u n t r i l e ş i
oamenii noştri. E l i m p e d e că, dacă vreţi
totuş...
— N u ! î n t r e r u p s e i eu. Ar fi o p r o s t i e . C i n e
ştie d a c ă n ' a m făcut o greşeală, c ă u t â n d să
regăsesc pe această femeie care venea din
r â u f ă r ă s ă p a r ă c ă s'ar f i d u s încolo. Mi-ar
fi p l ă c u t s'o v ă d . D e a s e m e n i m i - a r fi p l ă c u t
să-l r e g ă s e s c p e b ă t r â n u l n o s t r u c l e r g y m a n .
T r e b u i e să r e n u n ţ ă m la asta. Nu crezi şi
d-ta aşa, J a m e s H i d l e t o n ?
— O ! e u ! î m i r ă s p u n s e u r i a ş u l roşu, o d a t ă
c e m ' a m p u s l a o r d i n e l e d-tale, Senor...
— E un m o t i v în p l u s , î n t r e r u p s e i eu, ca
o r d i n e l e m e l e s ă fie b i n e c u m p ă n i t e .
P r i n urmare, ne orientarăm cu ajutorul
unei mici busole, de care nu mă despărţeam
n i c i o d a t ă , î n d r e p t â n d u - n e s p r e nord-vest,
d r u m c e t r e b u i a s ă n e d u c ă l a u n u l d i n cotu-
r i l e l u i Y a s u n i , u n d e a m f i a ş t e p t a t flotila.
n o a s t r ă , c a r e avea c o n s e m n u l s ă n a v i g h e z e
p â n ă în noapte şi nu m a i mult.
N u m a i e r a d e p a r t e n o a p t e a , c â n d ajun¬
serăm la râu.
N ă d ă j d u i s e m s ă z ă r i m b a r c a cea m a r e . . .
F u r ă m dezamăgiţi... Y a s u n i e r a pustiu... Ş i
deoarece cădea întunericul, nu m a i p u t e a m
n ă d ă j d u i s ă v e d e m sosind ş i r e s t u l e x p e d i -
diţiei noastre.
Acestea fiind î m p r e j u r ă r i l e , n u n e rămâ¬
n e a a l t c e v a d e f ă c u t decât s ă n e a r a n j ă m
s ă p e t r e c e m n o a p t e a î n l o c u l acesta, c u ris-
09
11 cul, ce-i . d r e p t , să fim a t a c a ţ i de ţ â n ţ a r i i
i care formau un nor deasupra mlaştinilor.
I P e n t r u c a să ne a p ă r ă m de ţ â n ţ a r i şi cu
I scopul să î n d e p ă r t ă m fiarele s ă l b a t e c e , a p r i n -
s e r ă m u n foc. I n j u r u l a c e s t u i a , l u â n d situ­
aţia p e cât d e stoic c u p u ţ i n ţ ă , m â n c a r ă m
fără grabă, e x a m i n â n d ce aveam de făcut
a d o u a zi.
H o t ă r î r ă m s ă a ş t e p t ă m b a r c a ş i s ă con­
tinuăm să plutim, cum făcusem şi p â n ă
a t u n c i , d e a l u n g u l r â u l u i . E r a h o t ă r î r e a dic­
t a t ă d e î n ţ e l e p c i u n e . S t ă t u r ă m d e v o r b ă des­
t u l de t â r z i u ... Apoi, s i m ţ i n d u - n e s o m n o r o ş i ,
ne l u n g i r ă m pe nisip şi nu mult după aceea
î n c h i s e r ă m ochii.
D a r nu d o r m e a m n i c i de o o r ă , c â n d fu­
r ă m treziţi, toţi p a t r u , d e u n t ă m b ă l ă u în­
spăimântător.
t

12.

CATASTROFA!

N u ! n u există alt cuvânt...

E r a î n s p ă i m â n t ă t o r ş i t i m p d e cinci-şase
m i n u t e f u r ă m r e a l m e n t e îngroziţi.
In v i a ţ a m e a n ' a m auzit o cacofonie aşa
de o r i b i l ă , n i c i c h i a r în sălile de c o n c e r t
unde se cântă muzică modernă.
P ă r e a c ă s ' a u d e s l ă n ţ u i t d e o d a t ă toţi de­
m o n i i i n f e r n u l u i , ai p ă m â n t u l u i şi ai ceru¬
rilor.
N i c i o e x p r e s i e nu ar p u t e a da o i d e i e
d e s p r e u r l e t e l e , sbieretele, s c r â ş n e t e l e , che¬
m ă r i l e s t r i d e n t e , în c a r e p ă r e a u să se ames¬
tece d i n c â n d î n c â n d ş i r ă g e t e l e f i a r e l o r săl-
51
batece. Inţeleserăm că acest sgomot infernal
se datora numeroşilor sălbateci ascunşi în
p ă d u r e , nu departe de noi.
Se p r e g ă t e a u să ne atace, după ce au
încercat să ne demoralizeze?
P u t e a m p r e s u p u n e asta d a r nu era deloc
probabil şi nici nu i n t r a în obiceiurile In­
dienilor, care> d â n d u - ş i toată o s t e n e a l a să nu
lase să li se g h i c e a s c ă p r e z e n ţ a , se b a z e a z ă
pe surpriză.
' Aşa p r o c e d e a z ă ei î n t o t d e a u n a .
N u m a i p e c a l e a a s t a r e u ş i s e r ă , înfricoşe-
torii H u a m b i s a s . s ă d i s t r u g ă , î n t r ' o n o a p t e ,
c o l o n i a B o r j a.
Sălbatecii de pe cursul superior al lui
Y a s u n i n u p r o c e d a u l a fel.
E r a u oare dintr'altă rasă?
I n o r i c e caz, a ş t e p t a m p l i n i d e h o t ă r î r e
a t a c u l lor, î n t i m p c e h ă r m ă l a i a f ă c u t ă d e
ei creştea mereu.
P â n ă la u r m ă ne d e p r i n s e r ă m totuş cu ea.
— Mărturisesc, Senor, îmi spuse r â z â n d
J a m e s Hidleton, că nu mă aşteptam la o
asemenea trezire din somn. Turbate m a i
sunt şi lighioanele astea! Vreau să cred,
M a n u e l E s q u i s i t o s , că altfel se o b i ş n u e ş t e în
t a r a d-tale să se c â n t e c u i v a o s e r e n a d ă !
' R e z u l t a t u l a c e s t e i g l u m e fu u l u i t o r .
N u ştiu n i c i azi c u m de-i t r ă z n i s e aşa c e v a
p r i n c a p d a r , î n loc s ă r ă s p u n d ă A m e r i c a ­
n u l u i , s e c r e t a r u l m e u îşi luă g h i t a r a ş i , c u
cel m a i d e s ă v â r ş i t c a l m , ca şi c u m ar fi
fost în d e p l i n ă s i g u r a n ţ ă , î n c e p u să c â n t e
p r i m e l e m ă s u r i d i n Mandolinata.
E r a tocmai într'un m o m e n t când sgomotul
s e m a i potolise.
In mijlocul acestei nopţi senine, în aerul
52
I acesta c u r a t , în t ă c e r e m ă r e a ţ ă a n a t u r i i ,
1 s u n e t e l e se î n ă l ţ a u cu o c l a r i t a t e u i m i t o a r e .
]| Se auziau desigur de foarte d e p a r t e şi
I s ă l b a t e c i i nu p u t e a u p i e r d e n i c i o n o t ă d i n
1 celebra fantezie a lui Paladilhe.
I — Ai i n e b u n i t , M a n u e l ! s t r i g a i eu.
I A c e a s t ă e x c l a m a ţ i e nu-l t u r b u r ă c â t u ş de
' p u ţ i n pe g h i t a r i s t .
I Continua să c â n t e şi t r e b u i e să m ă r t u ­
risesc c ă n i c i o d a t ă n u f ă c u s e s ă v i b r e z e , c u
m a i m u l t suflet, c o a r d e l e g h i t a r e i l u i .
Şi — de n e c r e z u t — c u m v ' a m m a i s p u s ,
r e z u l t a t u l fu u l u i t o r .
Sălbatecii, c a r e a u z e a u , desigur, p e n t r u
p r i m a oară în viaţa lor sunet de ghitară,
p ă s t r a r ă cea m a i a d â n c ă t ă c e r e .
Rămăseseră fără doar şi poate încremeniţi,
pătrunşi de admiraţie, crezând fără'ndoială
in prezenţa unei armonioase şi misterioase
divinităţi.
Manuel nu se opri la mijlocul drumului.
După Mandolinata urmă Adevărata Palo-
ma, apoi fu r â n d u l Serenadei lui Toselli,
apoi n u m a i ştiu c e u r m ă , ş i n'aş î n d r ă z n i
să a f i r m că î n d r ă c i t u l m u z i c a n t nu şi-a ter¬
minat concertul cu s e r e n a d a b u r l e s c ă a
Celor doi Orbi.
C â n d obosi d e a t â t a c â n t a t ş i îşi t r e c u
ghitara pe u m ă r , c r e z u r ă m că sălbatecii vor
r e î n c e p e să strige şi să u r l e .
Nu se întâmplă însă nimic. P â n ă ' n zori
nu m a i fu turburată tăcerea pădurii.
M a n u e l Esquisitos t r i u m f a .
— N ' a v e a m d r e p t a t e să s p u n , Senor, i m i a¬
t r a s e el a t e n ţ i a , că n u m a i să şti să c â n ţ i şi
p o ţ i face în p a c e o c o l u l p ă m â n t u l u i cu o ghi­
tară pe umăr?
53
 E x a g e r a . . . D a r e r a s i g u r că, î n c a z u l aces­
ta, g h i t a r a lui M a n u e l E s q u i s i t o s avusese u n
efect m i r a c u l o s . D a t o r a m a c e s t u i b ă i a t câ¬
teva ore de odihnă desăvârşită, ore în timpul
c ă r o r a f u r ă m t o t u ş a m e n i n ţ a ţ i d e cea m a i
m a r e p r i m e j die.
T r e z i n d u - n e , z ă r i r ă m . l a zece p a ş i d e n o i ,
m a i m u l t e săgeţi, î n t o t u l a s e m ă n ă t o a r e c u
cea d i n a j u n , î n f i p t e î n n i s i p ş i f o r m â n d u n
semicerc în jurul lagărului nostru.
— D r a c e ! s p u s e H i d l e t o n , ce n o r o c că
a c e s t e săgeţi, c a r e s u n t p o a t e o t r ă v i t e , a u
fost a r u n c a t e p r e a a p r o a p e .
B e n i t o se şi d u s e s e să e x a m i n e z e s ă g e ţ i l e .
Făcu un semn de negare.
— N u ! n u ! s p u s e el. C â n d a r u n c ă I n d i e ­
n i i o s ă g e a t ă , işi a j u n g ţ i n t a . Cu m â n a au
fost î n f i p t e săgeţile astea în n i s i p .
E r a m c u toţii c a m n e î n c r e z ă t o r i , D a r c â n d
B e n i t o n e a r ă t ă i n t i p ă r i t u r i l e d e p a ş i c e ve­
neau dinspre p ă d u r e şi se întorceau într'a-
colo, t r e b u i s ă r e c u n o a ş t e m c ă a v e a d r e p t a t e
şi că, fusese c â t p ' a c i să f i m şi n o i măcelă¬
riţi în timp ce d o r m e a m .
Un lucru reeşea însă limpede din acest
incident...
Misterioşii l o c u i t o r i a i p ă d u r i i n u n e vo­
iau răul... Ne interziceau însă să p ă t r u n d e m
î n ţ a r a lor, ceeace n e a r ă t a c ă aceşti sălba­
teci ş t i a u că n ' a u să se a ş t e p t e la n i m i c b u n
dela albi.
Ţ i n u r ă m sfat... Ce a v e a m de f ă c u t ?
Nu era cel m a i c u m i n t e să a ş t e p t ă m sosi¬
rea bărcii noastre?
Asta f u s o l u ţ i a l a c a r e n e o p r i r ă m . D a r
se scurse toată dimineaţa fără să a p a r ă barca.
Această întârziere era ciudată.
5,
I E r a m a t â t de c o n v i n ş i de n e v o i a de a fi
I în l e g ă t u r ă cu p a r t e a p r i n c i p a l ă a e x p e d i -
1 ţiei, î n c â t f u r ă m de p ă r e r e c ă , d e o a r e c e b a r c a
1 n u v e n e a l a noi, t r e b u i e n o i s ă m e r g e m î n -
I s p r e ea, ţ i n â n d , p e c â t d e a p r o a p e n e v a f i
] posibil, m a l u l l u i Y a s u n i .
E r a m g a t a s'o p o r n i m l a d r u m c â n d . p e
r â u , se ivi o l u n t r e , o l u n t r e pe c a r e o r e c u ­
lui' *
noscurăm: era a noastră.
x -

1 Pe luntre e r a un singur om, u n u l d i n cei

d o i v l ă j g a n i , c a r e n u s e h o t ă r î s e r ă s ă n e înso-
j| ţească decât d u p ă a f i r m a r e a mea categorică
că scopul m e u nu era să mă îndrept spre
Guyana Franceză.
B ă n u i r ă m că se p r o d u s e s e o a v a r i e la b a r -
I ca c e a m a r e şi că o m u l a c e s t a venise să ne
I anunţe.
E r a însă cu totul altceva!
I n s e a r a din a j u n , î n t i m p c e cinci d i n
cei o p t o a m e n i , în a c ă r o r grijă e r a b a r c a ,
I e r a u pe u s c a t , d e z a r m a ţ i şi c r e z â n d u - s e în
I s i g u r a n ţ ă , f u s e s e r ă a t a c a ţ i de o b a n d ă de
mişei ce ţâşniseră din p ă d u r e .
L u p t a n u fusese l u n g ă . I n d a t ă f u r ă d e
p a r t e a n o a s t r ă doi m o r ţ i . Cei trei s u p r a v i e ­
ţ u i t o r i , î n e b u n i ţ i , î n loc s ă î n c e r c e s ă a j u n ­
g ă l a b a r c ă fugiseră î n p ă d u r e i a r t â l h a r i i
puseseră stăpânire pe barcă, mărginindu-se
d e o c a m d a t ă să lege s d r a v ă n pe o a m e n i i ră¬
maşi pe bord.
I — Am r e u ş i t să mă eliberez, ne e x p l i c ă
1 fugarul, şi am venit în î n t â m p i n a r e a voastră
ca să vă d a u de ştire despre nenorocirea
asta.
I N e n o r o c i r e e r a p u ţ i n spus... E r a o adevă¬
rată catastrofă...
N e a f l a m p i e r d u ţ i î n m i j l o c u l u n e i singu-
55
r ă t ă ţ i n e m ă r g i n i t e , l a sute şi sute k i l o m e t r i de 1
o r i c e ţ i n u t locuit, cu p u ţ i n e m u n i ţ i i şi cu 1
p r o v i z i i d o a r p e n t r u c â t e v a zile ! N i m i c m a i I
rău nu ni se putea întâmpla. I
F u g a r u l vâslise t o a t ă n o a p t e a , î n n ă d e j d e a I
să ne î n t â l n e a s c ă , şi î n c e p u s e să se t e a m ă I
că nu reuşi, când avu însfârşit b u c u r i a
să ne zărească.
E x a m i n a r ă m c u r ă c e a l ă s i t u a ţ i a ş i căzu-
r ă m de a c o r d că n ' a r folosi la n i m i c s'o ]
p o r n i m în căutarea bărcii noastre. 1
Mişeii c a r e p u s e s e r ă s t ă p â n i r e pe ea nu I
ne a ş t e p t a u . 1
— S e n o r , îmi s p u s e J a m e s H i d l e t o n , v r e i I
să-mi a u z i p ă r e r e a ? 1
— N i c i nu v r e a u a l t c e v a ! r ă s p u n s e i eu. 1
— Ei b i n e ! d e c l a r ă A m e r i c a n u l , a v e m o |
s i n g u r ă ş a n s ă să i e ş i m cu f a ţ a c u r a t ă d i n I
a f a c e r e a asta, s ă î n c e r c ă m s ă n e î n v o i m c u
aceşti I n d i e n i c a r e n u v o r s ă m e r g e m l a ei. I
— F i e ! a c c e p t a i eu. La u r m a u r m e i , ce
riscăm? |
— Să fim o m o r î ţ i ! r ă s p u n s e f l e g m a t i c
u r i a ş u l r o ş c a t . D a r m a i b i n e s ă fii u c i s d e |
u n o m d e c â t , i n c a p a b i l s ă t e a p e r i d i n ca- I
u z a foamei, să r i ş t i s'o sfârşeşti de v i u i n t r e I
dinţii unui j a g u a r !

« , I
13.

O DESCOPERIRE ULUITOARE.

Lucrasem după capriciu, lucru de neertat,

p e n t r u c ă , spre a-mi satisface capriciile, îmi
primejduisem nu n u m a i existenţa m e a dar
încă şi pe a oamenilor care erau cu m i n e .
56
 S i m ţ e a m asta ş i n u - m i e r a deloc u ş o a r ă
inima.
Ceeace mi se părea admirabil, era că,în
faţa c a t a s t r o f e i d e c a r e f u s e s e r ă m loviţi,
n i c i u n u l d i n t r e n o i n u m u r m u r a s e n i c i cel
m a i mic reproş, nu dăduse dovadă nici de
cea m a i m i c ă n e m u l ţ u m i r e .
R ă m â n â n d singur cu J a m e s Hidleton, îi
împărtăşii gândurile mele.
— L a u r m a u r m e l o r , c e a i a v e a să-ţi r e ­
p r o ş e z i Senor, î m i s p u s e el. Asta a r f i p u t u t
s ă n i s e î n t â m p l e tot a ş a d e b i n e o r i d e c â t e
o r i a m coborît p e u s c a t , s ă n e p r o c u r ă m
prin vânat alimente proaspete.
N u e r a m convins.
— C â n d p o r n e ş t i î n t r ' o e x p e d i ţ i e ca a n o a s ­
tră, c o n t i n u ă A m e r i c a n u l , t r e b u i e să te aş­
t e p ţ i ' l a orice, d e o a r e c e n u p o ţ i p r e v e d e a
t o t u l . Cine a r f i p u t u t o a r e p r e s u p u n e , c a
l a a t â t a d e p ă r t a r e d e orice o r a ş ş i c h i a r d e
orice sat, să se g ă s e a s c ă în p ă d u r e o b a n d ă
d e r ă u f ă c ă t o r i a l b i ; aceiaşi, s u n t sigur, c a r e
l-au a d u s p e s ă r m a n u l c l e r g y m a n î n h a l u l
î n c a r e l - a m găsit.
Observaţia nu era lipsită de justeţe.
— De u n d e o a r e v i n ticăloşii ă ş t i a ? îl în­
trebai pe Hidleton.
— Asta-i o î n t r e b a r e , s p u s e el, la c a r e - m i
v i n e f o a r t e greu s ă r ă s p u n d î n m o d sigur.
Ce-mi p a r e - m a i p r o b a b i l e c ă , a c e ş t i m i z e ­
r a b i l i a u c o b o r i t d i n s p r e Equator. R ă s v r ă t i ţ i
înfrânţi, contrabandişti la frontiere, hoţi de
cai a m e n i n ţ a ţ i de ştreang, hărţuiţi, au luat
h o t ă r â r e a s'o p o r n e a s c ă s p r e M a r a n o n , ş t i i n d
că nu se c e r a c t e t u t u r o r a v e n t u r i e r i l o r ce
a j u n g p r i n r e g i u n e a Anzilor. Cât d e s p r e m i -
57
şeii c a r e a u p u s s t ă p â n i r e p e b a r c a n o a s t r ă , |
n i m i c n.u ne s p u n e că n ' o să-i r e g ă s i m .
II r u g a i pe A m e r i c a n să se explice. *
— N ' a m spus, î m i a t r a s e el a t e n ţ i a , că o 1
să-i g ă s i m s i g u r d a r n u m a i că l u c r u l nu j
este i m p o s i b i l .
V o r b i r ă m astfel câteva m i n u t e , î n a i n t e d e
a o p o r n i la d r u m , d u p a ce vom fi discu­
tat i t i n e r a r i u l ce-l v o m u r m a . !
F i e c a r e îşi spusese p ă r e r e a . îl
P ă r e r e a m e a e r a să c o b o r â m î n a p o i s p r e JR
N a p o . D r u m u l e r a l u n g şi e d r e p t că nu I
a v e a m p r e a m u l t e provizii, d a r î n j u r u l 1
n o s t r u s e g ă s e a v â n a t d i n belşug.
P r o p u n e r e a m e a fu c o m b ă t u t ă de H i d - 1
leton.
— Nu ştiţi, Senor, ce î n s e a m n ă o astfel I
de călătorie. Am ajunge la Napo nu înainte I
de o l u n ă şi D u m n e z e u ştie în ce s t a r e ! P ă - j
r e r e a m e a e că am face m a i b i n e să încer¬
c ă m să ne a p r o p i e m de I n d i e n i i din ţ a r a 1
asta. Am obţine dela ei probabil un a j u t o r J
folositor, d a c ă n u a r f i d e c â t d o u ă t r e i p l u t e
în s c h i m b u l a nu ş t i u ce fleac. Asta n e - a r I
cruţa osteneala să le construim noi.
Nu-mi displăcu p r o p u n e r e a lui James... II
F ă r ă d e voie, m ă g â n d e a m l a m i s t e r i o a s a
Edith...
Ea exista ş i , c a s'o r e g ă s e a s c ă pe ea r u p - y
sese l a fugă n e n o r o c i t u l c l e r g y m a n , d e v e n i n d
astfel p r i m a cauză a n e n o r o c i r i l o r n o a s t r e . I
F ă r ă d e nicio o s t e n e a l ă deci, p ă r ă s i i p r o - j
p u n e r e a m e a ca s'o a d o p t pe cea a căpita¬
nului. ' |]
C h e s t i u n e a a c e a s t a e r a a r a n j a t ă , t o c m a i 11
v o i a m să p l e c ă m . c â n d f u r ă m o p r i ţ i în loc I
de un strigăt al lui Manuel Esquisitos care, I
58 ]
 în loc să se f r ă m â n t e şi el a l ă t u r i de n o i
ce h o t ă r î r e să l u ă m , găsise cu cale să facă
o baie de p i c i o a r e în r â u şi t o c m a i în a¬
propiere de partea mlăştinoasă.
Călcase însă pe ceva moale c a r e se miş-
case şi se svârcolise în a p ă .
— Un m o n s t r u ! un m o n s r u ! strigase el
sărind în lături.
Alergarăm într'acolo.
1 — E d e s i g u r un aligator, M a n u e l ! strigă
J a m e s . Ieşi d e acolo, b ă i a t u l e , dacă n u v r e i
să-ţi scoată b ă t ă t u r i l e şi o d a t ă cu ele şi pi¬
ciorul.
M a n u e l E s q u i s i t o s nu a ş t e p t a s e sfatul A¬
mericanului.
Eşise p e n i s i p ş i nu-i e r a deloc m â n d r ă
înfăţişarea.
Ne uitarăm.
Nu se vedea nimic.
D a c ă a n i m a l u l . p e care-l izbise S p a n i o l u l
cu p i c i o r u l , ar fi fost un aligator, ar fi t r e ­
b u i t să-l v e d e m m i ş c â n d u - s e .
Deci nu era un aligator.
Benito exploră î n d a t ă p r i n î m p r e j u r i m i
şi,arătându-ne o brazdă a d â n c ă săpată în
m â l , ne s p u s e că a n i m a l u l ascuns în mlaş¬
t i n ă n u e r a a l t c e v a d e c â t cea m a i înfrico¬
şătoare dintre reptilele Amazonului, temutul
Anaconda.
Nu era de glumit cu şarpele ăsta !
A n a c o n d a p o a t e să a j u n g ă la d o u ă z e c i de
m e t r i lungime şi grosimea lui este propor­
ţ i o n a l ă cu l u n g i m e a . Cu t o a t e că faee p a r t e
d i n aceiaş f a m i l i e cu boa,* se deosebeşte
totuş de el p r i n faptul că e în întregime
n e g r u , p e c â n d boa este î m p e s t r i ţ a t .
P e d e a l t ă p a r t e , p e c â n d b o a este o r e p -
59
tilă n u m a i d e uscat, a n a c o n d a t r ă i e ş t e tot
t i m p u l î n a p ă . N u iese d e c â t c a s'o p o r n e a s c ă
î n c ă u t a r e a v r e u n e i p r ă z i , d e cele m a i m u l t e
o ri o c i u t ă pe c a r e r e u ş e ş t e s'o î n g h i t ă în
î n t r e g i m e , a f a r ă d e c a p , c u m s'a p u t u t c o n ­
s t a t a o m o r â n d u - l şi făcându-i-se o t ă i e t u r ă
în corp. Aceasta p a r e de necrezut când te
g â n d e ş t i c ă g â t u l a c e s t u i ş a r p e u r i a ş face
i m p r e s i a că n ' a r p u t e a t r e c e p r i n el d e c â t *'
u n a n i m a l d e m ă r i m e a i e p u r e l u i ; şi,cu t o a t e
a c e s t e a , este cât s e p o a t e d e e x a c t .
Ceeace-i m a i curios, e c ă , a n a c o n d a , d u p ă
o v â n ă t o a r e r ă u ş i t ă , se î n t o a r c e în a p ă ,
u n d e - i p l a c e să l o c u i a s c ă , şi a b i a de m a i
î n c e a r c ă să se a p e r e c â n d e a t a c a t de I n ­
dienii î n a r m a ţ i n u m a i c u l ă n c i u ş o a r e . I n ­
d i e n i i n u m a i pot d u p ă c a r n e a lui, care-i
într'adevăr excelentă.
Nu ştiu dacă acela căruia îi turburase
M a n u e l digestia s'ar fi l ă s a t cu p l ă c e r e o#
m o r i t d a , g r ă b i ţ i c u m e r a m s'o p o r n i m l a
drum, nici nu ne d ă d u r ă m osteneala să ne
încredinţăm.
M e r s e r ă m m a i î n t â i l a î n t â m p l a r e , cău- 1
tând o u r m ă pe care n'o găsirăm, convinşi
t o t u ş , d u p ă cele î n t â m p l a t e n o a p t e a t r e c u t ă ,
că ea t r e b u i a să existe.
P i e r d u s e m s p e r a n ţ a s'o m a i găsim, c â n d
Benito, c a r e d e v e n i s e g h i d u l n o s t r u , scoase
o e x c l a m a ţ i e de b u c u r i e .
Zărise pete de sânge la r ă d ă c i n a u n u i copac.
U n u l d i n t r e sălbatecii, c ă r o r a l e d a t o r a m
bachanala întreruptă de ghitara lui Manuel
Esquisitos, se r ă n i s e fie de o p i a t r ă , fie de
un s p i n s a u de o f r u n z ă t ă i o a s ă , şi d i n t r ' o
neglijenţă, neobişnuită la Indieni, şi poate
p e n t r u c ă se g r ă b i s e să-şi a j u n g ă tovarăşii,
60
nu avusese grij a să ş t e a r g ă d â r a s â n g e ­
r â n d ă lăsată în trecerea lui.
Această nebăgare de seamă avu pentru
noi u r m ă r i d e cea m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă .
Deocamdată ne dădu curaj.
Continuarăm să înaintăm şi.cinci minute
m a i t â r z i u , a p ă r u o p i s t ă vizibilă c h i a r p e n ­
t r u ochi n e e x p e r i m e n t a ţ i .
Ea ne conduse d e p a r t e .
Deodată deveni un drum sau,cel puţin,o
c ă r a r e l a r g ă d e p ă m â n t f o r m a t d i n t r ' u n ni­
sip roşiatic, î n c a r e s e v e d e a u u r m e n u m e ­
r o a s e de paşi.
Am v o r b i t d e s p r e o c ă r a r e . . . E r a o a l e e
f o a r t e d r e a p t ă , c e m e r g e a î n t r e doi p e r e ţ i
d e v e r d e a ţ ă , doi p e r e ţ i f o r m a ţ i d i n c a c t u ş i
cu g h i m p i ascuţH ...
C h i a r d a c ă , d e d o u ă zile n ' a m f i c ă p ă t a t
s i g u r a n ţ a că p ă d u r e a e l o c u i t ă de o p o p u ­
l a ţ i e m i s t e r i o a s ă , aşa c u m s p u n e a ş i l e g e n d a ,
d o v a d a cea m a i m i n u n a t ă a r f i fost exis­
t e n ţ a acestei alei, o p e r a m â n e i o m e n e ş t i .
I m p o r t a n t era să ştim u n d e ducea această
m i s t e r i o a s ă alee.
Cotind la dreapta ne-am fi apropiat de
Yasuni.
Cotirăm la stânga.
U m b l a r ă m astfel c e v a m a i m u l t d e o o r ă
f ă r ă să au z i m n i m i c , f ă r ă să z ă r i m o umbrŞi
omeneasca...
T o t u ş a c e s t e u r m e d e paşi, c a r e d e v e n e a u
m a i numeioase pe măsură ce înaintam, nu
proveneau dela fantome I
B r u s c a l e i a se t e r m i n ă . . . ş i , la p i c i o a r e l e
noastre, într'o vale largă şi verde, zărirăm,
n e p u t â n d u - n e c r e d e ochilor, u n sat ş i pă­
m â n t u r i cultivate.
61
 14.

O DESCOPERIRE A LUI BENITO.

Această pistă dreaptă, bine trasată şi

de o lărgime de vreo p a t r u metri, pe care
o u r m a s e m , nu p u t e a să fi fost f ă c u t ă d e c â t
de m â n a o m u l u i , cu scopul să s t a b i l e a s c ă o
comunicaţie directă intre sat şi râu.
E r a u v r e o d o u ă s p r e z e c e case şi.de j u r î m ­
p r e j u r , c u m a m m a i spus a d i n e a u r i , u n
s p a ţ i u l a r g , cultivat.
Nu izbuteam să ne stăpânim surprinde­
r e a î n f a ţ a a ceeace a p ă r u s e a t â t d e b r u s c
înaintea ochilor noştri.
— P ă r e r e a m e a este, S e n o r , îmi s p u s e
M a n u e l Esquisitos, c ă a m d e s c o p e r i t u n fel
de paradis pământesc, în care viaţa nu e
l i p s i t ă de f a r m e c .
— N i m i c n u t e î m p i e d i c ă s ă r ă m â i aici,
d a c ă aşa-ţi zice i n i m a I r ă s p u n s e i eu r â z â n d .
D a r când o să vezi lucrurile m a i deaproape,
o să-ţi s c h i m b i p o a t e s e n t i m e n t e l e . In aş¬
t e p t a r e , să ne r e l u ă m d r u m u l şi să încer¬
c ă m să f a c e m c u n o ş t i n ţ ă cu l o c u i t o r i i ţ i n u ­
tului.
— Să te v ă d n u m a i s ă ' n c e r c i , S e n o r I s p u s e
'James H i d l e t o n .
— Şi d e c e n u ? î n t r e b a i eu.
— P e n t r u c ă d a c ă d-ta voeşti să le faci
c u n o ş t i n ţ a , s ă l b a t e c i i n u ţ i n deloc s ă t e cu­
n o a s c ă şi, d u p ă c u m vezi, s a t u l e p u s t i u .
Intr'adevăr, nu se zărea nimeni pe lângă
case.
— Ar t r e b u i deci, o b s e r v a i eu, ca I n d i e n i i
să fi fost î n ş t i i n ţ a ţ i de a p r o p i e r e a n o a s t r ă I
62
 — Ei, S e n o r , r ă s p u n s e A m e r i c a n u l , Be­
nito ar putea să vă asigure că, decând am
a j u n s pe c u r s u l s u p e r i o r al l u i Y a s u n i , a¬
ceşti s ă l b a t e c i n u şi-au m a i l u a t o c h i i d e p e
n o i . N ' a u î n c e t a t o c l i p ă să ne spioneze.
Adu-ţi a m i n t e d e s ă g e a t a c a r e n e a v e r t i z a
s ă n u m a i î n a i n t ă m ş i d e cele d e c a r e e r a m
î n c o n j u r a ţ i , c â n d n e - a m trezit. N u s e p o a t e
să fi u i t a t z a r v a î n f r i c o ş ă t o a r e c ă r e i a i-a
p u s c a p ă t , p r i e t e n u l n o s t r u M a n u e l , c u bles­
t e m a t a lui ghitară, a cărei sunete îmi calcă
pe nervi.
— Asta-i o m a r e n e n o r o c i r e ! îşi b ă t u j o c
M a n u e l Esquisitos. D i n f e r i c i r e , n u t o a t ă lu­
m e a are n e r v i c a a i d-tale, c ă p i t a n e . D o ­
v a d ă că s ă l b a t e c i i au fost fermecaţi...
— Sau înspăimântaţi! întrerupse James.
R e z u l t a t u l a fost î n s ă acelaş. O r i c u m , s a t u l
e p u s t i u . P â n ă ' n cinci m i n u t e ai să fi î n c r e ­
d i n ţ a t d e asta, S e n o r .
Americanul avea dreptate.
D u p ă c e s t r ă b ă t u r ă m c â m p u r i l e d e gulii
şi de i g n a m e şi f r u m o a s e l e p l a n t a ţ i i de ba­
n a n i e r i ş i a j u n s e r ă m l a l o c u i n ţ e , nicio fiinţă
o m e n e a s c ă n u ieşi î n î n t â m p i n a r e a n o a s t r ă .
T o a t ă p o p u l a ţ i a fugise.
V i z i t a r ă m p e r â n d a p r o a p e t o a t e colibele.
S e m ă n a u t o a t e i n t r e ele.
F i e c a r e era compusă dintr'o singură odaie,
lungă de vreo doisprezece m e t r i pe p a t r u
l ă ţ i m e . î n ă u n t r u s e aflau m a i m u l t e v e t r e ,
vase de p ă m â n t , topoare de piatră, sarba-
c a n e , l ă n c i i , provizii, c i o r c h i n e d e b a n a n e
a t â r n a t e d e grinzi d a r n i c ă i e r i n i c i o m o b i l ă ,
nicio r o g o j i n ă , n i m i c a l t c e v a d e c â t p ă m â n t n l
gol. N e m i r ă m a i c u s e a m ă c u r ă ţ e n i a desă­
v â r ş i t ă ce d o m n e a peste tot.
63
 I n t r ' u n a din vetre, g ă s i r ă m c ă r b u n i i n c ă
a p r i n ş i , c e e a c e d o v e d e a c ă . g a z d e l e n u fugi­
seră cu mult înainte.
D e s c o p e r i r e a a c e s t u i sat f ă g ă d u i a u n a v a n ­
taj deloc n e î n s e m n a t ş i a n u m e c ă n u v o m
fi în n e p l ă c u t a s i t u a ţ i e de a t r e b u i să m â n e m
peste noapte în mijlocul pădurii, având de
vecini f i a r e p r i m e j d i o a s e , p r a d ă ţ â n ţ a r i l o r ,
e x p u ş i a t a c u r i l o r t ă c u t e a l e desgustătorilor
vampiri.
Dealtfel n i m i c n u n e l i m i t a t i m p u l c â t
a v e a m s ă r ă m â n e m î n a c e s t sat c i u d a t . N u
e r a m grăbiţi...
Ş i a v e a m cel m a i m a r e i n t e r e s s ă f a c e m
însfîrşit c u n o ş t i n ţ a cu m i s t e r i o ş i i indigeni...
N u m a i că ei nu prea păreau să ardă de
aceiaş dorinţă.
P a ş n i c i d i n fire, s e m ă r g i n i s e r ă n u m a i
s ă ' n c e r c e s ă n e i n t i m i d e z e , n e r e u ş i n d ş i bă­
n u i n d că n ' o să ne e t e r n i z ă m în s a t u l lor,
l u a s e r ă h o t ă r î r e a să-l p ă r ă s e a s c ă şi să se
ducă să aştepte în p ă d u r e plecarea noastră.
C ă u t a r ă m m i j l o c u l p r i n c a r e s ă l e inspi­
r ă m încredere; nu ne veni însă în m i n t e
nimic.
I n orice caz, cel p u ţ i n p e n t r u c u r i o z i t a t e a
n o a s t r ă , u n p u n c t e r a câştigat.
D e a c u m încolo, s e c r e t u l l u i Y a s u n i n u m a i
exista p e n t r u noi. I n aceste r e g i u n i n e e x p l o ­
r a t e exista o p o p u l a ţ i e .
D a r c o n t r a r c e l o r povestite d e C o c a m a ş i ,
Antipoşi, Z a p a r o ş i , H u a m b i s e r a ş i , Y a m b o ş i
şi de celelalte triburi sălbatece depe Ama­
zon, a c e a s t ă p o p u l a ţ i e , d e p e m a l u r i l e r â u l u i
m i s t e r i o s , n u e r a a l c ă t u i t ă d i n stafii m o n ­
struoase. şi genii ale răului.
64
 A v e a m de aface cu o a m e n i m c a r n e şi
oase... R ă m â n e a de v ă z u t e x a c t ce fel de
oameni erau.
Agricultori, p r e v ă z ă t o r i , stabili, î n p r i v i n ţ a
asta n u m a i î n c ă p e a n i c i o îndoială... C u m
dealtfel e u ş o r . de p r e s u p u s , a s t a ne a ţ â ţ a
c u a t â t m a i m u l t d o r i n ţ a d e a-i c u n o a ş t e ,
dar zadarnic înmulţirăm chemările noastre.
Niciun răspuns.
James Hidleton propuse o încercare, dela
c a r e m ă s t r ă d u i i c â t p u t u i să-i a b a t g â n d u l ,
d a r p e c a r e ţ i n u î n r u p t u l c a p u l u i s'o a d u c ă
la îndeplinire, în ciuda primejdiei în care
se a v â n t a .
S i n g u r , c u o r a m u r ă v e r d e î n m â i n i , des-
p u i n d u - s e î n m o d v ă d i t d e orice a r m ă , n e
p ă r ă s i şi p o r n i s p r e p ă d u r e , în c a r e se a¬
dânci cu hotărîre.
— M ă ' n t o r c peste o o r ă ! ne s p u s e el. In
timpul ăsta nu m i ş c a ţ i şi feriţi-vă să p o r ­
n i ţ i î n c ă u t a r e a m e a . Aţi p r o v o c a m o a r t e a
m e a sigură.
Nu c r e d ca v r e o oră d i n v i a ţ a m e a — şi
m i s'a m a i î n t â m p l a t s ă p e t r e c c e a s u r i g r e l e
— să se fi s c u r s a t â t de î n c e t .
T r e c u totuş şi ea şi neliniştea noastră
crescu şi m a i mult, când v ă z u r ă m că Hid­
l e t o n tot n u s e ' n t o r c e a .
Cu toate recomandaţiile lui, nu a v e a m
n o i d a t o r i a s'o p o r n i m î n a j u t o r u l l u i ?
Asta şi v o i a m să f a c e m , c â n d il v ă z u r ă m
r e a p ă r â n d c a l m şi z â m b i t o r , tot cu c r e n g u ţ a
l u i v e r d e î n m â n ă . A l e r g a i s p r e el.
— Ei, ce se a u d e ? il î n t r e b a i eu.
— B i n e ! S e n o r , î m i r ă s p u n s e el. P ă d u r e a
foieşte d e s ă l b a t e c i . A ş p u t e a s ă j u r . D a r
nu vor să se a r a t e . S u n t c o n v i n s că ei mă
5 65
p r i v e a u cu zecile în t i m p ce eu nu v e d e a m
pe n i c i u n u l . I m i v i n e să c r e d c'o să t r e b u i e 1
să p l e c ă m f ă r ă să le fi p u t u t v o r b i .
— C i u d a t ă s i t u a ţ i e , m u r m u r a i eu.
— .Cu a d e v ă r a t c i u d a t ă , a p r o b ă H i d l e t o n .
Aşa c u m e , î ş i a r e şi e a , totuş , m e r i t e l e ei. |
CU a j u t o r u l s e c u r i l o r şi c e l o r l a l t e u n e l t e , c e
se găsesc d i n belşug în l o c u i n ţ e l e a c e s t o r
I n d i e n i , u ş o r ne va fi să c o n s t r u i m d o u ă '
l u n t r i solide, c u c a r e s ă p l u t i m î n j o s p e
Y a s u n i , căci c r e d c ă n u m ă înşel, S e n o r ,
adăogă şugubăţ căpitanul, p r e s u p u n â n d că 1
n u m a i a v e ţ i deloc p o f t ă s ă v ă c o n t i n u a ţ i
d r u m u l p â n ă la găsirea comorii Incaşilor?
D r e p t orice r ă s p u n s m ă m ă r g i n i i s ă r â d ,
ridicând din umeri.
T o c m a i a t u n c i î l v ă z u r ă m p e B e n i t o ve­
n i n d î n fugă s p r e n o i . Ţ i n e a ceva î n m â n ă .
— Uitaţi-vă, S e n o r , u i t a ţ i - v ă ! s t r i g ă el, a-
p r o p i i n d u - s e d e n o i . Uitaţi-vă c e a m g ă s i t !
Ţ i n e a în m â n ă o c ă r ţ u l i e . . . Şi a c e a s t ă căr¬
ţ u l i e , c i u d a t de m i c ă , e r a o biblie, t i p ă r i t ă
i n englezeşte c u l i t e r e m i c r o s c o p i c e .

15.

O UMBRĂ IN N O A P T E .

D e s c o p e r i r e a acestei c ă r ţ i î n t r ' u n sat in­

dian, în mijlocul p ă d u r i i Amazonului, depă­
şea tot c e p u t e a m i n t e a m e a să-şi î n c h i p u i e .
Rămăsei împietrit de uimire.
D a r , î n a c e l a ş t i m p , î m i s t r e c u r ă î n suflet
presimţiri ciudate, încă nelămurite,
— U n d e ai găsit c a r t e a ? îl î n t r e b a i eu pe
metis.
66
 Imi a r ă t ă o casă m a i d e p ă r t a t ă . î n c a r e
nu i n t r a s e m încă.
— Colo î n ă u n t r u ! î m i r ă s p u n s e el. Ş i a m
m a i găsit c e v a ! P l u t i m î n m a r e mister, Se­
n o r ! V e n i ţ i cu m i n e şi o să vă î n c r e d i n ţ a ţ i
cu ochii dv.. .
O r i c i n e îşi p o a t e î n c h i p u i ce c u r i o z i t a t e
s t â r n i r ă î n noi c u v i n t e l u i B e n i t o .
N e î n d r e p t a r ă m deci s p r e coliba î n c a r e
d e s c o p e r i s e m i c a biblie, şi c a r e nu se deo­
sebea p r i n n i m i c d e celelalte.
I n t r a r ă m şi f u r ă m î n d a t ă surprinşi cât de
deosebit e r a i n t e r i o r u l e i d e c e e a c e v ă z u s e m
în celelelte l o c u i n ţ e . Şi cel d i n t â i l u c r u c a r e
ne b ă t u la ochi, e r a c ă . î n loc de o .singură
o d a i e , acolo e r a u d o u ă .
P r i m a , cea p r i n c a r e s e t r e c e a , s e m ă n a
c u t o a t e celelalte p e c a r e l e vizitasem, d a r
r ă m a s e r ă m uluiţi când i n t r a r ă m în a doua,
c a r e e r a î n c h i s ă de o u ş ă a d e v ă r a t ă şi nu
de o s i m p l ă p e r d e a de f r u n z e de p a l m i e r .
In zid fusese t ă i a t ă şi o f e r e a s t r ă . E x i s t a u
şi câteva mobile primitive fabricate,de b u n ă
seamă, de sălbateci.
P â n ă şi d o u ă s c a u n e se g ă s e a u acolo şi o
podea acoperea pământul.
Insfîrşit, î n t r ' u n colţ, să z ă r i a un c u l c u ş
făcut din m u ş c h i şi aşternut cu blăni, prin­
tre care se p u t e a u a d m i r a două m ă r e ţ e piei
de jaguar.
Cât d e s p r e p e r s o a n a , c ă r e i a î i a p a r ţ i n e a
a c e a s t ă l o c u i n ţ ă de o s o m p t u o z i t a t e n e m a i ­
p o m e n i t ă p r i n m e l e a g u r i l e acestea, î n p r i ­
vinţa ei nu m a i î n c ă p e a î n d o i a l ă ...
E r a o femeie !
Şi c i n e n ' a r fi ghicit î n d a t ă asta, c â n d , p e
o m ă s u ţ ă de l â n g ă f e r e a s t r ă , se v e d e a o
137
m i c ă oglinj i o a r ă şi, l â n g ă ea, un colier de
perle albe!
L u a i o g l i n d a şi o e x a m i n a i .
P r o v e n e a dela un m a r e m a g a z i n parisian ! I
K e m e i a s a u fata, c a r e t r ă i a în t o v ă r ă ş i a 1
sălbatecilor dela izvoarele Amazonului, era |
deci o E u r o p e a n ă şi, f o a r t e p r o b a b i l , o En- J
glezoaică. i;
î n d a t ă se f ă c u l u m i n ă în m i n t e a m e a . . . |
Această necunoscută se n u m e a Edith... Şi
e r a fiica n e n o r o c i t u l u i c l e r g y m a n p e care-l
c u l e s e s e m pe N a p o şi c a r e t r e b u i e că p i e - 1
r i s e s u b g h i a r e l e ş i î n t r e d i n ţ i i f i a r e l o r săl¬
batece.
D e c e - m i v e n i i d e i a că a c e a s t ă E d i t h . . . 1
Căci nu încăpea nicio îndoială, Edith se
numea
P e n t r u c e , s p u n , d e c i s e s e m c ă e r a fiica ş i
n u soţia c l e r g y m a n u l u i !
Aş fi la m a r e î n c u r c ă t u r ă d a c ' aş t r e b u i
s'o e x p l i c d a r c o n v i n g e r e a m e a fusese s t a - 1
b i l i t ă d i n p r i m u l m o m e n t ; ş i tot a t â t d e r e - 1
pede, imaginaţia m e a , c a r e lucra ca o m a - I
şină, îşi p l ă s m u i un p o r t r e t delicios al a c e s t e i ]
Edith, portretul fermecătoarei făpturi pe ]
c a r e m i - e r a s o r t i t s'o i u b e s c c â n d v a . I
încă de multă vreme era întipărită în 1
i n i m a m e a i m a g i n e a a c e s t e i fete i d e a l e d a r I
în viaţa reală n'o întâlnisem încă.
î m i ' e r a o a r e scris s'o v ă d a p ă r â n d î n
î m p r e j u r ă r i atât de extraordinare, a p r o a p e I
i r e a l e , în p l i n ă s ă l b ă t ă c i e , în m i j l o c u l a c e s - 1
t o r t r i b u r i de r a s ă n e c u n o s c u t ă ? 1
I n t i m p u l acesta, t o v a r ă ş i i m e i e x a m i n a u 1
obiectele înconjurătoare.
— Nu vă a t i n g e ţ i de n i m i c ! Nu d e r a n j a ţ i 1
n i m i c ! le r e c o m a n d a i e u .
68
 Ţ i n u i să ştiu în ce l o c găsise Benito m i c a
Biblie.
— A i c i ! î m i s p u s e el. L â n g ă o g l i n d ă .
— B i n e ! s p u s e i eu.
I Şi p u s e i c a r t e a la l o c u l ei.
1 — T r e b u i e , e x p l i c a i eu z â m b i n d , ca a c e e a
l c ă r e i a îi a p a r ţ i n e a c e a s t ă o g l i n d ă , c o l i e r u l
şi Biblia, să î n ţ e l e a g ă , a t u n c i c â n d s'o în­
t o a r c e , c ă n u s u n t e m nişte h o ţ i .
Ziua trecea şi trebuia să facem pregăti­
rile p e n t r u noapte. E r a m convinşi că n'a-
v e a m a ne t e m e c'o să fim a t a c a ţ i de „ N e ­
văzuţi", cum botezasem noi pe sălbateci,
-O.ar p r u d e n ţ a p o r u n c e a totuşi unele m ă s u r i
•de p r e v e d e r e .
H o t ă r î r â m ca, p e r â n d , d o i d i n n o i s ă ve­
g h e z e , î n t i m p c e ceilalţi d o r m e a u . ş i f i e c a r e
•schimb al g ă r z i i să d u r e z e d o u ă ore.
— N e - a m p u t e a c u l c a aici, c h i a r în co­
l i b a asta, s p u s e J a m e s H i d l e t o n .
— D a c ă nu ţii cu tot d i n a d i n s u l la a s t a ,
căpitane, aş prefera să ne alegem într'altă
.parte cartierul general.
— C u m îţi face p l ă c e r e ! î m i r ă s p u n s e el.
Un culcuş ne p u t e m a r a n j a uşor.oriunde.
Aşa r ă m a s e h o t ă r î t ş i a l e s e r ă m casa c e a
m a i a p r o p i a t ă d e cea î n c a r e f ă c u s e m d e s ­
coperiri aşa de i m p o r t a n t e .
P â n ă la sfârşitul serii nu se m a i î n t â m p l ă
1 n i m i c deosebit.
I P r i m a p a r t e a nopţii t r e c u . deasemeni, în
c e a m a i desăvârşită linişte.
Când îmi veni m i e r â n d u l de gardă, e r a
ora unu dimineaţa.
I Hidleton încercase să mă convingă că, în
II c a l i t a t e a m e a de şef al e x p e d i ţ i e i , nu mi
69
se p o t r i v e a de loc r o l u l de s e n t i n e l ă d a r îii >
r ă s p u n s e i că f i e c a r e d i n n o i a v e a aceleaş. 1
d a t o r i i faţă de toţi, s p u s e i că n ' a v e a m n e - 1
voie de n i m e n i cu m i n e şi că B e n i t o m . 1
v ă s c h i m b a l a m o m e n t u l stabilit.
Şi i a t ă - m ă , a ş a d a , s i n g u r în m i j l o c u l nopţii„ 1
a ş e z a t pe o p i a t r ă m a r e , cu c a r a b i n a î n t r e |
picioare.
Impresiile mele e r a u ciudate... I
M ă s i m ţ e a m t u r b u r a t d a r n u - m i e r a frică... I
N u - m i e r a frică d a r a l t c e v a e s ă v e g h e z i
în c a l m u l dulce al u n e i c â m p i i din F r a n ţ a , . I
d e c â t în m i j l o c u l m i s t e r u l u i , în a ş t e p t a r e a 1
p r i m e j d i e i , c â n d ştii că o a m e n i n e c u n o s c u ţ i 1
s u n t a s c u n ş i în p r e a j m ă şi p o t , în fie ce I
clipă, să dea n ă v a l ă , răcnind sălbatec un
s t r i g ă t de r ă z b o i s a u de m o a r t e . I
F ă r ă să vrei, n e r v i i s u n t p u ţ i n î n c o r d a ţ i . 1
Şi apoi, nu p u t e a m să nu mă gândesc la 1
a c e a s t ă t â n ă r ă fată, l a a c e a s t ă E d i t h . 1
Aş fi v r u t s'o cunosc, s'o văd, să-i v o r ­
besc, să aflu d e l a ea în u r m a c ă r e i i n t â m - I
p l ă r i m i r a c u l o a s e se afla ea în ţ a r a a s t a , I
p r i n t r e s ă l b a t e c i , p e n t r u c e v e n i s e î n c o a c e şi I
dece m a i r ă m â n e a aci.
Câte cuvinte, a t â t e a e n i g m e p e c a r e m i n - j
tea m e a se t r u d e a n e o b o s i t ă să le r e z o l v e . I
Nimic nu-mi turbura visarea.
Noaptea era de o limpezime a d m i r a b i l ă ,
n e n u m ă r a t e stele s t r ă l u c e a u p e cer. L u n a '(
n u s e v e d e a , t o t u ş î n t u n e r i c u l n u e r a d e ne¬
p ă t r u n s şi distingeam perfect la vreo trei­
zeci d e m e t r i d e m i n e , c a s a d i n c a r e i n v a ­
zia n o a s t r ă a l u n g a s e pe aceea c a r e e r a pen¬
t r u m i n e Edith...
Nu i z b u t e a m să-mi d e s p r i n d ochii d e l * 1
casa asta. I
70
1 D e o d a t ă tresării... E r a o a r e o i l u z i e ? E r a m
I j u c ă r i a imaginaţiei mele? E r a m oare într'a-
1 devăr treaz?
1 Mi se p ă r u s e că o u m b r ă p ă t r u n s e s e în
1 casă.
Aş fi vrut să mă asigur că nu mă înşe-
> lasem dar nu aveam dreptul să mă depăr­
t e z d i n post, s ă î n c e t e z m ă c a r o clipă s ă
veghez a s u p r a siguranţei tovarăşilor mei.
Rămăsei deci pe Ioc, puţin c a m enervat,
f ă r ă să-mi î n d e p ă r t e z p r i v i r i l e d e p u n c t u l
| acela.
Se scurseră câteva minute... Nu vedeam
) n i m i c . ., „ E v i d e n t , g â n d i i eu, am h a l u c i n a ţ i i ! "
Ei bine! nu, n'aveam halucinaţii!
U m b r a r e a p ă r u , eşind d i n c a s ă ş i î n d e -
părtându-se spre pădure şi.cum trebuia să
facă un mic înconjur ca să nu treacă peste
t e r e n u r i l e c u l t i v a t e , ceeace o a p r o p i e de
m i n e , putui să mă încredinţez că era umbra
u n e i femei.
N u m a i a v u i n i c i o î n d o i a l ă . Cea c a r e s e
îndepărta, întorcându-se în mijlocul „Nevă­
z u ţ i l o r " e r a fiica c l e r g y m a n u l u i .
Cedând unei impulsiuni m a i puternice de-
1 cât v o i n ţ a m e a , mă r e p e z i i s p r e e a . ..
E d i t h ! s t r i g a i eu.
) T â n ă r a f a t ă s e opri... p ă r u s ă şovăie... F ă c u
o m i ş c a r e , c a p e n t r u a se î n t o a r c e , d a r d i n
I d e p ă r t a r e se auzi un strigăt bizar. La auzul
a c e s t e i c h e m ă r i , e a îşi r e l u ă d r u m u l .
— E d i t h ! s t r i g a i eu d i n n o u în englezeşte,
n u - ţ i fie f r i c ă ! V i n o ' n c o a c e ! S u n t e m o a m e n i
1 c i n s t i ţ i ! N ' a v e ţ i ce vă t e m e de n o i ! A ş t e a p -
I tă-mă !
I 71
 î n c e p u i să alerg...
D a r a t u n c i s e a u z i u n a l doilea s t r i g ă t ş i
t â n ă r a f a t ă o l u ă l a fugă ş i d i s p ă r u î n u m ­
bra pădurii.

16. 1
PLÂNSUL PĂDURII

E r a m disperat.
In clipa aceea aş fi dat un regat să p o t
vorbi cu t â n ă r a fată.
In aceste c â t e v a clipe, v ă z â n d - o că se o¬
p r e ş t e , c r e z u s e m c'o s ă v i n ă l a m i n e s ă - m i
c e a r ă s'o ocrotesc, s'o s m u l g s o a r t e i ei n e ­
norocite.
E r a doar o Europeană.
C u m p u t e a e a r ă m â n e d e b u n ă v o i e prin¬
t r e aceşti s ă l b a t e c i ?
F u s e s e e v i d e n t silită l a a s t a , a t â t a timp-
cât n'avea de sperat niciun ajutor, d a r acum.
nu m a i era acelaş lucru.
A c u m e r a m n o i acolo, o m â n ă d e o a m e n i
h o t ă r î ţ i , c a p a b i l i s'o a p ă r ă m p â n ă l a u l t i m a
s u f l a r e . P u r t a r e a e i î m i p ă r e a deci d e n e î n - j
ţeles. Mai m u l t chiar, î m i p r i c i n u i s e o m a r e
m â h n i r e , ceeace era destul de ciudat, d a t
f i i n d c ă nu .ştiam n i m i c d e s p r e a c e a s t ă n e - ,
cunoscută.
Un lucru mă n e d u m e r e a . 1
Dece Edith profitase de întuneric ca să
se furişeze în a c e a s t ă c a s ă , în c a r e l o c u i a I
de obiceiu?
E r a o î n t r e b a r e c a r e , posibil că ar fi pu¬
t u t fi r e z o l v a t ă p r i n t r ' o vizită a t e n t ă în c o - I
I î i b ă , d a r ca să fac a c e a s t ă vizită t r e b u i a să
I a ş t e p t l u m i n a zilei.
I P r a d ă u n e i d i s p e r ă r i subite, r ă m ă s e s e m
1 ea pironit în locul unde ajunsesem.
I Asta nu putea să m a i dureze. T r e b u i a să
1 m ă î n t o r c l a p o s t u l meu...
1| Făcui stânga'n prejur d a r deodată tresării
puternic.
L a m a i p u ţ i n d e d o u ă z e c i d e p a ş i , deosebii
u m b r a unui bărbat care înainta spre mine.
P r i m a m e a m i ş c a r e , cu totul instinctivă,
f u să-mi p r e g ă t e s c c a r a b i n a .
O m u l ghici.
— H e i ! S e n o r ! s p u s e el, p ă s t r e a z ă - ţ i gloan­
ţ e l e p e n t r u alt v â n a t d e c â t m i n e !
R e c u n o s c u i vocea l u i J a m e s H i d l e t o n . F r u ­
m o a s ă i s p r a v ă fusesem c â t pe-aci s ă fac.
— Ce s'a î n t â m p l a t ? mă î n t r e b ă el a p r o -
piindu-se.
N u - m i d ă d u î n s ă t i m p să-i r ă s p u n d .
— T e - a m a u z i t s t r i g â n d , c o n t i n u ă el. Mi-am
închipuit că ne- chemi în ajutor şi m ' a m
r e p e z i t î n c o a c e . C e este? A i z ă r i t p e V r e u n u l
din sălbatecii ăstia?
— N u ! r ă s p u n s e i eu. S ă l b a t e c i i n ' a u ieşit
din p ă d u r e . Am văzut totuş pe cineva şi
a c e s t c i n e v a , J a m e s , este fiica c l e r g y m a n u l u i .
H i d l e t o n fu u l u i t .
— Nu-ţi r â d e de m i n e ! s p u s e el.
— E x a c t c u m a m o n o a r e a să-ţi r a p o r t e z !
a f i r m a i eu. A m văzut-o, a m strigat-o, s'a
o p r i t , a m c r e z u t c'o s ă v i n ă s p r e m i n e d a r ,
ascultând de un ordin strigat de un I n d i a n ,
a luat-o la fugă,
Uriaşul roşcovan nu credea decât ce v e d e a
.cu ochii lui.
73
 P o v e s t i i c ă p i t a n u l u i tot ce se î n t â m p l a s e . m
— C o n v i n g e r e a m e a este, r e p e t , s p u s e i eu m
î n c h e i â n d , că e v o r b a de fiica c l e r g y m a n u l u i m
nostru, de această Edith, al cărei n u m e îl
r e p e t a el a ş a de d e s .
— Aşa se p a r e ! a p r o b ă J a m e s . D a r c â t 1
d e s p r e dovezi...
— Crezi, îl î n t r e b a i eu, că f a t a o să p r e ­
fere să r ă m â n ă i n t r e s ă l b a t e c i ? I
Hidleton clătină din cap.
— Asta n ' a r fi deloc e x p l i c a b i l ! s p u s e e l . ]
Dacă-i Englezoaică, s'ar simţi m a i bine în
ţ a r a ei. D a r felul c u m s'a p u r t a t d o v e d e ş t e '
că se p r e a p o a t e ca ea să j u d e c e altfel. !
— E posibil, mă m u l ţ u m i i eu să-i r ă s p u n d „ )
ca f a t a să aibe un m o t i v pe c a r e nu-i c ă d e - \
r e a n o a s t r ă să-l j u d e c ă m .
Ajunsesem lângă casa u n d e ne stabilisem
c a r t i e r u l general... V r u i să-mi r e i a u p o s t u l
de gardă.
Americanul mă opri.
— N u , s p u s e el. Au t r e c u t cele d o u ă o r e .
Iţi i a u e u locul. Du-te l a c u l c a r e , S e n o r , ş i
n u visa p r e a m u l t p e fiica c l e r g y m a n u l u i .
U r m a i sfatul lui J a m e s H i d l e t o n .
11 u r m a i în s e n s u l că nu visai n i m i c , p e n ­
tru simplul motiv că nu reuşii să închid un
o c h i . A p a r i ţ i a din t i m p u l n o p ţ i i î m i stăpâ¬
n e a toate gândurile.
Dimineaţa mă dusei singur în casa E-
dith-ei.
Mi se p ă r u că totul e r a în a c e i a ş s t a r e ca
mai'nainte.
A t u n c i dece o a r e v e n i s e f a t a ?
Asta e r a î n c ă o e n i g m ă . i
Tocmai voiam să mă retrag, c â n d ochii
i m i c ă z u r ă pe m i c a m ă s u ţ ă pe c a r e se a f l a u (
74
<>glinjioara şi colierul de p e r l e albe, şi u n d e
p u s e s e m l a loc Biblia englezească, m ă r u n t
t i p ă r i t ă , pe c a r e o găsise B e n i t o în a j u n .
O g l i n d a şi colierul e r a u tot acolo.
D o a r Biblia d i s p ă r u s e . P r i c e p u i . . .
Fusese uitată aci de t â n ă r a fată,în graba
u n e i p l e c ă r i p r i p i t e . ..
D a r , f ă r ă să-i pese d e p r i m e j d i i l e l a c a r e
se e x p u n e a , E d i t h voise să şi-o r e i a .
E r a f r u m o s , ş i a s t a î m i făcu o p ă r e r e
h u n ă d e s p r e c a r a c t e r u l ş i v i t e j i a ei.
N ' a ş fi v r u t s'o m ă r t u r i s e s c n i m ă n u i şi
totuş era adevărat, că e r a m pur şi simplu
p e cale s ă m ă î n d r ă g o s t e s c d e fiica clergy-
manului.
P ă r e a absurd, recunosc.
N i m e n i p e l u m e , însă, n u e l a a d ă p o s t
<le o a s e m e n e a a b s u r d i t a t e .
Aş v r e a să ştiu cine ar î n d r ă z n i să susţi­
nă contrariul.
Nici J a m e s H i d l e t o n , n i c i e u , n u n e gân­
d i r ă m să facem mister faţă de tovarăşii
n o ş t r i , d i n f a i m o a s a î n t â m p l a r e din t i m p u l
n o p ţ i i , c ă c i s u n t u n e l e s i t u a ţ i i , şi a n o a s t r ă
. e r a u n a d i n acelea, c â n d u n i i f a ţ ă d e alţii
n u t r e b u i e s ă aibe secrete.
P ă r e r e a u n a n i m a fu că sălbatecii erau la
o mică d e p ă r t a r e d a r că era m a i bine să
n u î n c e r c ă m s ă a j u n g e m l a ei, căci d e r ă u -
- ş i t n ' a v e a m s ă r ă u ş i m , i a r „ N e v ă z u ţ i i " şi-ar
fi f ă c u t o p ă r e r e g r e ş i t ă d e s p r e i n t e n ţ i i l e
noastre, crezându-le răuvoitoare.
Din contra, văzând că noi nu încercăm
să-i n e l i n i ş t i m ş i c ă n u l e s t r i c a m c c a v e a u
ei m a i scump pe p ă m â n t , adică ogoarele
l o r c u l t i v a t e , p o a t e că a v e a u să d i vie m a i
îndrăzneţi.
75
 I n felul a c e s t a p u t e a m s p e r a să-i v e d e m
părăsindu-şi ascunzişurile şi apropiindu-se
d e noi.
Până atunci, h o t ă r î r ă m să începem con­
struirea unor plute uşoare, pe care să le
putem transporta fără prea m a r e greutate
p â n ă la Yasuni.
Materialul necesar pentru această m u n c ă
n u lipsea, căci p ă d u r e a e r a p l i n ă d e c o p a c i
potriviţi. Vânatul era deasemeni din belşug.
O m o r â r ă m o căprioară şi m a i multe păsări.
C a r n e a acestora din u r m ă semăna la gust ,
cu cea de f a z a n şi cu a c e l o r m a i d e l i c a t e
p r e p e l i ţ e d i n F r a n ţ a ş i asta f u p e n t r u n o i
un a d e v ă r a t regal.
Nu t r e b u i d e c i să ne a t i n g e m de p r o v i ­
ziile n o a s t r e şi, a f a r ă d e b a n a n e , c a r e e r a
d e s e r t u l n o s t r u , n u n e a t i n g e a m n i c i d e re¬
colta i n d i g e n i l o r .
A v u r ă m ş i l a p t e ! Da, o r i c â t d e n e c r e z u t
a r p ă r e a asta, a v u r ă m u n l a p t e excelent^
m u l ţ u m i t ă iscusinţei lui Benito, c a r e , a r u n -
cându-se l a r ă d ă c i n a u n u i c o p a c m a r e , d e
culoare cafenie, făcu,în triunchiul lui neted
ş i l u c i o s . o t ă i e t u r ă p e u n d e s e s c u r s e u n li­
c h i d a l b , p e care-l s t r â n s e c u grije î n t r ' u n v a s i
— Asta-i l a p t e de c a u c i u c ? î n t r e b a i eu.
— N u , Senor, î m i r ă s p u n s e m e t i s u l . E
lapte adevărat, un lapte c u m nici cea m a i
bună dintre vaci n'ar putea să dea m a i b u n . *
Am b ă u t a d e s e a din el şi vă sfătuesc să fa¬
ceţi la fel.
B e n i t o avea d r e p t a t e ş i . a t â t a t i m p c â t
d u r ă ş e d e r e a n o a s t r ă în acest sat d i n p ă - j
d u r e , p e care-l n u m i r ă m P a p p a l a c t a , a d i c ă
s a t u l cartofilor, n e tot î n f r u p t a m d i n a c e s t
delicios l i c h i d .
76
 La u r m a u r m e l o r . s e poate trăi destul de
b i n e pe v a l e a de sus a A m a z o n u l u i .
E p r e f e r a b i l însă să t r ă i e ş t i a i u r e a şi aş
minţi dac'aş susţine că nu mi se î n t â m p l ă
să mă g â n d e s c la clipele p l ă c u t e şi l i n i ş t i t e
p e t r e c u t e p e s t r a d a V i n a i g r i e r s , unde-şi a v e a
t a t ă l m e u b ir oul.
D e altfel, ev e n i m ent el e av u r ă gri j ă să n u - m i
lase timp prea mult p e n t r u aduceri aminte.
In n o a p t e a a d o u a p e t r e c u t ă de n o i la
P a p a l l a c t a , s e î n t â m p l ă ceva n e m a i p o m e n i t .
E r a a p r o a p e m i e z u l n o p ţ i i c â n d auz i r ă m
un vuet ci uda t, ce venea dinspre p ă d u r e .
Da, era un vuet ciudat.
Ceva c a r e p ă r e a un p l â n s e t lin şi n e î n t r e r u p t.
S u i a , c o b o r a , suia d i n n o u d u r e r o s şi pă­
t r u n z ă t o r . U n e o r i era c a u n g e a m ă t .
E r a de neînchipuit tristeţea nesfârşită ce
o c onţin e a a c e a s t ă je l u i r e m i steri o a să, c a re
u m p l e a văzduhul şi ne strângea inimile.

17.

LA LUMINA TORŢELOR.

A s c u l t a m toţi cu i n i m a s t r â n s ă s i ne dă­
d e a m s e a m a că se î n t â m p l ă ceva de m a r e
î n s e m n ă t a te.
Această jelanie neîntreruptă, cu nuanţele
ei, c u m o d u l a t i i l e - i b i z a r e , n e d ă d e a i d e i a
m o r ţ i i şi a d o l i u l u i . U n e o r i ea se î n t r e r u ­
pea. D a r n u m a i o clipă.
R e î n c e p e a c u r â n d , î n t â i u n m u r m u r uşor,
c a r e a m i n t e a t r e m u r u l abia perceptibil al
77
viorilor, la începutul u n u i puternic poem 1
muzical. I
Apoi, î n c e t u l cu î n c e t u l , îşi r e c ă p ă t a p u - fl
t e r e a şi i z b u c n e a în t o a t ă m o h o r î t a - i m ă r e ţ i e . !
E r a î n t r ' a d e v ă r frumos... 1
— Nu-i u i m i t o r , îi a t r ă s e i eu l u i H i d l e t o n
a t e n ţ i a , că aceşti s ă l b a t e c i , c a r e îşi d a u a¬
t â t a o s t e n e a l ă s ă n e a s c u n d ă p r e z e n ţ a lor, .|
d u p ă c u m tot v e d e m d e c â n d s u n t e m aici,
î n n o a p t e a a s t a n e î n ş t i i n ţ e a z ă a t â t d e făţiş
despre prezenţa l o r ? '
— In aparenţă, d a ! îmi răspunse căpitanul.
Acest c u v â n t m ă m i r ă ş i n u şovăii s ă i-o
spun.
El explică:
— Aceşti S ă l b a t e c i , pe c a r e n o i n n u m i m
N e v ă z u ţ i i , ş i c a r e v o r î n t r ' a d e v ă r s ă fie n e ­
v ă z u ţ i , n u ţ i n c u tot d i n a d i n s u l s ă n e as­
c u n d ă p r e z e n ţ a lor, ş i c u m a r p u t e a ? N u 1
n e a f l ă m î n s a t u l l o r ? N u l e v e d e m locuin­
ţ e l e ?Nu l e a d m i r ă m p e r f e c ţ i u n e a s e m ă n ă ­
turilor? Dorinţa lor e să nu ne a p r o p i e m de
ei. Cine ştie, p o a t e c ă n e i a u d r e p t divini­
t ă ţ i r ă u f ă c ă t o a r e , pe c a r e t r e b u i e să le oco­
lească c u o r i c e p r e ţ . T r e b u e s ă n u u i t ă m
că n ' a v e m d e a f a c e cu s ă l b a t e c i d e a c e i a o- 1
bişnuiţi, care trăiesc nu d e p a r t e de locuin­
ţ e l e albilor, c a r e s'au d e p r i n s să ne tot v a d ă ,
c a r e v i n să s c h i m b e v â n a t u l l o r pe m ă r f u - *
rile pe care le doresc.
Iţi r e p e t , c o n t i n u ă H i d l e t o n , a i c i n ' a v e m 1
d e a f a c e c u u n t r i b a s e m ă n ă t o r c u acelea
c u n o s c u t e de noi. T r e b u i e să fie o r a s ă deo­
sebită, necunoscută nici chiar de Indieni.
Nu se ştie n i m i c d e s p r e ei. Şi n i c i aceşti
s ă l b a t e c i nu ştiu n i m i c d e s p r e n o i . E deci
78 I
n a t u r a l ca ei să fugă la a p r o p i e r e a n o a s t r ă !
Cât d e s p r e firea lor, ţ i n â n d s e a m ă c ' a r f i
p u t u t să ne a t a c e cu s u c c e s în t i m p u l som­
n u l u i , s u n t d i s p u s să-i c r e d b l â n z i şi p a ş n i c i .
D a c ă a r f i s e m ă n a t c u cei d i n t r i b u l H u a m -
bisas, n i c i d-ta n i c i eu nu n e - a m m a i avea.
azi ca p e t e l e pe u m e r i .
ln timp ce vorbea James, impresionanta
melopee se auzea fără întrerupere.
— Ai v r e o i d e e , Benito, î n t r e b ă c ă p i t a n u l *
ce i-o fi găsit pe N e v ă z u ţ i i n o ş t r i ?
— Deloc, r ă s p u n s e m e t i s u l . D a r a s t a a r
p u t e a s ă fie u n b o c e t f u n e b r u . S ă l b a t e c i i
îşi î n g r o a p ă p o a t e pe v r e u n u l de-ai l o r ,
p r o b a b i l v r e u n şef. D a c ă n u m ă î n ş e l , a s t a
o să ţie t o a t ă n o a p t e a .
Devenii d e o d a t ă foarte curios.
— T a r e m i - a r p l ă c e a , s p u s e i eu, să a s i s t
la o astfel de c e r e m o n i e .
R ă m ă s e i uimit de răspunsul lui Benito.
— Asta nu d e p i n d e d e c â t de d-ta, S e n o r !
d e c l a r ă el.
C r e z u i că-i o glumă..,
Metisul ghici.
— N u d e p i n d e decât d e d - t a ! r e p e t ă e l .
Nu-i n i c i o p r i m e j die.„
Se g r ă b i să se c o r i j e z e .
— Nu v r e a u să s p u n , S e n o r , e x p l i c ă el„
c ă te-ai d a î n a p o i î n f a ţ a p r i m e j d i e i . N u
m i - a r t r e c e p r i n m i n t e s ă m ă ' n d o e s c d e cu­
r a j u l d-tale. T r e b u i e c u r a j c a s ă t e aven­
t u r e z i î n r e g i u n i l e a c e s t e a , m a i ales c ă d e
ajuns, treacă-meargă, dar pe u r m ă ai nu­
meroase şanse să nu te m a i întorci.
— Cu toate astea, n i c i d-tale nu ţi-a fost
frică să ne însoţeşti, o b s e r v a i eu.
71)
 Metisul r i d i c ă din u m e r i .
— Ce nu face o m u l p e n t r u ca să-şi câş- j
tige pâinea.! s p u s e el.
— Şi, r e m a r c ă H i d l e t o n , d i n c â t e m o d u r i
de a o câştiga există, ăsta e u n u l d i n cele
mai interesante!
— U r m e a z ă . B e n i t o ! îl r u g a i eu.
— D a c ă d o r e ş t i să asişti la c e r e m o n i a pe i
care o celebrează nevăzuţii, mă asigură me­
tisul, n i m i c m a i u ş o r . S ă l b a t e c i i nu-şi pot
închipui că n o i ' o să ne a v e n t u r ă m în pă­
dure, unde noaptea, m a i mult chiar decât în
t i m p u l zilei. t o a t e a v a n t a j e l e s u n t d e p a r t e a
lor. P e d e a l t ă p a r t e n u e x i s t ă î n t r i b u n
s i n g u r b ă r b a t c a r e a r c o n s i m ţ i s ă n u fie d e
faţă c â n d se desfăşoară r i t u r i funerare sau
vesele. D e c i n i c i o s u p r a v e g h e r e . Să fim
n u m a i cu băgare de seamă şi atunci ne pu­
t e m apropia, cât vrem. .
Ceeace se petrecea în p ă d u r e trebuie că
e r a s t r a ş n i c d e i n t e r e s a n t ş i m e r i t a , desi­
gur, o s t e n e a l a să fie v ă z u t .
Cel m a i m u l t m ă a t r ă g e a , î n s ă , g â n d u l l a
E d i t h . T â n ă r a fată e r a î n m i j l o c u l sălba¬
tecilor.
Ce f ă c e a ea acolo?
In ce m ă s u r ă e r a ea a p r o a p e de obiceiu- I
r i l e lor, de r i t u r i l e l o r ? |
D o r i n ţ a de a a r u n c a o l u m i n ă a s u p r a mis¬
t e r u l u i c e î n v ă l u i a a c e a s t ă t â n ă r ă fiinţă, în­
v i n s e s c r u p u l e l e pe c a r e le-ar fi p u t u t r i ­
dica j u d e c a t a .
— D-ta ce zici, c ă p i t a n e ? î n t r e b a i eu.
— V o m face c u m vei c r e d e d-ta! î m i r ă s ­
p u n s e r o ş c o v a n u l . N u m ' a r s u p ă r a s ă ştiu
d e c e fac s ă l b a t e c i i a t â t a t ă m b ă l ă u î n n o a p t e a
80
a s t a . Ş i , d e a l f e l , de m u r i t nu m o r i d e c â t o
singură d a t ă !
— Şi a s t a tot e p r e a m u l t ! o b s e r v ă p l a ­
c i d M a n u e l Esquisitos.
Ii interpretai cuvintele ca un semn al
d o r i n ţ e i lui de a nu l u a p a r t e la a c e a s t ă
aventură.-¬
— N i m i c nu te sileşte să ne u r m e z i ! îi
s p u s e i eu. T r e b u i e o r i c u m c a u n u l din n o i
s ă n u s e m i ş t e d e aici, c a s ă n e s u p r a v e ­
g h e z e b a g a j ele.
M a n u e l fu j i g n i t .
M â n d r i a caracteristică sângelui spaniol se
r e v o l t ă în el.
— A s t a e t r e a b a l u i J o s e p h ! r ă s p u n s e el,
cu o nuanţă de amărăciune. N'am a v u
n i c i o d a t ă obiceiul, Senor, s ă r ă m â n î n u r m '
c â n d a l ţ i i m e r g î n a i n t e , M e r g c u voi.
— Ai face p o a t e m a i b i n e , i n s i n u a J a m e s
H i d l e t o n p e u n ton i r o n i c , s ă n u c a r i c u
d-ta instrumentul.
A m e r i c a n u l u i , d u p ă c u m s'a m a i obser­
vat, îi p l ă c e a să g l u m e a s c ă pe s e a m a ghi­
t a r e i lui M a n u e l Esquisitos, c e e a c e n u e r a
deloc pe placul secretarului meu.
— D u p ă c u m M a n u e l Esquisitos, s p u s e
Spaniolul, are datoria să însoţească pretu­
tindeni pe Senor Gerard, tot aşa şi ghitarei
l u i M a n u e l Esquisitos nu-i e î n g ă d u i t să î n -
c e t e z e , m ă c a r o c l i p ă , de a-şi î n t o v ă r ă ş i stă­
pânul.
— Află că n ' o să mă p a r a s e as< ă nicio­
d a t ă , n i c i c h i a r d u p ă m o a r t e a m e a , căci o s ă
c e r să fie î n g r o p a t ă a l ă t u r i de m i n e .
O p o r n i r ă m la d r u m . . .
B e n i t o m e r g e a înainle...
 Avea p r u d e n ţ a , ş i r e t e n i a , i s t e ţ i m e a I n d i e ­
nilor...
Ca şi ei, v e d e a în î n t u n e r i c . . .
Ca şi ei, m e r g e a f ă r ă sgomot...
Călăuză mai bună, iscoadă m a i sigură,
n ' a m f i p u t u t găsi.
Ne întelesesem ca noi să r ă m â n e m cu
v r e o c i n s p r e z e c e m e t r i m a i î n u r m ă şi, d a c ă
nu-l a u z e a m f l u e r â n d uşor, s ă î n a i n t ă m
mereu.
Dacă fluera,ne o p r e a m şi a ş t e p t a m să se
î n t o a r c ă î n t r e noi.
D a r Benito n'avu de dat nici un semna)
căci, d u p ă c u m p r e v ă z u s e , S ă l b a t e c i i n u m a i
l u a s e r ă p r e c a u ţ i u n e a să p u n ă sentinele, a¬
tât e r a u de c o n v i n ş i că n o i n'o să î n d r ă z ­
nim să ne aventurăm în p ă d u r e , noaptea.
Melopeea funebră continua.
N u m a i că devenise m a i tăcută, m a i r e ­
ţinută.,.
P r o b a b i l c ă d i n locul d e u n d e p o r n i s e m
noi, n u s e m a i a u z e a .
Noi o d e s l u ş e a m d e s t u l de b i n e , ca să ne
î n d r u m e z e p e c a l e a c e t r e b u i a s'o u r m ă m .
Merserăm drept spre sălbateci.
D e o d a t ă , f ă r ă să fi f l u e r a t B e n i t o se î n ­
toarse spre noi.
— Am a j u n s , s p u s e el în ş o a p t ă . A p r o -
piaţi-vă cu b ă g a r e de s e a m ă . O să v e d e ţ i
ceva n e o b i ş n u i t . E î n t r ' a d e v ă r , c u m vă spu­
neam, o ceremonie funebră.
Două m i n u t e m a i târziu, aveam în faţa
ochilor un spectacol grandios, în sălbătăcia
lui primitivă.
I n c h i p u i ţ i - v ă un l u m i n i ş î n t i n s . . ,
In m i j l o c un fel de c u l c u ş f u n e r a r , f ă c u t
82
d i n r a m u r i ş i î n t i n s p e acest c u l c u ş u n c o r p
omenesc.
In a m â n d o u ă părţile, în picioare, câte un
Indian care ţinea în m â n ă o torţă ce a r d e a
s f â r â i n d ...
Chincite l a p ă m â n t , a p r o a p e î n u m b r ă ,
f e m e i c a r e b ă t e a u din p a l m e şi,cu glas scă­
zut, c â n t a u c u v i n t e d e n e î n ţeles, î n t r ' u n r i t m
î n c e t şi melancolic...
I n f a ţ a c a d a v r u l u i , sălbatecii, ţin ându-se d e
mâini, dansau în ritmul cântecului tovarăşe­
l o r lor...
Şi, însfârşit. î n g e n u n c h i a t ă l â n g ă a c e l a
c ă r u i a i se d ă d e a u aceste u l t i m e o n o r u r i su­
preme, o formă feminină, într'o atitudine
de rugăciune.
Rămăseserăm muţi şi nemişcaţi,pătrunşi
d e u n r e s p e c t instinctiv.
D e o d a t ă , c e i doi I n d i e n i , p u r t ă t o r i i torţelor,
le m i ş c a r ă cu violenţă...
I z b u c n i o f l a c ă r ă p u t e r n i c ă , o l u m i n ă vie ...
L u m i n a căzu d i n p l i n p e f a ţ a m o r t u l u i
şi cu greu ne r e ţ i n u r ă m un strigăt de uimire...
Recunoscurăm mortul...
E r a nefericitul clergyman !

18.

REGINA SĂLBATECILOR.

I n ţ e l e s e i a t u n c i dece n u s e t e m u s e E d i t h
să se a v e n t u r e z e p â n ă în s a t u l pe care-l
o c u p a m n o i , c a să-şi r e i a m i c a e i Biblie.
Voise s ă p u n ă t a t ă l u i ei, l a c ă p ă t â i u l pa­
t u l u i l u i d e m o a r t e , C a r t e a S f â n t ă , c ă r e i a îşi
închinase viaţa.
83
 \ I . I " c :11ali\ cu preţul celor mai m a r i
||| | | | | ( |<ln
i» i ji i.iii.n'a fată nu avea ce se terne
in I . I < ; I noastră dar ea n'avea de unde
• Oo ia.
Nimic nu-i dovedea că noi nu suntem
iu,.l<' mişei, nişte bandiţi, oameni capabili
di» orice...
Cu toate acestea nu pregetase!
Era,desigu , o fată de m a r e valoare mo­
rală, şi eram fericit de laudele ce i le adu­
c e a m în inima mea.
Cântecele şi dansurile funebre continuau,
şi această ceremonie.pe care locul şi con­
diţiile în care avea loc, o făceau atât de
emoţionantă, părea că va m a i dura încă
mult.
După toate aparenţele şi conform obiceiu­
rilor celor m a i multe din triburile indiene,
ea n'avea să se sfârşească probabil decât
odată cu venirea zilei, căci popoarele pri­
mitive, care au, fără'ndoială, simţul pito­
rescului, socot că întunerecul e mai nimerit
pentru celebrarea riturilor mortuare,
Misterul nopţii se alătură astfel misteru¬
lui morţii.
Tăcuţi, strânşi buluc, asistam la acest spec­
tacol, care, cum am mai spus,nu era lipsit
de măreţie.
N'aveam ce ne teme c'o să fim descope­
riţi şi,de altfel, cei ce fuseseră pentru noi
Nevăzufii dar care acum nu mai erau, nu
se gândeau să mai exercite nici cea mai
mică supraveghere în j u r u l lor.
— Ce facem acum, Senor? mă întrebă Ja­
mes Hidleton, în şoaptă.
84
 — Nu ş t i u ! r ă s p u n s e i eu. D a c ' a ş fi s i g u r
c ă , a r ă t â n d u - n e , n u i-am t u r b u r a . . .
— O h ! î n t r e r u p s e J a m e s H i d l e t o n , nici să
nu te gândeşti la asta! Apariţia noastră n ' a r
p u t e a să a i b ă d e c â t un r e z u l t a t . I n d i e n i i
sau s'ar a r u n c a a s u p r a n o a s t r ă , sau a r lua-o
la fugă. In p r i m u l caz, a v â n d în v e d e r e n u ­
m ă r u l lor. a m r ă m â n e l o c u l u i . I n c e a l a l t ă
alternativă, n'am fi cu nimic mai înaintaţi
decât înainte.
— T e înşeli, d r a g u l m e u J a m e s ! d e c l a r a i
eu. Am p u t e a , a d m i ţ â n d cca de a d o u a ipo­
teză a d-tale, c a r e - m i . p a r e de altfel s i n g u r a
v e r o s i m i l ă , s'o l i b e r ă m p e a c e a s t ă t â n ă r ă f a t ă .
Americanul râse înfundat.
— Dece r â z i ? î n t r e b a i eu m i r a t .
— D e ! s p u s e J a m e s , n u m a i p e n t r u c ă fiica
c l e r g y m a n u l u i e tot a t â t de p u ţ i n p r i z o n i e r ă
ca d-ta şi m i n e . Se b u c u r ă de o l i b e r t a t e
c o m p l e c t ă , ceeace-mi p a r e , ce-i d r e p t , d e s t u l
de surprinzător, dar care nu poate fi pusă
la î n d o i a l ă . D o v a d ă că ea a p u t u t să vie în
sat n o a p t e a t r e c u t ă ş i c ă totuş n i m i c n ' a
silit-o să se î n t o a r c ă în p ă d u r e .
— U i ţ i asta, H i d l e t o n ! o b s e r v a i eu.
Cu m â n a îi a r ă t a i năsălia.
— T a t ă l e i e r a p e m o a r t e , u r m a i eu, c u m
vezi, a şi m u r i t ! Nu e r a locul ei l â n g ă e l ?
C e e a c e v e d e a m îmi e x p l i c a dece, d u p ă c e
ezitase la c h e m a r e a mea, d u p ă ce se ară­
tase ispitită să se î n t o a r c ă , E d i t h îşi c o n t i ­
nuase d r u m u l spre p ă d u r e . Era chemată de
cea m a i sfântă dintre datorii.
James nu-mi răspunse...
De b u n ă seamă că simţise că aveam drep­
tate.
85
 — A ş a d a r , i n s i s t a i eu, g â n d e ş t i c ' a m face
o g r e ş a l ă să ne a r ă t ă m ?
— Aşa c r e d ! mă a s i g u r ă c ă p i t a n u l .
— Şi' eu la fel! a d a o g ă B e n i t o .
Hidleton bănui că nu e r a m mulţumit...
Şi într'adevăr că prudenţa lui mă exaspera.
— Ţi-aş v o r b i altfel, c o n t i n u ă el, d a c ' a m
a v e a v r e u n m i j l o c să-i f a c e m p e aceşti săl­
bateci să înţeleagă că nu le suntem duş­
m a n i . D a r n'avem această posibilitate!
— O m v e d e a ! spuse a t u n c i M a n u e l E s q u i s i t o s .
Ii v e n i s e o i n s p i r a ţ i e s u b i t ă .
A m i n t i n d u - ş i efectul e x t a o r d i n a r ce-l p r o ­
dusese asupra Indienilor sunetul instrumen­
t u l u i s ă u , f ă r ă să-mi l a s e m ă c a r t i m p s ă îm­
p i e d i c a c e a s t ă n e b u n i e , el î n c e p u să c â n t e .
Ce c â n t a ?
Nu ştiu...
E r a o m e l o d i e d u l c e şi tristă.
E r a u plânsete şi lacrimi în această muzică
e i u d a t ă , şi t o t d e o d a t ă ceva sălbatec...
N i c i o d a t ă p â n ă a t u n c i n u m a i c â n t a s e Ma­
n u e l Esquisitos Ja g h i t a r ă a r i a a s t a ; şi e r a m
foarte impresionat.
C â n d , d u p ă câteva zile, î l î n t r e b a i c e e r a
a c e a s t ă m e l o d i e atât de m e l a n c o l i c ă şi de
i m p r e s i o n a n t ă , el î m i d ă d u o e x p l i c a ţ i e n e ­
aşteptată.
— V ' a m m a i povestit, S e n o r , î m i s p u s e el,
că t a t ă l m e u s'a c ă s ă t o r i t cu o ţ i g a n c ă , d i n
c a r e c a u z ă s e c e r t a s e c u t o a t ă f a m i l i a lui.
E r a m î n c ă copil, c â n d mi-a m u r i t m a m a .
Câţiva bărbaţi şi femei din n e a m u l ei veniră
s ă asiste l a î n m o r m â n t a r e şi. l a cimitir, î n
j u r u l m o r m â n t u l u i , c â n t a r ă u n cântec,.care
s'a t r a n s m i s d i n g e n e r a ţ i e î n g e n e r a ţ i e , d e a -
86
 l u n g u l v e a c u r i l o r . C â n t e c u l acesta m ' a fas­
c i n a t . L-am p r i n s î n d a t ă şi n i c i o d a t ă no
m i s'a m a i şters d i n m i n t e .
C u m a m m a i spus, e x p l i c a ţ i a e r a c i u d a t ă . . .
D a r u n l u c r u p u t u s e m c o n s t a t a d e l a înce­
p u t : c ă î n t r e c â n t e c e l e f u n e r a r e ale I n d i e ­
n i l o r din p ă d u r e ş i m e l o d i a l u i M a n u e l E s ­
quisitos, era o c i u d a t ă a s e m ă n a r e .
Să fi a v u t o o r i g i n ă c o m u n ă ?
Se p u t e a o a r e p r e s u p u n e că î n t r e I n d i e n i i
depe v a l e a de sus a A m a z o n u l u i şi ţ i g a n i i
p e care-i î n t â l n i m p c d r u m u r i , î n l u m e a în­
t r e a g ă , s ă existe vreo î n r u d i r e ?
Studiile mele personale nu-mi p e r m i t e a u
să-mi d a u v r e o p ă r e r e a s u p r a acestei i n t e ­
resante probleme...
C r e d însă c ă a r m e r i t a a t e n ţ i a s a v a n ţ i l o r
c a r e şi-au luat s a r c i n a de a s t u d i a n a ş t e r e a
şi d e s v o l t a r e a r a s s e l o r u m a n e . . .
Ş i a c u m , m a i ales c ă m i s e p a r e c ă ceti­
t o r u l şi-a c a m p i e r d u t r ă b d a r e a , să ne î n ­
t o a r c e m l a povestea n o a s t r ă ,
Efectul produs a s u p r a sălbatecilor. încă
dela primele note ale ghitarei lui Manuel
Esquisitos, fu f u l g e r ă t o r .
F e m e i l e î n c e t a r ă s ă m a i b a t ă din p a l m e
şi să-şi î n g â n e b o c e t u l .
Bărbaţii se opriră din dans.
C u toţii r ă m a s e r ă î m p i e t r i ţ i , î n t r ' o atitu­
dine d e e x t a z , ş i M a n u e l E s q u i s i t o s , v ă z â n d
asta, c a u n o m h o t ă r â t c e e r a , n u ezită...
C â n t â n d înainte, el se apropie de patul
m o r t u a r iar noi îl u r m a r ă m , riscând totul.
Dar nu se întâmplă nimic.
Nu se iscă nicio î n v ă l m ă ş e a l ă la v e d e r e a
^ n o a s t r ă , nu ni se a r ă t ă nicio d u ş m ă n i e şi.
87
f ă r ă ca ei să fi f ă c u t v r e o m i ş c a r e , ca să ne
oprească, s t r ă b ă t u r ă m grupurile de sălbateci,
ca să ne apropiem de patul de moarte al
s ă r m a n u l u i clergyman, înaintea căruia ne
închinarăm.
T â n ă r a fată se ridică uimită...
Mă aflam faţă în faţă cu ea; chipul ei era
l u m i n a t d e t o r ţ e ş i pot s ă s p u n c ă r ă m ă s e i
î n c r e m e n i t d e a d m i r a ţ i e privind-o, c ă c i fru­
m u s e ţ e a ei e r a o î n c â n t a r e .
E r a b r u n ă , cu ochi m i n u n a ţ i , toate trăsă­
t u r i l e ei erau d e s ă v â r ş i t e şi p a l o a r e a feţei ei.
î i scotea î n c ă m a i m u l t î n e v i d e n ţ ă e x p r e s i a .
Ceeace îţi atrăgea la ea atenţia,dela p r i m a
p r i v i r e , e r a a e r u l e i n e m a i p o m e n i t î n astfel
de î m p r e j u r ă r i , de s i g u r a n ţ ă şi de linişte.
T â n ă r a E u r o p e a n ă , p i e r d u t ă î n aceste p u s ­
tietăţi nesfârşite, la m i i şi mii kilometri de
ţ a r a ei, n ' a r f i p u t u t s ă p a r ă m a i c a l m ă î n
v r e u n s a l o n d i n L o n d r a s a u P a r i s ş i asta,
d e ş i e a n u u r m ă r e a s ă facă i m p r e s i e , s t â r ­
nea admiraţie.
— Miss E d i t h , îi s p u s e i eu, îţi s u n t e m
p r i e t e n i , g a t a să-ţi f a c e m o r i c e serviciu p e
c a r e n i l-ai c e r e . C â t d e s p r e aceşti s ă r m a n i
I n d i e n i , îţi j u r că n ' a u ce se t e m e de n o i .
Fiica clergymanului tresărisc, auzindu-se
c h e m a t ă pe n u m e . ..
Privirea ei exprima m i r a r e dar, cu toate
a c e a s t e a , n u m ă î n t r e b ă n i m i c şi, d u p ă u n
s a l u t grav, î n g e n u n c h i ă d i n n o u şi-şi r e l u ă
r u g ă c i u n e a î n t r e r u p t ă o clipă.
O a r e ce-avea s ă s e ' n t â m p l e c â n d M a n u e l
Esquisitos, oprindu-se din cântat, farmecul
se va fi r u p t ?
N ' a v e a să se p r o d u c ă o r e a c ţ i u n e a a es-
t o r sălbateci? Dar nu se întâmplă nimic.
88
 Ne d ă d u r ă m la o p a r t e , cu c a p u l d e s c o ­
p e r i t , î n t r ' o a t i t u d i n e d e r e c u l e g e r e şi, d u p ă
c â t e v a m i n u t e de şovăire, I n d i e n i i şi I n d i -
e n c e l e îşi r e l u a r ă c â n t e c e l e şi d a n s u l , cu gra­
v i t a t e a lor c a r a c t e r i s t i c ă , de c a r e dau dova­
dă în toate f a p t e l e lor.
P r o b a b i l c ă e r a , dealtfel, p r i m a d a t ă c â n d
f ă c e a u astfel d e o n o r u r i f u n e r a r e cuiva c a r e
nu e r a din s e m i n ţ i a lor, l u c r u -surprinză­
t o r d a r c a r e avea d o u ă c a u z e p e c a r e l e a -
f l a r ă m m a i târziu.
E r a m într'o epocă a anului când se lumi­
n e a z ă d e v r e m e de zi.
I n m a i p u ţ i n d e d o u ă o r e , s e iviră zorile...
î n d a t ă se făcu linişte, c o r p u l c l e r g y m a n u -
Ini fu r i d i c a t de pe p a t u l l u i de r a m u r i şi
depus pe p ă m â n t ; abia atunci z ă r i r ă m <>
groapă, săpată la mică d e p ă r t a r e , şi in care
fu coborît c o r p u l b i e t u l u i om c a r e fusese
câtva timp tovarăşul nostru de călătorie.
I n g e n u n c h i a t ă l â n g ă t a t ă l ei, E d i t h îl să­
r u t a s e d e m a i m u l t e ori p e f r u n t e , d â n d
frâu liber lacrimilor.
T o t t r i b u l defilă p r i n faţa m o r t u l u i . . .
Femeile, bărbaţii şi c h i a r şi copiii, a r u n ­
c a r ă mici r ă m u r e l e pe corpul răposatului.
Noi îi i m i t a r ă m .
D u p ă aceea g r o a p a f u u m p l u t ă , p ă m â n t u l
netezit, n i v e l a t în aşa c h i p , c ' a r fi fost cu
n e p u t i n ţ ă să b ă n u e ş t i că o f ă p t u r ă ome¬
n e a s c ă îşi d o a r m e acolo s o m n u l d e veci.
E r a o m ă s u r ă de p r e v e d e r e î m p o t r i v a a¬
n i m a l e l o r sălbatece, î n s t a r e s ă d e s g r o a p e
orice cadavru care nu era destul de a p ă r a t
d e ele.
C â n d totul fu gata, ne a ş t e p t a m să-i ve-
89
d e m pe Indieni înfundându-se în p ă d u r e şi
e r a m gata s'o c h e m p e m i s s E d i t h s ă m e a r g ă
c u noi, d a r s e î n t â m p l ă ceva c u totul neaş­
teptat.
U n b ă t r â n , p r o b a b i l şeful t r i b u l u i , î n a i n t ă
s p r e Edith, o salută de trei ori, apoi,luând-o
de m â n ă , o d u s e î n s p r e sat, u r m a t de res­
tul p o p u l a ţ i e i şi de n o i .
O c o n d u s e p â n ă la l o c u i n ţ a pe c a r e o o¬
c u p a î n a i n t e a sosirii n o a s t r e .
Acolo, toţi t r e c u r ă î n c l i n â n d u - s e p r i n f a ţ a
ei, pe c â n d ea s t ă t e a în p i c i o a r e , în p r a g u l |
casei.
Răspunse la salutul tuturor.
Apoi d i s p ă r u î n ă u n t r u .
E r a m copleşiţi cu toţii de o u i m i r e f ă r ă 1
margini.
Şi c u m să nu fi fost a ş a ? Nu e r a o a r e n e ­
m a i p o m e n i t ca o t â n ă r ă E u r o p e a n ă să fie
t r a t a t ă ca s u v e r a n ă de o p o p u l a ţ i e n e c u n o s ­
cută, pierdută în imensitatea pădurii Ama­
zonului?

19.

N E B U N I A LUI R O B E R T F E R G U S O N .

P u ţ i n e a ş avea d e s p u s d e s p r e N e v ă z u ţ i .
E u n p o p o r c a r e , deşi p a r e p r i m i v , a r e
o b â r ş i i c a r e t r e b u i e că se a s c u n d în vre­
m u r i străvechi, i a r î n f ă ţ i ş a r e a , f i z i o n o m i a ş i
diferite o b i c e i u r i ale l u i a m i n t e s c vag c e e a c e
ş t i u d e s p r e vechii I n c a ş i .
Civilizaţia a c e s t o r a atinsese c u l m i d e c a r e
90
erau departe sărmanii locuitori ai regiunilor
de pe valea de sus a lui Yasuni, ceeace dă
de g â n d i t că în t i m p u r i i m e m o r i a l e . a c e ş t i a
t r e b u e să fi fost î m p i n ş i în a d â n c u l p ă d u ­
rilor d e v i i t o a r e l e v i c t i m e a l e n ă v ă l i t o r i l o r
Spanioli.
T r ă i r ă m m a i multe săptămâni laolaltă cu
ei şi n ' a v u r ă m n i c i o d a t ă d e c â t să ne l ă u ­
d ă m cu p u r t a r e a lor faţă de noi.
M o r a v u r i l e lor e r a u b l â n d e iar c a r a c t e ­
rul lor, a m a b i l şi u n e o r i c h i a r p r e a fami­
l i a r , căci cu greu s c ă p a m de c u r i o z i t a ­
tea lor.
Toate lucrurile noastre erau pentru ei mo­
tiv de u i m i r e .
Nespus de m u l t ne a m u z a r ă m de m i r a r e a
lor î n f r i c o ş a t ă c â n d l e d ă d u r ă m s ă a s c u l t e
tic-lacul c e a s u r i l o r n o a s t r e ş i c â n d , M a n u e l
E s q u i s i t o s le explică că nu e r a a s c u n s n i c i
un geniu în aceste m i c i c u t i o a r e , cu a j u t o ­
rul cărora m ă s u r ă m mersul timpului.
Asta-i i n t e r e s ă .
F u r ă însă s p e r i a ţ i d e a r m e l e n o a s t r e d e foc.
S p u n e a m că M a n u e l E s q u i t o s le explicase,
pe cât se p r i c e p u s e , ce e r a un ceas, şi a s t a
a r p ă r e a ciudat...
D a r dacă vă amintiţi analogia pe care o
r e m a r c a s e m între cântecul Nevăzuţilor şi
m e l o d i a c â n t a t ă de M a n u e l la ghitară...
Aceeaş constatare r ă m â n e a valabilă şi cu
p r i v i r e l a l i m b a ţiganilor, l i m b a l o r s e c r e t ă ,
p e c a r e n'o vorbesc d e c â t î n t r e e i ş i p e c a r e
s e r v i t o r u l m e u o ş t i a de m i n u n e , şi l i m b a
de c a r e se s e r v e a u s ă l b a t e c i i din p ă d u r e .
Unele cuvinte sunt aproape identice.
Şi aşa n o i i n o ş t r i p r i e t e n i şi fiul f i e r a r u ­
l u i d i n Huesca r e u ş i r ă să se î n ţ e l e a g ă .
91
 S ă l b a t e c i i nu m a i v ă z u s e r ă n i c i o d a t ă o J
puşcă ... 1
C u m , a f a r ă de a r c şi săgeată, ei nu între­
buinţau decât sarbacane, credeau că şi a- ÎI
ceste t u b u r i d e fier n u e r a u d e c â t n i ş t e sar- |j
b a c a n e de un fel s p e c i a l . fi
Când Manuel le a f i r m a că,cu aceste a r m e ,
se putea omorî un a n i m a l dela distanţă m a r e »J
şi c h i a r o p a s ă r e în sbor, nu-i c r e z u r ă !
C â n d ai de a f a c e cu I n d i e n i i , t r e b u e să
e v i ţ i c h i a r ş i c e a m a i m i c ă m i n c i u n ă , altfel
p i e r z i p e n t r u t o t d e a u n a î n c r e d e r e a lor.
D a c ă le-ai s p u s d e c i ceva > ce li se p a r e
de n e c r e z u t , t r e b u e să le şi d o v e d e ş t i că e
adevărat.
P r i n u r m a r e , ţ i n t i n d u n stol d e p ă s ă r i , ]
trăsei,şi două d i n ele c ă z u r ă la p i c i o a r e l e m e l e .
• N'o să u i t n i c i o d a t ă efectul pe care-l p r o - j
d u s e l o v i t u r a mea... ;j
I n d i e n i i se a r u n c a r ă la p ă m â n t şi r ă m a - |
seră aşa, nemişcaţi,
S'ar f i p u t u t c r e d e c ă ) n a c e l a ş t i m p c u
cele două păsări pe care le omorisem...
T r e m u r a u ş i s u n t c o n v i n s c ă , î n acel m o -
m e n t , e i mă luau drept un vrăjitor, capabil
să distrugă cerul şi p ă m â n t u l .
Mare osteneală depuse Manuel Esquisitos,
p â n ă r e u ş i să-i liniştească ş i . m a i c u s e a m ă ,
să-i f a c ă să î n ţ e l e a g ă ce e r a în fond vrăji¬
toria mea.
Ne o c u p a m în timpul acesta cu construi­
rea luntrilor noastre.
S ă l b a t e c i i s e o f e r i r ă s ă n e dea p i r o g e l e
pe care le aveau pe m a l u r i l e lui Yasuni, d a r
a c e s t e b ă r c i n u n e p u t e a u f i d e n i c i u n folos.
Ca să le c o n s t r u i a s c ă , b ă ş t i n a ş i i î n t r e b u i n -
92
 ţ e a z ă un a n u m i t soi de p a l m i e r , al c ă r u i
t r u n c h i este î n a ş a fel f o r m a t , î n c â t , î n m a i
p u ţ i n de d o u ă z e c i de m i n u t e > p o ţ i face d i n
el d o u ă b ă r c i , de c â t e d o u ă p e r s o a n e , fie­
care.
A r b o r e l e e î n t â i t ă i a ! şi d e s p i c a t , a p o i
e golit de m ă d u v a lui, care-i f o a r t e m o a l e .
j C a p e t e l e s u n t as l u p a te cu p ă m â n t ş i , în ca¬
I z u r i u r g e n t e ^ d a c ă , âc p i l d ă , au de t r e c u t o
a p ă ca să scape de un d u ş m a n de temut,
această mică barcă improvizată poate să a-
\ d u c ă un folos p r e ţ i o s .
N i c i n u t r e b u e să-i c e r i m a i m u l t .
Din cauza greutăţii ei, n u p o a t e f i î n ­
t r e b u i n ţ a t î i l a d i s t a n ţ e m a i l u n g i . Abia d e s e
•ţine d e a s u p r a a p e i , d i n c a r e c a u z ă se u m p l e
cu apă şi se scufundă foarte uşor.
P e n t r u ca să te p o ţ i servi de ele t r e b u i e
toată dibăcia sălbatecilor.
C â t d e s p r e noi, n u n e e r a p e r m i s ă folosi­
re a acestor bărci pe care n u m a i greutatea
I b a g a j e l o r n o a s t r e ar fi fost d e s t u l să le t r i -
1 m e a t ă la f u n d u l l u i Y a s u n i .
I L u c r a m d e c i la c o n s t r u i r e a a d o u ă p l u t e ,
cu care a v e a m de gând să p a r c u r g e m în
jos râul şi să ajungem la Napo, u n d e am fi
a v u t p o a t e n o r o c u l s ă î n t â l n i m u n u l d i n va­
poraşele de care am m a i pomenit.
P ă r ă s i r ă m p r o e c t u l de a d e s c o p e r i c o m o a -
'' ra I n c a ş i l o r . .,
Din două motive:
Mai î n t â i p e n t r u c ă n u m a i e r a m î n s t a r e
să c o n t i n u ă m o e x p e d i ţ i e de felul acesta.
Şi apoi — ş i aceasta era de fapt motivul
principal — p e n t r u c ă existenţa aurului în
a c e s t e ţ i n u t u r i e r a m a i m u l t d e cât î n d o e l -
n i că. ..
93
 D o v a d a e r a f a p t u l c ă aceşti I n d i e n i a i
p ă d u r i i nu cunoşteau aurul şi uimirea lor
f u m a r e c â n d l e ' a r ă t a i acest m e t a l g a l b e n ,
c a r e le e r a cu totul n e c u n o s c u t .
Socotirăm aşadar că tezaurul Incaşilor
p u t e a s ă i a loc p r i n t r e l e g e n d e l e c u v i a ţ ă
l u n g ă d a r c a r e , c u t o a t ă t r ă i n i c i a lor, n u
sunt decât nişte legende.
A c e a s t a e r a p ă r e r e a mea...
Şi a ş a c r e d e a şi J a m e s Hidleton...
— Am f ă c u t , t o t u ş , o c ă l ă t o r i e f r u m o a s ă t
s p u n e a el n e t u r b u r a t , ca de obicei. O călă­
torie, S e n o r , c a r e n ' a fost c h i a r p e n t r u toţi,
vreme pierdută.
Roşii. . .
L-aş f i t r i m i s l a t o ţ i d r a c i i , n u m a i p e n -
t r u c ă - m i ghicise t a i n a .
E r a m îndrăgostit nebuneşte de Edith Fer-
guson.
Aşa se n u m e a f e r m e c ă t o a r e a fiică a bă­
trânului clergyman, care, dându-şi c u r â n d
seama că eram un om cumsecade, un om
în care se putea avea toată încrederea, î m i
istorisise p o v e s t e a ei b i z a r ă .
T a t ă l ei, c a r e a v e a o a v e r e d e s t u l d e m a r e ,
fusese p a s t o r î n Anglia, a p o i , l a r u g ă m i n t e a
soţiei sale, o f o a r t e d r ă g u ţ ă f r a n ţ u z o a i c ă . c u
care se căsătorise în timpul unei călătorii
l a P a r i s , ş i c a r e n u voise s ă t r ă i a s c ă î n t r ' u n
m i c o r ă ş e l d i n S u s s e x , îşi p ă r ă s i s e p a r o h i a .
C ă s ă t o r i a fusese fericită.
Cei d o i s o ţ i se î n ţ e l e g e a u de m i n u n e . . .
Fericirea lor ajunse la culme cu naşterea
u n e i fetiţe.
D a r există ceva m a i ş u b r e d d e c â t ferici­
rea omenească?
Moartea i n t r ă în casa lui Robert Fergu-
94
s o n şi îi r ă p i soţia, c â n d E d i t h î m p l i n e a
unsprezece ani.
N e n o r o c i t u l b ă r b a t n u s e m a i consolă d e
.această p i e r d e r e , c ă p ă t ă o s t a r e de spirit,
mărită încă de remuşcări stranii.
Işi î n c h i p u i a că n e n o r o c i r e a care-l lovise
e r a o pedeapsă cerească, o pedeapsă meri-
tată,fiincă r e n u n ţ a s e la misiunea lui evan­
g h e l i c ă . Asta fu p c n Iru el o i d e i c fixă şi i
se n ă z ă r i c ă , d a c ă nu-;;i va r e p a r a g r e ş e a l a ,
fiica lui, s c u m p a lui E d i t h , c o m o a r a lui, îi
va fi şi ea r ă p i t ă .
î n c e t u l cu î n c e t u l , m a i î n t â i vag de tot,
apoi m a i limpede şi, însfârşit, î n t r ' u n m o d
i m p e r i o s , l u ă n a ş t e r e î n m i n t e a l u i îdeia că,
p e n t r u a p o t o l i m â n i a d i v i n ă , t r e b u i a să se
d u c ă s ă r ă s p â n d e a s c ă c u v â n t u l sfânt, acolo
unde nu ajunsese încă.
T r e b u i e să m a i a d a o g c ă , d e s v o l t a r e a a¬
cestei n e b u n i i — c ă c i l a R o b e r t F e r g u s o n e r a
într'adevăr o nebunie — durase mai mulţi
a n i , în t i m p u l c ă r o r a E d i t h d e v e n i s e o fru­
m o a s ă t â n ă r ă ' fată.
D e u n d e o a r e aflase fostul p a s t o r c ă p e
v a l e a de sus a A m a z o n u l u i e x i s t a u p o p o a r e
pe c a r e nu le vizitase î n c ă n i c i u n a l b ?
Nu-i s p u s e n i m i c d e s p r e a s t a l u i E d i t h
d a r îi a n u n ţ ă , î n t r ' o zi,că a l u a t d o u ă h o t ă r î r i . . .
Una, să m e a r g ă la sălbatecii depe Ama­
z o n şi să-i î n v e ţ e c r e d i n ţ a l u i Hristos.
A d o u a , s'o î n c r e d i n ţ e z e , în t i m p u l absen­
ţei lui, u n e i r u d e b ă t r â n e ş i b u n e .
E d i t h nici n u î n c e r c ă s ă c o m b a t ă p r i m a
ideie a t a t ă l u i ei.
li d e c l a r ă însă sus şi t a r e că î n ţ e l e g e să-l
u r m e z e , a d ă o g â n d că a s t a e r a d a t o r i a ei şi
c ă n i c i o c o n s i d e r a ţ i e d e n i c i u n fel n u - i v a
95
p u t e a a b a t e g â n d u l . Nu c e d ă nici m r u p t u l m
c a p u l u i ş i , astfel, a m â n d o i d e b a r c a r ă , î n t r ' o •
z i , l a G u a y a q u i l , a j u n s e r ă la G u a r a n d a , a p o i 1
la Salines,de u n d e u r c a r ă pe apă la Amhato m
şi apoi pe c u r s u l s u p e r i o r al l u i Y a s u n i . ' |
In drum, întâlniră triburi indiene care I
m a i f u s e s e r ă vizitate de m i s i o n a r i şi c a r e 1
p r a c t i c a u u n fel d e c a t o l i c i s m d a r n u e r a u
a c e l e a c ă r o r a voia R o b e r t F e r g u s o n să le »î
desvăluie adevărul.
Se i n f o r m ă totuş...
Află astfel c ă n u m e r g e a î n c ă u t a r e a u n e i
himere ş i asta, î n c i u d a dificultăţilor î n ­
tâmpinate în drum, îi m ă r e a înflăcărarea.
L a î n c e p u t găsi c ă l ă u z e .
Dar când trebuiră să pătrundă în ţinutu­
rile p e . c a r e l e s t r ă b a t e Yasuni, n i c h i n I n ­
d i a n n u v r u s ă î n s o ţ e a s c ă p e călători...
Le e r a frică de m i s t e r i o s u l râu...
Se s p u n e a că m a l u r i l e lui erau locuite de
o a m e n i feroci, s u p u ş i e i însuşi u n o r g e n i i
răufăcătoare.
S e m a i s p u n e a c ă acei c e a j u n g e a u p â n ă ' n
ţ a r a l o r n u s e m a i î n t o r c e a u vii.
Asta nu-l o p r i p e R o b e r t F e r g u s o n . F i i c a
lui şi el, îşi u r m a r ă d r u m u l , î n c ă r c a ţ i cu
d o u ă valize, f ă r ă să se î n d e p ă r t e z e de m a - M
lurile râului, dealungul căruia coborîră vreo il
c i n c i s p r e z e c e zile f ă r ă să z ă r e a s c ă v r e o fiin¬
ţă omenească.
Fostul păstor era m e r e u surescitat şi nu
se gândea decât să a j u n g ă m a i departe. 1
R e c i t a p a g i n i î n t r e g i d i n Biblie ca să-şi facă •
curaj. I
E d i t h îl u r m a în tăcere... I
La ce b u n să fi î n c e r c a t să-i î n t o a r c ă p a ş i i ? 1
 N i m i c nu 1--ar fi p u t u t h o t ă r î să r e n u n ţ '
la nebunia întreprinsă.
D a r , î n t r ' o scarăi, t r e b u i să cedeze istovirii...
P u t e r i l e îl p ă r ă s i r ă . . .
învins, căzu la pământ...
— S'a sfârşit > c o p i l u l m e u ! n ' o să m a i
m e r g e m m a i d e p a r t e . Aici m ă a j u n g e m o a r ­
t e a . Şi totuş, zis-a D o m n u l . . .
G l a s u l i se stinse,
L eşi n ă .

20.

O Î N T R E B A R E ŞI UN RĂSPUNS

Edith veghia m u l t ă vreme pe lângă tatăl

ei, p e c a r e î n c e r c a s e z a d a r n i c să-l r e a d u c ă
î n s i m ţ i r i , d a r î n cele d i n u r m ă o î n v i n s e
oboseala ş i u n s o m n g r e u p u s e s t ă p â n i r e
p e ea.
O c h i i i se î n c h i s e r ă .
Işi p i e r d u cunoştinţa şi căzu î n t r ' o letargie
s o r ă c u m o a r t e a . P r e s i m ţ i n d o m a r e primej¬
die> e a n u s e l ă s a s e d o v e d i t ă f ă r ă l u p t ă , d e
a c e a s t ă s l ă b i c i u n e a a firii ei.
E r a o adevărată m i n u n e că nenorocitul
n e b u n ş i fiica lui s c ă p a s e r ă d e m i i l e d e
p r i m e j d i i d i n p ă d u r e , d e c a r e le-ar f i fost
cu n e p u t i i n ţ ă să se apere.
A r m e nu ave a u.
Robert Ferguson declarase că nu se cade
să te înarmezi când mergi să duci între
o a m e n i c u v â n t u l divin al b l â n d e ţ i i şi al i u b i ­
rii de aproapele.
D u m n e z e u o s ă n e a p e r e ! r ă s p u n s e s e el,
7 97
c â n d E d i t h î l î n t r e b a s e d a c ă n u voia s a i a
cu el o c a r a b i n ă , c a r e n ' a r fi fost o p o v a r ă
m a r e în plus.
— A n i m a l e l e s ă l b a t i c e v o r fugi de n o i ,
o a m e n i i î n s ă vor veni" î n s p r e „noi. '
E r a oare o profeţie? •
Aşa s'ar f i p u t u t p r e s u p u n e d e o a r e c e , l a
trezirea ei, după un somn de m a i multe ore,
E d i t h s e v ă z u î n c o n j u r a t ă d e m a i m u l ţ i săl­
bateci, î n a r m a ţ i cu lăncii, care vegheau tăcuţi
î n j u r u l celor d o i s t r ă i n i .
E a n u s e s p e r i ă căci s ă l b a t e c i i aceştia
p ă r e a u paşnici şi m a i cu seamă curioşi.
U n u l d i n t r e ei, u n b ă t r â n , s e î n c l i n ă c h i a r
î n f a ţ a ei, d u c â n d m â n a l a i n i m ă .
G e s t u l a c e s t a e r a semnificativ...
A r a t ă că aceşti m i s t e r i o ş i l o c u i t o r i ai pă¬
d u r i i n u e r a u deloc î n s u f l e ţ i ţ i d e i n t e n ţ i i
d u ş m ă n o a s e faţă de aceşti necunoscuţi cu faţa
palidă, dintr'o rasă a cărei existenţă ei nici
n'o b ă n u i e s c .
E d i t h r i d i c ă c a p u l şi-şi p r i v i tatăl...
Asta tot m a i z ă c e a î n t i n s l a p ă m â n t , c a
î n n e s i m ţ i r e , d a r l e ş i n u l l u i fusese u r m a t d e
un s o m n aproape letargic.
T â n ă r a fată se s c u l ă şi î n c e r c ă să-l tre¬
zească.
Z a d a r n i c ă - i e r a o s t e n e a l a ş i , î n cele d i n
u r m ă , o cuprinse teama ca s ă r m a n u l om să
nu-şi d e a sufletul acolo...
C u m să ceară ajutorul sălbatecilor?
Nu fu î n s ă n e v o i e .
B ă t r â n u l , d e s p r e c a r e a m v o r b i t m a i sus,
s p u s e c â t e v a c u v i n t e ş i t o v a r ă ş i i săi f ă c u r ă
îndată, din r a m u r i şi frunze, o t a r g ă rudi­
m e n t a r ă p e care-l c u l c a r ă p e R o b e r t F e r -
guson.
98
 Apoi b ă t r â n u l f ă c u E d i t h e i s e m n să-l înso­
ţ e a s c ă , şi tot convoiul o p o r n i la d r u m i a r
d u p ă o . o r ă a j u n s e „în sat u i î n c a r e , m u l t
m a i t â r z i u , a m n e m e r i t ş i noi, e x p l o r a t o r i i
plecaţi în c ă u t a r e a amăgitoarei comori a
Incaşilor.
Se ştia deja în sat că aveau să vină doi
s t r ă i n i , un b ă r b a t şi o f a t ă , şi o vie c u r i o ­
z i t a t e î n s u f l e ţ e a t r i b u l , c a r e l e ieşi c u m i c
:şi m a r e î n î n t â m p i n a r e .
Femeile se strânseră în j u r u l Edithei...
B ă r b a ţ i i s e o c u p a r ă m a i c u s e a m ă d e Ro­
b e r t F e r g u s o n , î i u m e z i r ă buzele c u c â t e v a
p i c ă t u r i dintr'un lichid fermentat, obţinut
..printr'o d i s t i l a r e p r i m i t i v ă a u n o r p l a n t e
.zemoase, şi r e u ş i r ă să r e a d u c ă pe f o s t u l pas¬
t o r englez î n s i m ţ i r i .
Se î n t â m p l ă atunci ceva care u m p l u pe
sălbateci de uimire...
T a t ă l E d i t h e i s ă r i d e o d a t ă î n p i c i o a r e şi,
m i ş c â n d m â n a d r e a p t ă d e sus î n j o s ş i d e
j o s î n sus, î n c e p u s ă p r o n u n ţ e c u p u t e r e u n
discurs după care cântă un cântec biseri­
cesc.
M i n u n a t fu efectul a s u p r a sălbaticilor,
care păreau pătrunşi de admiraţie.
Cei d o i s t r ă i n i f u r ă o b i e c t u l a t e n ţ i i l o r b u ­
nilor Indieni, care le d ă d u r ă să înţeleagă că
ospitalitatea lor va ţine cât de mult vor
voi ei.
Incă d i n p r i m e l e zile, s i i l b : i l cii d o v e d i r ă
cel m a i m a r c r c s p e c t faţă d e t a t ă l E d i t h e i ,
c ă c i îşi dă<insera s< a m a că nu era în t o a t e
s n i n ţ r l , şi r e s p e c t u l faţă de n e b u n i e c e v a
f o a r t e o b i ş n u i t la toal e p o p o a r e le p r i m i t i v e ,
care-i cred |>ii Icni ai geniilor n e v ă z u t e .
Piol) rl F e r g u s o n circula în cca m a i de-
99
 săvârşită libertate, vorbind, cântând, r u g â n -
du-se şi u n e o r i d i s p ă r e a pe t o a t ă ziua, f ă r ă
ca E d i t h să p o a t ă afla d e l a el dece se d e ­
p ă r t a d e sat.
Adevărul era că nenorocitul, halucinând„
îşi 'închipuia m e r e u că va d e s c o p e r i alţi.
s ă l b a t e c i ca să-i c r e ş t i n e z e .
In timpul acesta Edith, cu prilej ul u n u i
e v e n i m e n t p e t r e c u t în sat, îşi câştigase r e - ^
c u noşti n ţ a t r i b u l u i .
T r e i zile d u p ă sosirea ei, trei copii c ă z u r ă
g r a v b o l n a v i , victime ale u n e i e p i d e m i i iz •
b u c n i t ă f ă r ă de veste, ş i , l a g â n d u l că n u - i
p o t v i n d e c a ş i c ă a z i - m â i n e l e vor m u r i î n
• b r a ţ e , m a m e l e şi c e l e l a l t e f e m e i se p o r n i r ă . H
pe p l â n s e t e şi pe bocete.
E d i t h , c a r e .se d u s e s e s ă v a d ă p e b o l n a v i ,
îşi d ă d u s e a m a că ei s u f e r e a u de o f e b r ă
puternică, pe care o combătu cu- ajutorul
c h i n i n e i . d i n c a r e avusese g r i j ă s ă i a p r o ­
vizii î n d e s t u l ă t o a r e î n m o m e n t u l p l e c ă r i i .
Copiii fură salvaţi...
Ş i , d i n clipa aceea, t â n ă r a f a t ă f u p r i v i t ă
de I n d i e n i ca o Z e i t a t e b i n e f ă c ă t o a r e .
Aceste î n t â m p l ă r i , n e s p u s d e i n t e r e s a n t e ,
mi le istorisi ea î n s ă ş i , a doua zi d u p ă în- :
m o r m â n t a r e a t a t ă l u i ei.
— Mă o b i ş n u i s e m cu n e c o n t e n i t e l e l u i dis- m
pariţii, care nu se prelungeau niciodată p â n ă
n o a p t e a , u r m ă ea. I n t r ' o s e a r ă , î n s ă , n u s e , )
• m a i întoarse. La r u g ă m i n t e a mea, Indienii,
pe c a r e i s b u t i s e m să-i fac să î n ţ e l e a g ă ce
v o i a m , p o r n i r ă î n c ă u t a r e a l u i d a r nu-l gă­
s i r ă . A d o u a zi b ă g a r ă m de s e a m ă că l u a s e
u n a d i n p i r o g i ş i c o b o r î s e , d e sigur, p e v a l e a
lui Yasuni. Zdrobită de durere, mă g â n d e a m
c ă n ' o să-l m a i v ă d n i c i o d a t ă ş i e r a m con-
100
 v i n s ă că se înecase, c â n d , a c u m d o u ă zile,
mergând dealungul unor urme ce veneau
d i n s p r e râu, indigenii găsiră cadavrul lui.
N'avea nicio r a n ă . Murise fără d o a r şi poate
s u b i t . S t r a n i u d e tot î m i p ă r u însă c ă p u r t a
h a i n e , c a r e n u e r a u ale lui, ş i a c ă r o r s t a r e
.arăta c ă n u v e u i a d e d e p a r t e .
E d i t h r ă m a s e pe g â n d u r i . . ..
— Ăsta-i u n m i s t e r , m u r m u r ă ea, p e c a r e
nu r e u ş e s c să-l desleg.
— O! r ă s p u n s e i eu, e un m i s t e r , m i s s
Edith, care n'are nimic misterios!
T â n ă r a fată mă privi mirată.
— Ce v r e i să s p u i cu a s t a ? î n t r e b ă ea.
Aşi f i p u t u t să-i s p u n a d e v ă r u l . . .
L a c e b u n î n s ă să-i p r i c i n u i e s c o d u r e r e
atât de m a r e , spunându-i la ce chinuri îngro­
z i t o a r e fusese s u p u s s ă r m a n u l c l e r g y m a n d e
c ă t r e mişeii, p e c a r e , d u p ă c u m a m a f l a t
m a i t â r z i u , v o i s e să-i a d u c ă p e c a l e a c e a
dreaptă?
— N i m i c m a i s i m p l u ! îi e x p l i c a i eu. Pe
.când u r c a m pe Yasuni, luai pe b o r d un
b ă r b a t p e j u m ă t a t e gol, p e care-l descope­
risem r ă t ă c i n d d e a l u n g u l m a l u l u i . Să-l p ă r ă ­
s i m a r f i î n s e m n a t să-l c o n d a m n ă m l a m o a r t e .
L-am luat cu noi şi i-am dat îmbrăcăminte.
Nu e n e v o e să vă m a i s p u n că n e - a m d a t în­
d a t ă seama că era n e b u n . Z a d a r n i c încer­
c a r ă m să-i s m u l g e m l ă m u r i r i a s u p r a lui ş i
a m o t i v e l o r care-l a d u s e s e r ă în aceste pus­
tietăţi. Nu obţinurăm nimic. Se mărginea
s ă p r o n u n ţ e n u m e l e d-tale ş i iată d e c e a m
p u t u t . l a r â n d u l m e u , m i s s E d i t h , să-(i s p u n
pe n u m e , când ne-am întâlnii în p ă d u r e .
— Ce i n i â î n p l a r c c i u d a t a , s p u s e t â n ă r a f a t ă
şî m a i g â n d i t o a r e d e c â t cu o clipă m a i î n a i n t e .
101
 — C i u d a t ă de tot şi c h i a r m i n u n a t ă , a d ă o g a i
-eu. Deşi n e b u n , t a t ă l d-tale r e c u n o a ş t e l o c u l .
fuge, i a r noi, î n c ă p ă ţ â n â n d u - n e , î n c i u d a
î m p r e j u r ă r i l o r p o t r i v n i c e , să-l găsim, a j u n ­
gem aci şi d ă m de d-ta. Nu găseşti, miss.
E d i t h , că în a c e a s t ă î n l ă n ţ u i r e de f a p t e se
simte o voinţă providenţială?
E d i t h roşi p u ţ i n . . .
P ă r u î n c u r c a t ă . .. .
P r i v i r e a ei o ocoli pe a mea...

Şederea noastră la Nevăzuţi se prelungi

aproape patru săptămâni.
D a r plutele erau însfârşit gata şi trebuia
să ne gândim la plecare. Oare ce h o t ă r â r e
avea să ia Edith?
Să r ă m â n ă cu I n d i e n i i ?
I se va p ă r e a p o a t e o l i p s ă de r e s p e c t
filial s ă p l e c e d e l â n g ă m o r m â n t u l t a t ă l u i ei?'
D e v e n i s e m destul de p r i e t e n i , ca a c e a s t ă
p r i e t e n i e să-mi p e r m i t ă s ă î n t r e b p e t â n ă r a
fată, c e p l a n u r i a v e a , m a i a l e s c ă m ă ' n d e m n a ^
la asta şi un motiv despre care î m i p a r e
de p r i s o s să vă vorbesc.
E d i t h n u ş o v ă i ...
— Ţ i n m u l t l a aceşti s ă r m a n i I n d i e n i , î m i
s p u s e ea, d a r locul m e u n u e î n m i j l o c u l
lor. C h i a r ş i t a t ă l m e u , d a c ' a r p u t e a să-mi
d e a u n sfat d i n m o r m â n t , m i - a r s p u n e c ă
datoria mă cheamă aiurea. Am familia în
Anglia ş i n u pot u i t a a s t a . Te-aş r u g a s ă
m ă c o n d u c i p â n ă l a S a n - J u a n . D e acolo voi
lua u n v a p o r ca re s ă m ă d u c ă l a P a r a , d e
u n d e m ă voi î n t o a r c e î n E u r o p a . m
— C u m doreşti, m i s s ! s p u s e i eu. m
D a c ' a ş fi î n d r ă z n i t să v o r b e s c pe şleau„ I
102 1
r ă s p u n s u l m e u ar fi fost f ă r ă î n d o i a l ă a l t u l .
N u î n d r ă z n i i însă...
Ş i d e s i g u r c ă a c e a s t ă f e r m e c ă t o a r e fată
nu era să se a r u n c e de gâtul meu.
Luai o hotărîre...
— Am să-i m ă r t u r i s e s c totul la S a n - J u a n !
j u r a i eu. Şi a t u n c i oi v e d e a ce-o s ă - m i r ă s ­
pundă !

21.

COMOARA

Ajunserăm la S a n - J u a n după o călătorie

fericită, f a v o r i z a ţ i şi de o u ş o a r ă c r e ş t e r e a
a p e l o r l u i Yasuni, ale l u i N a p o şi ale celor­
lalte râuri, care măriseră puterea curentu­
lui t o c m a i cât să n'o facă p r i m e j d i o a s ă .
I m i fusese t e a m ă de o î m p o t r i v i r e a săl­
baticilor la plecarea noastră.
Convinşi că E d i t h a v e a p u t e r e a să-i vin­
dece de boale, n ' a v e a u ei să v r e a s'o r e ţ i e ?
E r a posibil ş i . î n cazul a c e s t a , n ' a m fi fost
î n s t a r e s ă le-o s m u l g e m , d a r t e m e r i l e m e l e
s e d o v e d i r ă z a d a r n i c e ; aceşti s ă r m a n i oa­
m e n i , c u t o a t e s e m n e l e d e tristeţe, n u fă­
c u r ă n i m i c c a s ă r e ţ i e p e fiica c l e r g y m a n u -
l u i î m p o t r i v a v o i n ţ e i ei.
Când trecurăm pe lângă mica plajă,unde
-observasem pe nisip u r m e l e de paşi de fe­
m e i e , povestii l u i m i s s E d i t h a c e a s t ă ciu­
d a t ă î n t â m p l a r e , a d ă o g â n d c ă n'arn p u t u t
î n ţ e l e g e n i c i o d a t ă c u m de venea a c e a s t ă fe--
103
m e i e d i n s p r e r â u , cu t o a t e că nici o u r m ă
nu a r ă t ă că mersese întâi încolo.
— Asta, s p u s e i eu, a r ă m a s p e n t r u m i n e
un mister de n e p ă t r u n s .
E d i t h i z b u c n i în r â s .
F e l u l în c a r e o p r i v e a m o făcu să r â d ă
şi mai tare.
— Care-i c a u z a a c e s t u i acces de veselie
miss Edith, o î n t r e b a i eu.
— P u r şi s i m p l u , p e n t r u c ă m i s t e r u l de n e ­
p ă t r u n s e d i n cele m a i u ş o r d e p ă t r u n s !
E aşa de g r e u de î n c h i p u i t o t â n ă r ă cu­
rioasă care, vrând să cunoască metodele de
pescuit ale Indienilor, coboară pe plută cu
m a i m u l ţ i d i n t r e ei, ş i c a r e , d u p ă c â t v a
t i m p , d o r i n d să se î n t o a r c ă în sat pe o po­
tecă p e c a r e m a i u m b l a s e , c e r e s ă fie l ă s a t ă
pe m a l ? •
Mă b ă t u i cu p a l m a p e s t e frunte...
— Ce p r o s t m a i s u n t ! s t r i g a i eu, i z b u c n i n d
şi eu în r â s .
— Nu î n s e a m n ă p r o s t i e să nu te fi g â n ­
dit l a c e v a ! o b s e r v ă E d i t h . I n f a ţ a u n u i f a p t
care p a r e extraordinar, te încăpăţânezi să
cauţi„cât m a i d e p a r t e , o explicaţie pe care
n'o găseşti ş i , p â n ă l a u r m ă . r ă m â i u i m i t ,
ca d-ta a c u m , v ă z â n d cât e de s i m p l u f a p ­
tul p e care-l luaseşi d r e p t m i s t e r .
P u ţ i n m a i t â r z i u t r e c u r ă m p e l â n g ă locul
unde se produsese atacul contra expediţiei
n o a s t r e ; p o p o s i r ă m acolo ş i o m u l , c a r e scă­
p a s e cu fuga, ne explică la f a ţ a locului, cu
preciziuni, cum se întâmplaseră lucrurile,
p o v e s t i r e c a r e m ă făcu s ă d a u d i n c a p c u
mâhnire.

104
 N e g â n d e a m l a acei d i n t r e t o v a r ă ş i i n o ş t r i
c a r e fuseseră ucişi d e b a n d i ţ i .
• Mă î n t r e b a m > d e a s e m e n i , ce să fi d e v e n i t
ceilalţi.
N u m a i a v e a m n i c i o ş t i r e d e l a ei.
Cât d e s p r e p a g u b a m a t e r i a l ă , o r i c â t d e
, n e p l ă c u t ă ar fi fost, nu-i d ă d e a m m a r e im¬
portanţă.
S u b orice f o r m ă s'ar înfăţişa, o p a g u b ă
b ă n e a s c ă n u - i c e v a m o r t a l . E* d r e p t însă,
că m a i ales pentru tovarăşa noastră de d r u m ,
c ă l ă t o r i a p e b a r c a c e a m a r e a r f i fost m a i
confortabilă. '
J a m e s H i d l e t o n îmi ghici g â n d u l .
— Aduceţi-vă a m i n t e ce v ' a m s p u s ! î m i
a m i n t i el. N i m i c n u d o v e d e ş t e c ă n'o s ă n e
m a i găsim barca.
1 — E ş t i î n c ă p ă ţ â n a t în o p t i m i s m u l d-tale,
H.. c ă p i t a n e ! m ă m u l ţ u m i i e u să-i r ă s p u n d .
O p t zile m a i t â r z i u , c â n d n u m a i e r a m
d e c â t Ja c â t e v a m i l e de N a p o , z ă r i r ă m deo-
fl d a t ă , la o c o t i t u r ă a l u i Y a s u n i , o b a r c ă
I m a r e , c a r e plutea în susul apei.
C u toţii s c o a s e r ă m a c e l a ş strigăt...
E r a barca noastră!
C o n v i n ş i că e r a î n c ă în m â i n i l e b a n d i ţ i l o r
I I ş i c ă aceşti m i z e r a b i l i a u s ă n e a t a c e , n e
grăbirăm să punem m â n a pe arme, gata să
» n e apărăm.
Dar depe barcă ni se făceau semne.
F l u t u r a u o b a t i s t ă de p â n z ă .
începurăm să auzim chemări.
— C h i n e z u l s t r i g ă ! e x c l a m ă d e o d a t ă Ma-
n u e l Esquisitos.
D a ! O m u l c a r e stătea l a p r o r a b ă r c i i ş i
n e f ă c e a s e m n e , c a r e n e s t r i g a tot m a i t a r e ,
105
n u e r a a l t u l d e c â t b u c ă t a r u l n o s t r u chinez„
ş i l â n g ă e l v ă z u r ă m p e u n alt m e m b r u a l
expediţiei noastre.
V ă z u r ă m ş i p a t r u c i n c i soldaţi î n uni¬
formă.
— Ce-o fi î n s e m n â n d şi a s t a ?
Ce se î n t â m p l a s e ?
D o a r Hidleton şi Benito nu p ă r e a u uimiţi.
— Nici n u m ă î n d o i a m , d e c l a r ă A m e r i ­
c a n u l , că a c e a s t ă î n t â m p l a r e se va s f â r ş i
aşa !
Nu vă l a s să m a i a ş t e p t a ţ i m u l t e x p l i c a ţ i a
acestui eveniment.
Unul din micile vaporaşe, care urcă pe
N a p o l a i n t e r v a l e destul d e m a r i , p â n ă l a
locul u n d e d e v i n e i m p r a c t i c a b i l p e n t r u a l t e
năvi decât luntrile Indienilor, se întâlnise
c u b a r c a n o a s t r ă , ş i c ă p i t a n u l lui, p r i e t e n
cu J a m e s H i d l e t o n , şi c a r e asistase la ple­
carea noastră, o recunoscu imediat. Credea
că r e n u n ţ a s e r ă m la planurile noastre şi că
ne întorceam, şi deaceea opri barca.
B a n d i ţ i i nu-l p u t u r ă evita...
încercară să ajungă la mal dar o m a n e ­
vră greşită îi împotmoli în nişte mlaştini;
t r e i d i n t r e ei, ca re î n c e r c a r ă s ă î n o a t e , f u r ă
î n g h i ţ i ţ i de a l i g a t o r i . Ceilalţi p r e f e r a r ă să
se predea, cu toate că în privinţa soartei
ce-i a ş t e p t a n u î n c ă p e a n i c i o î n d o i a l ă .
I n aceste ţ i n u t u r i î n d e p ă r t a t e , u n d e j u s ­
t i ţ i a nu-şi p o a t e î n d e p l i n i m i s i u n e a , u n d e n u J i
s u n t c u n o s c u t e legile, j u d e c i şi c o n d a m n i |
s i n g u r î n felul cel m a i e x p e d i t i v , f ă r ă n i c i o
formalitate.
Aşa că în m a i p u ţ i n de o o r ă , d u p ă m ă r ­
t u r i a p r o p r i i l o r l o r p r i z o n i e r i , u l t i m i i b a n - ]M
106
diţi f u r ă s p â n z u r a ţ i d e r a m u r i l e c o p a c i l o r
d i m p r e j u r , iar p u ţ i n m a i t â r z i u , a r u n c a ţ i î n
a p ă , u n d e fură un a d e v ă r a t o s p ă ţ p e n t r u a¬
nimalele de pradă.
F o ş t i i n o ş t r i t o v a r ă ş i h o t ă r î r ă s ă u r c e din.
n o u p e N a p o , apoi p e Yasuni, c a s ă n e v i n ă
în ajutor, şi căpitanul vaporului le m a i d ă d u
c â ţ i v a d i n t r e soldaţii c a r e se a f l a u , ca d -
o b i c e i u , l a b o r d u l său.
C o n s e m n u l e r a s ă m e a r g ă cât m a i d e p a r t e
cu putinţă.
— O să-l r e g ă s i ţ i cu s i g u r a n ţ ă pe J a m e s
H i d l e t o n ! spusese p r i e t e n u l A m e r i c a n u l u i .
I a r b a r e a nu p i e r e , şi ăsta-i un h o ţ o m a n cu
pielea groasă.
N i c i J a g u a r i i , n i c i s ă l b a t e c i i , nu-i v i n l u i
de h a c !
D u p ă c u m se vede, nu se î n ş e l a s e .
D i n acest m o m e n t , c ă l ă t o r i a n o a s t r ă p a n a
l a S a n - J u a n s e p e t r e c u î n linişte. N u p e n ­
tru mine, însă! Pe m ă s u r ă ce ne a p r o p i a m
d e locul ă s t a b l e s t e m a t , u n d e t r e b u i a s ă m ă
despart de Edith, deveneam din ce în ce
m a i n e r v o s , m a i agitat, l u c r u p e c a r e î l ve­
d e a u b i n e J a m e s şi M a n u e l , ş i de c a r e pă¬
r e a u să se a m u z e .
I n s f â r ş i t d e b a r c a r ă m şi ni se s p u s e că
prietenul nostru, căpitanul Martinez, trecuse
p e acolo d e c u r â n d , m e r g â n d s p r e I q u i t o s ,
de u n d e avea să se întoarcă fără întârziere.
In a j u n u l zilei în c a r e u r m a să sosească,
a d u n â n d u - m i tot c u r a j u l , m ă d u s e i î n o d a i a
a c e l e i a c ă r e i a a r d e a m d e d o r i n ţ a să-i î n c h i n
viaţa m e a .
— Ce d o r e ş t i ? mă î n t r e b ă ea.
107
 V ă z u i că e r a n i ţ e l palidă...
I a r v o c e a , alteori n e o b i ş n u i t d e h o t ă r î t ă ,
a c u m îi tremura...
— Miss E d i t h , r ă s p u n s e i eu, aş v r e a să-ţi
pun o întrebare.
— C a r e ? spuse fermecătoarea făptură.
— I a t ă ! mă h o t ă r î i eu. Nu c r e z i şi d-ta
c ' a r fi p ă c a t să l ă s ă m ca a c e a s t ă î n t â l n i r e
m i n u n a t ă să r ă m â n ă o simplă amintire
f r u m o a s ă ? Nu crezi şi d-ta c ' a r fi p ă c a t să
l ă s ă m să t r e a c ă pe l â n g ă noi o fericire cu
atâta zbucium cucerită?
E d i t h înţelese ce v o i a m să spun...
Şi,fără să r ă s p u n d ă nimic, se mulţumi
s ă plece c a p u l .
Mă a p r o p i a i de ea.
Ii luai mâna.
Ea nu încercă să mă împiedice.
— Ştii, c o n t i n u a i eu, p r i n c â t e p r i m e j d i i
a i t r e c u t p â n ă s ă a j u n g i l a sălbatecii, u n d e
p ă r e a că ţi-e scris să r ă m â i pe veci... Ştii
c u m a m a j u n s ş i e u acolo... E r a m d e s p ă r ţ i ţ i
u n u l de altul de o d i s t a n ţ ă e n o r m ă şi totuş
n e - a m întâlnit... Şi asta p e n t r u c a să ne des­
p ă r ţ i m iar, E d i t h ? P e n t r u c a s ă t e p i e r d p e
veci, o d o r u l m e u ?
Cu ochii î n l ă c r ă m a ţ i , E d i t h se a r u n c ă în
braţele mele.
Şi aşa ne l o g o d i r ă m ,
Cred c ă r e s t u l n u v ă i n t e r e s e a z ă . î n t o a r ­
cerea noastră în Europa, căsătoria, fericirea
noastră tihnită, naşterea u n u i băiat, apoi a
u n e i fetiţe, p e c a r e M a n u e l E s q u i s i t o s îşi
p r o p u s e să-i î n v e ţ e c â n d v a să c â n t e la ghi­
t a r ă , toate a s t e a , c a r e sunt v i a ţ a b a n a l ă , v i a ţ a
108
în c a r e nu găseşti n i c i aligatori, nici ş e r p i
a n a c o n d a , n i c i p ă i a n j e n i u r i a ş i , nici sălba­
teci, toate a s t e a nu p r e z i n t ă p e n t r u d-voa-
stră niciun interes.
V i a ţ a a s t a n u n e i n t e r e s e a z ă decât p e noi.
Am v r u t totuşi să vă povestesc a v e n t u r i l e
p r i n c a r e a m t r e c u t din z i u a c â n d a m sosit
la I q u i t o s , fără să ştiu ce c ă u t a m acolo.
A d i c ă . d e fapt, î m i c ă u t a m n o r o c u l .
Şi am găsit m a i m u l t — f e r i c i r e a .

Şi vă u r e z s'o î n t â l n i ţ i şi dv. în c a l e !

SFÂRŞIT —

109
C e r e ţ i cu toţii la 15 D e c e m b r i e

NUMARUL SPECIAL DE CRĂCIUN

al „AVENTURII"

Taina Farului îndoliat

Pe farul Triogoz, izolat În de­

corul sumbru ol unor stânci
veşnic bătute de furtuni,
fâlfâe de doua săptămâni
drapelul negru vestind
m o a r t e şi d e s n ă d e j d e. Ma­
rea furioasă respinge eroi­
cele Încercări de a p r o p i e r e
ale dârjilor salvatori.

Mai t r â e ş t e o a r e c e l d r a g ? C e d r a m ă
m i s t e r i o a s a se va fi p e t r e c u t î n t r e c e i t r e i
î n t e m n i ţ a ţ i de bunâvoe în f a r ? împreuna
cu dulcea Yvonne, cititorul a c e s t u i roman
de pasiune, nebunie şi luptâ, e zguduit
r â n d pe r â n d de t a l a z u r i l e desnâdejdii şi
speranţei.

La 15 Decembrie 8 Lei
TAINA FARULUI INDOLIAT
110